1. M drept abdominal; teaca m drept abdominal – aplicatii clinice

Originea muschiului se face prin 3 digitatii pe fata anterioara si marginea inferioara a cartilagiilor

coastelor V-VII si pe fata anterioara a procesului xifoid.

Insertia se realizeaza printr-un tendon scurt si turtit pe creasta pubisului pana la tuberculul pubic,

pe fata anterioara a unghiului pubic si a simfizei pubiene.

Muschiului i se descrie o teaca formata de mm lati abdominali – teaca m drept abdominal.

Teaca m drept abdominal este formata astfel:

In 2/3 superioare apinevroza m oblic intern se civeaza in doua foite la marginea laterala a m

drept abdominal

Foita anterioara trece anterior de muschi si peste ea se alipeste aponevroza m oblic extern =>

lama anterioara a tecii

Foita posterioara trece posterior de muschi, cu ea unindu-se aponevroza anterioara a m

transvers abdominal => lama posterioara a tecii. Marginea inferioara a tecii posterioare se

afla situata sub oblilic fiind, de regula, usor arcuata; poarta numele de linia arcuata

In 3/4 inferioare, lama aponevrotica posterioara lipseste intre linia arcuata si simfiza

pubiana. Ea este inlocuita de fascia transversalis. Lama anterioara este formata pe aceasta

portiune astfel: imediat anterior de muschi trece aponevroza anterioara a m transvers

abdominal pe care se alipeste aponevroza m oblic intern, neclivata in aceasta portiune, iar

peste ele trece aponevroza m oblic extern

ajunse la marginea mediala a muschiului, cele doua lame se reunesc participand la formarea

liniei albe

Linia alba este o banda fibrotendinoasa intinsa de la procesul xifoid la simfiza pubiana, intre

marginile mediale ale celor 2 mm drept abdominali. Mai jos de el se fla inelul obilical. Linia alba

participia la formarea liniilor pectineale ( ale lui Cooper).

Raporturile fete posterioare a m drept abdominal:

portiunea superioara, de la origine si pana la arcul costal, vine in contact cu fata anterioara a

cartilagiilor costale si cu extremitatile anterioare ale spatiilor intercostale VI-IX

lama posterioara a tecii si fascia tranversalis separa fata posterioara a muschiului de tesutul

preperitoneal

vasele epigastrice superioare si inferioare trec pe fata posterioara a muschiului

profund de spatiul preperitoneal este peritoneul parietal anterior

Raporturile fetei anterioare a m drept abdominal:

anterior de corpul muscgular se gasesc rr perforante ale nn intercostali

rr perforante ale vaselor intercostale

la nivelul tesutului subcutanat se afla elemente vasculonervoase superficiale

in partea inferioara a muschiului, cuprins in teaza se afla m piramidal

Vascularizatia – apartine aa apigasrtice inferioara si superioara.

Inervatia – este data de nn iliohipogastric si ilioinghinal.

Actiune – mentine viscere in pozitie normala, muschi expirator.

Aplicatii clinice

2. M oblic extern – aplicatii clinice

Originea se face prin 8 digitatii pe fetele externe si pe marginile inferioare ale ultimelor 8 coaste.

Insertia se face pe buza externa acrestei iliace, pe SIAS, pe lig inghinal, pe lig pectineal, pe

tuberculul pubic, pe creasta pubisului si pe simfiza pubiana.

Pantecele muscular are o forma neregulata trapezoidala, prezentand 4 margini:

Marginea superioara – pornind de la cartilajul coastei a V-a, aceasta margine coboara si se

termina pe cartilajul coastei a XII-a. La indivizii musculosi, aceasta margine se observa intre

mm latissimus dorsi si dintat anterior (cand acestia sunt contractati) ca un sant, santul lui

Gerdy

Marginea posterioara – cea mai putin intinsa, coboara de pe extremitatea anterioara a

coastei a XII-a pe buza externa a crestei iliace. Aici, intre aceasta margine, m latissimus dorsi

si creastailiaca se formeaza trigonul lombar

Marginea anterioara – coboara din extremitatea coastei a IX-a pana mai jos de nivelul

ombilicului

Marginea inferioara – prezinta un segment posterior, care ocupa buza externa a crestei iliace

si un segment anterior al acestei margini inferioare, mergnad superior pe linia ce uneste SIAS

cu ombilicul.

Raporturile fetei profunde ale m oblic extern:

Fata interna vine in raport cu fata externa a ultimelor 6-7 coaste si spatiileintercostale

corespunzatoare

Acopera fata externa am oblic intern

Sub el se gaseste funinculul spermatic( de la marginea inferioara libera a m oblic intern pana

la buza anterioara a lig inghinal)

Pe aceasta portiune el constitue peretele anterior al canalului inghinal

Raporturile fetei superficiale a m oblic extern:

In partea sa superioara este acoperit de partea badominala a m pectoral mare

De la coasta a V-a si pana la arcul costal si porcesul xifoid, aceasta fata este alcatuita doar de

aponevroza maschiului

In rest este acoperit de fascia superficialis

Vascularizatia – apartine aa intercostale, subcostale, toracica laterala si circumflexa iliaca

superficiala.

Inervatia – este data de nn ilihipogastric si ilioinghinal

Actiune – este un muschi cu actiuni de inclinare si roatatie a trunchiului.

3. M oblic intern – aplicatii clinice

Originea este pe foita superficiala a fasciei toracolombare, pe linia intermediara a crestei iliace si

pe lig inghinal.

Insertia se face pe marginea inferioara a ultimelor 3-4 coaste, unde fibrele lui se continua cu

fascicolele m intercostal intern, pe membrana sternala si linia alba – de la procesul xifoid la simfiza

pubiana.

Raporturile au fost descrise la formarea foitelor tecii m drept abdominal.

Vascularizatia – apartine rr din aa intercostale, subcostale, epigastrica superioara si inferioara si

musculofrenica.

Inervatia – este data de nn intercostali, subcostali, iliohipogastric si ilioinghinal.

Actiune – este m expirator auxilar, rotator al trunchiului si flector al acestiua.

4. M transvers abdominal – aplicatii clinice

Originea este pe fata interna si marginea inferioara ale ultimelor 6 perechi de coaste.

Insertia se face pe toata linia alba, iar prin tendonul conjunct pe crasta pubelui, tuberculul pubic

si pe pertiune mediala a lig pectineal Cooper.

Raporturi:

Fata superficiala este acoperita de m oblic intern, intre ei gasindu-se un spatiu prin care trec

dinspre inapoi spre inainte ultimele manuncgiul vasculonervoase intercostale, manunchiul

subcostal, vasele lombare, n iliohipogastric si ilioinghinal

Participa la formarea ligmaentelor Hesselbah (interfoveolar), Braune s lig lui Henle

Vascularizatia apartine aa epigastrice superioara si inferioara.

Inervatia este data de nn iliohipogastric si ilioinghinal.

Actiune – principalul muschi al prsei abdominale, expirator.

5. Canalul inghinal – delimitare

Canalul inghinal este situat in grosimea peretelui abdominal al regiunii inghinale, fiind un traiect

al funinculului spermatic la barbat si al lig rotund al utreului la femeie. Canalul prezinta 4 pereti si

doua orificii.

Continut:

Superficial: rr cutanate ale n femural, rr superficale a a femurale, v safena mare si limfonoduli

inghinali

Profund: n femural (rr muscuale, rr cutanate si n safen), a femurala (a femurala posterioara, a

circumflexa inghinala inferioara, a recurenta) v femurala (v safena mare)

Orificiul inghinal superficial – sau inelul inghinal superficial, este situat imediat supero-lateral de

tuberculul pubic. El poate fi considerat ca o spartura in aponevroza m oblic extern marginita superior

si medial de stalpul medial, infero-lateral de stalpul lateral, iar lateral de fibrele intercrurale.

Posterior se afla lig rlfex.

