+ All Categories
Home > Documents > Anastasiei Elena Andreea.pdf

Anastasiei Elena Andreea.pdf

Date post: 03-Dec-2015
Category:
Upload: anon128243919
View: 20 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
73
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Îndrumător științific, Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu Absolvent, Elena Andreea Anastasiei 2013
Transcript
Page 1: Anastasiei Elena Andreea.pdf

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific,

Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu

Absolvent,

Elena Andreea Anastasiei

2013

Page 2: Anastasiei Elena Andreea.pdf

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ

EFICIENȚA ECONOMICĂ A

TEHNOLOGIILOR UTILIZATE LA

PRINCIPALELE CULTURI DIN CADRUL

FIRMEI

S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. DOROHOI

Îndrumător științific,

Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu

Absolvent,

Elena Andreea Anastasiei

IAȘI – 2013

Page 3: Anastasiei Elena Andreea.pdf

CUPRINS

Lista tabelelor şi a figurilor ......................................................................................................... 4

Lista tabelelor ......................................................................................................................... 4

Lista figurilor.......................................................................................................................... 5

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 7

PARTEA I .................................................................................................................................. 9

Capitolul 1. IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATE ÎN STUDIU ............... 9

Capitolul 2. CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND PROBLEMA LUATĂ ÎN

STUDIU ................................................................................................................................... 11

2.1. Lucrările solului ............................................................................................................. 11

2.2. Fertilizarea ..................................................................................................................... 17

2.3. Combaterea buruienilor .................................................................................................. 21

Capitolul 3. DESCRIEREA CADRULUI NATURAL .............................................................. 27

3.1. Așezarea geografică ....................................................................................................... 27

3.2. Regimul temperaturilor .................................................................................................. 27

3.3. Regimul precipitațiilor ................................................................................................... 29

3.4. Regimul vânturilor ......................................................................................................... 30

3.5. Aspectul pedologic ........................................................................................................ 31

3.6. Aspectul geomorfologic ................................................................................................. 32

3.7. Aspectul hidrologic ........................................................................................................ 32

3.8. Vegetația........................................................................................................................ 33

Capitolul 4. ASPECTE ECONOMICO – ORGANIZATORICE ............................................... 34

4.1. Scurt istoric .................................................................................................................... 34

4.2. Mijloace de producție..................................................................................................... 35

4.3. Organizarea muncii ........................................................................................................ 36

4.4. Structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi ............ 38

PARTEA a II – a ...................................................................................................................... 39

Capitolul 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ LA CULTURILE DE GRÂU DE TOAMNĂ,

PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI ÎN PERIOADA 2009 - 2012 ......................................... 39

5.1. Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în perioada 2009 – 2012 .................... 40

5.2. Eficiența economică la cultura de porumb în perioada 2009 – 2012................................ 50

5.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în perioada 2009 - 2012 .................... 60

Capitolul 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................... 70

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 72

Page 4: Anastasiei Elena Andreea.pdf

Lista tabelelor şi a figurilor

Lista tabelelor

Tabelul 2.1.1. Consumul de motorină și forța de muncă a două locații în Austria de Est .......... 13

Tabelul 2.1.2. Consumul de motorină la sistemul convențional și no-tillage .............................. 14

Tabelul 2.1.3. Rezultatele obținute la porumb boabe în nord-estul României ............................ 15

Tabelul 2.1.4. Influența sistemului de lucrare a solului asupra producției de grâu.......................16

Tabelul 2.2.1. Conținutul de elemente minerale și metale grele din produsele agricole .............. 18

Tabelul 2.2.2. Cantitatea de azot recomandată a se aplica la niveluri medii de recoltă ............... 19

Tabelul 2.3.1. Nivelul pierderilor de producție cauzate de buruieni la diferite plante de câmp ... 22

Tabelul 2.3.2. Durata perioadei critice și a intervalului de toleranță pentru unele culturi ........... 23

Tabelul 2.3.3. Eficacitatea erbicidelor aplicate la hibridul Evelina în sistemul no-tillage ........... 25

Tabelul 2.3.4. Producția de boabe la hibridul Evelina cultivat în sistemul no-tillage.................. 26

Tabelul 3.2.1. Temperaturile aerului înregistrate la Stația Meteo Botoșani în 2008 - 2012 ........ 29

Tabelul 3.3.1. Precipitații medii lunare înregistrate la stația Meteorologică Botoșani ............... 30

Tabelul 3.4.1. Frecvența și viteza vânturilor la Stația Meteorologică Botoșani .......................... 31

Tabelul 4.2.1. Baza tehnico-materială a S.C. Liv Agro Grup S.R.L Dorohoi ............................. 35

Tabelul 4.4.1. Fluxul tehnologic pe perioada 2009 - 2012 ......................................................... 38

Tabelul 5.1.1. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2009-2010, soiul Arieșan ...... 40

Tabelul 5.1.2. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2009-2010, soiul Magistral .. 41

Tabelul 5.1.3. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2009-2010 ...................... 42

Tabelul 5.1.4. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2010-2011, soiul Arieșan ...... 43

Tabelul 5.1.5. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2010-2011,soiul Suceava 84 . 44

Tabelul 5.1.6. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2010-2011 ...................... 45

Tabelul 5.1.7. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2011-2012, soiul Arieșan ...... 46

Tabelul 5.1.8. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2011-2012,soiul Suceava 84 . 47

Tabelul 5.1.9. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2011-2012 ...................... 48

Tabelul 5.1.10. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009-2012 .......... 49

Tabelul 5.2.1. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2009 – 2010, hibridul DKC 4490.....50

Tabelul 5.2.2. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2009 – 2010, hibridul DK 440.........51

Tabelul 5.2.3. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2009 – 2010............................52

Tabelul 5.2.4. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2010 – 2011, hibridul DKC 4490.....53

Tabelul 5.2.5. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2010 – 2011, hibridul DK 440.........54

Tabelul 5.2.6. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2010 – 2011............................55

Tabelul 5.2.7. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2011 – 2012, hibridul DKC 4490.....56

Page 5: Anastasiei Elena Andreea.pdf

Tabelul 5.2.8. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2011 – 2012, hibridul DK 440.........57

Tabelul 5.2.9. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2011 – 2012............................58

Tabelul 5.2.10. Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012.....................59

Tabelul 5.3.1. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2009 – 2010. hibridul NK Brio.....60

Tabelul 5.3.2. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2009 – 2010, hibridul Rigasol.......61

Tabelul 5.3.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2009 – 2010................62

Tabelul 5.3.4. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2010 – 2011, hibridul NK Brio.....63

Tabelul 5.3.5. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2010 – 2011, hibridul Rigasol.......64

Tabelul 5.3.6. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2010 – 2011................65

Tabelul 5.3.7. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2011 – 2012, hibridul NK Brio.....66

Tabelul 5.3.8. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2011–2012,hibridul NK Adagio...67

Tabelul 5.3.9. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2011 – 2012................68

Tabelul 5.3.10. Eficința economică la cultura de floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012......69

Lista figurilor

Figura 2.1.1-Relația dintre tipurile texturale de sol și sistemul de lucrări solicitate de acestea ...11

Figura 3.4.1 - Roza vânturilor în municipiul Botoșani…………………………………………. 31

Figura 4.3.1 - Organigrama S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi................................................. 37

Figura 5.1.1 - Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 – 2012.......... 49

Figura 5.2.1 - Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012...................... 59

Figura 5.3.1 - Eficiența economică la cultura floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012........... 69

Page 6: Anastasiei Elena Andreea.pdf
Page 7: Anastasiei Elena Andreea.pdf

7

INTRODUCERE

În ansamblul economiei, agricultura reprezintă una din ramurile de mare importanţă,

având un rol pe care nici o altă activitate economică nu-l poate substitui întrucât cererea de

alimente este esenţială şi are caracter permanent pentru existenţa umană.

Agricultura s-a afirmat ca un domeniu de activitate de mare complexitate, determinată de

structura complexă a activităţilor din această ramură şi a proceselor de muncă, de legităţile

biologice de dezvoltare a plantelor şi animalelor, de varietatea sistemelor de cultură, de

structurile tehnologice şi de condiţiile naturale. Această activitate complexă determină o serie de

particularităţi tehnice, economice şi sociale, care imprimă legităţilor economice generale o

manifestare specifică în agricultură.

Orice unitate agricolă modernă, indiferent de profil, dimensiune şi spaţiul socio-economic

în care activează, necesită un stil de conducere bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune,

ceea ce este de neconceput fără o informare complexă, operativă şi de calitate, care să stea la

baza luării deciziilor.

Scopul realizării în cât mai bune condiţii a activităţii de conducere este:

creşterea profitului firmei şi a ratei profitului;

îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor prevăzute, planificate pentru o anumită perioadă de

timp;

folosirea raţională a resurselor materiale, financiare şi umane existente în firmă la un

anumit moment;

reducerea continuă a costurilor, ca mijloc principal de creştere a profitului în economia

de piaţă;

creşterea productivităţii muncii (exprimată în venituri/salariat sau muncitor şi ore/tone de

produs).

Realizarea unui management performant în agricultură, ca în orice ramură a economiei

naţionale, este posibilă numai cunoscând perfect evoluţia diverselor fenomene economico-

financiare, variaţia lor faţă de prevederi şi în dinamică, precum şi diagnosticul corect al

perioadei.

Direcția progresivă a acestui domeniu m-a determinat să aleg tema lucrării „Eficiența

economică a tehnologiilor utilizate la principalele culturi din cadrul firmei S.C. Liv Agro Grup

S.R.L”, Dorohoi, județul Botoșani.

Page 8: Anastasiei Elena Andreea.pdf

8

Tema luată în studiu îşi propune să dezbată principalele tehnologii folosite pentru

obţinerea unor recolte ridicate şi stabile, la culturile de grâu, porumb și floarea soarelui, eficiența

economică a culturilor precum și identificarea factorilor limitativi ai producției în condiţiile

folosirii cât mai eficiente a resurselor materiale și umane.

Proiectul este compus din două părți diferite, una care face referire la considerațiile

teoretice din acest domeniu și una reprezentată de contribuțiile proprii dobândite în urma

desfășurării stagiului de practică la firmă.

Capitolul I este dedicat importanței și necesității problemei luate în studiu în lucrarea de

diplomă.

Obiectivul lucrării expus în capitolul II se referă la elaborarea cercetărilor efectuate în

țară și în străinătate, privind lucrările solului, fertilizarea culturilor și combaterea buruienilor din

culturile agricole.

În capitolul III sunt prezentate condițiile de cadru natural în care au fost desfășurate

cercetările, prezentând pe scurt așezarea geografică a firmei, regimul temperaturilor predominant

în zonă, regimul precipitațiilor, regimul vânturilor, aspectul pedologic, aspectul geomorfologic,

aspectul hidrologic dar și vegetația prezentă în zona respectivă.

În capitolul IV sunt prezentate câteva aspecte economico - organizatorice ale firmei,

privind istoricul firmei, mijloacele de producție deținute în patrimoniul societății, organizarea

muncii în cadrul firmei, cat și structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup

S.R.L. Dorohoi.

Scopul cercetărilor din capitolul V, a fost acela de a identifica indicatorii de eficiență

economică, obținuți prin realizarea fișelor tehnologice pe culturi, în perioada 2009 – 2012.

Analizând indicatorii calculați din punct de vedere al productivității plantelor cultivate,

conform inputurilor din devizele cadru, se poate constata că producția obținută a fost superioară,

sporind astfel eficiența economică a firmei.

În ultimul capitol sunt prezentate concluziile și recomandările lucrării de diplomă, din

care rezultă că obiectivele stabilite au fost îndeplinite.

Pe baza rezultatelor obținute se desprinde concluzia că scopul și obiectivele lucrării au

fost integral realizate, contribuind astfel, pe măsura posibilităților, la îmbogățirea fondului de

cunoaștere în domeniul eficienței economice a tehnologiilor de cutivare.

Măsurile tehnologice sunt tratate pe principiul obţinerii maximului de randament, în

condiţiile unei eficienţe economice certe, şi a respectării criteriilor ecologice de protecţia

mediului agricol cu toate componentele sale, sol-plantă-apă-cultivator.

Page 9: Anastasiei Elena Andreea.pdf

9

PARTEA I

Capitolul 1. IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATE ÎN

STUDIU

Agricultura reprezintă un sector cu un considerabil potenţial, ocupând, prin tradiţie, un

loc important în structura economiei româneşti. Ea reprezintă un factor important al stabilităţii

sociale şi al menţinerii echilibrului ecologic, fiind ramura care asigură hrană populaţiei şi

importante cantităţi de materii prime pentru industriile alimentare şi alte industrii nealimentare.

Dezvoltarea agriculturii nu poate fi exclusiv economică, bazată pe principiul profitului

maxim imediat, ci va trebui să devină o dezvoltare durabilă, capabilă să găsească criteriile cele

mai adecvate de optimizare a raportului nevoi-resurse.

Ca activitate umană specializată, agricultura cuprinde atât sfera producţiei, cât şi părţi din

distribuţia bunurilor şi serviciilor agricole, fiind considerată de unii economişti un “sector vital”

al vieţii socio-economice. Cu cât componenta comercială creşte ca pondere în totalul producţiei

agricole, cu atât agricultura va fi mai performantă, iar agricultura României mai integrată în

circuitul economic intern şi internaţional (Elena Cofas, 2009).

Eficiența economică conferă sensul realizării echilibrului economic, iar echilibrul

economic este condiția cea mai importantă pentru o economie eficientă. Eficiența economică

ridicată se obține în condițiile aplicării în procesul de producție a unor tehnologii moderne și care

valorifică la cote superioare materiile prime și energia, asigurând produse de calitate superioară

la un cost redus.

Eficienţa exprimă, în esenţă, calitatea activităţii economice de a utiliza raţional factorii de

producţie. Ea este o cerinţă fundamentală pentru economie şi trebuie să ghideze în permanenţă

acţiunile şi deciziile economice, fiind percepută ca un termen de evaluare, un concept valoric, ce

se măsoară prin raportul dintre valoarea producţiei obţinute şi valoarea resurselor consumate.

Pentru a spori practicile de management care să asigure produse de înaltă calitate şi

abilităţi competitive, exploataţiile agricole vor trebui să adopte metode de asistare a deciziei şi un

management corespunzător. În aceste condiţii, exploataţiile care doresc să devină şi/sau să

Page 10: Anastasiei Elena Andreea.pdf

10

rămână competitive au nevoie de resurse de calitate adecvată: resurse financiare, materiale,

energetice și umane (Elena Cofas, 2009).

Agricultura este ramura de bază a producţiei României, ramură a producţiei materiale, în

care, cu ajutorul plantelor verzi şi sub acţiunea diriguitoare a omului, are loc transformarea

energiei cinetice a soarelui, în energie potenţială - materia organică -, singura formă de energie

accesibilă organismului omenesc şi animal.

În ultimele decenii grija pentru satisfacerea cerințelor față de hrana populației a condus la

sporirea ritmului de intensivizare a agriculturii (Gheorghe Budoi, Aurelian Penescu, 1996).

Agricultura îndeplinește rolul de piață de desfacere pentru o serie de produse industriale.

Ea absoarbe o imensă forță de muncă, inclusiv o mare parte din cea disponibilizată prin

restructurarea industriei, contribuind astfel la diminuarea ratei șomajului.

Populația folosită în agricultură la nivel global este de 42%, făcând-o de departe cea mai

răspândită ocupație umană. Din păcate, produsele agricole contează doar circa 4,4% (estimare

din 2005) din produsul brut mondial, care este calculat prin adiționarea tuturor produselor brute

interne ale tuturor țărilor (Chiran A. și colab., 2007).

