Analize Sintactice- Ioan Sabau

IOAN SABĂU

CULEGERE DE EXERCIȚII

GRAMATICALE(ANALIZE SINTACTICO- MORFOLOGICE ALE

PROPOZIȚIEI ȘI SINTACTICE ALE FRAZEI, CU SOLUȚII)

Oradea, 2009

1

Cuvânt introductiv

Analiza sintactică şi morfo-sintactică a propoziţiei

şi analiza sintactică a frazei rămân metodele de bază ce

ajută la fixarea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxă pe

care elevii, studenţii şi cadrele didactice le pot utiliza cu

succes în studiul individual şi în pregărirea diferitelor

examene.

Pentru abordarea teoretică a problemelor de analiză

gramaticală am pus la dispoziţia celor interesaţi un volum

de Morfologie şi unul de Sintaxă, ambele bazându-se pe

învăţarea teoretică şi practică a limbii actuale.

Cu toate că lucrările amintite oferă un bun sistem

teoretic pentru cei care studiază limba română, am

considerat ca fiind necesară şi alcătuirea unei lucrări cu

caracter practic pentru îndrumarea celor care efectuează

analiza gramaticală..

Prin structura ei, lucrarea prezintă peste 50 de

propoziţii, o sută de fraze şi zece modele de construcţii de

fraze indroduse prin diferite elemente de relaţie care,

credem noi, pot iniţia pe cei dornici. Datorită

caracteristicilor sale lucrarea poate oferi material şi pentru

2

lucrările de seminar ale studenţilor de la Pedagogia

Învăţământului Primar şi Preşcolar, dar în acelaşi timp ea

este utilă şi pentru cei care se pregătec în vederea obţinerii

unor grade didactice.

Analiza frazei s-a bazat pe numerotarea clasică a

propoziţiilor, adică după ordinea succesiunii predicatelor,

aceastea reprezentând, de fapt, unicul criteriu de

identificare a numărului propoziţiilor în fraze. Pentru

evitarea unor confuzii, inerente, între propoziţiile

principale şi cele subordonate, am utilizat, considerându-l

necesar, semnul radical (√), prin care am marcat

subînţelegerea elementului de relaţie. Marcarea prin

radicali a elementelor subînţelese, credem că am rezolvat,

fără prea mare dificultate, stabilirea exactă a numărului

propoziţiilor principale şi secundare din fraze.

Cartea, în viziunea nostră, poate fi un bun ghid de

studiere a limbii române şi care permite sistematizarea

cunoştinţelor de limbă, iar rezolvarea exerciţiilor propuse

pot consolida cunoştinţele teoretice.