Stalpul medial este format din fibre ale aponevrozei m oblic extern care se insera pe pubis,

anterior de creasta lui si pe fata anterioara a simfizei pubiene

Stalpul lateral este cel mai puternic, fiind format din partea lig inghinal care se insera pe

tuberculul pubic, pe el sprijinindu-se funiculul spermatic (lig rotund al uterului)

Stalpul posterior (Colles) este situat inapoia funinculului spermatic si a stalpului medial. El

este un strat triunghiular de fibre aponevrotice care se reflecta din apinevroza m oblic extern

La axtremitatea laterala, stalpii medial si lateral sunt solidarizati de lig intercrurale

Orificiul inghinal profund – sau inelul inghinal profund este locul unde s-a produs evaginarea unei

parti din fascia transversalis in timpul coborararii testicolului. El poate fi definit ca locul unde fascia

transversalis se continua ca fascia spermatica interna. La femeie prin acest orificiu trece lig rotund al

uterului. Delimitari:

Superior – marginea inferioara a m transvers

Medial si inferior – marginea laterala a lig interfoveolar

Peretele posterior al canalului inghinal este format de portiunea din fascia transversalis cuprinsa

intre:

Superior – marginea inferioara a m transvers

Inferior – buza superioara a lig inghinal

Medial – marginea laterala a tecii m drept

Lateral – fascia iliaca

Peretele superior este format de marginea inferioara a m transvers si de aceea a m oblic intern,

situat anterior. Cand tendonul conjunct este mai lung participa si la formarea peretelui superior,

dupa care trece posterior si intareste peretele posterior.

Peretele inferior este foramt de lig inginal si de lig lacunar, este rezistent. Pe buza posterioara a

lig inghinal se insera peretele posterior al canalului inghinal si lig interfoveolar. Buza lui anterioara se

continua cu peretele anterior al canalului inghinal.

Peretele anterior al canalului este format de portiunea inferioara a aponevrozei m oblic extern.

Aponevroza este acoperita de fascia superficiala.

6. Canalul inghinal – orificii, continut, aplicatii clinice

Canalul inghinal este situat in grosimea peretelui abdominal al regiunii inghinale, fiind un traiect

al funinculului spermatic la barbat si al lig rotund al utreului la femeie. Canalul prezinta 4 pereti si

doua orificii.

Orificiul inghinal superficial – sau inelul inghinal superficial, este situat imediat supero-lateral de

tuberculul pubic. El poate fi considerat ca o spartura in aponevroza m oblic extern marginita superior

si medial de stalpul medial, infero-lateral de stalpul lateral, iar lateral de fibrele intercrurale.

Posterior se afla lig rlfex.

Stalpul medial este format din fibre ale aponevrozei m oblic extern care se insera pe pubis,

anterior de creasta lui si pe fata anterioara a simfizei pubiene

Stalpul lateral este cel mai puternic, fiind format din partea lig inghinal care se insera pe

tuberculul pubic, pe el sprijinindu-se funiculul spermatic (lig rotund al uterului)

Stalpul posterior (Colles) este situat inapoia funinculului spermatic si a stalpului medial. El

este un strat triunghiular de fibre aponevrotice care se reflecta din apinevroza m oblic extern

La axtremitatea laterala, stalpii medial si lateral sunt solidarizati de lig intercrurale

Partea slaba a orificiului inghinal superficial este cea laterala, limitata de fibrele intercrurale. Ele

cedeaza primele la presiunile exercitate de tumorile herniare. Consecinta va fi sau ruperea fibrelor

intercrurale cu inderpatarea stalpilor, ceea ce face hernia sa devina superficiala ajungand in tesutul

adipos subcutanat sau largirea orificiului.

Orificiul inghinal profund – sau inelul inghinal profund este locul unde s-a produs evaginarea unei

parti din fascia transversalis in timpul coborararii testicolului. El poate fi definit ca locul unde fascia

transversalis se continua ca fascia spermatica interna. La femeie prin acest orificiu trece lig rotund al

uterului. Posterior de el se afla fosa inghinala laterala, prin ea angajandu-se herniile inghinale oblice

externe. Sacul herniar hormat, dupa ce a trecut prin orificiul largit, disociaza sau adera la elementele

funincului spermatic. Vasele epigastrice pot fi lezate cu ocaziaprepararii sacului herniar in vederea

ligaturii sale.

Delimitari:

Superior – marginea inferioara a m transvers

Medial si inferior – marginea laterala a lig interfoveolar

Continut

La barbat ocntine elementele funincului spermatic, mvn testicular si v cremasterica

La femeie contine lig ortund al uterului, vase limfatica si rr din a epigastrica inferioara si r

genitale sin a genitofemurala

Aplicatii clinice

Herniile inghinale:

Reprezinta 80 - 90% din herni si se produc prin traiectul inghinal = clivare a planurilor

musculoaponevrotice in regiunea inghinoabdominala a peretelui anterolateral al abdomenului. Are o

lungime de 5-6 cm, este situat deasupra arcadei crurale (care se proiecteaza la niv tegum pe linia

luiMalgaigne) si contine cordonul spermatic la barbat sau ligamentul rotund la femeie. Este format

din 4 pereti si doua orifici.

Pereti:

anterior: aponevroza muschiului mare oblic;

superior: tendonul conjunct format prin unirea muschiului mic oblic si transvers la nivelul

margini inferioare;

inferior: arcada crurala (ligam.inghinal Poupart);

posterior: fascia transversalis intarita lateral de ligamentul Heselbach, medial de ligamentul

ui Henle.

Orificile:

profund (lateral) situat la nivelul fosetei inghinale externe, adica inafara repliului peritoneal

determinat de artera epigastrica inferioara, repliu intarit de marginea laterala a ligam. lui

Heselbach.

superficial (medial) delimitat lateral de pilerul extern, medial de pilerul intern, superior de

fibrele arciforme si inferior de pilerul posterior (Coles) al musch. Mare oblic de partea opusă.

7. Fosete inghinale – aplicatii clinice, clasificareaherniilor si orificiul

miopectineal Fruchard

Fosetele inghinale sunt:

Foseta supraombilicala – intre uraca si lig ombilical medial; pe aici se produce evaginarea

parietala în cursul herniilor inghinale oblice interne

Foseta inghinala mediala – intre lig ombilical medial si vasele epigastrice inferioare; pe aici se

produc hernii inghinale directe (sunt hernii de slabiciune a peretelui abdominal)

Foseta inghinala laterala – lateral de vasele epigastrice inferioare, inapoia orificiului inghinal

profund; la acest nivel se produc herniile inghinale oblice externe, cele mai frecvente,

caracterizate ca hernii "de efort"

Clasificarea herniilor

Hernii abdominale:

1. Functie de localizare: - ale peret ant-lat. al abdom: inghinale., crurale, ombilc, ale liniei albe, ale

liniei Spiegel (herni Spiegeliene);

- ale peret poster. al abdom: lombare;

- ale peret super. al abdom: diafragmatice (hiatale);

- ale peret infer. al abdom: pelviperineale (obturatori, ischiatice).

2. Functie de momentul aparitei (si natura traiectului/orificiului herniar):

- congenitale (prezente la nastere);

- castigate (herni de efort) care apar in cursul vieti.

3. Functie de tabloul clinic si evolutie:

- simple – reductibile

- complicate – ireductibile de ordin - acut (strangulate,…) - cronic (incarcerate - adera la sac)

4. Functie de natura continutului : intestinul subtire, epiplon, intestin gros, corn de vezica urinara,

trompe, ovar,diverticul Meckel (hernie Litrè), apendice (copil).

5. Varietate speciala: Exista herni interne: un organ din cavitatea abdominala se angajeaza in diferite

fosete ale cavitatii peritoneale. Ex: hernie retro, para-duodenala (realizata in fosetele

juxtaduodenale, retrocecala, etc; constiuind cauza mecanica a ocluzilor prin hernie interna.