O trăsătură fundamentală a agriculturii românești constă în faptul că potențialul natural

ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populație mult mai numeroasă

decât cea existentă în prezent. Importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare și

diversificare a consumului.

În scopul producerii energiei termice în cazane, în România sunt folosite, în mod

tradiţional, paie de la cereale şi alte resturi vegetale, agricole, cum ar fi: ştiuleţi (ciocălăi) de

porumb, pănuşe şi tulpini de porumb, tulpini de soia, tulpini de mazăre și tulpini de floarea

soarelui.

Biocombustibilul reprezintă o sursă regenerabilă de combustibil care este produsă prin

procesarea anumitor plante. Există două tipuri principale de biocombustibil folosite în

prezent: bioetanolul produs din porumb, trestie de zahăr sau grâu şi biodieselul produs din

seminţe de rapiţă, soia sau palmier. Bioetanolul, care reprezintă 90% din totalul de

biocombustibil fabricat este obţinut prin fermentarea zahărului din diverse cereale sau din

biomasa vegetală, în timp ce biodieselul prin esterificarea uleiului vegetal este extras din

seminţele de soia sau rapiţă şi adăugarea de metanol (http://www.infoomg.ro).

Potrivit unui raport al Congresului SUA, în 2011 recolta de porumb a SUA a fost

destinată următoarelor scopuri: 40% producţiei de etanol, 36% nutreţ, 11% alimentaţie, 13%

exporturilor (http://www.agrointel.ro).

Page 11: Anastasiei Elena Andreea.pdf

11

Capitolul 2. CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND

PROBLEMA LUATĂ ÎN STUDIU

2.1. Lucrările solului

Profesorul Irimie Staicu a afirmat în anul 1969 că „plantele cultivate ca și

microorganismele folositoare trebuie să găsească în sol aer, căldură, apă, hrană și celelalte

condiții de viață”. Tehnologia de bază a lucrării solului era aratul care venea în sistem din cele

mai vechi timpuri, începând cu plugul cu brazdă de lemn și terminând cu modernele pluguri de

azi, reversibile, eficiente și puțin consumatoare de energie.

Tehnologiile agricole ca verigi nu pot fi separate una de alta, pentru că ele reprezintă o

continuitate dialectică, dublată de suprapuneri și intervenții care pot lucra în mod adițional sau

sinergic atunci când sunt respectate regulile științei și cele ale naturii, ecologiei.

Cercetările moderne demonstrează faptul că solurile sunt cu atât mai eficiente pentru cultura

plantelor cu cât ele lasă solul într-o stare cât mai apropiată de cea naturală.

Sistemul de lucrări ale solului se corelează foarte strâns și cu textura solului. Scopul acestei

corelări constă în mărirea volumului edafic al solului în așa fel încât plantele de cultură să

găsească condiții potrivite de vegetație. Indiferent de structura lui prin corelarea lucrărilor

solului, cu includerea de materie organică în sol se poate crea un raport între plante, rădăcini și

sol convenabil lansării de durabilitate în sistem (figura 2.1.1).

Numeroase cercetări au fost destinate elaborării unor sisteme de lucrare minimă a solului, în

diferite variante, inclusiv „zero tillage”, cu sau fără mulcire, semănat pe biloane etc.

Sistemul de lucrări minime are o influiență puternică asupra însușirilor fizice, chimice și

biologice ale solului, cu efecte benefice asupra producției agricole.

Agricultura conservativă are în vedere toate componentele sistemului tehnologic agricol:

modul de lucrare a solului, managementul resturilor vegetale, rotația culturilor, fertilizarea,

protecția împotriva bolilor și dăunătorilor, controlul riguros al buruienilor.

Page 12: Anastasiei Elena Andreea.pdf

12

Soluri nisipoase

Lucrări

convenționale

Soluri lutoase

Semănat direct

Lucrări reduse

Soluri argiloase

Figura 2.1.1. - Relația dintre tipurile texturale de sol și sistemul de lucrări solicitate de

acestea (Berca M., 2011)

Cercetările efectuate pe un sol de tip luvisol, cu panta de 9 % în centrul Croației, privind

pierderile de sol prin eroziune la diferite sisteme de lucrare a solului, au arătat că, arătura

efectuată pe direcția deal–vale a determinat pierderea unor cantități de sol prin eroziune, funcție

de cultură, între 38,18 și 5,10 t/ha, iar arătura adâncă, efectuată pe direcția curbelor de nivel,

între 5,25 și 0,18 t/ha. Cele mai mici pierderi de sol prin eroziune s-au înregistrat la variantele

lucrate în sistemul minim de lucrări cu mulci (între 13,54 și 0,13 t/ha) și în varianta arată la 30

cm, cu subsolaj (2,90 și 0,06 t/ha) (Kisic Ivicaa, 2006).

Cercetările efectuate de Dimitrov și colab., (2006), pe un sol vertisol halpic (FAO, 1992),

cu un conținut de argilă de 62 % (˂ 0,01 mm), densitatea aparentă de 1,2 g/cm3, capacitatea de

apă în câmp de 40%, coeficient de ofilire de 22%, pH (KCl) 5,9, au semnalat modificări

semnificative ale însușirilor fizice, sub influiența diferitelor variante de lucrare a solului, a

fertilizării și a rotației culturilor (Dimitrov I. D., 2006).

În condițiile climatice umede și răcoroase din Danemarca, cu soluri nisipo-lutoase,

sistemul minim de lucrări este practicat cu succes, însă în cazul semănatului direct și în cazul

lucrărilor superficiale, la 3 - 4 cm adâncime, s-a constatat că acestea determină creșterea

densității aparente și rezistența la penetrare a solului. Sistemul minim de lucrări a determinat, în

comparare cu lucrarea cu plugul, creșterea densității aparente la 1,6 g/ cm3(Lars J., 2006, citat de

Ailincăi C., 2007).

Page 13: Anastasiei Elena Andreea.pdf

13

După 37 de ani de experimentare a diferitelor sisteme de lucrare a solului, la câmpul

experimental de la Halle, Germania, pe un sol de tipul luvisol gleic, Ulrich, S. A, a constatat că

lucrarea cu cizelul și sistemul no- tillage au determinat creșterea conținutului de carbon organic

în stratul superficial de sol (0-10 cm), în comparație cu arătura.

Cercetările efectuate pe cernoziomul cambic din cadrul Stațiunii Didactice a USAMV

Iași au scos în evidență influența extrem de complexă a sistemelor de lucrare asupra însușirilor

fizice și hidrofizice ale solului. Într-o serie de experiențe, executate în diferite localități din

Podișul Moldovei, Jităreanu G., Onisie T., și Răus L. (1997, 1999, 2000, 2001, 2004, 2006, citat

de Ailincăi C., 2007), au constatat că însușirile fizice ale solului și, în special, stabilitatea hidrică

a structurii solului au oscilat în funcție de lucrarea de bază aplicată, faza de vegetație, și

tehnologia specifică fiecărei culturi.

Prin trecerea de la agricultura convențională la lucrări reduse și la semănatul direct,

costurile pentru lucrările solului au fost reduse de peste patru ori. Principalele resurse de

economie le constituie în primă fază reducerea consumurilor, care la nivelul Austriei de Est sunt

cele prezentate în următorul tabel (tabel 2.1.1).

Tabelul 2.1.1.

Consumul de motorină și forța de muncă în funcție de sistemul de bază al lucrărilor

solului – media a două locații în Austria de Est

( date comunicate de Camera de Agricultură din Niederӧ stereich)

Sisteme de lucrări Consum motorină Consum forță de muncă

l/h diferență % ore/ha diferență %

1. Convențional (disc) gruber,

arat, gruber, semănat

48,5 Mt 100 2,19 Mt 100

2. Lucrări reduse, dezmiriștit,

gruber, grapă circulară (inelară),

semănat

23,0 25,5 47,4 1,07 -1,12 48,8

3. Semănat direct 6,2 -42,3 12,7 0,35 -1,84 15,9

În S.U.A. se practică sistemul no-tillage pe milioane de hectare, în primul rând din

considerente economice, deoarece tona de porumb se produce cu cheltuieli mult mai puţine

comparativ cu sistemul convenţional. Asemenea calcule economice, în condiţiile specifice din

Lunca Dunării, sunt prezentate în tabelul (tabel 2.1.2).

Page 14: Anastasiei Elena Andreea.pdf

14

Tabelul 2.1.2.

Consumul de motorină la sistemul convențional și no-tillage la cultura de porumb la S.C

Agro-Chirnogi, județul Călărași, în perioada 2004-2006

Rezultatele experiențelor efectuate în regiunea de nord – est a României arată că dacă

solul este pregătit pentru lucrări minime, rezultatele, atât în ceea ce privește calitatea solului cât

și a nivelului recoltelor arată avantajele sistemelor de conservare (tabel 2.1.3.).

Alegerea epocii potrivite pentru efectuarea lucrărilor de arat sau discuit se face în funcție

de umiditatea solului, care, dacă este prea mare, se produce compactarea, iar dacă so lul este prea

uscat, se pulverizează agregatele și se degradează structura. Alegerea unui sistem potrivit de

lucrare a solului determină acumularea unei rezerve mai mari de apă în sol (Guș P., și colab.,

1998).

În condiții de secetă, adâncimea arăturii se reduce pentru a evita dislocarea unor bulgări

mari cu consumuri mari de combustibili sau se înlocuiește printr-o lucrare cu plugul fără

întoarcerea brazdei (paraplow) sau cizelul. Pentru cultura grâului, în toamnele secetoase, care

sunt foarte frecvente în Câmpia Moldovei, lucrarea de arat se poate înlocui cu lucrarea efectuată

cu grapa cu discuri grea, fără ca producția să scadă mai mult de 5 - 6 %, față de lucrarea de arat

la 20 cm adâncime (Jităreanu G., 1996, citat de Ailincăi C., 2007).

Sistemul clasic Sistemul no-tillage

Lucrări mecanice efectuate Consum

litri/ha

Lucrări mecanice efectuate Consum

litri/ha

1. Arat + grăpat toamna 29,0 1. - -

2. Discuit + grăpat primăvara 12,0 2. - -

3. Discuit + grăpat primăvara 12,0 3. - -

4. Lucrat cu combinatorul 5,0 4. - -

5. Semănat cu SPC – 8 4,5 5. Semănat cu Massey Ferguson 4,0

6. Praşila I mecanică 4,0 6. Aplicat erbicide (preem.) 1,2

7. Praşila II mecanică 4,0 7. Aplicat erbicid Icedin 1,2

8. Praşila III mecanică 4,0 8. Aplicat erbicid Mistral 1,2

9. Recoltat cu combina Claas 15,0 9. Recoltat cu combina Claas 15,0

Total consum 89,5 Total consum 22,6

67 litri/ha economie, în sistemul no-tillage

Page 15: Anastasiei Elena Andreea.pdf

15

Tabelul 2.1.3.

Rezultatele obținute la porumb boabe în nord-estul României prin trecere de la

sistemul convențional la sistemul conservativ de lucrări ale solului

Nr.

Crt

Variante Recoltă la porumb Consum

motorină

l/ha

Stabilitatea

hidrică a

agregatelor

structurale %

Kg/ha %

1. Lucrări intensive cu plug 2750 100,0 34,6 63,65

2. Lucrări intensive dar cu disc, mașini

încorporate

2910 105,82 27,06 67,83

3. Lucrări fără plug, conservare nivel I

(Cisel, disc vibrocultor)

3030 119,18 28,2 68,70

4. Lucrări fără plug + agregate complexe 3280 119,27 21,5 63,07

5. Lucrări fără plug. Lucrări conservare

grad II ( minime)

3520 128,00 24,7 70,72

6. Idem alte mașini 3430 124,73 18,7 70,2

Din cercetările efectuate de Costache I. și Dumitrescu N. (1979), privind influiența

lucrărilor solului asupra producției de porumb și asupra eroziunii solului, rezultă că la

cernoziomul cambic afectat de eroziune moderată, pe un versant cu panta de 20 %, din Câmpia

Moldovei, efectuarea arăturii pe linia de cea mai mare pantă a determinat creșterea ratei de

eroziune de trei ori, față de arătura efectuată paralel cu direcția curbelor de nivel. Arătura

efectuată numai pe direcția generală a curbelor de nivel în vară, după grâu, a determinat

acumularea unei rezerve de apă în sol la desprimăvărare, cu 21,3% mai mult față de arătura în

toamnă, după porumb (citat de Ailincăi C., 2007).

Lucrările solului pentru grâul de toamnă trebuie să asigure: acumularea şi păstrarea în sol

a întregii cantităţi de apă provenite din precipitaţiile din timpul verii şi al toamnei, acumularea în

sol a unei cantităţi cât mai mari de substanţe nutritive prin stimularea proceselor de nitrificare, un

strat de sol afânat, dar în acelaşi timp „aşezat”, pentru înrădăcinarea bună a plantelor şi pentru

preîntâmpinarea procesului de „descălţare”, un pat germinativ fără bulgări în care sămânţa să

poată lua un contact cât mai strâns cu particulele de sol pentru a răsări în timp scurt şi

combaterea buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor care aduc mari prejudicii producţiei de grâu

(Bîlteanu, 1998; Lupu, 2009, citat de Lupu C., 2010).

Page 16: Anastasiei Elena Andreea.pdf

16

În urma cercetărilor efectuate se constată că practicând sistemul no-tillage s-a realizat o

economie de combustibil de 67 litri de motorină la sistemul no-tillage față de sistemul

convențional.

Sistemul de lucrare a solului, prin acțiunea directă şi efectele indirecte, influențează

însuşirile de fertilitate ale faeoziomului argic şi determină modificări ale stării culturale a

terenului, care impun diferențieri tehnologice pentru cultura de grâu. Sistemele de lucrare a

solului modifică în primul rând însuşirile fizice şi chimice, iar apoi pe cele biologice şi

fitosanitare. Sistemul convențional de lucrare a solului şi sistemele neconvenționale, unde

lucrarea solului se face cu paraplow, cizel şi grapă rotativă, influențează diferit însuşirile de

productivitate şi producția la cultura de grâu.

Producțiile de grâu realizate prin folosirea sistemelor neconvenționale de lucrare a solului

cu cizel sau paraplow sunt apropiate de cele obținute în sistemul clasic, situându-se la nivelul de

97,8 – 98,2% (tabelul 2.1.4) comparativ cu martorul, lucrat cu plugul reversibil. Diferența de

producție este semnificativ negativă în varianta lucrată cu grapa rotativă.

Tabelul 2.1.4

Influența sistemului de lucrare a solului asupra producției de grâu

Sistemul de lucrare Producția de grâu Diferența ±

Kg/ha %

Plug reversibil + disc 2x 4263 100 Mt.

Grapă rotativă 4150 97,3 - 113

Cizel + grapă rotativă 4189 98,2 - 74

Paraplow +grapă rotativă 4170 97,8 - 93

DL (p 5%) = 108 q/ha; DL (p 1%) = 164 q/ha; DL (p 0,1%) = 263q/ha

Eficiența economică este diferită în funcție de sistemul de lucrare a solului.

Producțiile obținute la grâu au fost cuprinse între 4150 - 4263 kg/ha, iar prin valorificarea

acestora s-au obținut între 2075 – 2131,5 lei/ha. Valoarea cea mai mare a producției, fǎrǎ a ține

seama de cheltuielile făcute, a fost realizată la varianta lucrată cu plugul, urmată de variantele

lucrate cu paraplow şi cizel, iar cea mai mică a fost realizată la lucrarea cu grapa rotativă.