Autorul

3

ABREVIERI

Aaj = atribut adjectival

abs = absolut

Ac = acuzativ

acc = accentuat

act = (diateza) activă

adj = adjectiv, adjectival

adv = adverb, adverbial, coordonare adversativă

AP = apoziţională

apoz = apoziţie, apoziţional

aprop = apropiere

art = articol, articulat

AT = propoziţie atributivă

atr = atribut

atr. s. gen = atribut substantival genitival

atr. s. prep. = atribut substantival prepoziţional

C. EXC. = circumstanţiala de excepţie

c.ag = complement de agent

C.AG. = propoziţie subordonată completivă de agent

c.c.exc. = circumstanţial de excepţie

c.c.l. = circumstanţial de loc

4

c.c.m. = circumstanţial de mod

c.c.soc. = circumstanţial sociativ

c.c.t. = complement circumstanţial de timp

c.cdţ. = circumstanţial condiţional

c.cns. = circumstanţial consecutiv

c.cuml. = circumstanţial cumulativ

c.cv. = circumstanţial concesiv

c.cz = circumstanţial de cauză

c.d. = complement direct

c.i. = complement indirect

c.instr. = circumstanţial instrumental

c.rel. = circumstanţial de relaţie

card = cardinal

CCUML = circumstanţiala cumulativă

CD = completiva directă

CDŢ = circumstanţiala condiţională

CI = completiva indirectă

CL = circumstanţiala de loc

CM = circumstanţiala de mod

CNS = circumstanţiala consecutivă

comp = compus

compt = comparativ

5

coord = coordonatoare

cop = copulativă

CREL = circumstanţiala de relaţie

CSOC = circumstanţiala sociativă

CT = circumstanţiala de timp

CV = circumstanţiala concesivă

CZ = circumstanţiala de cauză

D = dativ

dem. = demonstrativ

dep = depărtare

det = determinat

diat = diateza

disj. = disjunctiv

e.p.s. = element predicativ suplimentar

egal = de egalitate

encl. = enclitic

f = feminin

G = genitiv

gen = genitival

gr = grad

hot =hotărât

i = incidental

6

imp. = imperfect

ind. = indicativ

inf. = infinitiv

infer. = inferioritate

înt. = întărire

int. = interogativ

intranz. = intranzitiv

invar. = invariabil

juxt = juxtapunere

loc. = locuţiune

m = masculin

m. comp = mod comparativ

m.m.c.pf. = mai mult ca perfectul

m.m.ob. = mai multe obiecte

m.m.pos. = mai mulţi posesori

mult. = multiplu, multiplicativ

N = nominativ

n = neutru

neacc. = neaccentuat

neg. = negativ(ă)

nehot. = nehotărât

num. = numeral

7

num. card. = numeral cardinal

num. ord. = numeral ordinal

p.c. = perfect compus

p.n. = predicat nominal

p.s. = perfect simplu

p.v. = predicat verbal

part. = participiu

perf. = perfect

pers. = personal

pl. = plural

pos. = posesiv

pos. = posesiv

PP = propoziţie principală

PR = predicativă

pr. = propriu

prec. = precizare

prep. = prepoziţie

prez. = prezent

procl. = proclitic

pron. = pronume, pronominal

prop. = propoziţia

PS = predicativă suplimentară

8

refl. = reflexiv(ă)

reg. = regent(ă)

rel. = relativ

s.c.s. = substantiv comun simplu

s.pr.s. = substantiv propriu simplu

s.v.g. = schimbarea valorii gramaticale

SB = propoziţie subiectivă

sec. = secundar(ă)

sg. = singular

sub = subiect

subînţ. = subînţeles

subord. = subordonată

subst. = substantiv

sup. abs. = superlativ absolut

super = superioritate

supr. = superlativ

term. = terminaţie

V = vocativ

v. = verb

val. = cu valoare

9

EXERCIŢII PENTRU ANALIZĂ

SINTACTICĂ ŞI MORFOLOGICĂ

1. „Codrul răsună de vuietul undelor călătoare”.

(Alexandru Vlahuţă)

2. „Deodată o lumină fantastic, izbucneşte

Din zece ’nalţi mesteceni cu fruntea-nflăcărată”.

(Vasile Alecsandri)

3. „Pe falnicii săi umeri, cu anii, sunt clădite

Nepieritoare sarcini de fapte strălucite”.

(Vasile Alecsandri)

4. „Ciobanii de la târle privegheau de departe mişcarea

iscoadelor”.

(Mihail Sadoveanu)

5. „În familia învăţătorului Herdelea nu s-a mai vorbit

toată ziua decât despre întâmplările grozave de ieri”.

(Liviu Rebreanu, Ion)

10

6. „Înconjurat de o ceată de prichindei, cireşarul cel

cârn şi ciufulit înjghebase acolo o adevărată insulă a

veseliei”.

(Constantin Chiriţă, Drum bun, Cireşari!)

7. „La Căpâlna, un sat adunat ca într-o căldare, în

fundul unei văi adânci, ne-am odihnit puţin peste un

trunchi primitor, răsturnat la un colţ de uliţă”.

(Lucian Blaga, Hronicul vârstelor)

8. „Pe culmi, prin rarişti de păduri, se zăreau cele

dintâi case din Văleni”.