Orificiul miopectineal Fruchard

8. Lacunele vasculare si musculare – aplicatii clinice

Lacune neuro-musculare

Limite:

Anterior -> lig inghinal

Posterior -> marginea naterioara a osului coxal cuprinsa intre SIAS si eminenta iliopubica

Medial -> arcul fibros iliopectineu, intins intre lig inghinal si eminenta iliopectinee

Continut:

M iliopsoas

N cutanat femural lateral

N femural

Lacuna vasculara

Limite:

Anterior -> partea din lig inghinal cuprinsa intre arcul ileopectineu si tuberculul pubic

Posterior -> ligpectineal Cooper si creasta iliopectinee

Medial -> lig lacunar Gimbernat

Continut:

A femurala

V femurala

R femurala a a genitofemurale

Limfonoduli inghinali profunzi

9. Canalul femural, canalul obturator, corona mortis – aplicatii clinice

Canal femural

Canalul obturator

10. Zone slabe ale peretelui antero-lateral al abdomenului – aplicatii clinice

Zone slabe ale peretelui antero-lateral al abdomenului sunt:

Linia semilunara – sau linia Spiegel reprezinta linia la nivelul careia corpul muscular al m

transvers toracic se continua cu aponevroza anterioara. Intre marginea laterala a m drept

abdominal si cele anterioare musculare al muschilor lati abdominali se afla o fasaie ingusta a

peretelui abdominal, unde stratul muscular este format din cele 3 aponevroze suprapuse. La

nivelul sau exista mici orificii vasculonervoase care largindu-se sub actiunea a diversi factori

devin orificii herniare prin care trec ansele intestinale (marele epiploon)

Linia alba – este o zona slaba doarece la acest nivel se produc hernii. Herniile subombilicale

se fac de obicei printr-un orificiu situat inferior de oblilic. Micile defecte de srtuctura ale liniei

albe se pot largi sub actiunea a diversi factor, devenind orificii herniare. Linia alba repzentina

un important element chirurgical fiin lab vascularizata, aici ralizandu-se inciziile pentru

abordarea organelor

Regiunea ombilicala

Aplicatii clinice

Hernii Spiegel:

exista pe linia lui Spiegel = la marginea exterioara a teci m.drepti abdom(linia ce separa

corpul muscular de aponevroza de insertie a m. transvers)

exista la nivelul orificiului de iesire a pachetului vasculo-nervosintercostal

Hernile rare nu se exteriorizeaza sub piele – raman intre planurileitermediare musculare.

Inelul este fibros → stangulari frecvente

11. Zone slabe ale peretelui pelvin

12. Vascularizatia si inervatia peretelui antero-lateral abdominal

Vascularizatia peretelui abdominal

Peretele unei jumatati abdominale primeste sange arterial din urmatoarele surse: ultimele 5 aa

intercostale, a subcostala, 4 aa lombare, a epigastrica superioara, a musculofrenica, a epigastrica

inferioara, a circumflexa iliaca profunda, a ililombara, a epigastrica superficiala si a circumflexa iliaca

superficiala.

A subcostala – se desprinde de pe fata dorsala a aortei toracice, inderptandu-se lateral si

posterior. Ajunsa in dreptul gaurii intervertebrale da o r posterioara. Din aceasta se desrpinde o r

spinala. A subcostala, merge apoi anterior de m patrat lombar. Perforeaza impreuna cu nervul

aponevroza posterioara a m transvers abdominal si patrunde in interstitiul dintre m transvers si m

oblic intern. In final ea ajunge inapoia tecii m drept abdominal, in partea inferioara a muschiului si se

termina prin rr perforante.

Aa lombare – sunt 4 aa lombare. Cea de-a V-a este mai scurta si se desprinde din a sacrala medie,

primind si o ramura din a iliombara. Cele 4 aa se desrpind de pe fata posterioara a aortei abdmonale

si trec apoi posterior de lantul simpatic lombar, iar cele din dreapta incruciseaza posterior v cava

inferioara. Apoi fiecare artera trece printr-o arcada a m psoas impreuna cu o r comunicanta din n

spinal. In dreptul gaurii intervertebrale se desrpinde o gaura dorsala care da o r spinala. Dupa ce s-a

desprins r dorsala, a lombara patrunde in grosimea m psoas mare. Aa lombare trec posterior de

plexul lombar si ies, primele doua pe fata anterioara a m psoas, iar ultimele doua prin marginea lui

laterala. In continuare merg anterior de m patrat lombr si patrund in interstitiul dintre mm transvers

toracic si oblic intern.

A epigastrica superioara – ramura terminala a a toracice interne,o continua de la al VI-lea spatiu

intercostal in jos. Ea trece din torace in abdomen prin trigonul sternocostal si patrunde in teaca m

drept abdominal, ajungand pana la ombilic. Se termina dand 3 rr.

A musculofrenica – este r terminala laterala a a toracic interne. Se desprinde la nivelul spatiului V

intercostal si merge profund de arcul costal, de-a lungul originii costale a diafragmei si da rr

musculare.

A epigastrica inferiora – se desprinde din a iliaca externa, inapoia lig inghinal.imediat dupa

originea ea descrie o curbura posterior de marginea inferioara si mediala a orificiului inghinal

profund, fiind incrucisata la acest nivel de lig rotund sau canalul deferent. Apoi, artera urca prin

spatele jumatatii lig inghinal spre ombilic, prin tesutul preperitoneal. Patrunde in teaca m drept

abdmominal. Da ca ramuri:

R pubiana

A cremasterica

A circumflexa iliaca profunda – se deprinde in spatele lig inghinal de pe fata laterala a a iliace

externe, strabate spatiul dintre fascia transversala si fascia iliaca, urca spre lateral, inapoia lig inghinal

pana la SIAS. In continuare ea merge de-a lungul crestei iliace la nivelul careie se anastomozeaza cu rr

lomare ale a iliolombare.

A iliolombara – r a arterei iliace interne, se desprinde din trunchiul ei posterior, urca prin spatele

a iliace interne, dar anterior de trunchiul nervos lombosacral si ajunge apoi lateral de corpul

vertebrei L5, medial de m psoas. Aici se divide in cele doua rr superficiale: r lombara si r iliaca.

Inervatia peretelui abdominal

Nervul iliohipogastric – provine din ramura anterioara a primului nerv lombar, iese din m psoas

prin marginea lui laterala, trece anterior de m patrat lombar si posterior de extremitatea inferioara a

rinchiului. La marginea laterala a m patrat lombar, perforeaza aponevroza posterioara a mtransvers

toracic si ajunge in interstitiul dintre acesta si m oblic intern. Dupa un scurt traiect se divide in cele

doua rr terminale: rr cutanate laterala si anterioara.

N ilioinghinal – se desprinde din r anterioara a primului n lombar. Ca si n iliohipogastric, strabate

m psoas mare, merge inferior si apoape paralel cu precedentul, trece peste fata anterioara a m

patrat lombar, pe sub polul inferior al rinichiului si ajunge in interstitiul dintre mm transver si oblic

intern. Ajuns la nivelul SIAS trece pri interstitiul dintre mm oblic intern si extern si iese prin inelul

inghinal superficial, anterior si lateral de funinculul spermatic.

N genitofemural – fibrele sale provin din rr ventrale ale primului si celui de-al doilea nerv lombar.

Paraseste plexul lombar prin gorsimea m psoas, pe fata lui interna. Incruciseaza inaopi ureterul. La

nivele variabile, mai sus de lig inghinal se imparte in dou rr: rr genitala si femurala.

13. Anastomoze cavo-cave – aplicatii clinice

1. Intre venulele de origine ale vv epigastrice inferioara, superioara si superficiala.

2. Intre originile v toracice laterale si v epigastrica superficiala.

3. Vv azygos si hemiazygos realizeaza si ele anastomoze importnate cavo-cave.

V azygos care are ca afluenti vv hemiazygos si intercostale drepte, se varsa in v cava superioara.

Dar atat v azygos cat si v hemiazygos se formeaza prin unirea v lombare ascendente cu v subcostala.

