Home >Documents >Anatomia, Fiziologia Si Imunologia Sistemului Urinar

Anatomia, Fiziologia Si Imunologia Sistemului Urinar

Date post:21-Feb-2016
Category:
View:27 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
nefrologie
Transcript:

ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI IMUNOLOGIA SISTEMULUI URINAR

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIECAROL DAVILA BUCURETICLINICA NEFROLOGIE I DIALIZNOIUNI INTRODUCTIVEanatomia, fiziologia aparatului renal

I. Anatomia rinichiului

Nr. Rinichilor- 2-pot fuziona prin: extremitatea inferioara (rinichiul in potcoava), fie prin ambele extremitati(rinichiul inelar); fie extremitatea inferioara a unuia cu extremitatea superioara a celuilat (rinichiul sigmoidiform).B. Dimensiuni- variaza cu varsta si starea functionala a rinichilor; greutate 115-150 g.

C. Culoare- rosie bruna

.

F. Hilul renal- 2 buze (anterioara, mai mica si posterioara, mai mare). Este strabatut de elementele pediculului renal. Hilul conduce intr-o excavatie, situata in profunzimea rinichiului, numita sinus renal.

G. Situatie- organe retroperitoneale, de o parte si de alta a coloanei lombare, in fosele lombo-diafragmatice portiune lombara si una diafragmatica. Separarea celor doua se face prin insertia lombara a diafrgamei.H. Delimitare- sus -> orizonatale ce trece prin corpul vertebrei T11 jos-> orizontala ce traverseaza corpul vertebrei L2 sau L3 (RD cu 1-2 cm mai jos decat RS) medial- > verticala care trece prin varful proceselor transverse ale vertebrelor lateral- > verticala care trece la 2 latimi de deget in afara muschilor masei comune lombare.I. Loja renala rinichii se afla in spatiul retroperitoneal.Fascia renala 2 foite-lama prerenala si lama retrorenala. Intre foitestrat grasos, fluid numit capsula adipoasa sau grasimea perirenala. Intre fascia retrorenala si muschii patrat al lombelor si iliopsoas se gaseste un alt strat adipos- grasimea pararenala Gerota.J. Raporturile anterioare ale rinichilor-RD- glanda suprarenala dreapta, portiunea descendenta a duodenului, flexura colica dreapta, fata viscerala a ficatului;-RS- glanda suprarenala stanga, fata posterioara si curbura mare a stomacului, fata renala a splinei, corpul pancreasului, colonul transvers si flexura colica stanga, ansele jejunale.K. Structura rinichiuluiLa exterior - capsula fibroasa sub care se afla parenchimul renal format dintr-o substanta periferica(corticala) si una profunda (medulara).

Medulara renala- formata din piramide renale inconjurate din toate partile de corticala.Piramidele renale Malpighi- varf papilla renala care proemina in sinusul renalinsertie unui caliciu mic 10-20 orificii papilare reprezentand capetele distale ale tubilor colectori Belliniarea cribrosa.Sunt 7-14 pentru fiecare rinichi. Pot fi simple sau compuse (se unesc la varf -area cribrosa- 30-80 orificii) . Pe sectiune frontal apar ca niste triunghiuri, cu striatii longitudinale date de vasele sangvine si tubii colectori care le strabat.

Nefronul-unitatea morfologica si functionala a rinichiului; aproximativ 2,5 milioane de nefroni;2 portiuni: corpusculul renal si tubul renal

Corpusculul renal- situati in corticala-unii superficial, altii juxtamedular;Sunt formatiuni sferoidale de aproximativ 200 microni; Sunt formati din glomeruli si capsula glomerulilor.

Glomerulul- este un ghem de anse capilare arteriale incolacite, interpuse intre doua arteriole- aferenta (ramificatie finala a arterei renale)-patrunde in corpuscul, se divide in 3-6 ramuri, care dau nastere unui numar de 50 canale preferentiale separate printr-un tesut intercapilar , denumit mezangiu. Arteriola aferenta inainte de a patrunde in glomerul, prezinta pernita polara . Aici celulele musculare netede ale tunicii medii sunt inlocuite de celule epiteloide sau mieloepiteloide care formeaza un manson in jurul arteriolei- regland fluxul sangvin prin glomerul. Aceste canale urmeaza un traseu sinuos si se varsa intr-una din radacinile arteriolei eferente. Arteriola eferenta este mai subtire decat cea aferenta, deoarece 10 % din volumul sangvin este pierdut prin filtrarea glomerulara. Peretele art. eferente este lipsit de fibre elastice, iar fibrele musculare netede constituie un strat circular subendotelial care ar actiona ca un sfincter.

Glomerulul este continut intr-o capsula epiteliala cu pereti dublii- capsula BowmanFoita interna (viscerala) este subtire, imbraca ansele capilarelor glomerulare, printr-un epiteliul visceral (podocite) Peretele capilar este constituit din endoteliu fenestrat, membrana bazala si podocite. Aceasta foita impreuna cu peretele capilarului formeaza membrana filtranta glomerulara.In M.O- MBG delimiteaza aparent lumenul capilarelor;In ME are aspect trilaminar- o zona central mai densa (lamina densa) si doua zone periferice mai putin dense (lamina rara interna-polizaharide neutre- catre endoteliu si lamina rara externa- bogata in mucopolizaharide acide- catre podocite. Dpdv fizico-chimic MBG este un gel hiperhidratat care impiedica trecerea celulelor sangvine. Un rol important in procesul de formare si reinnoire a MBG il detin celulele mezangiale, endoteliale si podocitare. Permeabilitatea ei scade odata cu cresterea greutatii moleculare a substantelor. MBG este incarcata negative datorita situsurilor anionice la nivelul celor 3 componente formate din glucozoaminoglicani bogati in heparin sulfat.

Foita externa (parietala) este mai groasa si se continua la polul urinar cu tubul renal. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul unde vasul aferent si cel eferent se pun in contact cu glomerulul (polul vascular). Intre cel doua foite se delimiteaza un spatiu ingust spatiul lui Bowman-in care este primit filtratul glomerular. Acest spatiu se continua la nivelul polului urinar cu lumenul tubului renal.

Tubul renal- incepe la polul urinar al corpusculului. Incepe in portiunea convoluta a corticalei si patrunde in radiatia medulara invecinata. Coboara apoi prin piramida renala, spre papila formand o bucla, numita ansa lui Henle, care are un brat mai subtire descendent si unul mai gros ascendant. Tubul se intoarce catre corpusculul corespunzator, in vecinatatea caruia descrie iar niste cotituri, si se deschide intr-un tub colector prin intermediul unei portiuni de legatura.Portiunile tubilor situate in corticala sunt incolacite si se numesc tubi renali contorti si cele din medulara si din radiatiile medulare sunt drepte si se numesc tubi renali drepti.Pe baza unei deosebiri morfologice si functionale, tubului i se desting 3 portiuni: segmentul proximal, intermediar si distal.

Segmentul proximal - este format din tubul contort de ordin I si tubul drept (15 mm), este gros si are un lumen larg; prezinta un epiteliu cubic simplu cu marginea in perie si cu limite intercelulare abia vizibile. Marginea in perie constituie caracteristica esentiala a celuleor tubului proximal si reprezinta substratul morfologic al unei intense activitati rezorbtive(80-85 % din apei din urina primara, este aici resorbita, precum si glucoza si natriul).Segmentul intermediar - este reprezentat de portiunea subtire a ansei lui Henle. Functional participa la la procesele de concentratie si dilutie a urinei.Segmentul distal - format dintr-o portiune dreapta (partea larga, ascendenta a ansei lui Henle) situate in medulara si tubul contort de ordin II situate in corticala in imediata apropriere a tubului contort de ordin I.Tubii colectori - sunt situati in medulara, au rol de colectare si excretie a urinei.Piese intermediare - 1 mm lungime, 30 microni diametrul; incep in corticala unde pot primii cativa tubi distali, apoi trec in medulara.Tubi colectori drepti- formeaza cea mai mare parte a medularei. Au 10 mm lungime, 60 microni diametrulDuctele papilare Bellini- situate in portiunea pailara, juxtasinusala a piramidelor renale; se deschid prin orificii papilare ale ariei cribroase. Au 10-12 mm lungime si 80-100 microni diametru. Din 4000-6000 de canale colectoare de la baza unei piramide se formeaza 15-20 ducte papilare la varful ei. Intreg sitemul tubilor colectori are un epiteliu simplu prismatic .

Complexul juxtaglomerular - situat la polul vascular al corpusculului renal; serveste la autoregalrea activitatii rinichiului si a unor procese extrarenale. Are o bogata inervatie.Este constituit din: macula densa (o grupare de celule epiteliale prismatice, inalte, situate in peretele tubului contort de ordin 2, la locul de contact intre el si corpusculul sau corespunzator) si celule mezangiale extraglomerulare. Este o zona chemosenzitiva care inregistreaza concentratiile ionilor de sodium din urina tubulara si determina eliberarea, dupa necesitati, a reninei, de catre celulele pernitei polare. Pe langa renina produce si angiotensinaza A.

Vascularizatia - de la arterele renale, ramuri ale aortei abdominale. Artera renala dreapta mai lunga ca cea stanga. In vecinatatea hilului se impart in 5 ramuri terminale - patru ramuri sunt situate inaintea pelvisului renal si una retropielic. Cele 5 ramuri segmentare dau nastere in sinusul renal la arterele interlobare. Ajunse la baza piramidelor, se inflecteaza in unghi drept formand arterele arcuate. Acestea se ramifica in arterele interlobulare. Din ele se desprind arteriolele aferente , care se capilarizeaza pt. a forma glomerulul renal, care se continua cu arteriola eferenta, care se rezolva intr-un plex capilar bogat in jurul tubilor renali. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari destinate medularei coboara rectiliniu formand arteriolele drepte false. Medulara mai dispune si de vase propri- arteriole drepte adevarate.Acestea provin din artera arcuata.Debitul sangvin renal variaza intre 1000-1300 l/min in ambii rinichi (25% din debitul cardiac).Venele au o dispozitie asemanatoare cu cea a arterelor. Venele renale ies prin hil si se varsa in VCI. Vena renala dreapta este mai scurta decat cea stanga.

Inervatia rinichiului - provin din ganglionii celiaci, mesenteric superior, aorticorenal. Se gasesc si fibre vagale. Pediculul renal - plan anterior-vena renala; mijlociu- artera renala; plan pos

Embed Size (px)
Recommended