(Ion Agârbiceanu, Arhanghelii)

9. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu

iataganele, un pâlc de călăreţi s-arată în capul

Măgurii”.

(Delavrancea, Nuvele şi povestiri)

10. „Şi doritor de lumină, în acea dimineaţă scăldată de

soare, a întins aripile, ca o flamură, deasupra

brazilor bătrâni”.

(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

11. „De sub marginile îndepărtate ale văzduhului,

11

nenumărate grămezi vinete de nouri posomorâţi, cu

frunţi îndrăzneţe şi ameţitoare, se iviră fără de

veste”.

(Calistrat Hogaş, Opere)

12. „De prin adâncul văilor, de peste înălţimea coamelor

codrului, de pe întinderea scânteietoare a smidurilor

(desiş de zmeură, spini) înflorite, valurile străvezii

de aburi se ridicau în unde creţe”.


13. „Bunicul era un bătrân voinic, roş la obraz cu plete

albe”.

(Mihail Sadoveanu)

14. „Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor

spre cer”.

(Nicolae Bălcescu)

15. „Atunci îl văzură întâi neamurile, turbat ca fiara, cu

ochii crunţi şi cu obrazul ca de var”.

(Mihail Sadoveanu)

16. „Blându-i sunet se împarte

12

Peste văi împrăştiet

Mai încet, tot mai încet,

Mai departe,...mai departe”. (Mihai Eminescu)

17. „Depărtarea de sat, de lume, de-ai lui i-a pus în ochi

o dulce melancolie, iubire şi cântec în suflet”.


18. „Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de

ape limpezi, cu pajişti înflorite pe sub poalele

codrilor, cu sate vesele pe marginea râurilor, cu

drumuri albe şi netede”.

(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)

19. „Pe stânga, Ceahlăul, cu nenumăratele sale turnuri

de stânci, săpate pe adâncul cerului se înalţă ca un

fantastic castel de aur, zidit de mâna fermecată a

unui vrăjitor din poveste”.


20. Fiorii unei presimţiri năprasnice îl înjunghiară în

inimă.

21. „El tremură ca alte dăţi,

13

În codri şi pe dealuri,

Călăuzind singurătăţi

De mişcătoare valuri”.

(Mihai Eminescu, Poezii)

22. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu

iataganele, un pâlc de călăreţi s-arată în capul

Măgurii”. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)

23. „În clipa asta în uşa birtului se ivi un om mijlociu de

stat, uscat ca o scândură, îmbrăcat în pantaloni şi

fără vestă”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)

24. „De cealaltă parte a bisericii, spre răsărit, cam la o

jumătate de kilometru de curtea parohială, se înălţa o

casă cu-n etaj, drăguţă, cochetă, ca o vilă, zidită de

curând”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)

25. „Femeile purtau lungi şi grele năframe, de mătase

cele mai multe, ghete cu tocuri înalte, ca şi

doamnele de la oraş”.

(Ion Agârbiceanu, Culegere)

26. „Şi doritor de lumină, în această dimineaţă scăldată

14

de soare, a întins aripele, ca o flamură, deasupra

brazilor bătrâni”.

(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

27. „Orbii plecau cu desagele pline, cu groşii lor de

aramă vârâţi în brâie de piele, desculţi, sfrijiţi,

murdari, dispărând sub orizontul vag”.

(Eugen Barbu, Incognito)

28. „Aici coridorul era ocupat de ofiţeri de toate gradele,

tăifăsuind şi aşteptând fiecare norocul de a putea

vorbi neoficial cu generalul”.

(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)

29. „Eu mergeam cu îngrijire, despicând cu ochiul

întunericul nopţii, iar cu urechea adâncimile

depărtărilor reci, deşerte şi întunecoase”.


30. „Şirul înflorit de obraji rumeni, de ochi aprinşi,

negri şi albaştri, de cămăşuţe şi ii albe, cu

chindisitură rară pe mâneci – câte un pui roşu trece

liniştit pe sub poartă”. (Ion Agârbiceanu, Opere)

31. „La poalele urcuşului greu, între pruni şi meri, se

15

pitulează casa pădurarului şi câteva acareturi

zgribulite şi sperioase, acoperite cu paie vechi,

înnegrite de vreme”.