V lombare ascendente de la originea v azygos, realizeaza anastomoze ale vv lombare intre ele. In

plus, ele au anastomoze directe cu vv iliace de o parte si de alta.

4. Plexurile venoase vertebrale, atat cel extern cat si cel intern, sunt o alta cale de anastomoza

cavo-cava, doarce pe de o parte vv lombare dreneaza in v cava inferioara, iar pe de alta parte

vv intercostale dreneaza in v cava superioara prin v azygos.

14. Repere osoase palpabile la nivelul membrului inferior

Din pelvis se palpeaza:

Creasta iliaca

Tuberculul pubic

Marginea superioara a simfizei pubiene

Creasta sacrala medie

Tuberozitatea ischiatica

La coapsa se palpeaza:

Marele trohanter

Colul si capul femural

La nivelul genunchelui se palpeaza:

Epicondilii si condilii femurali

La nivelul gambei se poate palpa:

Tuberozitatea tibiala

Marginea anterioara a tibiei

Fata laterala a tibiei

Capul fibulei

Maelolele tibiala si fibulara

La nivelul piciorului se pot palpa:

Oasele tarsului

Oasele metatarsului

Articulatiile metatarsifalangiene si falangofalangiene

Falangele

15. Pelvimetria interna – aplicatii clinice

Pelvisul osos prezinta doua fete pelvine: una externe si alta interna.

Fata endopelvina este formata din: anterior – simfiza pubiana, posterior – osul scaru, lateral –

osul coxal. Aceasta suprafata este impartita in doua zone de catre o stramtoare, numita stramtoarea

pubiana. Cele doua etaje sunt: pelvisul mare si pelvisul mic.

Linia terminala este curba si pleaca de la promontoriu, trece peste partile laterale ale sacrului si

articulatia sacroiliaca, dupa care se continua de fiecare parte cu linia arcuata, eminenta iliopectinee,

creasta pectineala, tuberculul pubic si marginea superioara a simfizei pubiene.

Diametrele stramtorii superioare a pelvisului sunt: anteropoetserior sau sagital, transversale si

oblice.

Diametrele sagitale se mai numesc si conjugate. Acestea sunt:

Conjugata anatomica – se intande intre promontortiu si marginea superioara a simfizei

pubiene; masoara 11 cm

Conjugata verra – se intinde intre promontoriu si jumatatea simfizei pubiene, se mai numeste

si diametru util; masoara 10.5 cm

Canjugata diagonalis – reprezinta distanta dintre promontoriu si marginea inferioara a

simfizei pubiene; masoara 12-12.5cm

Diamterul transversal se intinde intre punctele simetrice cele mai departate ale liniei

terminale si masoara 13.5 cm. Mai este numit si diametru trnasversal maxim.

Diametrele obilce sunt in numar de doua, drept si stang. Ele se intaind intre articulatia

sacroiliaca dintr-o parte si eminenta iliopectinee de parte opusa si masoara in media 12.5 cm.

Daimatrele stramtorii mijlocii:

Diamterul sagital – dintre marginea inferioara a simfizei pubiene si vraful sacrului; masoara

11-11.5 cm

Diametrul transversal – trece prin cele doua spine ischiatice de arti opuse; masoara 10-11cm

Diamteru loblic anterior –intre marginea inferioara a simfizei pubiene si si spina ischiatica de

parte opusa; masoara 8-9 cm

Diametrul oblic posterior – dintre spina ischiatica si varful sacrului; masoara 5-5.5 cm

Diametrele stramtorii inferioare:

Diametrul sagital – se intinde intre marginea inferioara a simfizei pubiene si varful coccisului;

masoara 9-9.5 cm

Diametrul tramsversal – dintre tuberozitatile ischiatice; masoara 11cm

16. Pelvimetria externa – aplicatii clinice

Pelvimetria externa se realizeaza cu ajutorul pelvimetrului:

Diametrul antero-posterior (conjugata externa) – se intinde intre apofiza sinoasa a vertebrei

L5 si merginea superioara a simfizei pubiene; masoara 20 cm

Diametrul bispinos – dintre cele doua spine iliace antero-superioare; masoara 24 cm

Distanta briceta – cuprinsa intre punctele cele mai departate ale crestelor iliace; masoara 28

cm

Distanta bitrohanterica – intre cei doi trohanteri; masoara 32 cm

Rombul sacral descris de Michaelis – este cuprins intre varful procesului spinos al vertebrei L5,

varful cocisuluisi lateral spinele ischiatice posterosuperioare. Diagonala verticala a acestui romb

masoara 11 cm, iar cea orizontala masoara 8 cm la barbat. Diagonala orizontala intersecteaza pe cea

verticala si formeaza baza unui trigon superior cu inaltimea de 4 cm si altul inferior cu inaltimea de

7cm. La femeie, laturile trigonului superior sunt de 6.5 cm, iar ale trigonului inferior sunt de 8.5 cm.

17. Regiunea fesiera – aplcatii clinice (injectia intramusculara)

Regiunea fesiera – limite:

Superior – creasta iliaca

Lateral – SIAS

Medial – santul interfesier

Stratigrafie:

Pielea

Panicul adipos – se gasesc nn superficial T11-L3, n femurocutanat posterior, nn sacrali si

coccigieni

Fascia fesiera

Planul muscular superficial – reprezentat de m fesier mare. Intre stratul muscular superficial

si cel profund se gaseste un strat de tesut adipos care realizeaza comunicarile cu zonele

vecine

Planul muscular mijlociu – reprezentat de m fesier mijlociu

Planul muscular profund – reprezentat de mm fesier mic, piriform, gemen superior obturator

intern, gemeninferior, obturator extern si patrat femural. Acest plan este acoperit de m feier

mijlociu superior, iar inferior de m fesier mare.

Planul osteoarticular

M piriform imparte marea gaura ischiadica in doua spatii: suprapiriform si infrapiriform. Prin

spatiul suprapiriform trec spre interstitiul dinspre mm fesieri mare si mijlociu a si n fesier

superior. Prin spatiun infrapiriform trec dinspre lateral spre medial: n ischiadic, a fesiera

inferioara, n ferier inferior, iar medial manunchiul vasculonervos rusinos intern. Posterior si

medial de n ischiadic trece n cutanat femural posterior.

18. M iliopsoas

M iliopsoas este formatdin 3 muschi: mm psoas mare, psoas mic si iliac.

Originea:

M psoas mare are originea pe fata laterala a corpurilor vertebrale T12-L4 si pe fetele proc

transverse ale tuturor vert lombare

M psoas mic are originea pe fetele laterale T12-L1.

M iliac are originea pe fosa iliaca

Insertia se realizeaza pe trohanterul mic.

Raporturi:

Trec pe sub lig inghinal, impreuna cu n fermural, intr-un spatiunumit lacuna musclara;

aceasta este delimitata lateral si posterior de marginea anterioara a osului coxal, anterior de

lig inghinal si medial de arcul iliopectineu

Prezinta raporturi antero-laterale cu rinichiul, iar anterior cu vasele renale si uterul

Tot anterior are raporturi ascendente cu colonul transvers drept si cu cel descendent stang

Rr plexului lombar tre printre fascicolele sale musculare

Trecand prin lacuna musculara, are raport cu n femural antero-medial

La coapsa acesta formeaza versantul lateral al planseului trigonului femural

Vascularizatia – apartine de rr ale a iliace interne.

Inervatia – este data de rr ale plexului lombar si de n femural.

Actiune – flexia coapsei, ridicator al coapsei, rotator lateralsi adductor al coapsei.

19. Mm fesieri

M fesier mare

Originea este pe fata laterala a osului iliac, posterior de linia fesiera posterioara, pe fetele

posterioara ale sacrului si cocisului.

Insertia se face pe ramura de trifurcatie laterala a liniei aspre.

Raporturi:

Este acoperit de piele

Acopera partial m fesier mijlociu si mm pelvitrohanterieni, partea proximala a mm posteriori

ai coapsei

Acopera marea incizura ischiadica cu formatiunile care trec prin ea

Superior vine in raport cu m tensor al fasciei lata

Vascularizatia – apartine aa fesiere.

