Anamneza ca metodi de evaluare psihologici a copilului

Diferenle fald de intervievarea adullilot:

Copilul este adus la psiholog gi este posibii ca motivele pentru cale a fost adus sd nu-i fi fost

corect sau total explicate. copilul ar putea crede cd va fi luat de lang[ pdrinfi, relinut, rdnit. Ar

putea sE se a$tepte sd i se ia sdnge sau sI sufere o operalie;

Copilul nu este informatorul principal;

Copilul ar putea sd nu rdspundd ia nici o intrebare, indiferent cat de experimentat este

examinatorul. CAteodatd, copiii sau chiar adolescenlii care nu vor sd vorbeascS pot fi antrenali

sd deseneze sau sd se joace;

o Pentru mulli copii, o perioadd de atenlie totald, ,,neintreruptd", din partea unui adult amabil

reprezintd o exPerienld utild.

Cadrul gi modul de desfdqurare a interviului

De la inceput, psihoiogui trebuie sd se prezinte copilului. in cazul copiilor mai mici, psihologul

trebuie sd se a$eze la nivelul ochilor copilului pentru aJ intreba vArsta qi numele. in plus, orice alt copil

prezent in cameri trebuie prczentat nouluivenit.

Camera unde se realizeazd interviul trebuie astfel aranjatd incAt orice obiect de care psihologul

ar avea nevoie s6 se afle la vedere. Jucdriile 9i jocurile disponibile trebuie alese cu grijd, astfel incdt si

faciliteze aceie observalii care au cea mai mare valoare diagnosticd. Observarea copilului este mult mai

dificild intr-o camerd aglomeratd de jucdrii. in cazul copiiior mai mari de qase ani, este preferabil ca

psihologul sA petreacd cea mai mare parte a interviului discutAnd cu ei. in cazul copiilor mai mici 9i a

celor cu intArziere g1oba15 sau de limbaj, este nevoie sd se pund mai mult accent pe comunicarea non-

verbald; ca urmare, interacJiunea psihoiog-pacient va fi mai uqoard dacd se petrece in timpul jocului.

Pentru copii mai mari sau pentru adolescenli, intewiul se aseamind mai mult cu interviul unui

adult, cu unele modificdri ce lin seama de faptul cd adultul se prezinti singur, fald de copi1, care sunt

''adugi de a11ii. Trebuie observatd interacliunea copil-pdrinte in sala de a$teptare, pAnl 1a intrarea

copilului ia interviu. Cum rezoivd pdrinfii separarea copilului de ei? Cum rdspunde copilul? Din modul

in care discutd cu copiiul, pdrinlii par afectuogi, critici, ostili, detaga{i sau inleleg[tori?

a

Sfaturi generale Pentru Psiholog:

@ Nu adoptali o pozilie criticd;

O Fili pregdtili si impune{i limite - furia 9i distrugerea nu sunt cathartice, astfel incAt pute{i spune:

,,Aga ceva nu se face aici", ,,|/reau sd te opreqti sd faci asa ceva";

O Evitali pauzele lungi care pot pdrea metode de pedeapsd, in special pentru adolescenli;

O Acceptali desenele pe care eventuai vi le oferd gi p[strafi-le bine, pentru cd mai tArziu puteli

solicita copiilor sd 1e explice. Desenele nu trebuie puse la loc de onoare pe pereli, pentru cd vA

va fi imposibil sd faceli acest lucru pentru toli copiii care vin;

@ Nu vorbili pe un ton artificial - copiii il vor percepe rapid;

@ Nu v6 grdbili cu interpretdri directe;

@ Nu ldsa{i copilul sd plece cu jucirii din carrrcrd: ,imi pare rdu, dar aceste jucdrii aparlin

spitalului si nu ar mai fi rdmas nici una pentru tine, dacd toli copiii ar fi fitcut Ia fel";

O Anunlafi cu cinci minute inainte de sfArqitul interviului cd acesta se va termina'

GreEeli obignuite

Psihologii trebuie sd fie atenli ia urmStoarele gregeli:

@ Evitarea subiectelor relevante, dar dificile cu scopul de a-i oferi copilului o experien{d pl[cutl;

@ Situarea de partea copilului in locul dezvoltlrii unei neutralitdli binevoitoare qi constructive;

@ Conducerea unui copil sugestibil spre rdspunsurile pe care le dorili;

@ ,,Construirea de castele de nisip" pe incuviinlarea din cap a unui copil ce nu vrea sd vorbeascd.