(Ion Agârbiceanu, Opere)

32. „Mai multe cucoare, formând o cunună,

Într-o pădurice lângă un izvor,

De mult timp unite trăiau împreună

Ducând o viaţă plină de amor”.

(C. Ciuchindel, Antologia fabulei româneşti)

33. „Brazii suri şi neclintiţi, cu trunchiuri netede şi goale

se ridicau încremeniţi şi drepţi până la înălţimi

ameţitoare”.


34. „Şezând în carul încărcat cu saci, vedea pe deasupra

zăvoiului îmbâcsit de tufe de răchite şi de sălcii”.

(Ion Agârbiceanu, Opere)

35. „Cheptănuşii mici, cu gulere roşii şi verzi lunecau în

spirale tăcute şi iuţi pe trunchiurile arborilor în sus”.

(Calistat Hogaş, Opere)

36. „Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă

16

aburită, spânzurătoarea nouă şi sfidătoare, înfiptă la

marginea satului, întindea braţul spre câmpia neagră,

înţepată ici-colo cu arbori arămii”.

(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)

37. „Pocnind din bici pe lângă boi,

În zori de zi el a trecut

Cu plugul pe la noi”. (George Coşbuc, Poezii)

38. „În severa cameră, căptuşită cu tomuri negre până

sub tavan, cei trei foşti colegi ascultau, palizi de

insomnie şi de încordare”.

(Gala Galaction, Opere)

39. „După ani de luptă cu sărăcia, grei, dar plini mereu

de curaj şi de voie bună, Niţă, fiul pădurarului de la

Coasta Morii, ajunsese un inginer vestit”.

(Ion Agârbiceanu)

40. „Şi Bijucă, în sunet de zurgălăi şi de tremurături de

coarde roşii, alerga mărunt la deal cu lăbuţe albe şi

mici, la chemarea de duioasă mustrare a stăpânei

sale”. (Calistrat Hogaş, Opere)

41. „În dimineaţa următoare, proaspăt bărbierit,

17

îmbrăcat în cămaşă albă cu guler răsfrânt, Bill

înconjură cu pas elastic «Biblioteca de împrumut a

oraşului»”.

(I. Negulescu, Semnale)

42. „Din vorbă în vorbă am scos din sacul de vânătoare

sticla de rachiu şi două pachete de tutun de pipă”.

(Ion Agârbiceanu, Texte literare)

43. „Un volum de versuri inedite, apărut la un sfert şi

mai bine de veac de la moartea poetului, solicită în

mod necesar câteva explicaţii istorico-literare în

primul rând”.

(Ion Minulescu, Prefaţă la...)

44. „Cânta durerile, suferinţele pădurăriţei, a casei

acesteia întunecoase şi veşnic încuiată, dar tot mai

mult dorul şi durerea sa”.

(Ion Agârbiceanu)

45. „O legătură cu felii de pere şi de mere zvântate la

soare, mai pântecoase decât un egumen, ţinea

cumpănă în celălalt desag, zglăvoacelor şi

boiştenilor din potrivă”.


46. „Stabilind momentul apariţiei acesteia în prima fază

18

de dezvoltare a spiritului omenesc, adică în faza lui

poetică, Vico răspunde întrebării relative la funcţie”.

(Tudor Vianu, Despre stil...)

47. „Pădurarul era un om înalt, un uriaş cu barbă sură şi

cu ochii de oţel”. (Ion Agârbiceanu)

48. „Şi-a lui larmă, când şi când,

Ca o voce omenească

Până sus pe culmi tresare”.

(George Topârceanu)

49. „Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat şi având obicei a

şedea uitată, ca fata vătămanului, noi n-aveam ce

lucra?”