Cheltuielile totale sunt influențate de lucrările solului, acestea având valori medii cuprinse între

1400,26 – 1542,3 lei/ha, valoarea maximă fiind în sistemul clasic cu arătură şi minimă în

sistemul în care s-a lucrat cu grapa rotativǎ. Calculând profitul la unitatea de suprafață a rezultat

faptul că în sistemul clasic se înregistreazǎ spor de 2,4 până la 7,7 % în sistemul neconvențional,

lucrare cu cizel şi paraplow şi până la 14,9 % în cazul variantei lucrate cu grapa rotativă. Chiar

Page 17: Anastasiei Elena Andreea.pdf

17

dacă profitul este mare, acest sistem de lucrare este nesigur, fiind condiționat de mersul vremii,

în principal de cantitatea totalǎ a precipitațiilor şi distribuția acestora în cursul perioadei de

vegetație.

Datele obținute confirmă că nu este suficientă aprecierea numai după nivelul producției,

fiind necesar raportarea şi la cheltuielile făcute pentru realizarea acesteia.

În urma experințelor acumulate din cercetările efectuate, (Berca M., 2011) a ajuns la

concluzia că România deține un mozaic de soluri, între care se regăsesc peste 70% din tipurile de

sol ale lumii. Lucrările solului se desfășoară conform cercetărilor efectuate pe toate meridianele

pământului. Neefectuarea corectă a lucrărilor solului poate conduce la pierderi de recoltă de până

la 70% și la distrugerea uneori iremediabilă a solurilor.

Respectarea regulilor, a algoritmului rezultat din cercetări, a logicii, experienței și

inputurilor în folosirea sistemelor de lucrări și a mașinilor poate conduce la obținerea unor

funcționalități asemănătoare ale terenurilor, indiferent de tipul solurilor, ceea ce ar putea ușura

managementul tehnic, economic și ecologic (Berca M., 2011).

2.2. Fertilizarea

Sistemul de nutriție a plantelor reprezintă procese inovative complicate, care își propun să

rezolve atât problemele legate de o bună și echilibrată hrănire a plantelor, dar să conserve

inclusiv fertilitatea solului, sau să adauge în fiecare an ceva la zestrea acesteia.

Nutriția pe fond se face numai cu produse minerale, denumite îngrășăminte iar folosirea

lor corectă și integrată are la bază cunoașterea complexă a nutriției minerale a plantelor, ca și

efectuarea continuă de noi cercetări inovative care să corecteze sistemele în dinamica lor în

funcție de condițiile climatice, pedologice și tehnologice în continuă schimbare.

Fertilitatea (rodnicia pământului) este însușirea esențială a solului, formată de-a lungul

timpului, prin acumularea progresivă în roca dezagregată și alterată (sub acțiunea atmosferei,

hidrosferei și biosferei) a elementelor nutritive și în primul rând a azotului.

Rotaţia şi fertilizarea reprezintă verigi tehnologice de bază ale agriculturii moderne, care

contribuie la creşterea potenţialului productiv al solului. Cercetările realizate, atât în ţară, cât şi

în străinătate, arată că prin rotaţia culturilor se asigură armonizarea factorilor ce contribuie la

creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură,

Calitatea şi nivelul producţiei sunt rezultatul interacţiunii dintre oferta regimului de

nutriţie din sol şi variaţia condiţiilor climatice.

Îngrășămintele contribuie la creșterea producției și la îmbunătățirea calității produselor

agricole, și indirect, la creșterea rezistenței plantelor la buruieni, dăunători și patogeni.

Page 18: Anastasiei Elena Andreea.pdf

18

Pentru ca plantele să crească și să se dezvolte normal, au nevoie de carbon, hidrogen,

oxigen, pe care le iau din aer și apă, plus alte 13 elemente minerale esențiale numite substanțe

nutritive sau fertilizatori, pe care le iau în mod normal din sol. Dintre cele 13 substanțe nutritive,

cele mai importante pentru plante sunt azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K) denumite

fertilizatori principali. Acești nutrienți înlocuiesc îngrășămintele ce sunt absorbite de plante.

Lipsa sau existența insuficientă a vreunei substanțe nutritive duce la scăderea accentuată a

recoltei (Avarvarei I. și colab., 1999).

Din analizele efectuate, privind conținutul de elemente și de metale grele la produsele

agricole obținute la culturile de grâu, porumb, soia și floarea soarelui s-a constatat că, la azot,

conținutul din boabe și producția secundară a fost mai mare la soia, iar celelalte elemente se

încadrează în limitele normale, care se întâlnesc în cazul fertilizării clasice minerale sau organice

(tabelul 2.2.1).

Tabelul 2.2.1.

Conținutul de elemente minerale și metale grele din produsele agricole, obținute de

la culturile agricole fertilizate în condiții optime cu azot și fosfor

Nt % K % P % Zn ppm Cu ppm Ni ppm

Porumb boabe 1,18 1,20 0,463 1,08 0,20 0,04

Porumb coceni 0,34 0,43 0,131 1,69 0,30 -

Floarea soarelui 1,68 0,89 0,556 3,54 0,66 0,04

Grâu boabe 1,51 0,46 0,475 1,17 0,15 -

Soia boabe 3,03 1,48 0,475 2,07 0,40 -

Efectul îngrășămintelor asupra producției depinde de foarte mulți factori, dintre care

umiditatea și însușirile solului, prezența buruienilor, dăunătorilor, patogenilor, felul

îngrășămintelor și gradul de amestecare cu volumul de sol explorat de rădăcinile plantelor au o

mare importanță la stabilirea dozelor de îngrășăminte (Louise O., Fresco, 2003).

Numeroase cercetări, efectuate în diferite condiții climatice, au arătat că folosirea unor

asolamente, care cuprind leguminoase și graminee perene, determină o valorificare foarte bună a

îngrășămintelor și contribuie la ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului

(Lixandru Gh., 2006, Russell A. E., 2006).

Fertilizarea solului în cursul perioadei de vegetație a plantelor are ca scop creșterea

eficienței economice a îngrășămintelor și asigurarea plantelor cu azot în perioada critică și de

consum maxim.

Page 19: Anastasiei Elena Andreea.pdf

19

Ținând cont de gradul de aprovizionare cu azot, de condițiile climatice și de nivelul

tehnologic, de dorința de a renunța la extragerea azotului din humus, dar în condițiile reciclării

materialelor organice ale fermelor, conform lui Brian F. 2002, (citat de Ailincăi C., 2007) ar

trebui să se aplice pentru zona europeană următoarele cantități de azot pentru producții

planificate la un nivel mediu de recoltă (tabelul 2.2.2).

Tabelul 2.2.2

Cantitatea de azot recomandată a se aplica indiferent de sursă la niveluri medii de

recoltă (Brian F., 2002)

Grupa de cultură Cultura Azot necesar

kg/ha

Producția așteptată

t/ha

Cereale

Grâu 110 – 140 4 – 6

Secară 80 – 100 3,5 – 5,5

Triticale 90 – 110 3,5 – 6,0

Orz toamnă furaj 100 – 120 3,5 – 6,0

Grâu primăvară 100 – 120 3,5 – 5,5

Orz primăvară furaj 80 – 100 3,5 – 5,5

Orz primăvară bere 50 – 70 3,5 – 7,0

Ovăz 70 – 90 3,5 – 5,0

Prășitoare

Porumb boabe (condiții irigații

România)

120 – 140 7,0 – 10,0

Porumb siloz (condiții irigații) 140 – 160 40,0 – 50,0

Sfeclă de zahăr 90 – 110 45 – 60

Sfeclă furajeră 120 – 140 7,0 – 10,0

Cartof consum 110 – 130 25 – 35

Cartof timpuriu și de sămânță 90 – 110 15 – 20

Plante uleioase și

proteaginoase

Mazăre, fasole boabe 0 – 60 2,5 – 4,5

Soia boabe 0 – 60 1,5 – 2,5

Rapiță- semințe 120 – 140 2,0 – 3,0

Floarea- soarelui 40 – 60 2,0 – 3,0

Culturi intermediare și

de furaj

Leguminoase 0 – 40 15 – 25

Câmp furajer cu leguminoase 125 – 200 8 – 12

Aplicarea gunoiului provenit de la animale poate să crească sau să descrească aciditatea

solului. În spațiul românesc îngrășămintele organice au fost în general considerate ca substituind

uneori parțial chiar și amendamentele cu Ca (Berca M., 2004).

Page 20: Anastasiei Elena Andreea.pdf

20

Sistemul de agricultură cu lucrări minime determină creșterea conținutului de humus și

elemente minerale în stratul de la suprafață, în timp ce în sistemul convențional de lucrare a

solului este favorizată biodegradarea materiei organice pe adâncimea de 20-30 cm (Budoi Gh., și

colab., 1996).

În România, pe baza datelor Institutului de Pedologie și Agrochimie, cea mai mare

cantitate de îngrășăminte s-a folosit în anii 1985 – 1990, de circa 1.100 mii tone, care a făcut ca

în România să se folosească circa 75 kg azot, fosfor și potasiu pe unitatea de suprafață.

Aplicarea gunoiului provenit de la animale poate să crească sau să descrească aciditatea

solului (Wartmann și colab., 2009, citat de Ailincăi C., 2007). În spațiul românesc îngrășămintele

organice au fost în general considerate ca substituind uneori parțial chiar și amendamentele cu

Ca (Berca M., 2011).

Sistemul de agricultură cu lucrări minime determină creșterea conținutului de humus și

elemente minerale în stratul de la suprafață, în timp ce în sistemul convențional de lucrare a

solului este favorizată biodegradarea materiei organice pe adâncimea de 20-30 cm (Budoi Gh., și

colab., 1996).

Consumul mondial de îngrășăminte chimice a fost de 34,1 milioane tone în anul 1961,

114,2 milioane tone în 1979, 137,7 milioane tone în 1997 și se prognozează să crească la 165,1

milioane tone în 2015, 188 milioane tone în 2030 și 284 milioane tone în 2070.

În prezent, îngrășămintele contribuie cu 43% și cu 70 milioane tone de nutrienți, pentru

producția globală a culturilor, iar în viitor se estimează să crească până la 84 %, ceea ce

presupune că recolta îndepărtează din sol 207 milioane tone de nutrienți, în anul 2015, și o

cantitate dublă în 2030, ceea ce înseamnă că agricultura în lume, va deveni, din ce în ce mai

mult, dependentă de îngrășămintele minerale (Louise O. Fresco, 2003).

Numeroase cercetări efectuate în experiențe de lungă durată, conduse de FAO și alte

instituții guvernamentale sau private, au arătat că fertilizarea minerală este principala sursă care a

contribuit la creșterea producției cu 35-50%, obținându-se în medie, 10 kg spor de recoltă pentru

fiecare kg de îngrășământ mineral aplicat.

Rezultatele obținute în experiențele de lungă durată cu îngrășăminte, amplasate pe

cernoziomul cambic din Câmpia Moldovei, în condiții de neirigare, au semnalat modificări

importante asupra însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului, după 40 de ani de

experimentare (Săndoiu I. D., Onisie T., 1992, 2002, Jităreanu G., 1999, 2000, 2004, 2006 și

colab., citat de Ailincăi C., 2007).

Cercetările efectuate privind influiența îngrășămintelor cu azot, fosfor și potasiu asupra

producției la diferite culturi agricole, în Podișul Moldovei, au arătat că îngrășămintele cu potasiu,

aplicate împreună cu cele de azot și fosfor, au determinat obținerea unor sporuri de producție de

Page 21: Anastasiei Elena Andreea.pdf

21

400 – 470 kg/ha pe cernoziomul tipic de la Trifești, 250 – 320 kg/ha pe solul brun luvic de la

Lespezi și 14 – 26% (420 – 780) kg/ha pe cernoziomul cambic de la Podu Iloaiei, Iași (Dornescu

D. și colab., 1994).

În urma experiențelor staționare din țara noastră a rezultat că, la cultura grâului,

coeficientul de utilizare a azotului din îngrășăminte a crescut, prin diferite metode și epoci de

aplicare a acestora, de la 33,8% la 70%. La porumb, prin metodele de aplicare, coeficientul de

utilizare a azotului din îngrășăminte a crescut de la 56% la 68% și concomitent producția de

porumb pe unitatea de suprafață s-a ridicat de la 8,6 la 9,4 tone/ha, ceea ce justifică cheltuieli

care se fac cu aplicarea îngrășămintelor (Ailincăi C., 2007).

2.3. Combaterea buruienilor

Buruienile sunt “ plante străine într-o cultură agricolă, care produc pagube, consumând

apa și sărurile nutritive din sol și care duc la scăderea recoltei ”(Gheorghe Ionescu- Sișești).

Buruienile sunt plante din flora spontană, adaptate perfect la condițiile pedoclimatice locale, care

trăiesc împreună cu plantele de cultură, pe care le stânjenesc în creștere și dezvoltare, ajungând

chiar să le elimine din lan. Pagubele se manifestă nu numai prin scăderea recoltei (20- 100%) ci

și prin deprecierea calității acesteia, creșterea costului de producție, uzura prematură a mașinilor

de recoltat, creând probleme organizatorice, sanitare (Guș P., Lăzureanu A., Săndoiu D.,

Jităreanu G., Stancu I., 1998).

Particularitățile biologice și diversitatea condițiilor pedoclimatice îngreunează foarte mult

stabilirea metodelor de combatere, sau combaterea printr-o singură metodă, care nu este nici

eficientă și nici economică. Activitatea de combatere eficientă poate fi realizată prin folosirea

mai multor metode posibile de aplicat pentru fiecare caz în parte, metode care nu trebuie

considerate izolat, ci trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să

se completeze unele pe altele și aplicarea lor să conducă la realizarea și a altor cerințe din

tehnologia plantelor (Onisie T., Jităreanu G., 1999).

S-au făcut calcule în S.U.A. şi s-a ajuns la concluzia că lucrările solului reprezintă circa

16% din valoarea producţiei terenurilor arabile şi că aproape 50% din aceste cheltuieli se

datorează buruienilor.

În cadrul metodelor de combatere integrată a buruienilor sunt preferate atât unele metode

directe (prașile manuale și mecanice, plivitul), cât și metode indirecte (rotația culturilor,

utilizarea echilibrată a îngrășămintelor și amendamentelor, lucrările de bază ale solului,etc.).

În ţara noastră (Şarpe N., şi colab. 1976, citat de Ailincăi C., 2007) pierderile cauzate de

buruieni variază în limite foarte mari în funcţie de: specia cultivată, gradul de infestare cu

Page 22: Anastasiei Elena Andreea.pdf

22

buruieni, condiţiile climatice (an secetos sau ploios), raportul dintre diferitele specii

de buruieni, potenţialul de fertilitate naturală a solului şi dozele de îngrăşăminte aplicate (tabelul

2.3.1).

Tabelul 2.3.1

Nivelul pierderilor de producție cauzate de buruieni la diferite plante de câmp

S-a constatat că, dacă buruienile apar mai devreme, pagubele cauzate de acestea sunt mai

mari, însă cele mai ridicate pagube se înregistrează dacă buruienile răsar odată cu plantele

cultivate sau la o dată foarte apropiată de aceasta.