Introducere

in mod uzual, se incepe prin introduceri gi explicalii cum at fi: ,,Sunt un psiholog care ti ajutd

pe copiii de vdrsta ta sd-$i rezolve problemele Si incurcdturile; nu sunt un profesor". Copiilor trebuie

sd li se explice cA se vor intoarce la pdrinlii lor imediat dup6 terminarea interviuiui. De asemenea,

copiii trebuie intrebali de ce cred ei cf, i-au adus pdrinlii 1a psiholog.

) Copii in vArsti de cel pu{in 6 ani

.- Copiii se vor afla cel mai des in defensiv[ gtiind cd psihologului i s-au fEcut reclama{ii legate

de comportamentul 1or. De aceea, nu este in{elept si amintili despre aceste reclamalii la inceputul

i.nterviului. Prin modul in care se compofid cu copiii, psihologul trebuie sd arate de la bun inceput cd nu

va fi nici iudecdtor, nici critic al comportamentului lor. Scopul este sd le ardta,ti cd-i respectafi qi cd

sunteJi interesat de ceea ce fac sau spun.

Dacd copiii vor fi invitali sE se a|eze, neiinigtea motorie se va observa mai ugor. Scopul prim

este sd-i faceli sd se simtd relaxali qi sd vorbeascd liberi. Apoi evaluali relaliile pe care sunt capabili sd

le inilieze, nivelul gi labilitatea dispoziliei, conversalia qi orice manierism comportamental. Pentru a

putea obline o mostrA adecvatd de comportament, este preferabil ca in primele 15 minute sd aibd loc o

conversalie nestructurata. copilul trebuie incurajat s5 vorbeascd despre evenimente $i activitdli recente,

precum gi despre lucrurile pe care 1e face cu plScere dupd qcoald 9i in week-end, despre activitalile pe

care le desfEgoard in comun cu prietenii 9i familia, despre jocurile preferate, dacd le place sau nu la

qcoaid. De asemenea, vor fi intrebali despre speranlele lor in viitor, ce vor sd facd dupd ce termind

gcoala sau duph ce cresc mari.

Rdspundeli cu interes, curiozitate sau entuziasm, in funclie de context. creali o atmosferd

neprotocolard pentru a putea evalua reactivitatea emoliona15 a copilului qi tipul de relalie pe care o

formeazd cu examinatorul. intewiul trebuie sd fie adecvat vdrstei, inteligenfei 9i interesului copilului.

Dacd trebuie evaluatd reactivitatea emolionald a copilului este necesar ca psihologul fursuqi sd arate

diferite emolii (sd fie mai serios sau mai ingrijorat cAnd il intreabd despre sentimente sau griji, qi mai

vesel cdnd rdspunde 1a relatdrile copilului legate de lucrurile ce-l intereseazd sau il amuzd).

De asemenea, copilul trebuie intrebat dacd are prieteni, cum il cheam6, ce fac cAnd sunt

impreund gi cum se inlelege cu alli copii acasd sau la qcoald. Subiectele cu incdrc6turd emolionald mare

trebuie discutate imediat ce sunt dezvdluite. Rdspunsul examinatoruiui nu trebuie sE blocheze sau sd

impiedice exprimarea disconfortului sau a stdrilor patologice.

Copilul ffebuie intrebat cu amabilitate despre anumite informalii pe care vreli sd le oblineli. Se

., preferi intrebdrile directe qi cAteodatd este util sd-i oferili copilului mai multe rdspunsuri dintre care sd

poatd alege. Trebuie solicitate exemple despre sentimente sau evenimente relevante. Pot ajuta mult

propozilii indirecte de genul: ,,$tiu un bdrbat de vdrsta ta..."; dacd copilul acceptd convenlia, nu este

nevoie s6-l confiuntali cu intrebdri de tipul: ,,acest bdiat eqti tu, nu-i aSa?"

Este folositor sA treceli repede peste subiecte prea inspdimAntAtoare pentru copil, dar ulterior

trebuie sd va intoarceli la ele. Se simte copilul weodati singur? se angreneazd ugor in bAfii? se sup6rd

..ugor? este ironizat mai mult decAt ceilalli copii? De ce crede e1 cd este ironizat? De asemenea, trebuie

s6 fie intrebali cum se impacd cu fralii sau surorile; iar dacd ie place sd se bat[ cu ei, se bat injoacd sau

ajung la bdtdi adevdrate?