Inervatia – este data de n fesier posterior.

Actiune – rotator lateral, adductor si extensor al coapsei.

M fesier mijlociu

Are originea pe fata posterioara a aripii iliace, intre linia fesiera posterioara si cea anterioara.

Insertia se face pe fata laterala a marelui trohanter.

Raporturi:

Este acoeprit in treimea sa posterioara de m fesier mare, iar anterior de m tensor al fasciei

lata

Acopera partial m fesier mic

Intre marginea sa posterioara si cea superioara a m piriform trece mamunchiul vasculonervos

fesier superior

Vascularizata – apartine vaselor fesiere.

Inervatia – este data de n fesier superior.

Actiune – abductor, rotator si extensor al coapsei.

M fesier mic

Originea se afla pe fata posterioara a aripii iliace, intre linia anterioara fesiera si cea inferioara.

Insertia se realizeaza la nivelul marginii inferioare a marelui trohanter.

Raporturi:

Posterior este acoperit de m fesier mijlociu

Intre cei doi mm trec vasele si n fesier superior

Acopera tendonul m drept femural

Vascularizatia – apartine vaselor fesiere.

Inervatia – este data de n fesier superior.

20. Mm pelvitrohanterieni

M piriform

Originea este pe fata pelvina a sacrului si pe marea incizura ischiatica.

Insertia se face pe varful marelui trohanter, impreuna cu mm gemeni si obturator intern.

Raporturi:

El prezinta:

O portiune pelvina – are raporturi posterior cu sacrul, iar anterior cu originea plexului sacral,

rectul si vasele iliace interne

O portiune extrapelvina – care vine in raport anterior cu articulatia soldului, posterior cu m

fesier mare, superior cu m fesier mijlociu, iar inferior cu m gemen superior.

La iesirea din pelvis imparte incizura ischiadica in doua portiuni: suprapiriforma si

infrapiriforma – pe unde iese nn ichiadic, cutanat femural posterior si mamnuchiul

vasculonervos rusinos intern

Vascularizatia – apartine vaselor iliace interne.

Inervatia – este data de plexul sacral.

Actiune – abductor, rotator si extensor al coapsei.

M obturator intern

Originea este pe conturulgaurii obturate si pe fata mediala a coxalului, in portiunea acetabualara.

Insertia se face in partea cea mai superioara a fosei trohanterice.

Raporturi:

Partea sa intrapelvina formeaza peretele fosei ischirectale

Acopera articulatia soldului si este situat profund de m fesier mare

Intre cei doi muschi se gasesc elemente vasculonervoase ce trec prin incizura ischiadica

Vascularizatia – apartine vaselor iliace interne.

Inervatia – este data de plexul sacral.

Actiune – rotator lateral al coapsei.

M gemen superior

Originea este pe marginea superioara si fata externa sa spinei ischiatice.

M gemen inferior

Originea este pe tuberozitatea ischiatica.

Insertia se face pe fosa trohanterica, impreuna cu precedentul. In treiectul lor spre fosa acestia

descriu: se incadreaza superior si inferior de m obturator intern, putand fi considerati ca doua

fascicole ale acestuia -> tricepsul coxal; fibrele se indreapta lateral, unde formeaza un sant pentru m

obturator intern.

Raporturi:

Asemanatoare cu cele ale m obturator intern

Vascularizatia – apartine vaselor iliace interne.

Inervatia – este data de plexul sacral.

Actiune – sunt rotatori laterali ai coapsei.

M patrat femural

Originea este pe tuberozitatea ischiatica.

Insertia se face pe femur, sub creasta intertrohanterica.

Raporturi:

Anterior are raporturi cu capsula articulatiei soldului

Posterior are cu elementele ce trec prin orif infrapiriform, cu exceptia pachetului vasculo-

nervos rusinos intern

Vascularizatia – apartine vaselor iliace interne.

Inervatia – este data de plexul sacral.

Actiune – puternic rotator lateral al coapsei.

M obturator extern

Originea este pe fata externa a gaurii obturate.

Insertia se face lanivelul fosei trohanterice.

Raporturi:

In portiunea sa mediala vine in raport posterior cu membrana obturatorie, iar anterior cu

mm iliopsoas, pectineu, gracilis si adductor mare

Intre el si m pectineu se afla r anterioara a n obturator

In partea laterala prezinta raporturi anterior cu capsula articulara si posterior cu m patrata

femural

Vascularizatia – apartine vaselor iliace interne.

Inervatia – este data de n obturator.

Actiune – rotator lateral al coapsei.

21. M croitor

Originea se afla pe SIAS si pe incizura subiacenta.

Insertia se face pe fata mediala a diafizei tibiei.

Raporturi:

La locul de inertie, impreuna cu tendoanele mm gracilis si semitendinos, formeaza un

complex numit „laba de gasca”

Intre tendoanele msuchiului si al m gracilis, n safen devine superficial

Este acoperit de piele

Acopera mm drept femural, vast medial, lung si mare adductor

In treimea superioara el constitue peretele lateral al trigonului femural

In treimea inferioara el este asezat oe membrana vasoaductorie, ce formeaza peretele

anterior al canalului adductorilor. Tot aici este incrucisat de a femurala

Muschiul este considerat satelit al a femurale, fiind situat initial lateral de aceasta, apoi

devenind medial dupa ce artera l-a incrucisat

Vascularizatia – apartine a femurale.

Inervatia – este data de n femural.

Actiune – flexia coapsei, flexor al gambei pe coapsa, rotatia coapsei si incinarea pelvisului.

22. M cvadriceps femural

M cvadriceps rezulta in urma unirii a 4 muschi, dupacum ii zice si numele, si anume:

M drept femural – cu originea pe SIAI si superior de acetabul

M vast lateral – cu originea pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre si pe fata anterioara a

merelui trohanter

M vast intermediar – cu orignea pe fata anterioara a corpului femural si pe buza laterala a

liniei aspre

M vast medial – cu originea pe buza ediala liniei aspre si pe fata anterioara a corpului femural

Insertia se realizeaza astfel: dupa unirea celor 4 muschi, acestia ajung la nivelul bazei si marginii

rotulei, pe care o inglobeaza, continuandu0se apoi cu tendonul rotulian, care ajunge in final la nivelul

tuberozitatii tibiale.

Raporturi:

Este incrucisat pe fata lui anterioara de m croitor

M drept femural are raporturi: superior cu mm iliopsoas si tensor al fascie lata, iar inferior

este superficial

M vast lateral are raporturi superior cu mm fesier mare si tensor al fasciei lata, inferior cu m

adductor mare

Santul format intre mm vast medial si adductor mare, acoperit de m croitor, constitue

canalul adductorilor descris de Hunter. Aici se gasesc: a si v femurala si n safen

Vascularizatia – provine din a femurala profunda.

Inervatia – este data de m femural.

Actiune – extensia gambei, fexia coapsei pe trunchi, impreuna cu mm fesier mare si tricepsul

sural face parte din lantul triplei extensii.

23. M tensor al fasciei lata

Originea se afla pe extremitatea anterioara a vrestei iliace, pe SIAS si pe incizura subiacenta.

Insertia se realizeaza astfel: corpul muscular se continua cu tractul iliotibial, care se termina pe

epicondilul lateral al tibiei.

Raporturi:

Este un muschi superficial

Este acoperit de fascia lata si de piele

Prin marginea anterioara vine in raport cu m croitor, iar prin cea posterioara cu m fesier

mijlociu

Vascularizatia – provine din aa fesiere.

Inervatia – este data de n fesier superior.

Actiune – pune in tensiunea fascia coapsei, abductor si flexor al coapsei, flexor al gambei.

24. Mm pectineu si gracilis

M pectineu

Originea se gaseste in doua planuri: unul superficial pe creasta pectinee si altul profund pe buza

anterioara a santului obturator.

Insertia se realizeaza pe linia pectinee.

Raporturi:

Fata anterioara, acoperita de fascie, constitue planseul trigonului femural

Este in raport cu lig lacunar, v femurala si ggl inghinali porfunzi

Fata posterioara este in raport cu articulatia soldului, cu m obturator extern si cu peachetul

vasculonervos obturator

Marginea sa laterala impreuna cu marginea mediala a m iliopsoas fomreaza un sant pentru a

femurala

Vascularizatia – provine din a circumflexa femurala mediala.

Inervatia – este data de nn femural si obturator.

Actiune – flexia coapsei, adductor si rotator lateral al coapsei.

M gracilis

Originea se afla pe ramura inferioara a pubisului.

Insertia se realizeaza pe fata mediala a tibiei, prin complexul „laba de gasca”.

Raporturi:

Fata mediala este superficiala

Este incrucisat inferior de m croitor si de v safena mare

Fata laterala are raporturi cu mm adductori

Inferior trece pe fata mediala a articulatiei soldului

Vascularizatia – apartine aa fesire.

Inervatia – este data de nobturator.

Actiune – adductor al coapsei.

25. Mm adductori

Mm adductor lung

Originea este pe fata laterala a ramurii inferioare a pubisului.

Insertia se face pe lina aspra.

Raporturi:

Posterior vine in raport cu mm adductor scurt si adductor mare

In acest interstitiu se afla r anterioara a n obturator si rr ale a femurale profunde

Anterior este incrucisat de m croitor

Participa, impreuna cu m adductor mare, la formare peretelui posterior al canalului

adductorilor

Fomreaza latura mediala a tirgonului femural

Vascularizatia – provine din a femurala profunda.

Inervatie – este data de n obturator.

Actiune – adductie si flexie a coapsei.

M adductor scurt

Originea se face prin doua fascicule: inferior pe ramura inferioara a pubisului.

Insertia se realizeaza pe femur la nivelul liniei aspre.

Raporturi:

Este acoperit de mm pectineu si adductor lung

Acopera partial m adductor mare

Superior se afla in raport cu m obturator extern, iar medial cu m gracilis

Vascularizatia – provine din a femurala profunda.

Inervatia – este data de n obturator.

Actiune – adductor, flexor si rotator lateral al coapsei.

M adductor mare

Originea se afla pe tuberozitatea ischiadica si pe ramurile inferioare ale pubisului si sichionului.

Insertia se face pe linia aspra.

Raporturi:

La nivelul tuberculului adductorilor, intre tendonul de insertie al m adductor mare, linia de

bifurcatie mediala a linie aspre si o formatiune fiborasa, se delimiteaza hiatusul tendinos.

Acesta este un inel tendinos prin care trec vasele femurale din canalul adductorilor in

regiunea poplitee, continuandu-se cu vasele poplitee.

Fata anterioara are raporturi de sus in jos cu: mm pectineu, adductor scurt si adductor lung,

participand la formarea pereteleui posterior al canalului adductorilor

Anterior are raporturi cu r posterioara a n obturator

Posterior se gasesc muschii lojei posterioare. Intre el si acestia se afla n ischiatic

Medial are raporturi cu m gracilis.

Vascularizatia – provine din aa femurala si femurala profunda.

Inervatia – este data de nn obturator si ischiatic.

Actiune – adductor si extensor al coapsei.

26. Trigonul femural – aplicatii clinice

Limite:

Superior – lig inghinal

Lateral – m croitor

Medial – m adductor lung

Anterior – pielea, panicul adipos si fascia cribroasa

Stratigrafie:

Pielea

Panicul adipos – in care se gasesc rr n femural, v safena mare si limfonoduli inghinali

Planul muscular – alcatuit din mm ce il delimiteaza, la care sa adauga si podeaua alcatuita din

mm iliopsoas si pectineu

Planul osteoarticular

Continut:

Superficial:

o Rr cutanate ale n femural

o Rr superficiale ale a femurale

o V safena mare

o Limfonoduli inghinali

Profund, dinspre lateral spre medial:

o N femural cu rr sale: rr musculare, cutanate si n safen

o A femurala cu rr sale: a femurala profunda, a circumflexa iliaca superficiala, rr

rusinoase externe, a epigastrica superficiala

o V femurala cu rr ei: v safena mica si vv omonime rr a femurale

Aplicatii clinice

Punctia a femurale - se face in scop terapeutic si in scop diagnostic. Acul se introduce

perpendicular pe tegumente la locul in care se percepe pulsul, imediat sub lig inghinal. Dupa

introducerea pe 2-3cm in profunzime, in seringa vine sange rosu arterial. Dupa injectarea substantei

sau prelevrea sangelui, artera se comprima prin intermediu tegumentelor, cu un tampon, timp de

cateva minute, petru a evita producerea unui hemtom.

27. Canalul adductorilor si hiatusul m adductor mare – aplicatii clinice

Canalul adductorilor

Limite:

Anterior – m croitor

Lateral – m vast medial

Medial – m adductor mare si adductor lung

Continut:

A femurala

V femurala

N safen

R posterioara a n obturator

N safen patrunde impreuna cu a si v femurala canalul adductorilor, insa nu il traverseaza

complet. Acesta incruciseaza a lateral si paraseste canalul perforand mambrana vasoaductorie. In

final, devine satelit v safene mari.

Hiatusul m adductor mare

La locul de inserte al m adductor mare se delimiteaza hiatusul tendinos al m adductor mare.

Acesta se formeaza intre insertiile mm adductor mare, adductor lung si capul scurt al m biceps

femural.

Limite:

Medial – tendonul de insertie al m adductor mare

Posterior – linia de bifurcatie mediala a liniei aspre

Superior – o formatiune fibroasa sub forma de arcada

Continut:

Vasele femurale

Aplicatii clinice

28. M biceps femural

Originea se realizeaza prin doua tendoane: unul lung pe tuberozitatea ishiatica si altul scurt pe

lini aspra.

Insertia se realizeaza la nivelul capului fibulei.

Raporturi:

Capul lung al muschiului impreuna cu m semitendinos alcatuiesc planul superficial al regiunii

posterioare

Capul lung este acoperit superior de m fesier mare, iar medial vine in raport cu mm

semitendinos si semimembranos

Portiunea terminala a muschiului cu tendonul de insertie fomreaza marginea mediala

supero-laterala a fosei poplitee

Fata mediala a m biceps este in raport cu n perinoer comun

Vascularizatia – provine din aa fesiera inferioara, cricumflexa femurala mediala si perforante.

Inervatie – este data de n ischiatic.

Actiune – flexia gambei pe coapsa.

29. Mm semitendinos si semimembranos

M semitendinos

Originea este impreuna cu cea a m biceps femural pe tuberozitatea ischiatica.

Insertia se face impreuna cu mm gracilis si croitor, prin complexul „laba de gasca”, pe tibie.

Raporturi:

Este acoperit superior de m fesier mare

Inferior este superficial

Lateral este in raport cu m biceps femural

Tendonul sau de insertie formeaza latura supero-mediala a fosei poplitee

Fata sa profunda este in raport cu mm semembranos si adductor mare

Vascularizatia – provine din a circumflexa femurala medie.

Inervatia – este data de n ischiatic.

Actiune – extensor al coapsei, flexor al gambei, rotator medial al gambei.

M semimebranos

Originea este pe tuberozitatea ischiatica.

Insertia se face prin 3 fascicole fibroase: unul direct – pe fata posterioara a condilului medial al

tibiei, unul orizontal – pe fata anterioara a condilului medial, si altul recurent – formeaza lig popliteu

oblic.

Raporturi:

Este asezat profund de precedentul

Are aceleasi raportul precum precedentul

Vascularizatia – provine din rr perforante.

Inervatia – este data de n ischiatic.

Actiune – aceasi actiune ca si precedentul.