Din cercetările efectuate de unii specialiști, porumbul trebuie menținut curat de buruieni

timp de 3 – 5 săptămâni după semănat sau 9 săptămâni după răsărire, în funcție de zonă. Dacă

porumbul va beneficia de o astfel de perioadă de răsărire, el va putea concura cu buruienile care

vor apărea după acest interval, pentru o perioadă de șase săptămâni. Rezultatele unor astfel de

experiențe au fost utilizate la definirea ,, perioadei critice pentru concurența cu buruienile” care

reprezintă perioada de după semănat sau plantat, în care plantele sunt foarte sensibile la

îmburuienare (tabelul 2.3.2).

Combaterea pe cale chimică sau erbicidarea este foarte eficientă, simplă, economică,

permiţând distrugerea buruienilor într-o perioadă scurtă de timp.

Metodele chimice se bazează pe utilizarea erbicidelor (preemergent sau postemergent) şi

reprezintă metodele cu impactul negativ cel mai puternic asupra indicilor calitativi ai produselor

agroalimentare şi asupra mediului ambiant.

Plantele Limitele pierderilor în parcelele neplivite sau

neprășite față de cele tratate cu erbicide

Grâu de toamnă 10 – 70 %

Orz 10 – 40 %

Porumb boabe 30 – 95 %

Floarea soarelui 15 – 55 %

Soia 40 – 84 %

Fasole 35 – 80 %

Mazăre 15 – 70 %

Trifoliene 40 – 100 %

Cartofi 42 – 72 %

Sfeclă pentru zahăr 53 – 96 %

In ulei 20 – 68 %

Cânepă sămânţă 10 – 52 %

Page 23: Anastasiei Elena Andreea.pdf

23

Tabelul 2.3.2

Durata perioadei critice și a intervalului de toleranță pentru unele culturi

(R. L. Zimdhal, 1993, citat de Ailincăi C., 2007)

Erbicidarea aplicată raţional, în complex cu măsurile agrotehnice, contribuie la ridicarea

producţiei şi înlătură efectuarea unor lucrări manuale care absorb foarte multă forţă de muncă.

Astfel, dacă pentru executarea a trei praşile manuale pe rândul plantei de porumb sunt necesare

125,1 de zile-om, iar pentru executarea a două lucrări de plivit la grâu, 57,0 de zile-om la

suprafaţa de 100 ha, prin combaterea chimică a buruienilor de pe aceeaşi suprafaţă se consumă

numai 22 de zile-om.

Specialiştii susţin că erbicidarea este cea mai pretenţioasă lucrare din întreg complexul de

lucrări pentru protecţia plantelor.

În România, erbicidele au apărut în anul 1965, când s-a determinat ca, combaterea să se

facă mai mult prin metode chimice și preventive.

În acţiunile de combatere trebuie pornit de la pragul economic de dăunare (PED), adică

gradul de îmburuienare al unui teren şi a unei culturi care duce la diminuarea cantitativă şi

calitativă a producţiei şi de la care se justifică economic aplicarea măsurilor corespunzătoare de

combatere a buruienilor. Din studiile făcute, acest prag diferă, de exemplu de la 10-18 buruieni

anuale şi 2-3 perene la mp. Pentru cerealele de toamnă, la 5 – 10 buruieni anuale şi 1- 3 perene la

mp. La cartoful de toamnă Berca M. (2004), într-un studiu, se referă la managementul integrat al

buruienilor, în care trebuie să se integreze acţiunea de combatere. Autorul caracterizează

managementul buruienilor ca un sistem de dirijare şi control, care reduce influenţa buruienilor

până la pragul economic de dăunare, protejează mediul, conservă biodiversitatea şi armonizează

ecosistemul agricol cu cel natural, desigur prin mijloace ecologice.

Feyerabend G. din Germania afirmă: “Combaterea integrată a buruienilor este combinația

rațională a tuturor măsurilor care servesc la combaterea buruienilor”, având menirea să nu

permită buruienilor să concureze plantele de cultură la dobândirea de substanțe nutritive, apă,

lumină, să stânjenească lucrările de întreținere și de recoltare, să transmită plantelor boli și

dăunători și să micșoreze calitatea producției. Realizarea unui grad ridicat de eficacitate în

Cultura Durata perioadei critice

(săptămâni)

Durata intervalului de toleranță

(săptămâni)

Porumb 3 – 5 6

Soia 3 – 4 7 – 8

Cartof 6 8 – 9

Fasole 5 – 6 7 – 8

Page 24: Anastasiei Elena Andreea.pdf

24

combaterea buruienilor cu cheltuieli reduse și cu o productivitate sporită a muncii și pentru

obținerea unor producții mari și de bună calitate, în condițiile protecției mediului, constituie

scopul principal în alegerea unui anumit sistem integrat de combatere (Onisie T., Jităreanu G.,

1998).

Metodele agrotehnice cuprind toate măsurile care se întreprind în tehnologiile de

cultivare a plantelor, în vederea reducerii gradului de îmburuienare a culturilor și a gradului de

infestare a solului cu semințe de buruieni.

Combaterea chimică a apărut ca o necesitate și a revoluționat tehnologia de cultură a

plantelor. Erbicidele și mașinile agricole au ridicat productivitatea în agricultura modernă. Prin

erbicid se înțelege ”o substanță chimică capabilă, funcție de concentrația la care este folosită și în

cazul prezenței unei constelații de factori naturali favorabili, să exercite, în mod total sau

selectiv, asupra țesuturilor sau metabolismului plantelor cu care intră în contact, un efect negativ,

care poate duce la moartea acestora” (Anghel Gh. și colab., 1972, citat de Jităreanu G., 1998).

Pentru eliminarea în totalitate a dezavantajelor aplicării erbicidelor, este necesar de la început

cunoașterea în amănunt a substanței active, dozei, epocii de aplicare, culturii la care se aplică, a

buruienilor și sensibilității lor față de erbicide. Folosirea erbicidelor trebuie considerată ca o

măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor.

La cultura porumbului, metodele preventive și agrotehnice pentru combaterea buruienilor

au o mare importanță, datorită creșterii lente, în primele 4 – 6 săptămâni, și a numărului redus de

plante la m2.

Cercetările efectuate în diferite zone pedoclimatice au arătat că îmburuienarea cu

dicotiledonate anuale este mai mare în cazul lucrărilor cu arătură și crește odată cu doza de azot,

față de lucrările superficiale cu discul. Lucrarea de arat a determinat reducerea îmburuienării cu

dicotiledonate perene, comparativ cu discuirea care a favorizat înmulțirea acestora.

Folosirea tehnologiei “no tillage” la cultura porumbului necesită anumite strategii pentru

combaterea buruienilor, care pot fi combătute prin două tratamente cu erbicide, din care unul

înainte de semănat, cu atrazin, alachlor sau metolachlor, pentru monocotiledonatele anuale, și alt

tratament postemergent, după răsărirea porumbului, pentru combaterea buruienilor

dicotiledonate anuale și perene (Șarpe N., 2008).

În perioada 1998-2002 a fost promovată în practică, la Şiria, judeţul Arad, (N. Șarpe,

2008) tehnologia fără arătură (no-tillage), iar rezultatele obţinute la cultura porumbului sunt

prezentate în tabelul 2.3.3.

În tabelul 2.3.4 sunt prezentate producţiile de boabe la hibridul Evelina. Analizând aceste

date, se constată că semănând porumbul în teren nearat şi netratat cu erbicide, tinerele plante sunt

concurate foarte mult de speciile de buruieni prezente deja de la semănat şi apoi de numeroase

Page 25: Anastasiei Elena Andreea.pdf

25

specii termofile ca: Panicum capilare, Echinochloa crus-galli, Setaria spp. etc. Din cauza acestei

concurenţe „chiar din start" multe plante de porumb nu au ajuns să fructifice, iar altele abia au

format câteva boabe pe un ştiulete, astfel producţia de boabe s-a redus cu 94,7%, fiind practic

compromisă.

Tabelul 2.3.3

Eficacitatea erbicidelor aplicate la hibridul Evelina în sistemul no-tillage,

Şiria, judeţul Arad, 1998-2002

Erbicide aplicate Doze kg/ha Epoca de

aplicare

Greutatea

buruienilor, kg

Combaterea

buruienilor, %

1. Netratat – nelucrat - 31300 0,0

2. Roundup +

Guardian

+ Icedin Super

2 + 2

1,0

preem.

Postem

626 98,2

3. Roundup + Harnes

+ Icedin Super

2 + 2

1,0

preem.

Postem

639 97,4

4. Dual Gold +

Ring

2,0

25 g

preem.

Postem

3252 90,3

5. Dual Gold +

Icedin Super

2,0

1,0

preem.

Postem

680 98,8

6. Merlin Mix +

Icedin Super

2,0

1,0

preem.

Postem

305 99,3

7. Magnific 500 SE +

Icedin Super

6,0

1,0

preem.

Postem

306 99,8

În sistemul no-tillage combaterea chimică a buruienilor este mai complicată, în sensul că

trebuie folosite numai acele erbicide care asigură o eficacitate de 95-100%, deoarece nu se mai

poate interveni (în caz de eșec) cu praşile mecanice sau chiar manuale.

În tehnologia convenţională, în cazul când erbicidele au o eficacitate slabă, cultura se

poate salva intervenind cu praşile mecanice şi manuale. Situaţia se schimbă radical când este

vorba de sistemul no-tillage.

Pentru aceste considerente trebuie să fie recomandate cele mai eficace erbicide (cu cea

mai mare responsabilitate din partea inginerului agronom) (N. Șarpe, 2008).

Din rezultatele obținute la S.C.D.A Podu Iloaiei, privind rezerva de buruieni din sol la

diferite rotații, care au fost menținute în staționar timp de 39 de ani, s-a constatat că potențialul

de îmburuienare este destul de mare în toate rotațiile însă, în monocultura de porumb și la

Page 26: Anastasiei Elena Andreea.pdf

26

asolamentele de 4 ani + o solă săritoare cu leguminoase și graminee perene, gradul de infestare a

fost mult mai redus. Efectuarea unui tratament cu erbicide la pregătirea patului germinativ,

împreună cu două prașile mecanice și manuale, a determinat limitarea rezervei de semințe de

buruieni din sol, pe adâncimea de 0 – 30 cm, la 5192 – 13037 bc/m 2 (Ailincăi C. și colab., 2007).

Tabelul 2.3.4

Producţia de boabe la hibridul Evelina cultivat în sistemul no-tillage

Şiria, judeţul Arad, 1998-2002

Erbicide aplicate Doze kg/ha Epoca de aplicare Producția de boabe

Kg/ha %

1 2 3 4 5

1. Netratat – nelucrat - 630 5,3

2. Roundup + Guardian

+ Icedin Super

2 + 2

1,0

preem.

postem

8520 100,0

3. Roundup + Harnes

+ Icedin Super

2 + 2

1,0

preem.

postem

8430 98,9

4. Dual Gold +

Ring

2,0

25 g

preem.

postem

7730 90,7

5. Dual Gold +

Icedin Super

2,0

1,0

preem.

postem

8510 99,8

6. Merlin Mix +

Icedin Super

2,0

1,0

preem.

postem

8810 103,4

7. Magnific 500 SE +

Icedin Super

6,0

1,0

preem.

postem

8890 104,0

Integrarea la maxim a tuturor metodelor cunoscute pe plan mondial de combatere a

buruienilor constituie singura tactică cu ajutorul căreia se poate preîntâmpina, în cazul

buruienilor ca şi în cazul oricărei vietăţi, tendinţa de adaptare la noile condiţii şi apariţia de noi

forme mai rezistente şi mai greu de combătut cu mijloacele de care dispune omenirea.

Sarcinile care revin agriculturii în perioada actuală şi în perspectivă impun tot mai

stringent necesitatea adâncirii studiilor şi cercetărilor la nivel internaţional, de ţară, zonă şi

microzonă, datorită diversităţii condiţiilor naturale care influenţează rezultatele de producţie.

Page 27: Anastasiei Elena Andreea.pdf

27

Capitolul 3. DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

3.1. Așezarea geografică

Firma S.C Liv Agro Grup S.R.L. își are sediul principal în județul Constanța, iar filiala în

municipiul Dorohoi.

Societatea deține o fermă vegetală înființată în anul 2005 cu sprijin financiar

nerambursabil. Ferma exploatează suprafața de 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu,

porumb, floarea soarelui, soia, cartof și legume (morcov, ceapă).

Ferma este situată în nordul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, în extremitatea de nord

est a țării, pe raza municipiului Dorohoi, și a comunelor Broscăuți și Cordăreni.

În cadrul judeţului Botoşani, se găseşte în nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu

acelaşi nume pe DN 29 B ; se afla la 36 km de Darabani pe DN 29 A, la 40 km de Săveni pe DJ

292, la 45 km de oraşul Suceava pe DN 29 A şi la 150 km de Iaşi.

Ferma este situată în vecinătatea zonei de contact dintre Podişul Sucevei (regiunea de

dealuri înalte Bour-Ibănești de pe stanga Siretului) şi Câmpia Moldovei, în depresiunea Dorohoi,

pe cursul superior al râului Jijia, în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Buhai.

Ca poziție pe glob, ferma este aşezată la intersecţia paralelei 47°68' N cu meridianul de

26°23'.

3.2. Regimul temperaturilor

Regimul temperaturilor constituie un factor determinant, deoarece limitează arealul de

răspândire al plantelor, condiționând direct creșterea și dezvoltarea lor. Temperatura exercită o

importantă influiență asupra proceselor fiziologice care au loc în plantă și asupra proceselor

fiziologice care au loc la nivelul lor.

Aşezarea în latitudine la nord de mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord precum şi

conformaţia geografică a zonei fac ca teritoriul în care este situată ferma S.C. Liv Agro Grup

Page 28: Anastasiei Elena Andreea.pdf

28

S.R.L să beneficieze de un climat temperat - continental cu nuanţe excesive caracterizat de

frecvenţa viscolelor iarna şi secete îndelungi vara.

Datorită aşezării geografice - 47º58´ latitudine nordică şi 26º23´ longitudine estică, razele

solare cad în cursul anului sub un unghi destul de diferit ca valoare, între solstiţiul de iarnă

(18º33´) şi solstiţiul de vară (65º 27´); aceasta impune variaţia în timp a cantităţii de căldură

primite.

Aşezarea geografică a acestei firme contribuie mai mult la apariţia diferenţelor de

temperatură între vară şi iarnă. Zona în care își desfășoară ferma activitatea este la contactul

dintre podişul Sucevei şi câmpia Jijiei, larg deschisă spre nord, nord-est şi est, adică spre

platourile şi câmpia Europei orientale – se află sub influenţa curenţilor de aer continentali, care

îşi măresc valorile lor termice pozitive sau negative.

Dintre toţi factorii climatogeni, deosebit de importantă este radiaţia solară, sub forma

globală, deoarece constituie sursa energetică primară care stă la baza tuturor proceselor şi

fenomenelor climatice. Radiaţia solară totală la Botoşani are valoarea de 108,64 kcal/cm2

, dar

aceasta prezintă variaţii importante de la an la an, datorită circulaţiei maselor de aer şi

caracteristicilor termo-hidrice.

