Home >Documents >Anatomia Inimii

Anatomia Inimii

Date post:07-Feb-2016
Category:
View:257 times
Download:15 times
Share this document with a friend
Description:
ilustratii anatomia inimii
Transcript:

Anatomia inimii

1. Coronara dreapta 9. Atriu drept2. Artera anterioara stanga descrescatoare 10. ventriculul drept3.Artera stanga circumflexa 11. Atriu stang4. Vena Cava superioara 12. Ventriculul stanga5. Vena cava inferioara 13.Muschii papilar6. Aorta 14.Cordaje tendinoase7. Artera pulmonara 15. Valva tricuspidica8. Vena Pulmonara 16. Valva pulmonara Valva aortica (nu este in foto)

Arterele coronare

Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care continuu se contracta si se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de oxigen si nutrienti. Arterele coronare sunt o retea de vase de sange care transporta oxigen si bogat in substante nutritive pentru tesutul muscular cardiac. Sunt primele vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.Functii:- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac;Ramuri:- artera coronara dreapta -transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai atriului drept;- artera coronara stanga -directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale sale:-artera descendenta anterioara stanga-transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii);-artera circumflexa stanga-transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul stang (regiunea posterioara a inimii).

Vena cava

Vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si incarcat cu dioxid de carbon) spre partea dreapta a inimii.Venele cave sunt in numar de doua:

Vena cava superioara

- dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap, gat, membre superioare si torace).

Vena cava inferioara

- cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a corpului (abdomen, bazin si membre inferioare).

Aorta

Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp. Aceasta porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se intoarca in inima. Aorta urca de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara spre trunchi. Mai multe artere se ramifica din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte in arterele picioarelor.Artera aorta este alcatuita din 3 parti: partea ascendenta, scurta, din care se desprind arterele coronare carja aortica, din care se desprind: trunchiul brahio-cefalic (artera carotida comuna dreapta, artera subclaviculara dreapta); artera carotida comuna stanga; artera subclaviculara stanga. partea descendenta aorta toracica (din care se desprind artere bronsice, esofagiene, intercostale si supradiafragmatice); aorta abdominala [trunchiul celiac (artera hepatica, artera gastrica stanga, artera splenica), artera mezenterica superioara, artera mezenterica inferioara, artere renale, artere genitale]; terminal se bifurca in arterele iliace comune (interna - pentru organele pelviene - si externa - pentru membrele inferioare).

Artera pulmonara

Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare).

Vena pulmonara

In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman.

Camerele inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

Atriul drept

primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe , trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat;

Ventriculul drept

are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;

Atriul stang

in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting prin valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si valva mitrala in ventriculul sting;

Ventriculul stang

este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza singele din ventriculul in aorta , in timpul sitolei;

Muschii papilari

sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea valvulara.

Cordaje tendinoase

Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza numeroase structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase - care au traseu descendent catre muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii musculari in cavitatea ventriculara. Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impiedica cuspidele sa se deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii crescute pe care o are sangele in cursul contractiei ventriculare. Cordajele atasate pe cuspide invecinate actioneaza si in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate una de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat sangele sa nu poata regurgita printre ele, cand sunt inchise.

Valvele Valva tricuspida

face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara in artera pulmonara. Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul valvular tricuspidian include:a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, sid) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre varfurile celor doua fila. Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel, inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial - endocard valvular. Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din cordajele tendinoase

Valva mitrala

face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul miocardului . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul stang sa curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta. Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale. Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si posteromediala ). Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si "tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale, partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului stang. Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros). Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi muschi papilari pute

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended