Home >Documents >Anatomia Capului

Anatomia Capului

Date post:30-Nov-2015
Category:
View:302 times
Download:24 times
Share this document with a friend
Description:
66
Transcript:
  • ANATOMIA CAPULUI SI A GATULUI

    Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care

    inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

    Terminologie medicala:

    medial = intern

    lateral = extern

    cranial = superior

    caudal = inferior

    ventral = anterior

    dorsal = posterior

    proximal = spre radacina membrului

    distal = spre extremitatea membrului

    Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului.

    Capul este alcatuit din doua parti:

    una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene

    1

  • alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior viscerocraniul.

    Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

    regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi

    regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

    OASELE CAPULUI

    Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).

    OASELE CRANIULUI

    Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2), parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.

    2

  • DENUMIRE NR DESCRIEREOccipital 1 Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior

    prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale)

    Frontal 1 Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.

    Etmoid 1 Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri.

    Sfenoid 1 Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc epifiza.

    Temporale 2 Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. Formeaza urechea medie si interna.

    Parietale 2 Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea superioara.

    OASELE FETEI

    Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.

    DENUMIRE NR DESCRIEREMaxilare 2 Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea

    inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale, si si adapostesc dintii superiori

    Palatine 2 Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii, si o portiune din orbita

    Lacrimale 2 Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul lacrimal.

    Nazale 2 Formeaza partea osoasa a nasului.

    Zigomatice 2 Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale.

    Cornetele nazale inferioare

    2 Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani.

    Vomerul 1 Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.

    3

  • Mandibula 1 Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporo-mandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori.

    OASELE GATULUI

    Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele doua se numesc atlas si axis.

    Atlasul este numit altfel deoarece sustine globul capului la fel cum Atlas se presupunea ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital.

    Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se misca capul.

    4

  • In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de U numit osul hioid. Se afla intre radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.

    OASELE UMARULUI

    Clavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula.

    Scapula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida. Gatul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. Aceasta proeminenta se numeste proces coracoid. Acromionul este perceput sub piele ca fiind capatul umarului si se articuleaza cu clavicula.

    Umarul este o articulatie de tip sferic, care este protejata de arcul format de procesul coracoid si acromion. Capul Humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. Articulatia umarului este capabila de miscari in toate directiile.

    MUSCHII CAPULUI

    Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod unic.

    Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un om', rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane, pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati. Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de oameni fata este o emblema personala.

    Muschii capului se impart in doua categorii:

    muschii mimici si

    muschii masticatori.

    Activitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da posibilitatea sa avem pana la 7.000 de expresii distincte. Cu toate acestea, in viata zilnica nu folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. Sa vedem insa care sunt

    5

  • caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din organism.

    Din punct de vedere anatomic:

    sunt asezati subcutanat;

    nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator;

    au un capat fix care se insereaza pe oasele fetei, similar celorlalte grupe musculare, dar si o extremitate mobila, care se insereaza pe stratul profund al dermului, prin intermediul unor mici lame tendinoase, elastice. Aceasta componenta caracteristica, impreuna cu fibrele conjunctive ale dermului, formeaza o unitate morfofunctionala, fapt ce contribuie la elasticitatea sau revenirea lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie;

    sunt de volum si forta mica;

    sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

    Aceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului.

    Din punct de vedere fiziologic, muschii mimicii:

    sunt importanti in acte fiziologice elementare precum prehensiunea cu buzele, masticatia, respiratia, in dozarea excitatiilor senzoriale;

    au rol important in exprimarea unor stari psihice;

    au ca mecanism de actiune si rezultat al actiunii lor incretirea pielii; dar pentru exprimarea unei stari psihice, este necesara actiunea conjugata a mai multor muschi;

    dozeaza cantitatea de stimuli care ajung la organele senzoriale ale fetei;

    au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a fetei.

    6

    Fapt:

    Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

    Fapt:

    In actiune de mimica si gesticulatii, in corpul nostru se afla 65 de muschi ai tristetii si numai 13 muschi ai rasului.

  • 7

  • DENUMIRE DESCRIERE ORIGINE INSERTIEMuschiul epicranian - partea occipito-frontala

    Se insera in spate, pe osul occipital, iar in fata, pe pielea fruntii; prin contractie, misca parul de pe calota, iar la frunte are actiunea de a ridica sprancenele.

    Aponevroza epicraniala

    Pielea si tesutul subcutanat al sprancenelor si fruntii

    Muschiul epicranian - partea temporo-parietala

    Se afla pe osul temporal, situat in lateralul cutiei craniene si ajunge pe pielea urechii.

    Doua treimi laterale ale liniei nucale

    Aponevroza epicraniala

    Orbicularul ochiului Se afla pe circumferinta orbitei, in grosimea pleoapei; fasciculele musculare se impletesc, nefiind paralele intre ele, iar prin contractia lui se produce inchiderea fantei palpebrale.

    Marginea mediala a orbitei, ligamentul palpebral medial, osul lacrimal

    Pielea din jurul orbitei, pleoapa superioara si inferioara

    Muschiul coborator al sprancenei (sprancenos)

    Coboara spranceana, o trage spre mijloc si in jos; actiunea lui duce la aparitia ridurilor verticale sau cutele ganditorului.

    Arcul supraciliar

    Pielea regiunii sprancenoase

    Muschiul procerus/muschiul piramidal

    Coboara pielea regiunii intersprancenoase si creeaza santurile transversale de la baza nasului.

    Aponevroza osului nazal si cartilajul nazal lateral

    Pielea fruntii regiunea dintre sprancene

    8

  • Muschii auriculari Sunt dispusi in jurul pavilionului urechii si orificiului auditiv, avand o forta mica de actiune la oameni.

    Muschiul nasului Este un singur muschi, slab reprezentat, care are doua parti: prima comprima orificiul nazal si coboara varful nasului, iar a doua ridica aripile nasului.

    Aponevroza osului nazal si cartilajul nazal lateral

    Pielea fruntii regiunea dintre sprancene

    Orbicularul gurii Are rol de suport al buzelor, are forma de elipsa si este folosit in special la inchiderea gurii, dar are si alte functii:

    digestiva - prinderea alimentelor, in procesul de masticatie sau de supt, la fumat;

    de relatie - sarut, fluierat, suflat in instrumente muzicale;

    de mimica - durere fizica, necaz, energie, decizie;

    confera forma gurii.

    Maxila si mandibula, iar in lateral straturile profunde ale pielii de la colturile gurii

    Membrana mucoasa a buzelor

    Buccinatorul Creeaza suportul obrajilor, este cel mai lat si mai puternic dintre muschii mimicii si are rol de masticatie:

    cu gura plina creeaza presiune in cavitatea bucala;

    cu gura goala lateste forma gurii;

    actioneaza in timpul rasului sau plansului.

    Mandibula, procesul alveolar al maxilei si mandibulei

    Unghiul gurii, muschiul orbicular al gurii

    Ridicatorul buzei superioare

    Actioneaza in manifestari de dispret si se gaseste la baza nasului si imediat deasupra buzei superioare.

    Marginea infraorbitala a maxilei

    Pielea buzei superioare

    Ridicatorul buzei superioare si al aripii nasului

    Coboara de la nivelul maxilarului si se afla pe cartilajul nazal, dar isi intretaie fibrele si cu orbicularul gurii.

    Procesul frontal al maxilei

    Cartilajul alar mare

    Zigomaticul mic Trage in sus buza superioara pe o latime mai mare decat ridicatorul buzei superioare.

    Osul zigomatic Pielea buzei superioare

    9

  • Ridicatorul colturilor gurii

    Are originea in fosa canina si se gaseste pe comisura bucala. Prin actiunea lui, ridica buza superioara si expune vederii arcada dentara superioara.

    Fosa caninilor din maxila

    Unghiul gurii

    Zigomaticul mare Este muschiul central al obrazului, este puternic, se contracta cand radem, trage comisura buzelor in sus si spre lateral, dand forma de S' santului nazo-labial.

    Partea laterala a osului zigomatic

    Unghiul gurii

    Muschiul rizorius/al zambetului

    Este mic, slab si este responsabil de foseta zambetului sau de gropita.

    Fascia parotidei si pielea obrajilor variaza foarte mult

    Unghiul gurii

    Coboratorul unghiului/coltului buzelor

    Atunci cand actioneaza, gura ia o forma cu concavitatea in jos, se afla pe mandibula, in treimea inferioara, si pe coltul buzelor, face santul nazo- labial sa para rectiliniu si actioneaza in manifestarea tristetii.

    Baza mandibulei, partea anterolaterala

    Unghiul gurii

    Coboratorul buzei inferioare

    Coboara buza in jos si o propulseaza inainte, exprima tristete, dezgust, ironie.

    Muschiul platysma, si partea anterolaterala bazei mandibulei

    Pielea buzei inferioare

    Muschiul mentonier Denumirea lui vine de la menton sau barbie, prin intrepatrunderea fibrelor lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea lui ridica motul barbiei si impinge inainte buza inferioara la copii, cand incep sa planga.

    Corpul mandibulei

    Pielea barbiei (Santul mentolabial)

    10

  • Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie, aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare.

    Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor, tegumentul capata o culoare roz, ne inrosim in obraji. In cazul unor sentimente de tristete, observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe

    11

    Stiai ca:

    7000 de expresii distincte avem atunci cand transpunem pe chip sentimente si emotii sufletesti. Toate acestea, datorita activitatii muschilor mimicii.

  • o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin de 18 categorii, din care una singura reprezinta zambetul natural', celelalte fiind de natura constienta.

    Se pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de jovialitate din priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele in lateral, nu si in sus. Mai putin sincera, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare relationala si sociala.

    Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu proprietati de paralizare a fibrelor musculare.

    La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara cu toxina botulinica sunt total contraindicate. Musculatura faciala se remarca prin particularitati anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune. Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri interesate de studierea acestei grupe musculare.

    Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

    MUSCHII MASTICATORI

    Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

    12

    Stiai ca:

    18 tipuri de zambet exprima chipul nostru, din care unul singur reprezinta zambetul natural, celelalte fiind de natura constienta.

  • DENUMIRE DESCRIERE ORIGINE INSERTIE

    Muschiul maseter

    Muschi pereche, puternic, de forma rectangulara, situat anterior de glanda parotida; este muschiul masticator plasat cel mai superficial.

    Actiune: ridicarea mandibulei

    Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior)

    Marginea inferioara a arcadei zigomatice

    Pe mandibula in jumatatea inferioara si laterala a ramurii verticale si pe unghiul mandibular.

    Muschiul temporal

    Muschi pereche, aplatizat si largit in evantai, format din fibre cu dispozitie verticala (fibre anterioare), oblice si orizontale (fibre posterioare).

    Actiune: ridicarea mandibulei (prin contractia intregului muschi) si retruzie (prin contractia fasciculului posterior)

    Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior)

    Fosa temporala Marginea anterioara a ramurii ascendente mandibulare (ramura verticala)

    Muschiul pterigoidian extern (lateral)

    Muschi pereche, scurt, de forma triunghiulara, aplatizat si plasat aproape orizontal; este format din fasciculul superior si cel inferior.

    Actiune: initiaza deschiderea gurii (coborarea mandibulei), protruzie si respectiv lateralitate (in contractie unilaterala de partea miscarii)

    Inervatie : nervul trigemen

    Fata externa a aripii mari a sfenoidului( fasciculul superior) si suprafata externa a lamei laterale (externa) a osului sfenoid (fasciculul inferior)

    Fosteta antero-interna a condilului mandibular

    Muschiul pterigoidian intern (median)

    Muschi pereche, de forma rectangulara.

    Actiune: ridicarea mandibulei

    Inervatie: nervul trigemen

    Fosa pterigoidiana si suprafata mediana (interna) a lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid.

    Fata interna si inferioara a ramurii ascendente mandibulare.

    13

  • MUSCHII GATULUI SI AI UMARULUI

    DENUMIRE DESCRIERE ORIGINE INSERTIE

    Deltoid Muschiul umarului, ridica, extinde si roteste bratul

    Clavicula si acromionul scapulei

    Partea laterala a humerusului

    Pectoral Acopera pieptului, realizeaza adductia bratului, rotirea interna, si sustine glandele mamare

    Clavicula si stern Partea laterala a humerusului, santul bicipital

    Trapez Muschi triunghiular, acopera partea posterioara a gatului si partea superioara a spatelui. Mentine nivelul si postura umerilor. Trage capul spre spate sau in lateral. Roteste scapulele.

    Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

    Clavicula si procesul spinos al scapulei.

    Splenius capitus Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul spre spate, realizand extensia capului.

    Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

    Osul occipital si procesul mastoidian al osului temporal

    Splenius longissimus Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul anterior, realizand flexia capului.

    Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

    Osul occipital si procesul mastoidian al osului temporal

    Sternocleidomastoidian Muschi situat oblic in lungul gatului. Trage capul anterior, este folosit in gestul de incuviintare din cap.

    Are 2 capete, una isi are originea pe stern iar una pe clavicula

    Procesul mastoidian al osului temporal

    Pielos al gatului (Platisma)

    Muschi lat ce se intinde de la piept la barbie. Trage in jos barbia si buza inferioara.

    Pectoralul mare si deltoid

    Mandibula si maseter

    Ridicator al scapulei Muschi situat pe lateralul gatului sub muschiul trapez. Folosit pentru a da din umeri sau extensia gatului.