În timpul anului variaţia radiaţiei solare totale este condiţionată, în principal de mărimea

zilei. Această situaţie permite creşterea radiaţiei începând din ianuarie, când are valori de 3,05

kcal/mp/lună şi până spre mijlocul verii (în iulie), când depăşeşte 15 kcal/cmp/lună. Deşi ziua are

durata maxima în iunie (15h 55´), radiaţia solară este maximă în iulie -15,85 kcal/cm2

- prin

asocierea favorabilă a celorlalţi factori de influenţă (insolaţia, nebulozitatea, umiditatea). În a

doua jumătate a anului, din august până în decembrie, radiaţia solară lunară scade continuu

De la lună la lună, variaţia temperaturii medii nu se face uniform. Între temperaturile medii

ale lunilor de vară (iunie-iulie şi iulie-august), diferenţele termice sunt în plus şi respectiv în

minus cu 1-2ºC. Diferenţe termice de 1-2°C sunt şi între temperaturile medii ale lunilor de iarnă

(decembrie-ianuarie şi ianuarie-februarie).

Temperatura medie pentru această perioadă luată în studiu este de 9,4°C. Cea mai caldă

lună, în medie, este iulie, aceasta înregistrând o temperatură medie de 20°C, iar cea mai scăzută

temperatură s-a înregistrat în luna ianuarie, când temperatura medie a fost de -2,2°C.

Page 29: Anastasiei Elena Andreea.pdf

29

Tabelul 3.2.1

Temperaturile aerului înregistrate la Stația Meteo Botoșani, în perioada 2008 - 2012

Stația

Botoșani

Temperatura aerului °C

Temperatura

minimă

Temperatura

medie

minimă

Temperatura

medie

Temperatura

maximă

Media

temperaturilor

maxime

Ianuarie -27 -5 -2 16 1

Februarie -27 -5 -1 21 1

Martie -17 -2 3 25 7

Aprilie -3 5 9 27 13

Mai -1 10 15 30 20

Iunie 3 13 18 33 22

Iulie 3 15 20 36 24

August 6 13 19 37 24

Septembrie -2 10 15 34 21

Octombrie -7 5 10 28 14

Noiembrie -21 2 3 18 6

Decembrie -21 -3 -1 18 2

3.3. Regimul precipitațiilor

Precipitaţiile, în strânsă corelaţie cu temperatura, influenţează în mod direct creşterea şi

dezvoltarea plantelor.

Umiditatea relativă a aerului a avut o valoare medie anuală de 74% cu maxima medie în

decembrie (85%) şi minima în mai (65%).

Nebulozitatea medie a atmosferei are o valoare moderată (6,2). Ea a variat între 4,7 şi 7,2.

Există o medie de 153 de zile cu precipitații, cea mai mare cantitate de precipitații se

înregistrează în luna aprilie (15 zile), iar cea mai mică cantitate s-a înregistrat în luna octombrie

(9 zile).

Page 30: Anastasiei Elena Andreea.pdf

30

Tabelul 3.3.1

Precipitațiile medii lunare înregistrate la Stația Meteorologică Botoșani

(2008 – 2012)

Botoșani

2009 – 2012

Număr de zile cu precipitații

Numărul mediu de zile

cu precipitații (ploaie)

Numărul mediu de zile cu

zăpadă

Numărul mediu de

zile cu precipitații

Ianuarie 4 12 14

Februarie 4 10 14

Martie 7 7 14

Aprilie 14 2 16

Mai 14 - 14

Iunie 14 - 14

Iulie 13 - 13

August 10 - 10

Septembrie 10 - 10

Octombrie 9 1 10

Noiembrie 9 5 14

Decembrie 7 9 16

3.4. Regimul vânturilor

Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcţiile nord-vest şi de sud-est. Viteza medie

lunară a vânturilor creşte din luna ianuarie (2,9 m/s), atinge maxima în martie (3,4 m/s) şi

descreşte până în iulie şi septembrie (2,5 m/s). Viteza medie anuală pentru perioada 2006-2011 a

fost de 2,9 m/s.

Cele mai puternice vânturi s-au înregistrat în mai 2006, 40 m/s, din direcţia sud-vest, în

octombrie 2007 şi în decembrie 2009 (28 m/s), din direcţia nord-vest.

Se poate spune că din punct de vedere climatic, zona studiată se caracterizează prin:

- primăveri scurte şi în general secetoase, cu vânturi frecvente care accentuiază evapotranspiraţia

apei din sol, grăbind uscarea lui;

- ploi abundente la sfârşitul primăverii şi mai ales la începutul verii;

- ierni reci, cu zăpadă nu prea multă, care este spulberată.

Page 31: Anastasiei Elena Andreea.pdf

31

Aceste vânturi dominante aduc vara secete pronunţate, iar iarna viscole puternice, însoţite

de scăderea pronunţată a temperaturii.

Tabelul 3.4.1

Frecvenţa şi viteza vânturilor la Staţia Meteorologică Botoșani

Staţia Botoșani N NE E SE S SV V NV Calm

Frecvenţa % 30,9 8,5 1,4 4,4 13,5 10,1 4,0 6,3 20,5

Viteza m/s 3,1 2,2 1,2 2,8 3,8 2,4 2,0 2,3 -ț

Roza vânturilor din municipiul Botoșani este reprezentată în figura 3.4.1.

Figura 3.4.1 - Roza vânturilor în municipiul Botoșani

3.5. Aspectul pedologic

Solurile existente în această regiune sunt cele caracteristice silvostepei, iar, pe rama de

dealuri din vestul şi nordul oraşului sunt cele caracteristice silvostepei şi pădurii (brune şi brune

podzolite în diferite stadii de solificare).

Cernoziomul, în diferite etape de levigare, este tipul dominant de sol, acoperind majoritatea

terenurilor arabile.

Page 32: Anastasiei Elena Andreea.pdf

32

Solurile sărăturoase se găsesc pe valea Jijiei, pe versanţii dealului Polonic, pe versantul

vestic şi pe cel estic ale dealului Trestiana, între cartierul Trestiana şi valea Lădăriţei, ca şi pe

versantul sud-estic al aceluiaşi deal.

Terenuri cu lacovişte şi sărături se întâlnesc pe versanţii cu alunecări de strate, ca în

“Ponoare”, la poalele dealurilor Beldiman şi Răileni, fiind folosite ca păşuni şi fâneţe. Pe şesul

Jijiei şi afluenţilor există aluviuni şi soluri aluviale. Ele sunt favorabile păşunilor şi fâneţelor, ca

şi cultivării legumelor şi zarzavaturilor, a plantelor furajere şi a sfeclei de zahăr.

3.6. Aspectul geomorfologic

Din punct de vedere geomorfologic, relieful din zona fermei face parte din microraionul

Dorohoi-Botosani, o subunitate situată în partea nord-vestică a Câmpiei Moldovei. Dealurile de

la nord, nord-vest şi vest au înălțimi în jur de 400 m (Măgura Ibăneşti-385 m, Pietriş – Dersca-

472 m). Ele alcătuiesc o ramă înaltă, forma unei semilune sau a unui arc cu deschiderea spre sud-

est. Contactul cu regiunea vecină, Câmpia Moldovei, cu un relief mai coborât cu aproximativ

200 m, se face printr-o zonă al cărei relief coboară în pantă puternică, alcătuind aşa numita

coastă a Ibăneştilor şi a Dorohoiului.

Spre est şi sud-est de oraş se întinde Campia Moldovei, cu dealuri domoale, văi largi

străbătute de ape, cu numeroase iazuri şi cu vegetaţie de luncă şi baltă.

Relieful cuprinde o regiune colinară fragmentată de Jijia şi afluenţii săi: pârâul Buhai şi

pârâul Morii. Înălţimea cea mai coborâtă a zonei pe care este situat oraşul e albia majoră a Jijiei

(140-150 m), iar cea mai ridicată pe dealurile Tirinca (193 m). Pe dreapta Jijiei perimetrul urban

ocupă părţi din dealurile Tirinca, Tintarul, Răileni, Criva și Pascari. Pe stânga văii Jijiei sunt

versanţii sudici şi sud-estici ai dealurilor Trestiana şi Zahorna. Restul teritoriului administrativ se

desfaşoară spre nord şi est pe dealurile Pripor-Lădăriţa, Dumbrăviţa, Buliga, Putreda, Bobeuca,

Ghilauca, iar spre est şi sud pe dealurile Beldiman, Dealu-Mare, Cruc.

3.7. Aspectul hidrologic

Apele subterane cuprind cantităţi importante de apă potabilă. Straturile acvifere libere

sunt situate mai ales în depozitele cuaternare şi în pătura superficială de la partea superioară a

Sarmatinului inferior. Ele pot fi împărţite în trei raioane hidrologice:

raionul platourilor interfluviale;

raionul versanţilor,

Page 33: Anastasiei Elena Andreea.pdf

33

raionul din partea joasă a oraşului.

Apele de suprafaţă sunt reprezentate de reţeaua hidrografică şi lacurile din zonă. Reţeaua

hidrografică este formată de râul Jijia şi afluenţii săi, pâraiele: Buhai, Morii, Lădărița-Zahorna,

Tipisca-Bezercu și Putreda-Ghilauca.

Ferma este situată în vecinătatea zonei de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bour-

Ibănesti de pe stanga Siretului şi Câmpia Moldovei, în depresiunea Dorohoi, pe cursul superior

al râului Jijia, în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Buhai.

Spre vest, la circa 15 km se află valea Siretului, iar către nord-est şi est, la circa 35-40

km, se găsește valea Prutului.

3.8. Vegetația

Vegetaţia din zonă este tipic de silvostepă. Pădurile de foioase se găsesc spre vest şi nord,

iar stepă spre est şi sud-est. În vecinătatea mai îndepărtată a oraşului se dezvoltă subzona

gorunului (Hilişeu, Padureni, Dersca, Cobala, Horlaceni, Gorovei). În unele locuri se întâlnesc

grupări de silvostepă cu stejarul pedunculat (Quercus robur).

Pe lângă fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea) şi stejarul pedunculat (Quercus

robur), mai creşte carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestra), teiul alb (Tilia

tomentosa), arţarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior), mărul pădureț (Malus

silvestris) etc.

Dintre arbuşti cităm: alunul (Coryllus avellano), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus

sanguinea), păducelul (Crataegus monogina), măceșul (Rosa canina), porumbarul (Prunus

spinosa) etc.

Stratul de ierburi este format din graminee: păiuşul de pădure (Festuca silvatica),

sunătoarea (Hypericum maculatum), umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius), ghiocelul

(Galanthus nivalis), vioreaua (Scillabifolia bifolia), toporaşul (Viola odorata), grâuşorul (Ficaria

verna), fragul (Fragaria vesca) etc.

Din familia leguminoaselor înâlnim: lucerna (Medicago sativa), trifoiul mărunt

(Medicago lupulina), sulfina (Melilotus officinalis) etc., iar din familia Compositae cresc: coada

şoricelului (Achilea millefolium), pelinița de stepă (Artemisia pontica), iarba mare (Inula

helenium), holera (Xanthium spinosum) etc.

Pe păşunile şi fâneţele umede, de lângă ape întâlnim: piciorul cocoşului (Ranunculus

pedatus), rogozul (Carex vulpina), pipirigul (Equisetum fluviatile), coada calului (Equisetum

arvense) etc.

Page 34: Anastasiei Elena Andreea.pdf

34

Capitolul 4. ASPECTE ECONOMICO – ORGANIZATORICE

4.1. Scurt istoric

SC Liv Agro Grup SRL, ,,firma mamă” are sediul social în România, județul Constanța.

Firma a fost înființată în data de 26.07.2004, și are ca obiect de activitate (conform CAEN 0150)

,, Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animală)”.

S.C. Liv Agro Grup SRL Constanța, filiala Dorohoi, are sediul social în municipiul

Dorohoi, str. Progresului, nr. 75, județul Botoșani. Societatea a luat ființă în data de 21.10. 2004,

fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul de ordine J 07/521/2004. Încă de la

început firma a fost declarată ca societate comercială cu răspundere limitată, plătitoare de tva,

având Codul Unic de Înregistrare RO 16868463 din data de 21.10.2004.

Societatea deține o fermă vegetală înființată în anul 2005 cu sprijin financiar

nerambursabil prin Program Sapard, Masura 3.1 ,,Investiții în exploatații agricole”.

Ferma exploatează suprafața de 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu, porumb,

floarea soarelui, soia, cartof și legume (morcov, ceapă).

Terenul este situat pe raza municipiului Dorohoi, și a comunelor Broscăuți și Cordăreni,

și este arendat de la persoane fizice.

S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Constanța, Filiala Dorohoi are ca obiect principal de activitate

– Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de

semințe oleaginoase (CAEN 0111).

Activitățile secundare, reprezentate prin codul CAEN, sunt:

0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor;

0116 – Cultivarea plantelor pentru fibre textile;

0119 – Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;

În ceea ce privește exploatarea terenului arabil preluat în arendă, pentru realizarea

producției societatea:

Asigură aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare cultivării terenului

(semințe, îngrășăminte chimice, etc.);

Page 35: Anastasiei Elena Andreea.pdf

35

Execută ansamblul lucrărilor solului cu mijloacele mecanice aflate în dotarea societății,

înființarea culturilor și recoltarea producțiilor obținute;

4.2. Mijloace de producție

Pentru respectarea tehnologiilor de cultură şi încadrarea lucrărilor agricole, pe cât posibil,

în epoca optimă, ferma S.C. Liv Agro Grup S.R.L, are în dotare proprie o bază materială

modernă achiziționată cu fonduri proprii și fonduri europene, având în componență clădiri,

magazii, depozite, mașini și utilaje, care sunt prezentate în tabelul 4.2.1.

Tabelul 4.2.1

Baza tehnico – materială a S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi

Nr. crt. Denumirea echipamentului Buc.

1. Combinator Granchio 1

2. Mașină de erbicidat 1

3. Scarificator Attila 1

4. Combină recoltat cartof 1

5. Freză rebilonat cartof 1

6. Cutivator CF9 3

7. Semănătoare SPC 8 FS 1

8. Tractor Fendt Farmer 308 C1 4

9. Semănătoare Mascar Maxi 4

10. Aparat de erbicidat Agrio 2

11. Distribuitor îngrășăminte chimice Amazonae 2

12. Combină de recoltat Claas Lexion 540 3

13. Tractor Fendt 936 Vario TMS Profi 1

14. Cultivator Horsch Terrano 6 FX 1

15. Semănătoare păioase Horsch Pronto 1

16. Presă de balotat Mascar Corsa 120 1

17. Culegător porumb Geringhoff PCA 870 3

18. Instalație de irigat 1

19. Mașină de plantat cartof Grimme GL 34 T 1

20. Freză bilonat cartof Grimme GF 75-4 1

21. Buncăr recepție Grimme RH 20-45 1

22. Elevator 450 EK 1

Page 36: Anastasiei Elena Andreea.pdf

36

24. Instalație încărcat în lăzi automat 1

25. Sistem ridicare ceapă pentru combina Grimme 1

26. Mașină de semănat de precizie 1

27. Mașină de inspecție 2500X1100 2

28. Mașina de administrat îngrășăminte chimice MXL 2500 2

29. Mașină de recoltat ceapa WR 150 1

30. Cultivator cu fertilizator CF 910544 2

31. Plug reversibil Rabe 4

32. Plug semipurtat Lemken 1

33. Tractor Valtra T 190 2

34. Remorcă basculantă Krampe Goliat 1

35. Semiremorcă basculantă SKI 24 SL 3

4.3. Organizarea muncii

Aplicarea normelor de muncă în agricultură contribuie la creșterea productivității muncii,

reducerea costului de producție, generalizarea metodelor de muncă avansate și la ridicarea

calificării muncitorilor servind în același timp la organizarea muncii și salarizarea personalului.

Rolul forţei de muncă în cadrul structurii de producţie este deosebit de important

deoarece efectuarea la timp şi în bune condiţii a unui complex de lucrări, mai ales în agricultură,

influenţează în mod hotărâtor rezultatele.