30. Regiunea poplitee – aplicatii clinie

Limite:

Supero-lateral – tendonul de insertie al m biceps femural

Supero-medial – tendonul de insertie al mm semimembranos si semitendinos

Infero-medial – m gastrocnemian

Infero-lateral – m gastrocnemian si m plantar

Startgrafie:

Pielea

Panicul adipos – contine v safena mica si rr apartinand nn femurocutanat posterior, safen si

fibular comun

Planul muscular – elementele muscualre care delimiteaza fosa

Planul osteoarticular

Continut:

Profund:

o N ischiatic <– nn peronier comun si tibial

o V poplitee <– v safena mica

o A poplitee – cu rr ei

Superfecial:

o V safena mica

o Nn cutanat sural lateral si medial -> n sural

o Limfonoduli

31. Regiunea anterioara a gambei

Limite:

Superior – linia orizontala care trece imediatinferior de tuberozitatea tibiei

Inferior – delinia orizontala care trece prin varful maleolelor

Medial – marginea anterioara a tibiei

Lateral – marginea laterala a fibulei

Straigrafia:

Pielea

Tesut adipos subcutanat – contine vase superficiale, iar in partea inferioara a regiunii: nn

fibular, cutanat dorsal medial si intermediar

Fascia gambei

Planul muscular – cuprinde mm anteriorisi laterali ai gambei. Mm anterior ai gambei, dinspre

medial spre lateral sunt: tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelui

si al III-lea peronier. Mm laterali sunt: peronier lung, peronier scurt ( intre ei se afla n fibular

superficial).

Planul osteofibros

Continut:

Superficial:

o N fibular superficial cu rr sale: nn cutanat dorsal medial si intermediar.

Profund:

o Manunchiu vasculonervos anterior al gambei – in partea superioara se gaseste intre

mm tibial anterior si lung extensor al degetelor, iar in cea inferioara intre mm tibial

anterior si lung extensor al halucelui. Este reprezntat de: n tibial profund, vv tibiale

anterioare, a tibiala anterioara si vase limfatice. In partea superioara nervul se afla

lateral de artera, apoi o incruciseaza si se aseaza medial de aceasta.

32. Regiunea laterala a gambei

Limite:

Superior – linia orizontala care trece imediatinferior de tuberozitatea tibiei

Inferior – delinia orizontala care trece prin varful maleolelor

Medial – marginea anterioara a tibiei

Lateral – marginea laterala a fibulei

Stratigrafie:

Pielea

Tesut subcutanat adipos – cuprinde la nivel inferior tendonul lui Ahile. Contine: v safena

mica, n sural cutanat medial, n sural cutanat lateral, n sural si n cutanat dorsal lateral

Fascia gambei

Planul muscular – reprezentat de doua straturi:

o Superficial – m triceps sural. Pe sub arcada sa trece ,anunchiul vasculonervos

posterior

o Profund – dinspre medial spre lateral: mm lung flexor al degetelor, tibial posterior si

lung flexor al halucelui. Manunchiul vasculonervos posterior se gaseste intre mm

tibial posterior si lung flexor al degetelor

Planul osteofibros

Continut:

Superficial:

o V safena mica, n sural cutanat medial, n sural cutanat medial, n safen si n cutanat

dorsal lateral

Profund:

o A tibiala posterioara, vv tibiale posterioare, n tibial si vase limfatice

33. M triceps sural

Este rpezentat de cei 2 muschi din care este format: mm gastrocnemian si solear.

M gastrocnemian

Originea este data prin doua tendoane: unul lateral pe fata laterala a condilului lateral si unul

media pe fata mediala a condilului medial ai femurului.

Insertia se face prin intermediul tendonului lui Ahile, cu care acest muschi se continua, pe

tuberozitatea calcaneana.

Raporturi:

Fata posterioara este superficiala

La acest nivel pe fascia gambei se gasesc: v safena mica, n sural si o r a n sural cutanat lateral

Acopera mm solear si profunzi ai regiunii posterioare a gambei, precum si vasele poplitee, n

tibial si lig oblic al articulatiei genunchiului

Cele doau capete ale m gasrtocnemian delimiteaza marginile inferioare ale fosei poplitee

La nivelul tendonului Ahilean, pielea prezinta doua santuri: santurile retromaleolare

Vascularizatia – provine din a poplitee.

Inervatia – este data de n tibial.

Actiune – flexia gambei.

M solear

Originea este pe cele doua oase ale gambei si pe arcada fibroasa interosoasa.

Insertia se realizeazala nivelul capului fibulei si pe linia m solear. Muschiul trimite fibre care vor

intra in alcatuirea tendonului calcanean, alaturi de tendonul m gastrocnemian.

Raporturi:

Este acoperit de m gastrcnemian

Intre capul sau medial si capul medial al m gastrocnemian trece m plantar

Acopera mm profunzi ai regiunii posterioare a gambei, intre el si acestia gasindu-se n tibial si

aa tibiala posterioara si peroniera

Vascularizatia – provine din a poplitee.

Inervatia – este data de n tibial.

Actiune – flexia gambei.

34. Mm profunzi ai regiunii posterioare ai gambei

- Pag 121 -

35. Santul retromaleolar lateral – aplicatii clinice

Limite:

Anterior – maleola laterala

Posterior – tendonul ahilean

Stratigrafie:

Pielea

Tesut subucutanat – se gasesc: v safena mica, vase limfatice si n sural

Fascia crurala – care este întărită retromaleolar de retinaculul superior al peronierilor, întins

între maleola laterală şi calcaneu

Planul muscular – reperezentat de mm peronieri

Planul osteo-articular

36. Santul retromaleolar medial, canalul calcanean – aplicatii clinice

Santul retromaleolar medial

Limite:

Anterior – maleola mediala

Posterior – tendonul ahilean

Stratigrafie:

Pielea

Tesut subcutanat adipos – vena safenă mare, vasele limfaticeşi nervul safen trec premaleolar

Plan muscular – reprezentat de mm: tibial posterior, lung flexor al degetelor si lung flexor al

halucelui. Intre ultimele doua trec vasele tibiale posterioare, iar lateral de ei n tibial

Plan osteo-articular

Canalulcalcanean

Aplicatii clinice

Palparea arterei tibiale posterioarese face la nivelul porţiunii eidistale situate în şanţul retromaleolar

medial.

Examinarea se face cu două sau trei degete palpand artera periferica prin comprimare uşoara pe plan

ul osos subiacent. In acest mod sesimt pulsaţiile care sunt sincrone cu bătăile cordului.

37. Regiunea plantara – aplicatii clinice

Limite:

Posterior – calcai

Anterior – varful degetelor

Lateral si medial – marginile piciorului

Stratigrafie:

Pielea

Panicul adipos – contine vase superficiale si rr nervoase superficiale

Aponevroza plantara

Planul muscular – care este imoartit in 3 loje:

o Mm plantari mediali – superficial: m abductor al halucelui; profund: m scurt flexor al

halucelui

o Mm plantari mijlocii – superficial: m scurt flexor al degetelor; mijlociu: m lung flexor

al degetelor, m patrat plantar si mm lombricali; profund: m adductor al halucelui

o Mm plantari laterali – superficial: m adductor al degetului mic; profund: m scurt

flexor al degetulu mic

Continut:

Aa plantara mediala si laterala

Nn plantari mediali si laterali

Aplicatii clinice

La nivelul aponevrozei plantare, plagile intepate pot atinge aponevroza fara sa afecteze si m

scurt flexor al degetelor. In aceste cazur se pot forma abcese plantare superficiale care pot migra

in panicul adipos spre degete printre fibrele aponevrozei.

38. Palpari si proiectii arteriale; repere pentru denudari venoas e la nivelul

membrului inferior

Palpari arteriale

A femurala – poate fi palpata la nivelul trigonului femural, imediat inferior de mijlocul lig

inghinal.

A poplitee – se poate palpa la gamba in flexie, comprimand-o in fosa poplitee.

A dorsala a piciorului – se palpeaza usor subcutanat, pe linia ei de priectie, situata intre

jumatatea liniei bimaleolare anterioare si primul spatiu interosos.

A tibiala posterioara – se palpeaza retromaleolar medial.