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

50. „Şi la asfinţit, pe jumătate de cer cuprins de munţi şi

nouri, s-a arătat deodată un tighel de aur frânt,

neregulat, pe toată marginea îngrămădirii

întunecate”.

(Mihail Sadoveanu)

19

REZOLVAREA EXERCIŢIILOR

(PROPOZIŢIA)

1.

codrul = subiect, s.c.s., m., sg., N, art. hot. „-l”

răsună = predicat verbal, verb predicativ pers.,

conj. I, diateza activă, indicativ prezent,

persoana a III-a, sg. afirmativă,

intranzitiv

de vuietul = c.i. (cu nuanţă cauzală), s.c.s., n., sg.,

Ac., articol hot. „-l”, plus prep. simplă

„de”

undelor = atr. subst., genit., s.c.s., f., pl., G., art.

hot. „lor”

călătoare = atr. adj., adj. simplu, var. 2 term, 3

forme flexionare, se acordă cu subst. în

gen, nr., caz (f., sg., G.), pozitiv

2.

20

o lumină = subiect, s.c.s., f., g., N., artic. nehot.

„o”

izbucneşte = p.v., verb pred., pers., conj. a IV-a,

diat. activă, ind. prez., pers. a III-a sg.,

afirm., intranz.

deodată = c.c.t., adv. compus de timp, fără grad

de comparaţie

fantastic = c.c.m., adverb simplu de mod, pozitiv

din mesteceni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., nearticulat,

plus prep. simplă „de”

zece = atr. adj., numeral cardinal simplu,

valoare adjectivală, se acordă cu

substantivul în gen, număr şi caz (m.,

pl., Ac.), pozitiv

cu fruntea = atr.subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac., art.

hot. „a”, plus prep. simplă

„cu”

înflăcărată = atr. adj., adj. s., variabil cu 2

terminaţii, 4 forme flexionare, se acordă

cu subst. în gen, număr şi caz (f. sg.

Ac.), pozitiv

3.

21

sarcini = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat.

sunt clădite = p.v., verb pred., pers., tranzitiv, conj.

a IV-a, diat. pasivă, ind. prez., pers. a

III-a, pl., afirmativă

nepieritoare = atr. adj., adj. s., variabil cu 2 term. şi

3 forme flexionare, se acordă cu subst.

în gen, nr., caz (f.,pl.,N.,), fără grad de

comparaţie

de fapte = atr. subst. prepoz., s.c.s., f., pl., Ac.,

nearticulat, Ac. cu prepoziţia „de”

pe umeri = ccl, s.c.s., m., pl., Ac., artic. hotărât „-

i” la adjectiv

săi = atr. adj., adj. pron., posesiv, (1

posesor, mai mult obiecte posedate) se

acordă cu subst. în gen, nr., caz (m., pl.,

Ac.)

falnici = atr. adj., adj. var., 2 term., 4 forme

flex., se acordă cu subst. în gen, nr., caz

(m., pl., Ac.), gr. pozitiv

cu anii = cct, s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. „-i”,

plus prepoziţia simplă „cu”

22

4.

ciobanii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hotărât

„-i”

de la târle = atr. subst. prep., s.c.s., Ac., pl.,

nearticulat, plus prep. compusă „de la”

(cu nuanţă locativă)

privegheau = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a

II-a, ind., imperf., persoana a III-a pl.,

forma afirmativă

de departe = ccl., locuţiune adverbială (cu nuanţă

modală)

mişcarea = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hotărât „-

a”

iscoadelor = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., G.,

articulat cu art. hot. „-lor”

5.

23

xxx = subiect nedeterminat

nu s-a vorbit = p.v., verb pred. impersonal, intranz.,

conj. a IV-a, indic., perf. compus,

diateza reflexivă, pers. a III-a sg.,

forma negativă

în familia = ccl., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. „-a”,

plus prep. simplă „în”

învăţătorului = atr. subst. genitival, s.c.s., m., pl., G.,

art. hotărât „-lui”

Herdelea = atribut apoziţional (apoziţie simplă)

ziua = cct., adverb de timp

despre întâmplările

= c.i., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. „-le”,

plus prepoziţia compusă „despre”

grozave = atr. adj., adj., variabil, cu 2 terminaţii,

4 forme flexionare, se acordă în gen,

nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.)

de ieri = atr. adv., locuţiune adverbială (cu

nuanţă temporală)

6.