Copilul trebui intrebat in mod expres despre griji, ruminalii, temeri, nefericiri, coqmaruri qi

despre lucrurile care ii provoacd f,uia. De exemplu, ei pot fi intreba{i: ,,Multd lume tinde sd se

ingrijoreze din diferite motive, ce fel de lucruri te ingrijoreazd pe tineT Stai vreodatd treaz noaptea,

ingrijordndu-te pentru anumite lucruri? Ai avut vreodatd gdnduri rele de care nu ai putut sd scapi? Te

simli cdteodatd sdtul de toate? Pldngi? Te sim,ti nefericit?". ,,sunt lucruri de care !i-e fricd in mod

special: tntuneric, pdianjeni, cdini, monstri? Ce lucruti ili stdrnesc furia?"

Dacd la oricare dintre aceste inhebdri primili rispunsuri pozitive, trebuie sd evalua{i severitatea

impactului asupm compoftamentului: ,,7e simli cdteodatd asa de nenorocit cd ili vine sd fugi si sd te

ascunzi? sau vrei sd fugi de acasd? cdnd s-a intdmplat ultima datdT Cdt de des te simli aEa? ce

lucruri te plictisesc? Te simli aSa numai la Ecoald, numai acasd?"

Copiii pot fi foarte sugestibili gi de multe ori dau rdspunsurile pe care cred ei cd ar dori sd le

audd psihologul. Copiii anxiogi sau depresivi pot fi depistali prin starea afectivi ce se dezvolti atunci

cAnd vorbesc despre grij i, temeri, sentimente de plictiseald. Degi este important sd intrebali copilul in

mod sistematic despre aceste probleme, este de asemenea important ca cea mai nare parte a interviului

sd fie axatd pe teme neutre sau mai vesele.

pe perioada evaludrii psihologice propriu-zise, copilul este de obicei mai tensionat, astfel cd

ticurile sau miqcdrile involuntare se evidenliazd mai bine; ele trebuie notate imediat ce apar in interviu.

Ticurile sunt contrac{ii ale mugchilor sinergici, sunt rapide, repetitive, ftrd scop. Pot h oprite

voluntar o perioadd de timp. Migcirile stereotipe sunt migcari voluntare, repetitive, deseori ritmice 9i

implicAnd mai multe arii corporale. Manierismele sunt migcdri cu scop, stranii, stilizate. Notali, de

asemenea, cre$terea nivelului global de activitate. Conceptul de ,,neliniste motorie" descrie inabilitatea

de a sta lini$tit intr-un loc, in timp ce ,,neastdmpdre;/' se referd la miqcSri - ale diferitelor pdrli a1e

corpului - desfEgurate in timp ce copilul std pe scaun.

Interviui copiilor sub 6 ani se realizeazd de preferinld intr-un loc de joacd. Se vor alege jucdrii gi

jocuri care: i) sd fie adaptate vdrstei gi sexului copilului; 2) sd permitd interacliunea examinatorului cu

copilul; 3) sd incurajeze comunicarea gi jocurile imaginative. Psihologul trebuie si fie obiqnuit sd

foloseascd un numdr mic de jucdrii, de exemplu: animale de cas6, culori, casd de pdpugi cu figurine,

plastilind. Jocurile plictisitoare - ca de exemplu qahul - nu sunt folositoare pentru examinare. Jocuri

...imaginative ca jocil mLzgdliturilor (realizarca de cdtre copil a unui desen pomind de ia alte mAzgAleli

f[cute de e1 Ei apoi de cdtre dumneavoastrd), jocudle cu figurine ce simbolizeazd membrii familiei pot

evidenlia comportamente gi dispozilii variate. Pe c6t posibii, copilul va fi vdzut fhrd pdrin{i. Totuqi, in

cazul copiilor foarte mici este bine ca la inceput sd vind qi mama gi apoi, dupd pulin timp, sd plece din

camerd.