    Primele 4 vertebre cervicale.

    Partea mediala a scapulei.

    14

  • ARTERELE CAPULUI SI ALE GATULUI

    Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari:

    Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in:

    artera carotida comuna dreapta

    15

  • artera subclaviculara dreapta

    Artera carotida comuna stanga

    Artera subclaviculara stanga

    Arterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. Arterele carotide comune se bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat si cap.

    DENUMIRE RAMURI RAMIFICATII IRIGA

    Artera carotida interna

    Oftalmica Supraorbitala Fruntea, muschii superiori ai orbitei, pleoapa superioara

    Supratrohleara Partea anterioara a scalpului

    Lacrimala Glanda lacrimala si pleoapele

    Cerebrala anterioara si miijlocie

    Creierul si urechea medie

    Artera carotida externa

    Tiroidiana superioara

    - Muschii osului hioid, laringele, faringele si glanda tiroida

    Linguala Limba, amigdalele si epiglota

    Faciala Fata, amigdalele si palatul

    Maxilara Obrajii, dintii, muschii masticatori, urechea, nasul, palatul si sinusurile paranazale

    Temporala superficiala

    Parotida Glanda parotida

    Auriculara posterioara

    Urechea medie, lobul si pielea urechii

    Frontala Fruntea

    Parietala Lateralele capului

    Faciala transversa Muschiul maseter

    Temporala mijlocie Tamplele si pleoapele

    Occipitala Occipitala Muschii gatului si ai scalpului

    Sternocleidomastoidiana

    16

  • VENELE CAPULUI SI ALE GATULUI

    Cele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire.

    Sangele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri venoase. Din aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in partile laterale ale gatului. In cele din urma venele se dreneaza in venele jugulare interne si externe, care la randul lor se varsa in venele brahiocefalice si subclaviculare.

    DENUMIRE RAMURI POZITIE

    17

  • Vena jugulara externa

    Temporala superficiala Dreneaza partea laterala si frontala a scalpului si se uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura retromandibulara.

    Auriculara posterioara Coboara prin spatele urechii si se uneste cu retromandibulara.

    Auriculara anterioara Coboara prin fata urechii si se uneste cu temporala superficiala.

    Retromandibulara Coboara prin spatele mandibulei si se varsa direct in jugulara externa.

    Maxilara Dreneaza zona obrajilor, urechilor si a nasului, apoi se uneste cu temporala superficiala pentru a forma retromandibulara.

    Jugulara anterioara Se formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului pentru a se uni cu jugulara externa.

    Vena jugulara interna

    Faciala si faciala profunda

    Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului, apoi se uneste cu jugulara interna.

    Faciala transversa Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in retromandibulara.

    Angulara Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se uneste cu vena faciala.

    Linguala Merge impreuna cu artera linguala si se varsa direct in vena jugulara.

    Tiroidiana mijlocie si superioara

    Dreneaza zona glandei tiroide si se uneste cu jugulara interna.

    18

  • LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI

    Ganglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

    DENUMIRE NUMAR POZITIE ZONA DE DRENAJ

    Occipitali 1-3 Pe osul occipital, la marginea muschiului trapez

    Regiunea occipitala a scalpului

    Auriculari posteriori

    2 La insertia m. sternocleidomastoidian

    Partea posterioara a regiunii temporoparietale, si zona din jurul urechii

    Auriculari 1-3 Imediat inaintea tragusului Zona laterala a lobului urechii si zona

    19

  • anteriori temporala anterioara

    Parotidieni 2 Pe glanda parotida si sub ea Radacina nasului, pleoapele, regiunea frontotemporala, urechea externa si timpanul, palatul si partea inferioara si posterioara a cavitatii nazale, nazofaringele

    Faciali 3 grupuri Infraorbitali in regiunea infraorbitala

    Buccinatori pe muschiul buccinator

    Supramandibulari in fata maseterului

    Pleoapele, conjunctiva, pielea si mucoasa nazala si orala.

    Faciali profunzi

    Numerosi Sub ramura mandibulei Fosa temporala si infratemporala si nazofaringele

    Linguali 2-3 Sub muschii limbii Sunt doar statii intermediare ale vaselor limfatice ale limbii

    Retrofaringiali 1-3 In spatele partii superioare a faringelui, in fata atlasului

    Cavitatile nazale, nazofaringele

    Ganglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

    DENUMIRE NUMAR POZITIE ZONA DE DRENAJ

    Submaxilari 3-6 Sub mandibula, pe suprafata glandei submaxilare

    Partea mediala a pleoapelor, obrajii, lateralele nasului, buza superioara, gingiile

    Submentali 2 Sub muschiul digastric Portiuni din buza de jos, planseul bucal, varful limbii

    Cervicali superficiali

    Sunt in relatie stransa cu vena jugulara externa, si deci se gasesc pe suprafata sternocleidomastoidianului

    Partea inferioara a lobului urechii si regiunea parotidiana

    Cervicali anteriori

    Inconstant Un grup de ganglioni superficiali si un grup de ganglioni profunzi

    Partea inferioara a laringelui, glanda tiroida si partea superioara a traheei.

    Cervicali profunzi

    Numerosi Sunt ganglioni voluminosi, situati dealungul arterei carotide, de la baza craniului pana la baza gatului

    Partea occipitala a scalpului, posterioara a gatului, o mare parte a limbii, laringele, glanda tiroida, traheea, nazofaringele, cavitatile nazale, palatul si esofagul

    20

  • In acesti ganglioni se dreneaza toate celelalte vase limfatice ale capului

    NERVII CAPULUI SI AI GATULUI

    DENUMIRE NUMA TIP DE FUNCTIE

    21

  • R NERV

    Olfactiv 1 Senzitiv Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale. El este responsabil de simtul mirosului

    Optic 2 Senzitiv Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale retinei. Nervul optic ia nastere in papila (mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa printr-un canal. Nervul astfel format isi continua traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza partial

    Oculomotor 3 Motor Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului precum muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei

    Trohlear 4 Motor Inerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura rotatia ochiului in jos si spre interior

    Trigeminal 5 Senzitiv Asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii.

    Motor Controleaza muschii masticatori si administreaza productia de saliva si de lacrimi

    Abducens 6 Motor Inerveaza muschiul drept extern al ochiului care permite miscarea ochiului spre exterior

    Facial 7 Senzitiv Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea pavilionului urechii si timpanul.

    Motor Controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit inchiderea ochilor si a gurii.

    Auditiv 8 Senzitiv Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului.

    Glosofariangean 9 Senzitiv Asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si sensibilitatea faringelui

    Motor Comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei parti a salivei de catre glanda parotida

    Vag 10 Senzitiv Aduce informatii de la organele digestive

    22

  • Motor Inerveaza organele respiratorii, digestive si respiratorii

    Accesor 11 Motor Inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez

    Hipoglos 12 Motor Inerveaza muschii limbii

    NERVUL TRIGEMEN (V)

    Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de la piele.

    Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte:

    nervul oftalmic, nervul maxilar superior nervul maxilar inferior

    23

  • DENUMIRE

    RAMURI FUNCTII

    Oftalmic Supra-orbitala Inerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si pleoapele superioare

    Supra-trohleara Inerveaza pielea dintre ochi si partea superioara a nasului

    Infra-trohleara Inerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale nasului

    Nazala Inerveaza buza si partea inferioara a nasului

    Lacrimala Inerveaza pleoapa superioara si canalul lacrimal

    Maxilar Zigomatica Inerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea pometilor

    Infra-orbitala Inerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului, buzei superioare si a gurii

    Mandibular Anterioara Inerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si pielea obrajilor

    Posterioara

    Auriculotemporala Inerveaza urechea si pielea de deasupra ei, pana in crestetul capului

    Alveolara inferoara

    Inerveaza dintii mandibulei

    Mentoniera Inerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

    24

  • NERVUL FACIAL (VII)

    Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale controleaza muschii mimicii si ai gatului.

    RAMURI FUNCTIE

    Auriculara posterioara Inerveaza m. sternocleidomastoidian, auricular posterior si occipital

    Temporala Inerveaza m. temporal, auricular anterior, zigomatic, orbicularul ochiului si coborator al sprancenei.

    Zigomatica Inerveaza m. zigomatic

    Bucala Inerveaza m. buccinator, ridicatorul buzei superioare, orbicularul gurii

    Mandibulara Inerveaza coboratorul buzei inferioare, m. mentonier, orbicularul gurii si platisma.

    25

  • 26

    Oasele craniuluiDenumireNr Descriere

    Oasele feteiDenumireNr DescriereDenumireDescriereOrigineInsertie

    MUSCHII MASTICATORINervul trigemen (V)Nervul facial (VII)

of 26/26
ANATOMIA CAPULUI SI A GATULUI Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica. Terminologie medicala: medial = intern lateral = extern cranial = superior caudal = inferior ventral = anterior dorsal = posterior proximal = spre radacina membrului distal = spre extremitatea membrului Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din doua parti: una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene 1
Embed Size (px)
Recommended