24

cireşarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot. „-l”

înjghebase = p.v., v. tranz., diateza activă, conj. I.,

ind. m.m.c.p., pers. a III-a, sg.

înconjurat = atr. adj., prepus, verb, tranz., diateza

activă, participiu

de o ceată = c.ag., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „-

o”, plus prepoziţia „de”

de prichindei = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,

nearticulat plus prep. „de”

cel cârn = atr. adj., calificativ, adj., variabil cu 2

term., 4 forme flexionare, sg., se acordă

în gen, nr., caz cu subst. (m., sg., N.)

art. cu artic. hot. demonstr. adj.

şi = conj. coord., copulativă

ciufulit = atr. adj. calificativ, v., tranz., diateza

activă, conj. a IV-a, participiu cu

valoare adjectivală

acolo = ccl., adverb de loc

o insulă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „o”

adevărată = atr. adj. calific., adj. var. 2 term., 4

forme flexionare, grad pozitiv, se

acordă în gen, nr., caz cu subst.

a veseliei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. „i”, plus art. hot. posesiv „a”

7.

25

(noi) = subiect inclus

ne-am odihnit = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, reflex.,

indic. perf. compus, pers. I, pl.

la Căpâlna = ccl., s.pr.s., f., sg., Ac., art. hot.

enclitic plus prep. „la”

un sat = atr. subst. apoz., s.c.s., n., sg., art.

nehot. proclitic „un”, N

adunat = atr. adj. calif., adj. variabil provenit

din verb tranz. conj. I, activă, participiu

ca într-o căldare

= c.c.m., s.c.s., f., sg., artic. nehot.

proclitic „o” plus prep. „întru”, plus

adv. de mod comp. „ca”, cu valoare de

prepoziţie

în fundul = c.c.l., , s.c.s., n., sg., art. hot. encl. „l”,

plus prep. s. „în” (obs.! nu este

locuţiune prepoziţională deoarece are

un caracter concret)

unei văi = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., art.

nehot. proclitic „unei”, G.

adânci = atr. adj. cal., adj. variabil cu 2 term., 4

forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu

subst. (f., sg., G.)

26

puţin = c.c.m., (nuanţă temporală), adv. de

mod

pe un trunchi = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot. procl.

„un”, plus prep. s. „pe”, Ac.

primitor = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4


subst. (n., sg., Ac.)

răsturnat = atr. adj. cal., adj. provenit din verb,

tranz., conj. I, act., participiu

la un colţ = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot.

proclitic „un”, Ac., plus prep. s. „la”

de uliţă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,

neartic., plus prep. s. „de”

8.

27

case = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat

se zăreau = p.v., v.pred., conj. a IV-a, reflexiv, cu

pronumele reflexiv morfem al diatezei

reflexive în Ac., indic., imperf., pers. a

III-a, pl., forma afirmativă

pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „pe”

prin rarişte = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart., plus

prep. s. „prin”

de pădure = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


cele dintâi = atr. adj. exprimat prin numeral

ordinal propriu-zis, f. (cu valoare de

adj.), N., art. dem. „cele”

din Văleni = atr. subst. prep., s. pr. s., m., pl., Ac.,

plus prep. s. „din”

9.

28

un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.

procl. „un”

s-arată = p.v., verb pred., conj. I., reflexiv (cu

pron. reflex. „se” morfem al diatezei

reflexive în Ac.), ind. prez., pers. a III-

a, sg.

de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,

neart., plus prep. s. „de”

într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., artic. nehot.

procl. „o”, plus prep. s. „într-”

nebună = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz cu subst.