Este important sd permiteli copilului sd se obiqnuiascd cu situalia inainte de al aborda. La

inceput, este bine sd ldsaji copilul sd exploreze camera gi jucdriile in timp ce dumneavoastrd faceli una

sau doud remarci prieteneqti qi rdspundeli la aborddrile copilului (dar fErd a face dumneavoastrd nici o

abordare). Viteza gi modul in care un copil se angajeazd in interacliune vor fi diferite in funclie de

fiecare copil. Se vor face incercdri pentru a implica copilul in activitdli in general pldcute pentru vdrsta

lui. intrebirile vor fi adaptate capacitS{ii de inlelegere a copilului. Nu vd aqteptali si primili descrieri

ale sentimentelor sau rdspunsuri la intrebdri prea complicate sau abstracte. insd, cei mai mulli copii pot

descrie ce fac acasl, cu cine se joacd etc.

/ Surse de informafii

Copiii sunt adugi de obicei datorit[ ingrijordrii pdrinlilor cu privire la comportamentul 1or.

Relatdrile persoanei care oferd informalii suplimentare sunt mult mai importante decdt in

psihodiagnoza adultului. Psihologul trebuie sd ceard informalii despre comportamentul 9i dispozilia

copilului acasd, la gcoald, lajoacd, notandu-se cele observate in timpul evalu6rii'

Copilul se dezvoltd continuu. Simptomele $i comportamentele, ca qi nevoile emolionale se

schimbd cu hecare etapd de dezvoltare. Dezvoltarea sociald gi personald este influenJat[ putemic de

relaliile formate in familie gi la gcoald. Trebuie, de asemenea, evaiuate atitudinile adullilor fald de copil

gi calitatea relaliilor copilului cu adultul.

r' Interviul cu pdrin{ii

Realizarea anamnezei are doud trepte:

1) ob{inerea de informalii despre comportamente $i evenimente;

- 2) depistarea sentimentelor gi/sau atitudinilor iegate de aceste evenimente.

Deoarece cea mai mare parte a interviului este focalizatd pe evidenJierea unor fapte precise, este

bine ca psihologul sd stabileascd de la inceputul interviului cd il intereseazd de asemenea sentimentele

legate de aceste evenimente. El trebuie sd aibd grijd sd permitd exprimarea, in mod egal, a emofiilor

negative gi a celor pozitive. Atunci c6nd sentimentele persoanei care oferd informalii suplimentare nu

sunt clare, se pot pune intrebiri cum ar fi: ,,Genul acesta de lucruri creeazd o anumitd tensiune tn

.gasd?" sal ,lcest lucru vd face intotdeauna sd vd simlili tensionat?" Pentru a evalua sentimentele qi

emolii1e tebuie analizate inclusiv maniera in care persoana respectivd descrie elementele

semnihcative. Diferenle in tonul vocii (vitezd, indllime, intensitate) pot fi importante in depistarea

stdrilor emolionale. O atitudine speciald se va acorda momentelor in care pirinlii igi exprimd ostilitatea,

critica, tandrelea. De asemenea, trebuie luate in considerare mimica 9i pantomimica.

Este preferabil sd fie vdzuJi impreund mama gi tatdl copilului. Relalia copilului cu tathl este la

fel de importantd ca cea cu mama - de$i importanla este diferita pentru fiecare etapd de dezvoltare. Nu

este recomandabil sd existe despre tat6 doar relatarea oferitd de mamd. Dacd pdrinli sunt divorfali sau

separali gi copilul petrece mult timp cu amdndoi, este preferabil insd sd fie vdzuli cei doi pdrinii separat'

Schema anamnezei la coPii

I. ISTORIA TULBURARILOR

Simptomele actuale qi trecute'

II. COMPOZITIA FAMILIEI SI CONDITIILE DE VIATA

Structura familiald pe mai multe generalii; se indicd numeie, vdrsta 9i activitdlile tuturor

membrilor familiei, ca qi date legate de c6s6torii, naqteri, separdri, decese, maladii, schimbdri

profesionale qi de locuinjE, gi alte evenimente semnificalive.

a) pArin{ii qi eventual bunicii (profesie gi nivel de studiu);

b) fratria qi alte persoane aflate in legdturd strAnsd;

c) condilii de via{d ale familiei.

III. EVENIMENTE MARCANTE DIN VIATA COPIULUI

1. Maladii gi intervenfii chirurgicale;

2. Separdri de mediul familial motive, circumstanle, duratd, reaclii ale copilului, contacte cu

parin!ii);

3. Evenimente marcante pentru copil 5i familia sa (decese, separarea pdrinlilor, divor! etc.)

IV, SARCINA $I NA$TERE,d

1. Condilii fiziologice gi patologice; starea copilului la nagtere (greutate, strigdt, debutul suptului

etc.);

2. Condilii psihologice (copil dorit sau nu, ,,trdirea" mamei in raport cu situalia de sarcind etc.)

V. DEZVOLTAREA iN PRIMA COPILARIE

1- Dezvoltarea somaticd (dezvoltarea staturo-pondelala, incidenla posibilelor maladii 1a varsta

micd);

2. Dezvoltarea Psihomotorie '

-vArstamersului;eventualprecizdriasupraetapelorarrterioare:suslinereacapului,postura

aqezatd fEr6 susJinere etc' ;

- etapele ulterioare: coordondri psihomotorii complexe etc';

-regresiiie:motiveledenelinigtecareaufostjustificatepetotparcursuldezvoltdrii

psihomotorii;

3. Dezvoltarea limbajului (vArsta 9i observafii asupra dezvoltdrii limbajului):

-primelevocalizdri@angurit)'Primelecuvinte(alteledecitmamaqitata).Primeleconstruclii

verbale (doud sau trei cuvinte folosite impreund)'

Fraze complete (cu relalii qi construclii gramaticale)'

- folosirea corectd a pronumelor (eventuale anomalii);

-limbajulcurent(trebuieprecizate:deformdrifonetice"'limbajuldebebeluq"etc)

4. Dezvoltarea cognitivd

VI, EVOLUTIA RELATIILOR CU ANTURAJUL $I SCHIMBURILE AFECTIVE

1. Alimenta{ia:

- prima aldptare: naturale sau artificial[;

- apetitul, nivelul de satisfacere a bebeluqului' ritmul somn-veghe' atitudinea mamei;

-in!6rcatui:vArsta.Acceptareaalimentelorsolide.CuriozitateasaurezistenlainfaJaalimentelor

noi.

.dobAndireaautonomieialimentare:folosireatacimurilor.Curdlenia.Alegereaalimentelor.

Ritmul $i durata meselor. Conflictele cu mama'

2.PrimulzAmbetintenlionat'Temeriieinfalaunorpelsoanenecunoscute.Toleran}afaldde

absen{a mamei'

3.Somnul:ritualuriledeadormireqiaiteritualurilegatedesomn.

4. Achiziliacontroluluisfincterian'

- vArsta 9i stabilitatea achiziliilor' Principii de educalie' Docilitatea copilului'

5.Reacliilaprimeleinterdiclii(maialescelecaresuntlegatedeachiziliaautonomieimotrice).

6. Conduite qi inierese sexuale'

- cudozitatea 9i intrebdrile legate de diferenJele dintre sexe, asupra originii copiilor, conduitele

masturbatorii gi manifestdri ale sexualitAlii infantile.

- conduite sexuale gi perceplia rolurilor masculine gi feminine'

vII. \,IATA $COLARA.

- gradinila: vdrsta de intrare la gddinild. Primeie reaclii qi adaptarea ulterioard (rela1ii cu

educatoarea);

- istoricul vielii qcolare (succesiunea claselor frecventate, schimbdri de $coala etc.);

- rezultate gcolare;

- proiecte de viitor (qcolare, profesionale);

- atitudini cu privire la activitatea gcolard (interes, reaclii la reugita sau eqecul qcolar etc.);

- relalii cu ceilalli copii. Caracteristici a1e jocului: teamd, agresivitate, dominanld, izolare

- Alte particularitdli de ,,caracter", care sunt evidente pentru pdrinli, sau primele

manifestdri ale adolescenlei.

vrIL LOCUL COPILULUI iN EXpECTNCTELE PARINTILOR $I lN DINAMICA

CUPLULUI PARENTAL

Proieclii ale copilului, inainte de naqtere.

- AsemSndri presupuse cu unul sau altul dintre pirinli, satisfaclia qi deceplia in fala

sexului copiluiui, alegerea prenumelor etc.

- Conceplii qi atitudini educative (eventuale divergenle intre pdrinli);

- Preferinle gi manifestdri de intoleranld. Locul, rolul gi pozi{ia copilului in grupul familial

gi in miturile familiale.