Denudari venoase

Pe partea dorsala a piciorului observam reteaua venoasa si arcul venos dorsal, ale caror extremitati

se orienteaza spre cele doua maleole.

De la maleola mediala si spre epicondilul medial si apoi jumatatea lig inghinal se indreapta v

safena mare, care poate fi dubla la nivelul capului medial al m gastrocnemian si la nivelul

epicondilului femural.

V safena mica proemina posterior pe gamba, dinapoia maleolei laterale spre centrul triunghiului

inferior al fosei poplitee. Uneori pe fata posterioara a coapsei se observa anastomoza dintre v safena

mare si v safena mica.

41.Reteaua arteriala a genunchiului – aplicatii clinice

45.Reteaua arteriala agleznei – aplicatii clinice

In jurul articulatiei genunchiului se formeaza reteaua arteriala a genunchiului. La aceasta

participa mia multe rr ale a poplitee;

A descendanta a genunchiului

A circumflexa laterala femurala

R cicumflexa fibulara

A recurenta tibiala anterioara

Din aceasta retea deriva reteaua patelei situata pe marginile rotulei si ale tendonului m

cvadrceps.

Aplicatii clinice

46.Vv safena mare si mica – aplicatii clinice

V safena mare

V safena mare porneste de la extremitatea mediala a arcului venos dorsal si trece prin marginea

anterioara a maleolei tibiale. Apoi are un traiect ascendent pe fata mediala a tibiei, la 2-3cm

posterior de ea. La genuchi, trece pe fata mediala a condililor mediali si ai tibiei si femurului. La

coapsa are un traiect oblic, aporximativ paralel cu al m coritor, fiind situata anterior de acesta. Se

varsa in v femurala.

La gamba areun raport cu n safen, care o insoteste. La geunchi trece peste tendoanele mm care

alcatuiesc ,,laba de gasca”. In aria trigonului femural este paralele cu vasele femurale, de care este

separata prin fascia criborasa.

Afluenti:

Vv rusinoase externe

V cricumflexa iliaca suoerficiala

V epigasrica superficiala

Vv scrotale sau labiale anterioare

V safena mica

V safena mica porneste din extremitatea laterala a arcului venos dorsal, trece posterior de

maleola fibulara, avand un traiect ascendent, spre medial, pe fata posterioara a gambei. In

apropierea fosei poplitee, are o scurta portiune, care se gaseste intr-o dedublare a fasciei gambiei.

Apoi perforeaza fascia la jumatatea fosei poplitee , descrie o crosa si se indreapta spre anterior,

pentru a se varsa, profund, in v poplitee.

La nivelul gambei, v safena mica se afla medial de n sural, fiind situate lateral de tendonul lui

Ahile. Superior este asezat medial de n cutanat sural medial.

Aplicatii clinice

48.Plexul lombar – formare si raporturi

Plexul lombar este format din anastomoza rr ventrale ale primelor 3 prechi de nn lombari, partial

de L4. Radacinile plexului au o directie oblic inferior si devin voluminoase.

Rr ventrale ale lui T12-L1 formeaza un trunchi care se divide intr-o ramura superficiala din care leaca

nn iliohipogastric si ilioinghinal si o r inferioara care, impreuna cu r superioara a lui L2, va participa la

formarea n genitofemural.

Rinferioaraa lui L2, impreuna cu rr lui L3-L4 formeaza un trunchi din a carui r anterioara pleaca n

obturator, iar din r posterioara: nn femurocutanat lateral si femural. N L4 trimite o r la L5 cu care

formeaza trunchiul lombosacral. N L4=nerv in fruca – stabileste legatura dintre plexul sacral si

lombar.

In asamblu, plexul lombar are o forma triunghiulara, cu o margine mediala in raport cu vertebrele

lombare, . este situat anterior de proc costiforme, intre fascicolele m psoas. Rr sale strabat m psoas,

aparand pe suprafata lui.

52.Plexul sacral – formare si raporturi

Plexul sacral este format din trunchiul lombosacral, din rr ventrale ale lui S1-S3 si partial S4.

Trunchiul lombosacral este format din o parte a r lui L4 si r lui L5. El coboara pe marginea mediala

a m psoas mare si merge anterior de articulatia sacroiliaca, inapoia vaselor iliace interne, pentru a se

uni cu r lui S1.

R ventrala a lui S1 se afla pe marginea posterioara a m piriform si se uneste la nivelul marii

incizuri ischiadice cu trunchiul lombosacral, in ungiul dintre ele aflandu-se vasele fesiere superioare.

R ventrala a lui S2 se gaseste intre fascicolele de origine ale m prirform si se imparte in 2 rrȘ una care

se uneste cu S1 si alta care se unaste cu S3. R lui S3 apare la marginea inferioara am piriform, intre ea

si precdenta aflandu-se a fesiera inferioaraș se uneste cu S4. R lui S4 se imparte intr-o r superioara

care se uneste cu S3 si un inferioara care participa la alcatuirea n coccigian.

Plexul sacral este asezat pe peretele posterior al pelvisului si vine in raport posterior cu m

piriform.

53.N ischiadic – aplicatii clinice ale compresiei la L4-L5 si L5-S1

N ischiadic (L4-S3) este cel mai voluminos nerv. Se formeaza din toate componenetele plexului

sacral, iesind din pelvis prin partea cea mai laterala a santului infrapiriform. La iesirea din pelvis,

medial de el se afla vasele fesiere anterioare si manuchiul vasculonervos rusinos intern. Posterior se

afla n femurocutanat posterior. In regiunea fesiera trece peste m fesier mare, coborand in santul

dintre trohanterul mare si tuberozitatea ischiatica.

In regposterioara a coapsei se afla intial medial, incrucsand posterior insertiile m adductor mare.

Este incrucisat posterior de capul lung al m biceps. Lateral vine in raport cu m vast lateral si capul

scurt al m biceps, iar medial cu mm semitendinos si semimembranos.

In regiunea fosei poplitee devine superficial, intre mm semimembranos si biceps, avand anterior

si lateral vasele poplitee. Aici se divide in cele doua rr terminale: nn tibial si peronier comun.

Aplicatii clinice

Compresia de n ischiadic – comprimare radacinilor sale duce la aparitia nevralgiilor in teritoriul

sau. In nevralgii, punctele dureroase se gasesc in dreptul SIPS, la jumatatea fetei posterioare a

coapsei sau in fosa poplitee.

54.Orificiile ischiadice mare (supra- si infraspinos) si mic – aplicatii clinice

Osul coxal prezinta la niveul sau doua incizuri proeminente: marea si mica incizura ischiadica. La

acest nivel, ligg sacrotuberos si sacroinghinal impart aceste inziuri in doua orificii: orif ischiadic mare

si orif ischiadic mic.

Datorita traiectului m priform de le origine spre insertia sa pe marele torhanter, acesta imparte

orif ischiadic mare in alte doua orificii mai mici: orif suprapiriform si orif infrapiriform.

Prin orif suprapiriform trece manunchiul vasculonervos fesier superior.

Prin orif infrapiriform trec:

N sciatic

N femuracutanat posterior

Mvn rusinos intern

Mvn fesier inferior

Prin orif ischiadic mic trece mvn rusinos intern.

Aplicatii clinice

Hernii ischiadice:

Frecventa crescuta la femei.

Organele pelvine herniaza – deasupra marelui ligament sacro-sciatic prin marea simica

scobitura ischiatica: → in regiunea fesiera

Clasificare:

A. Exista herni supraspinoase = prin marea scobitura sciatica (ocupata de m.pyramidal al

bazinului), deasupra micului ligament sacrosciatic.

→ H. suprapiramidale: au vasele fesiere = supero-intern.(Rez. necesit sectionari inelului n jos,

inafara)

→H. subpiramidale: - au medial pachetul rusinos intern (vase, nerv)↓- au lateral vase ischiatice,

nervul mare sciatic(Repere anatom care treb protej. cand se section. inelul de strangulare;

B. Exista herni subspinoase