Orice activitate cu caracter progresiv din spaţiul rural trebuie să fie susţinută cu un volum

corespunzător de forţă de muncă.

Necesarul de forţă de muncă dintr-o exploataţie agricolă variază de la o exploataţie la

alta, în funcţie de momentul executării lucrărilor agricole. Această repartizare a forţei de muncă,

necesită organizarea unor formaţiuni de muncă a căror dimensiune şi structură să asigure

efectuarea lucrărilor conform cu tehnologia stabilită, menite să asigure un nivel ridicat al

producţiei.

S.C. Liv Agro Grup S.R.L Dorohoi deține o bază materială corespunzătoare, cu personal

capabil să rezolve cu competență problemele pe care le ridică practica agricolă.

Page 37: Anastasiei Elena Andreea.pdf

37

Page 38: Anastasiei Elena Andreea.pdf

38

4.4. Structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi

Societatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi exploatează anual suprafața de

aproximativ 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu de toamnă, porumb, floarea soarelui, soia,

cartof și legume, împărțite pe 28 sole.

Tabelul 4.4.1

Fluxul tehnologic pe perioada 2009 – 2012

Denumire culturi Suprafața ( hectare)

Perioada 2009 – 2010

Suprafața (hectare)

Perioada 2010 – 2011

Suprafața (hectare )

Perioada 2011 – 2012

Grâu de toamnă 267,10 419,44 306,68

Porumb 284,03 396,29 491,37

Floarea soarelui 451,04 267,26 289,1

Soia 236,42 185,58 161,58

Cartof 90,72 60,74 80,58

Legume (morcov,

ceapă)

70,69 70,69 70,69

TOTAL 1400 1400 1400

Producțiile medii obținute de ferma S.C Liv Agro Grup S.R.L în perioada 2009 – 2012

sunt :

Grâu de toamnă– 3891 kg/ha;

Porumb – 6821 kg/ha;

Floarea soarelui – 2955 kg/ha;

Soia – 1400 kg/ha;

Cartof – 18000 kg/ha.

Page 39: Anastasiei Elena Andreea.pdf

39

PARTEA a II – a

Capitolul 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ LA CULTURILE DE GRÂU DE

TOAMNĂ, PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI ÎN PERIOADA 2009 - 2012

Înregistrarea unor producții mari este în mare măsură condiționată de aplicarea corectă și

integrală a tehnologiilor moderne bazate pe recomandările științifice și pe experiența acumalată

în cadrul firmei.

În fermele agricole se întocmesc tehnologii de producţie pentru fiecare cultură, în funcţie

de destinaţia produselor, de caracteristicile solului, de posibilităţile de irigare sau neirigare, de

planta premergătoare, de sistemul de maşini, de aplicarea erbicidelor, de tratamente contra

bolilor şi dăunătorilor. Toate tehnologiile trebuie să cuprindă soluţii pentru sporirea producţiilor

şi reducerea cheltuielilor, incluzând numai consumurile specifice care se justifică, în vederea

creşterii profitului.

În economia de piaţă este necesar ca, la fundamentarea economică a tehnologiilor de

producţie, să se ia în considerare şi posibilităţile de reducere a consumului de energie prin

stabilirea bilanţului energetic optim.

În vederea sporirii recoltelor la hectar în condiţiile unor consumuri economice

fundamentale de combustibil şi energie şi a obţinerii de profit, se tinde spre elaborarea unor

tehnologii simplificate, prin comasarea unor verigi tehnologice, substituirea celor mari

consumatoare de energie cu altele care necesită un consum redus.

Eficiența economică a fost determinată pe baza determinării indicatorilor economici:

profit brut, rata profitului, costul de producție, venitul mediu la hectar și cheltuielile medii la

hectar, indicatori ce au fost calculați pe baza fișelor tehnologice ale celor trei culturi. La

calcularea eficienței economice s-au folosit prețurile reale ale inputurilor și produselor obținute

la nivelul anilor 2009 – 2012, practicate în cadrul Firmei S.C. Liv Agro Grup S.R.L.

Page 40: Anastasiei Elena Andreea.pdf

40

5.1. Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în perioada 2009 – 2012

În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de grâu de toamnă.

Această cultură ocupă aproximativ 11,4% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe

267 ha.

Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou soi. În

perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 160 ha (tab. 5.1.1, tab. 5.1.2).

Tabelul 5.1.1

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2009–2010 la soiul Arieșan

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Arieșan

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 + MXL

2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de lucru de 28 m,

folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0, în doze de 200 kg/ha, în

septembrie, decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de

lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 90 kg/ha – în mustul zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 90 kg/ha în luna martie;

Lucrările solului

- Arat la 20 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;

- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de

lucru de 6 m, în septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, + cultivator

Gaspardo – septembrie decada III.

Semănatul

- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch Pronto cu

lățimea de lucru de 6 m;

- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.

Întreținerea

culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX 5200 folosind

erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada I.- Aplicat tratament cu

insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu fungicidul Artea 330 EC, în doze

de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 3580 kg/ha

Page 41: Anastasiei Elena Andreea.pdf

41

Tabelul 5.1.2

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2009 – 2010 la soiul Magistral

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2009 – 2010 (tab. 5.1.3).

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Magistral

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 + MXL

2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de lucru de 28 m,

folosind îngrășământul complex 18:46:0, în doze de 200 kg/ha, în septembrie,

decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea

de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de 100 kg/ha – în mustul

zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 100 kg/ha în luna martie;

Lucrările solului

- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, cu 5 trupițe;

- discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de

lucru de 6 m, în septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP + cultivator Horsch

Terrano 6 FX, în septembrie decada III.

Semănatul

- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Horsch Pronto cu

lățimea de lucru de 6 m;

- norma de sămânță: 200 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 5 – 6 cm.

Întreținerea

culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX 5200 folosind

erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada I.

- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu fungicidul

Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX

5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 3450 kg/ha

Page 42: Anastasiei Elena Andreea.pdf

42

Tabelul 5.1.3

Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2009 - 2010

Specificare Sola GI

Soiul Arieșan

Sola GII

Soiul Magistral

Suprafața (ha) 85 75

Preț de vânzare (lei) 0,55 0,55

Cheltuieli medii (lei/ha) 1634 1605

Cheltuieli totale (lei) 138890 120390

Producția medie (kg/ha) 3580 3450

Producția totală (kg) 304300 258750

Cost de producție (lei/kg) 0,45 0,46

Venit mediu (lei/ha) 1969 1897

Venit total (lei) 167365 142312

Profit mediu brut (lei/ha) 335 292

Rata profitului (%) 20,5 18,19

Dintre cele două soiuri luate în studiu în anul agricol 2009 – 2010 cel mai productiv s-a

dovedit a fi Arieșan, cu o producție medie de 3580 kg/ha.

Soiul Magistral a înregistrat o producție medie de 3450 kg/ha.

Astfel, la un preț de vânzare de 0,55 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 1969 lei/ha

pentru soiul Arieșan și 1897 lei/ha pentru Magistral.

Cheltuielile medii la hectar au fost de 1634 lei la Arieșan, respectiv 1605 lei la soiul

Magistral.

Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de soi. Cel mai mare

profit brut mediu se obține la soiul Arieșan de 335 lei/ha, iar la soiul Magistral valoarea

profitului mediu brut a fost de 292 lei/ha.

Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de 20,5 %

pentru soiul Arieșan și o rată de 18,19 % pentru soiul Magistral.

În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 160 ha (tab. 5.1.4, tab. 5.1.5).

Page 43: Anastasiei Elena Andreea.pdf

43

Tabelul 5.1.4

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2010 – 2011 la soiul Arieșan

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Arieșan

Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 +

MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de

lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0, în

doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și

lățimea de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de 100

kg/ha – în mustul zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând azotat de amoniu, în doze de

100 kg/ha în luna martie;

Lucrările solului - Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;

- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu

lățimea de lucru de 6 m, în septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +

cultivator Gaspardo – septembrie decada III.

Semănatul

- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch

Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;

- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.

Întreținerea culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX

5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada

I.

- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu

fungicidul Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308

C1 + Amazone UX 5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 3820 kg/ha

Page 44: Anastasiei Elena Andreea.pdf

44

Tabelul 5.1.5

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2010 – 2011 la soiul Suceava 84

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Suceava 84

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410

+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de

lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0,

în doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri

și lățimea de lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 120 kg/ha –

în mustul zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 100 kg/ha în

luna martie;

Lucrările solului

- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;

- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu

lățimea de lucru de 6 m, în septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, + PR

Rabe cu 5 trupițe, în septembrie decada III.

Semănatul - efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Amazone,

cu lățimea de lucru de 4 m;

- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.

Întreținerea culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX

5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie,

decada I.

- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și

cu fungicidul Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt

308 C1 + Amazone UX 5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 3750 kg/ha

Page 45: Anastasiei Elena Andreea.pdf

45

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2010 – 2011 (tab. 5.1.6).

Tabelul 5.1.6

Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2010 – 2011

Specificare Soiul Arieșan Soiul Suceava 84

Suprafața (ha) 75 85

Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85

Cheltuieli medii (lei/ha) 2258 2189

Cheltuieli totale (lei) 169350 186065

Producția medie (kg/ha) 3820 3750

Producția totală (kg) 286500 318750

Cost de producție (lei/kg) 0,59 0,58

Venit mediu (lei/ha) 3247 3187

Venit total (lei) 243525 270937

Profit mediu brut (lei/ha) 989 998

Rata profitului (%) 43,79 45,59

Prețul de vânzare pentru anul 2010 – 2011, la grâul de toamnă a fost de 0,85 lei/kg.

Analiza efectuată în anul 2010 – 2011 relevă o creștere a profitului în funcție de soiul

cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de grâu în acest an a fost obținut la

soiul Suceava 84 de 998 lei/ha, iar la soiul Arieșan s-a înregistrat un profit mediu brut de 989

lei/ha.

Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cele două soiuri cultivate. Astfel, rata

profitului indică o rentabilitate ridicată pentru soiul Suceava 84 de 45,59%, la un profit mediu

brut de 998 lei/ha și cheltuieli de 2189 lei/ha. Pentru soiul Arieșan rentabilitatea înregistrată a

fost de 43,79%, deoarece la un profit mediu brut de 989 lei/ha, cheltuielile au fost de 2258 lei/ha.

Costul de producție a fost de 0,58 lei/kg la soiul Suceava 84, respectiv 0,59 lei/kg la soiul

Arieșan.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 soiul Suceava 84 a înregistrat cele

mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.

În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 160 ha (tab. 5.1.7, 5.1.8).

Page 46: Anastasiei Elena Andreea.pdf

46

Tabelul 5.1.7

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2011 – 2012 la soiul Arieșan

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Arieșan

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410

+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de

lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex 18:46:0, în doze de

200 kg/ha, în septembrie, decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri

și lățimea de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de

120 kg/ha – în mustul zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 90 kg/ha în

luna martie;

Lucrările solului

- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe cu 5 trupițe,

în septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +

cultivator Gaspardo , în septembrie decada, III.

Semănatul

- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Horsch

Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;

- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.

Întreținerea culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 308 C1 + Amazone UX

5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie,

decada I.

- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și

cu fungicidul Amistar Extra, în doze de 0,7 l/ha, cu tractorul Fendt

308 C1 + Amazone UX 5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 4230 kg/ha

Page 47: Anastasiei Elena Andreea.pdf

47

Tabelul 5.1.8

Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2011 – 2012 la soiul Suceava 84

Veriga tehnologică Caracteristici

Soiul Suceava 84

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410

+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de

lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0,

în doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;

- Fertilizare fazială:

I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri

și lățimea de lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 90 kg/ha –

în mustul zăpezii;

II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând azotat de amoniu, în doze de

90 kg/ha în luna martie;

Lucrările solului

- Arat la 18 cm cu tractorul Fendt 936 Vario TMS Profi + PR

Rabe, 5 trupițe;

- grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de lucru de 6 m, în

septembrie decada II;

- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +

cultivator Horsch Terrano – septembrie decada III.

Semănatul

- Efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch

Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;

- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;

- epoca de semănat: octombrie, decada I;

- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;

- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.

Întreținerea culturilor

- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 308 C1 + aparat de

erbicidat Agrio, folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în

aprilie, decada I.

- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și

cu fungicidul Amistar Extra, în doze de 0,7 l/ha, cu tractorul Fendt

308 C1 + Amazone UX 5200;

Recoltarea - Combină Claas Lexion 540

Producția 4520 kg/ha

Page 48: Anastasiei Elena Andreea.pdf

48

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2011 – 2012 (tab. 5.1.9).

Tabelul 5.1.9

Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2011 - 2012

Specificare Sola GI

Soiul Arieșan

Sola GII

Soiul Suceava 84

Suprafața (ha) 80 80

Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85

Cheltuieli medii (lei/ha) 2326 2483

Cheltuieli totale (lei) 186080 198690

Producția medie (kg/ha) 4230 4520

Producția totală (kg) 338400 361600

Cost de producție (lei/kg) 0,54 0,54

Venit mediu (lei/ha) 3595 3842

Venit total (lei) 287640 307360

Profit mediu brut (lei/ha) 1269 1359

Rata profitului (%) 54,55 54,73

În acest interval de timp, soiurile alese spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale

producției, respectiv soiul Suceava 84 a realizat o producție de 4520 kg/ha iar soiul Arieșan a

realizat o producție medie de 4230 kg/ha.

Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,54

lei/kg pentru ambele soiuri luate în studiu.

Prețul de vânzare a grâului de toamnă în această perioadă a fost de 0,85 lei/kg.

Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 1269 lei/ha pentru soiul Arieșan

și 1359 lei/ha pentru soiul Suceava 84.

Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru soiurile cultivate, soiul Arieșan

înregistrând o rată de 54,55 %, iar soiul Suceava 84 o rată de 54,73 %.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 – 2012 soiul Suceava 84 a înregistrat valori

mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 1359 lei/ha și rata profitului brut 54,73

%), în comparație cu soiul Arieșan, la care s-a obținut un profit mediu brut de 1269 lei/ha și o

rată a profitului de 54,55 %.

Page 49: Anastasiei Elena Andreea.pdf

49

Tabelul 5.1.10

Eficința economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 – 2012

Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012

Producția (kg/ha) 3515 3785 4375

Profitul brut (lei/ha) 313,5 993,5 1314

Cost de producție (lei/kg) 0,45 0,58 0,54

Cheltuieli (lei/ha) 1619,5 2223,5 2404,5

Venituri (lei/ha) 1933 3217 3718,5

Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la

cultura de grâu de toamnă s-au înregistrat în anul 2011 – 2012, valoarea înregistrată fiind de

4375 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea producției

fiind de 3515 kg/ha. În anul 2010 – 2011 producția medie a fost de 3785 kg/ha.

Rata medie a profitului a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2011 – 2012, în valoare

de 54,73%, în comparație cu 18,19%, cea mai mică valoare înregistrată în anul 2009.

Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2011 – 2012, în valoare de 1314

lei/ha, cu un cost de producție de 0,54 lei/kg. Cel mai scăzut profit s-a obținut pe media anului

2009 – 2010, în valoare de 313,5 lei/ha, cu un cost mediu de producție de 0,45 lei/kg.

Figura 5.1 – Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 - 2012

Page 50: Anastasiei Elena Andreea.pdf

50

5.2. Eficiența economică la cultura de porumb în perioada 2009 – 2012

În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de porumb.

Această cultură ocupă aproximativ 14,28% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe

284 ha.

Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou hibrid.

În perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 200 ha (tab. 5.2.1,

tab. 5.2.2).

Tabelul 5.2.1

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul DKC 4490

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DKC 4490

Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă

Fertilizarea

- Fertilizat de bază: Fendt 410 + cultivator Gaspardo, folosind

îngrășământ DAP 18:46:0 în doză de 160 kg/ha, la semănat;

- Fendt 308 C1 + cultivator Horsch Terrano 6 FX, folosind uree –

150 kg/ha, la prașila I;

Lucrările solului

- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada

II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

- Fendt 308 C1 + combinator Lemken - aprilie decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat

Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în

mai, decada I

- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,

decada II

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 4850 kg/ha

Page 51: Anastasiei Elena Andreea.pdf

51

Tabelul 5.2.2

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul DK 440

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DK 440

Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă

Fertilizarea

- Fertilizat de bază:

I. Fendt 410 + cultivator CF 9, folosind îngrășământ DAP 18:46:0

în doză de 180 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C1 + cultivator Horsch Terrano 6 FX, folosind azotat

de amoniu – 160 kg/ha, la prașila I;

- Fertilizat foliar: cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200,

Murtonik 20:20:20 în doze de 2 kg/ha în iulie, decada I;

Lucrările solului

- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,

decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Horsch Terrano 6 FX - aprilie decada II;

- Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Combaterea mecanică a buruienilor cu tractorul Fendt 936 Vario

+ sapă rotativă, în iunie, decada I;

- Prășit mecanic cu tractorul Fendt Farmer 308 C1 + cultivator CF

9, în iunie, decada II;

- Erbicidat postemergent cu tractorul Fendt Farmer 308 C1 +

aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în

doză de 4 l/ha în iunie, decada II;

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 5300 kg/ha

Page 52: Anastasiei Elena Andreea.pdf

52

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2009 – 2010 (tab. 5.2.3).

Tabelul 5.2.3

Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2009 – 2010

Specificare Sola GI

Hibridul DKC 4490

Sola GII

Hibridul DK 440

Suprafața (ha) 110 90

Preț de vânzare (lei) 0,70 0,70

Cheltuieli medii (lei/ha) 2549 2796

Cheltuieli totale (lei) 280480 251640

Producția medie (kg/ha) 4850 5300

Producția totală (kg) 533500 477000

Cost de producție (lei/kg) 0,52 0,52

Venit mediu (lei/ha) 3395 3710

Venit total (lei) 373450 333900

Profit mediu brut (lei/ha) 846 914

Rata profitului (%) 33,18 32,68

Prețul de vânzare pentru anul 2009 – 2010, la porumb a fost de 0,70 lei/kg.

Analiza efectuată în anul 2009 – 2010 relevă o creștere a profitului în funcție de hibridul

cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de porumb în acest an a fost obținut

la hibridul DK 440, de 914 lei/ha, iar la hibridul DKC 4490 s-a înregistrat un profit mediu brut

de 846 lei/ha.

Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cei doi hibrizi cultivați. Astfel, rata

profitului indică o rentabilitate ridicată pentru hibridul DKC 4490 de 33,18%, la un profit mediu

brut de 846 lei/ha și cheltuieli de 2549 lei/ha. Pentru hibridul DK 440 rentabilitatea înregistrată a

fost de 32,68%, deoarece la un profit mediu brut de 914 lei/ha, cheltuielile au fost de 2796 lei/ha.

Costul de producție a fost de 0,52 lei/kg atât la hibridul DKC 4490, cât și la hibridul DK

440.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2009 – 2010 hibridul DKC 4490 a înregistrat cele

mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.

Page 53: Anastasiei Elena Andreea.pdf

53

În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 200 ha (tab. 5.2.4, tab. 5.2.5).

Tabelul 5.2.4

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul DKC 4490

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DKC 4490

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Fertilizat de bază: cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone,

folosind îngrășământul DAP 18:46:0, în doze de 160 kg/ha, în

aprilie, decada III;

- Admnistrat îngrășăminte cu tractorul Fendt 308 C1 + cultivator

Horsch Terrano 6 FX, folosind azotat de amoniu, în doze de 180

kg/ha, la prașila I;

Lucrările solului

- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,

decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 936 Vario + disc Amazone Catros;

- Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator CF 9 - aprilie decada II;

- Fendt 308 C 1 + combinator Granchio - aprilie decada II

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat

Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în

mai, decada I

- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,

decada II

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 9150 kg/ha

Page 54: Anastasiei Elena Andreea.pdf

54

Tabelul 5.2.5

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul DK 440

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DKC 440

Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte chimice: Fendt 308 C1 + cultivator

Gaspardo – îngrășământ complex 18:46:00 – 150 kg/ha – aprilie,

decada III

- Fertilizat foliar: Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200 - uree – 180

kg/ha – iulie, decada I;

Lucrările solului

- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada

II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

- Fendt 308 C1 + combinator Lemken - aprilie decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat

Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în

mai, decada I

- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,

decada II

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 8980 kg/ha

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2010 – 2011 (tab. 5.2.6).

Page 55: Anastasiei Elena Andreea.pdf

55

Tabelul 5.2.6

Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2010 - 2011

Specificare Sola GI

Hibridul DKC 4490

Sola GII

Hibridul DK 440

Suprafața (ha) 100 100

Preț de vânzare (lei) 0,75 0,75

Cheltuieli medii (lei/ha) 4717 4451

Cheltuieli totale (lei) 471730 445100

Producția medie (kg/ha) 9150 8980

Producția totală (kg) 915000 898000

Cost de producție (lei/kg) 0,51 0,49

Venit mediu (lei/ha) 6862 6735

Venit total (lei) 686250 673500

Profit mediu brut (lei/ha) 2145 2284

Rata profitului (%) 45,47 51,31

În acest interval de timp, hibrizii aleși spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale

producției, respectiv hibridul DKC 4490 a realizat o producție de 9150 kg/ha iar hibridul DK 440

a realizat o producție medie de 8980 kg/ha.

Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,49

lei/kg pentru hibridul DK 440 și un cost de producție de 0,51 lei/kg la hibridul DKC 4490.

Prețul de vânzare a porumbului în această perioadă a fost de 0,75 lei/kg.

Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 2145 lei/ha pentru hibridul DKC

4490 și 2284 lei/ha pentru hibridul DK 440.

Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru hibrizii cultivați, hibridul DKC

4490 înregistrând o rată de 45,47 %, iar hibridul DK 440 o rată de 51,31 %.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 hibridul DK 440 a înregistrat valori

mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 2284 lei/ha și rata profitului brut 51,31

%), în comparație cu hibridul DKC 4490, la care s-a obținut un profit mediu brut de 2145 lei/ha

și o rată a profitului de 45,47 %.

În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 200 ha (tab. 5.2.7, tab. 5.2.8).

Page 56: Anastasiei Elena Andreea.pdf

56

Tabelul 5.2.7

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul DKC 4490

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DKC 4490

Rotația culturilor - planta premergătoare: soia

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte chimice: Fendt 410 + cultivator

Gaspardo, folosind 16:16:16 în doză de 150 kg/ha, în aprilie

decada III; Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind azotat de

amoniu – 150 kg/ha, la adâncimea de 10 cm, în iunie decada I;

- Fertilizat foliar: Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, utilizând

uree, în doze de 180 kg/ha - iulie decada I.

Lucrările solului

- Arat la 28-30 cm – Valtra T 190 + plug Lemken, în iulie, decada

II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;

- Pregătirea patului germinativ: Fendt 308 C1 + cultivator CF 9 -

aprilie decada II; Fendt 308 C1 + combinator Lemken – aprilie,

decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat

Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în

mai, decada I

- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,

decada II

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 6400 kg/ha

Page 57: Anastasiei Elena Andreea.pdf

57

Tabelul 5.2.8

Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul DK 440

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul DK 440

Rotația culturilor - grâu de toamnă;

Fertilizarea

Administrat îngrăşăminte chimice:

- Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind 18:46:0 în doză de

170 kg/ha, în aprilie decada III;

- Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind azotat de amoniu –

150 kg/ha, la prașila I;

Lucrările solului

- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,

decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

- Fendt 308 C1 + combinator Lemken – aprilie;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 20 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 8 cm;

- distanța dintre rânduri: 75 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat

Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în

mai, decada I

- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,

decada II

Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff

Producția 6250 kg/ha

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe

unitatea de produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în

perioada 2011 – 2012 (tab. 5.2.9).

Page 58: Anastasiei Elena Andreea.pdf

58

Tabelul 5.2.9

Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2011 - 2012

Specificare Sola GI

Hibridul DKC 4490

Sola GII

Hibridul DK 440

Suprafața (ha) 95 105

Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85

Cheltuieli medii (lei/ha) 4014 4119

Cheltuieli totale (lei) 381330 432495

Producția medie (kg/ha) 6400 6250

Producția totală (kg) 608000 656250

Cost de producție (lei/kg) 0,62 0,65

Venit mediu (lei/ha) 5440 5312

Venit total (lei) 516800 557812

Profit mediu brut (lei/ha) 1426 1193

Rata profitului (%) 35,52 28,96

Dintre cei doi hibrizi luați în studiu în anul agricol 2011 – 2012 cel mai productiv s-a

dovedit a fi DKC 4490, cu o producție medie de 6400 kg/ha.

Hibridul DK 440 a înregistrat o producție medie de 6250 kg/ha.

Astfel, la un preț de vânzare de 0,85 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 5440 lei/ha

pentru hibridul DKC 4490 și 5312 lei/ha pentru hibridul DK 440.

Cheltuielile medii la hectar au fost de 4014 lei la hibridul DKC 4490, respectiv 4119 lei

la hibridul DK 440.

Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de hibridul cultivat.

Cel mai mare profit brut mediu se obține la hibridul DKC 4490 de 1426 lei/ha, iar la hibridul DK

440 valoarea profitului mediu brut a fost de 1193 lei/ha.

Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de

35,52% pentru hibridul DKC 4490 și o rată de 28,96% pentru hibridul DK 440.

Page 59: Anastasiei Elena Andreea.pdf

59

Tabelul 5.2.10

Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012

Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012

Producția (kg/ha) 5075 9065 6325

Profitul brut (lei/ha) 880 2214 1309

Cost de producție (lei/kg) 0,52 0,50 0,63

Cheltuieli (lei/ha) 2672 4584 4066

Venituri (lei/ha) 3552 6798 5376

Analizând anii 2009 – 2010, 2010 – 2011 și 2011 – 2012 putem observa că producțiile

medii în anul 2010 – 2011 au fost de 9065 kg/ha, față de 5075 kg/ha înregistrate în anul 2010 –

2011. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 6325 kg/ha.

Cea mai bună rată medie a profitului a fost obținută în anul 2010 – 2011 de 51,31%, la

hibridul DK 440, față de 28,96% obținută în 2011 – 2012.

Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 2214

lei/ha, urmat de media anului 2011 – 2012, în valoare de 1309 lei/ha. Cel mai scăzut profit brut

s-a obținut pe media anului 2009 – 2010.

Costul de producție a oscilat pe media celor trei ani analizați, în 2010 – 2011 înregistrând

un cost mediu de 0,50 lei/kg, în anul 2009 – 2010 înregistrând un cost mediu de 0,52 lei/kg, iar

în anul 2011 – 2012 costul mediu a fost de 0,63 lei/kg.

Figura 5.2 – Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 - 2012

Page 60: Anastasiei Elena Andreea.pdf

60

5.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în perioada 2009 - 2012

În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de floarea soarelui.

Această cultură ocupă aproximativ 21,42% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe

450 ha.

Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou hibrid.

În perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 300 ha (tab. 5.3.1,

tab. 5.3.2).

Tabelul 5.3.1

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul NK Brio

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul NK Brio

Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă

Fertilizarea

Administrat îngrăşăminte de bază:

- Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex 18:46:0, în

doze de 160 kg/ha, la semănat;

- Fendt 308 C 1 + Amazone UX5200, uree, în doze de 150 kg/ha, la

prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

- Fendt 308 C 1 + combinator Lemken - aprilie decada II

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 4,5 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim Gold

în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1 l/ha,

în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 1800 kg/ha

Page 61: Anastasiei Elena Andreea.pdf

61

Tabelul 5.3.2

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul Rigasol

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul Rigasol

Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte de bază:

I. Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex

18:46:0, în doze de 180 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, azotat de amoniu, în doze

de 180 kg/ha, la prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada

II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;

Pregătirea patului germinativ:

- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

- Fendt 308 C 1 + combinator Lemken - aprilie decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;

- norma de semănat: 4,0 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim

Gold în doză de 1,5 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1

l/ha, în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 1680 kg/ha

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada

2009 – 2010 (tab. 5.3.3).

Page 62: Anastasiei Elena Andreea.pdf

62

Tabelul 5.3.3

Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2009 - 2010

Specificare Sola GI

Hibridul Rigasol

Sola GII

Hibridul NK Brio

Suprafața (ha) 153 147

Preț de vânzare (lei) 1,28 1,28

Cheltuieli medii (lei/ha) 1862 2048

Cheltuieli totale (lei) 285036 301128

Producția medie (kg/ha) 1680 1800

Producția totală (kg) 257040 264600

Cost de producție (lei/kg) 1,10 1,13

Venit mediu (lei/ha) 2150 2304

Venit total (lei) 329011 338688

Profit mediu brut (lei/ha) 288 256

Rata profitului (%) 15,46 12,54

Dintre cei doi hibrizi luați în studiu în anul agricol 2009 – 2010 cel mai productiv s-a

dovedit a fi NK Brio, cu o producție medie de 1800 kg/ha.

Hibridul Rigasol a înregistrat o producție medie de 1680 kg/ha.

Astfel, la un preț de vânzare de 1,28 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 2150 lei/ha

pentru hibridul Rigasol și 2304 lei/ha pentru NK Brio.

Cheltuielile medii la hectar au fost de 1862 lei la hibridul Rigasol, respectiv 2048 lei la

hibridul NK Brio.

Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de hibrid. Cel mai

mare profit brut mediu se obține la hibridul Rigasol de 288 lei/ha, iar la hibridul NK Brio

valoarea profitului mediu brut a fost de 256 lei/ha.

Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de

12,54% pentru hibridul NK Brio și o rată de 15,46% pentru hibridul Rigasol.

În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 300 ha (tab. 5.3.4, tab. 5.3.5).

Page 63: Anastasiei Elena Andreea.pdf

63

Tabelul 5.3.4

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul NK Brio

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul NK Brio

Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte de bază:

I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în

doze de 180 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C 1 + Amazone, azotat de amoniu, în doze de 180

kg/ha, la prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm cu tractorul Fendt 936 Vario + PR Rabe 5 trupiţe,

în iulie, decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;

- Pregătirea patului germinativ:

Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;

- norma de semănat: 4,5 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Dual

Gold în doză de 1 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1

l/ha, în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 3760 kg/ha

Page 64: Anastasiei Elena Andreea.pdf

64

Tabelul 5.3.5

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul Rigasol

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul Rigasol

Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte de bază:

I. Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex

18:46:0, în doze de 160 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, uree, în doze de 160 kg/ha,

la prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada

II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;

- Pregătirea patului germinativ:

Fendt 936 Vario + cultivator CF 9 - aprilie decada II;

Fendt 308 C 1 + combinator Granchio - aprilie decada II;

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 4,0 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Valtra T 190 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim

Gold în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

- Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de

1 l/ha, în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 3450 kg/ha

Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de

produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la toate solele și în toți anii analizați (tab.

5.3.6).

Page 65: Anastasiei Elena Andreea.pdf

65

Tabelul 5.3.6

Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2010 – 2011

În acest interval de timp, hibrizii aleși spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale

producției, respectiv hibridul NK Brio a realizat o producție medie de 3760 kg/ha iar hibridul

Rigasol a realizat o producție medie de 3450 kg/ha.

Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,93

lei/kg pentru hibridul NK Brio și un cost de producție de 0,97 lei/kg la hibridul Rigasol.

Prețul de vânzare la floarea soarelui în această perioadă a fost de 1,45 lei/kg.

Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 1650 lei/ha pentru hibridul

Rigasol și 1930 lei/ha pentru hibridul NK Brio.

Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru hibrizii cultivați, hibridul

Rigasol înregistrând o rată de 49,22 %, iar hibridul NK Brio o rată de 54,79 %.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 hibridul NK Brio a înregistrat valori

mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 1930 lei/ha și rata profitului brut 54,79

%), în comparație cu hibridul Rigasol, la care s-a obținut un profit mediu brut de 1650 lei/ha și o

rată a profitului de 49,22 %).

În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 300 ha (tab. 5.3.7, tab. 5.3.8).

Specificare Sola GI

Hibridul Rigasol

Sola GII

Hibridul NK Brio

Suprafața (ha) 143 157

Preț de vânzare (lei) 1,45 1,45

Cheltuieli medii (lei/ha) 3352 3522

Cheltuieli totale (lei) 479336 552954

Producția medie (kg/ha) 3450 3760

Producția totală (kg) 493350 590320

Cost de producție (lei/kg) 0,97 0,93

Venit mediu (lei/ha) 5002 5452

Venit total (lei) 715357 855964

Profit mediu brut (lei/ha) 1650 1930

Rata profitului (%) 49,22 54,79

Page 66: Anastasiei Elena Andreea.pdf

66

Tabelul 5.3.7

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul NK Brio

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul NK Brio

Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte de bază:

I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în

doze de 150 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C 1 + Amazone, uree, în doze de 180 kg/ha, la

prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe 5 trupiţe, în

iulie, decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;

- Pregătirea patului germinativ:

Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;

Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;

- norma de semănat: 4,5 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul

Gardoprim în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

- Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de

1 l/ha, în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 3380 kg/ha

Page 67: Anastasiei Elena Andreea.pdf

67

Tabelul 5.3.8

Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul NK Adagio

Veriga tehnologică Caracteristici

Hibridul NK Adagio

Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu

Fertilizarea

- Administrat îngrăşăminte de bază:

I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în

doze de 180 kg/ha, la semănat;

II. Fendt 308 C 1 + Amazone, azotat de amoniu, în doze de 150

kg/ha, la prașila I.

Lucrările solului

- Arat la 25 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe 5 trupiţe, în

iulie, decada II ;

- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;

- Pregătirea patului germinativ:

Fendt 308 C1 + cultivator CF 9 - aprilie decada II;

Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II

Semănatul

- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;

- norma de semănat: 4,5 kg/ha;

- adâncimea de semănat: 5 cm;

- distanța dintre rânduri: 70 cm;

- epoca de semănat: aprilie, decada III

Întreținerea culturii

- Erbicidat preemergent:

Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Dual

Gold în doză de 1,5 l/ha, în mai, decada I;

- Erbicidat postemergent:

Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1

l/ha, în iunie decada II;

Recoltarea Combina Claas Lexion 540

Producția 3230 kg/ha

Page 68: Anastasiei Elena Andreea.pdf

68

Tabelul 5.3.9

Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2011 - 2012

Specificare Sola GI

Hibridul NK Adagio

Sola GII

Hibridul NK Brio

Suprafața (ha) 157 143

Preț de vânzare (lei) 1,40 1,40

Cheltuieli medii (lei/ha) 3317 3647

Cheltuieli totale (lei) 520830 521640

Producția medie (kg/ha) 3230 3380

Producția totală (kg) 507110 483340

Cost de producție (lei/kg) 1,02 1,07

Venit mediu (lei/ha) 4522 4732

Venit total (lei) 709954 6624

Profit mediu brut (lei/ha) 1205 1085

Rata profitului (%) 36,32 29,75

Prețul de vânzare pentru anul 2011 – 2012, la floarea soarelui a fost de 1,40 lei/kg.

Analiza efectuată în anul 2011 – 2012 relevă o creștere a profitului în funcție de hibridul

cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de floarea soarelui în acest an a fost

obținut la hibridul NK Adagio de 1205 lei/ha, iar la hibridul NK Brio s-a înregistrat un profit

mediu brut de 1085 lei/ha.

Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cei doi hibrizi cultivați. Astfel, rata

profitului indică o rentabilitate ridicată pentru hibridul NK Adagio de 36,32%, la un profit

mediu brut de 1205 lei/ha și cheltuieli de 3317 lei/ha. Pentru hibridul NK Brio rentabilitatea

înregistrată a fost de 29,75%, deoarece la un profit mediu brut de 1085 lei/ha, cheltuielile au fost

de 3647 lei/ha.

Costul de producție a fost de 1,02 lei/kg la hibridul NK Adagio, respectiv 1,07 lei/kg la

hibridul NK Brio.

Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 – 2012 hibridul NK Adagio a înregistrat cele

mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.

Page 69: Anastasiei Elena Andreea.pdf

69

Tabelul 5.3.10

Eficința economică la cultura de floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012

Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012

Producția (kg/ha) 1955 3605 3305

Profitul brut (lei/ha) 272 1790 1145

Cost de producție (lei/kg) 1,11 0,95 1,04

Cheltuieli (lei/ha) 1955 3437 3482

Venituri (lei/ha) 2227 5227 4627

Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la

cultura de floarea soarelui s-au înregistrat în anul 2010 – 2011, valoarea înregistrată fiind de

3605 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea producției

fiind de 1955 kg/ha. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 3305 kg/ha.

Rata medie a profitului a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2010 – 2011, în valoare

de 54,79%, în comparație cu 12,54%, cea mai mică valoare înregistrată în anul 2009.

Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 1790

lei/ha, cu un cost de producție de 0,95 lei/kg. Cel mai scăzut profit s-a obținut pe media anului

2009 – 2010, în valoare de 272 lei/ha, cu un cost mediu de producție de 1,11 lei/kg.

Figura 5.3 – Eficiența economică la cultura floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012

Page 70: Anastasiei Elena Andreea.pdf

70

Capitolul 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma activităților desfășurate în realizarea proiectului de diplomă, efectuat în cadrul

S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. Dorohoi, unde s-au urmărit aspectele economice și condițiile de

tehnologie, privind sistemele de lucrare ale solului, sistemele de fertilizare și de întreținere a

culturilor de grâu de toamnă, porumb și floarea soarelui, în perioada 2009 – 2012, s-au desprins

o serie de concluzii generale:

Concluzii privind cultura grâu de toamnă:

- Studiu de caz pentru cultura grâu de toamnă a fost realizat pe 2 sole cu o suprafață de 160

de hectare. În anul 2009 – 2010 s-au cultivat soiurile Arieșan și Magistral, iar în perioada

2010 – 2012 s-au cultivat soiurile Arieșan și Suceava 84;

- Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la

cultura de grâu de toamnă s-au înregistrat în anul 2011 – 2012, valoarea înregistrată fiind

de 4375 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea

producției fiind de 3515 kg/ha. În anul 2010 – 2011 producția medie a fost de 3785

kg/ha.

- S-a dovedit că cel mai eficient erbicid a fost Lintur, aplicat în doze de 0,15 l/ha, care a

asigurat un bun control al buruienilor încă din primele faze de vegetație.

- Cea mai bună rată medie a profitului brut s-a obținut în anul 2011 – 2012, la soiul

Arieșan, de 54,55% iar cea mai scăzută rată medie a profitului brut s-a obținut în anul

2009 – 2010, la soiul Magistral, de 18,19%.

- Cel mai ridicat profit s-a obținut pe media anului 2011 – 2012, în valoare de 1314 lei/ha,

iar cel mai scăzut profit s-a înregistrat pe media anului 2009 – 2010, în valoare de 313,5

lei/ha.

- Costul de producție cel mai mare a fost de 0,58 lei/kg, pe media anului 2010 – 2011, iar

cel mai mic cost de producție a fost de 0,45 lei/kg, în anul 2009 – 2010.

Page 71: Anastasiei Elena Andreea.pdf

71

Concluzii privind cultura porumb:

- Studiul privind cultura porumbului a fost realizat pe 2 sole, cu o suprafață totală de 200

hectare. Hibrizii cultivați în perioada 2009 – 2012 au fost: DKC 4490 și DK 440.

- Analizând anii 2009 – 2010, 2010 – 2011 și 2011 – 2012 putem observa că producțiile

medii în anul 2010 – 2011 au fost de 9065 kg/ha, față de 5075 kg/ha înregistrate în anul

2010 – 2011. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 6325 kg/ha.

- Ca plantă premergătoare în cultura porumbului a predominat grâul de toamnă, iar în 2010

– 2011, 2011 – 2012 hibridul DKC 4490 a avut ca planta premergătoare cultura de soia;

- Lucrările solului s-au realizat la momentul optim, ținând cont și de planta premergătoare.

- Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 2214

lei/ha, dar cu un cost de producție de 0,50 lei/kg.

- Cel mai scăzut profit brut s-a obținut pe media anului 2009 – 2010, în valoare de 880

lei/ha, dar cu un cost de 0,52 lei/kg.

- Cea mai bună rată medie a profitului s-a înregistrat în anul 2010 – 2011, de 51,31%,

la hibridul DK 440, iar cea mai scăzută rată medie a profitului în anul 2011 – 2012, de

28,96%.

Concluzii privind cultura de floarea soarelui:

- Studiul de caz privind cultura de floarea soarelui a fost realizat pe 2 sole cu o suprafață

totală de 200 hectare. În anii 2009 – 2010 și 2010 - 2011 au fost cultivați hibrizii Rigasol

și NK Brio, iar în anul 2011 – 2012 au fost cultivați hibrizii NK Brio și NK Adagio.

- Interacțiunile dintre lucrările de bază aplicate solului și sistemele de fertilizare, au

determinat în condiții climatice favorabile producții maxime la sola cultivată cu hibridul

NK Brio de 3760 kg/ha, în anul 2010 – 2011. Producția minimă s-a obținut în anul 2009

– 2010 la hibridul Rigasol, de 1680 kg/ha.

- S-a dovedit că cel mai eficient erbicid a fost Gardoprim Gold, aplicat în doze de 4 l/ha.

- Profitul brut cel mai ridicat s-a dovedit a fi pe media anului 2010 – 2011, de 1750 lei/ha,

la un cost de producție de 0,95 lei/kg.

- Profitul brut cel mai scăzut s-a dovedit a fi de 272 lei/ha, pe media anului 2009 – 2010, la

un cost de producție de 1,11 lei/kg.

- Cea mai bună rată a profitului s-a obținut în anul 2010 – 2011, de 54,79%, față de

12,54%, obținută în anul 2009 – 2010.

Page 72: Anastasiei Elena Andreea.pdf

72

BIBLIOGRAFIE

1. Ailicăi C., 2007. Agrotehnica terenurilor arabile. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.

ISBN: 978-973-7921-98-7.

2. Ailincăi C. și colab., 2007. The change of physical and chemical characteristics in cambic

chernozem, as influenced by soil erosion, in the, Moldavian Plain. Cercetări Agronomice

în Moldova, Anul XXXX, vol. 1 (129).

3. Avarvarei I. și colab., 1999. Agrochimia, Editura Stiteh, Iași.

4. Berca M., 2004. Managementul integrat al buruienilor, Editura Ceres, Bucureşti.

5. Berca M., 2011. Agrotehnica. Editura Ceres, București. ISBN: 978-973-40-0899-5.

6. Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași. ISBN: 978-

973-702-689-7.

7. Budoi Ghe., Penescu A., 1996. Agrotehnica. Editura Ceres, București. ISBN: 973-40-

0358-5.

8. Caia A., Magazin P., Ștefan G., 1998. Economie agrară. Editura Ion Ionescu de la Brad,

Iași. ISBN: 973-98424-1-0.

9. Chiran A., Dima F. M., Gîndu Elena, 2007. Marketing în agricultură. Editura Alma

Print, Galați. ISBN: 978-973-88341-4-9.

10. Cofas Elena., 2009. Eficiența sistemelor informatice în analiza rentabilității

exploatațiilor agricole. Editura Ars Academica, București. ISBN: 978-606-8017-11-2.

11. Dimitrov I. D., și colab., 2006. Impact of Agricultural Practices on the Reduction of

Unfavorable Soil and Climatic Conditions Stress on Field Crops, Advances in Geoecology,

38, Germany, ISBN: 3-923381-52-2.

12. Dornescu D. și colab., 1994. Evoluția producțiilor de porumb în trei decenii de aplicare

staționară a îngrășămintelor pe două tipuri de sol din Podișul Moldovei. Analele ICCPT

Fundulea, Vol. LXI.

13. Guș P., Lăzureanu A., Săndoiu D., Jităreanu G., Stancu Iancu., 1998. Agrotehnica.

Editura Risoprint, Cluj Napoca. ISBN: 973-9298-67-2.

14. Guş P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2003. Sisteme convenționale şi neconvenționale de

lucrare a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

15. Guş P., D.I. Săndoiu, G. Jităreanu, A. Lăzureanu, S. Iancu, 2008. Agrotehnica.

Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

16. Jităreanu G., Onisie T., Zaharia M., 1998. Influența lucrărilor solului și a fertilizării

asupra stării fizice și a producțiilor în condițiile din Câmpia Moldovei. Lucrări științifice,

Universitatea Agronomică Iași, Seria Agronomie, vol. 41.

Page 73: Anastasiei Elena Andreea.pdf

73

17. Kisic Ivicaa și colab., 2006. Water erosion under different crops in Croația,

International Soil Tillage Research Organisation 17 th Triennial Conference. Kiel,

Germany.

18. Lixandru Gh., 2006. Sisteme integrate de fertilizare în agricultură. Editura PIM, Iași.

ISBN: 973-7967-06-7.

19. Louise O., Fresco, 2003. IFA/FAO Agriculture Conference ,,Global Food Security and

the Role of Sustainability Fertilization”, Rome, Italia.

20. Lupu C., 2010. Influiența lucrării de bază a solului asupra producției de grâu și a unor

însușiri ale solului în condițiile de la S.C.D.A Secuieni. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul

XXVIII, nr. 2.

21. Magazin P., Chiran A., Caia A., Ștefan G., 1994. Economie agrară – lucrări practice.

USAMV Iași.

22. Onisie T., Jităreanu G., 2000. Agrotehnica. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași. ISBN:

973-8014-35-2.

23. Russell A. E., 2006. Nitrogen Fertilization and Cropping System Impact on Soil Quality

in Midwestern Mollisols, Soil Sci. Soc. Am. J. 70-249-255.

24. Sin Ghe., Partal Elena, 2010. Influența rotației și a fertilizării asupra producțiilor de

grâu și porumb în contextul variațiilor climatice. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul XXVIII,

nr. 1.

25. Șarpe N., 2008. Patruzeci de ani de cercetare privind sistemul no-tillage la porumb în

condițiile din România. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul XXVI.

26. Volf M., 2008. Agrochimie. Editura Rennaissance, București. ISBN: 978-973-8922-46-4.

27. http://www.agrointel.ro.

28. http://www.infoomg.ro.


Recommended