(f., sg., Ac.), grad pozitiv

pe deşelate = c.c.m., loc. adv. de mod

bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a,

activă, mod gerunziu

gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.

„i”

cu iataganele = c. ind. (pentru gimnaziu), c.

instrumental (în realitate), s.c.s., f.,pl.,

Ac., art. hot. encl. „-le”, plus prep. s.

„cu”

în capul

Măgurii

= c.c.l., s. pr. s., f., sg., G., art. hot. encl.

„-i”, plus loc. prep. „în capul”

10.

29

(el) = subiect subînţelesa întins = pred. verb., v. pred., conj. a III-a,

tranz., activă, ind. perf. comp., pers. a III-a sg.

şi = narativ, fără valoare în propoziţiedoritor = c.c.m., (e.p.s. cu referire la subiect),

adj. var. cal., cu 2 term. 4 forme flex., m., sg., N.

de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus pre. s. „de”

în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „în”

aceasta = atr. adj. identificare, adj. pron. demonstr. de apropiere, f., Ac., sg.

scăldată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb tranzitiv, conj. I, pasivă, participiu

de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”

aripile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl. „-le”

ca o flamură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., pl., Ac., art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod comp. „ca” cu valoarea de prepoziţie

deasupra brazilor

= c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl. „-lor”, plus prep. „deasupra” cerută de cazul genitiv

bătrâni = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term, 4 forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu subst. (m., pl., G.)

11.

30

grămezi = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.

se iviră = p.v., verb pred., conj. a IV-a, intranz.,

diat. reflex. (cu pron. reflex. în Ac.,

morfem al diat. reflexive), ind. perf.

simplu, pers. a III-a, pl., forma

afirmativă

nenumărate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,

N.), pozitiv

vinete = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz. (f., pl.,

N.), pozitiv

de nouri = atr. subst. prep., s.c.s., m. pl., Ac.,

neartic. plus prep. s. „de”

cu frunţi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

neatic., plus prep. s. „cu”

îndrăzneţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), pozitiv

şi = conj. coord. copulativă

ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


31

Ac.), pozitiv

de sub marginile

= c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.

„de” plus prep. compusă „de sub”

îndepărtate = atr. adj., adj. var. cal. cu 2 term., 4

forme flex., se acordă în gen, nr. caz (f.,

pl., Ac.), pozitiv

ale văzduhului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.

hot. encl. „-lui” şi art. posesiv gen.

„ale” proclitic

de pretutindeni = atr. adverb., loc. adverb.

fără de veste = c.c.m., s.c.s., sg., f., Ac., neartic., plus

prep. comp. „fără de”

12.

32

valurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.

hot. encl. „-le”

se ridicau = p.v., verb pred. pers., intranz., conj. I,

reflex. (cu pron. reflex. „se” în Ac.

morfem al diat. reflex.), mod ind., imp.

pers. a III-a, pl

străvezii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,

N.), pozitiv

de aburi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,


sclipitori = atr. adj., adj. var. 2 term., 3 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz (m., pl.,

Ac.) pozitiv

de prin adâncul

= c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„-l”, plus prep. comp. „de prin”

văilor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.

hot. encl. „lor”

de peste înălţimea

= c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„-a”, plus prep comp. „de peste”

coamelor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.

hot. enlc. „-lor”

33

codrului = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.

hot. encl. „-lui”

de pe întinderea

= c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„-a”, plus prep. comp. „de pe”

scânteietoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,

Ac.), pozitiv

a smidurilor = atr. subst. gen., s.c.s., n., pl., G., art.

hot. encl. „-lor” şi art. posesiv-genitival

„a” proclitic

înflorite = atr. adj., adj. var. provenit dintr-un

verb, conj. a IV-a, activ., participiu

în unde = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

creţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), pozitiv

13.

34

bunicul = subiect simplu, s.c.s., m., sg., N., art.

hot. encl. „-l”

era un bătrân = p.n., exprim. prin verb. copulativ „a

fi”, conj. a IV-a, mod ind., imperf.,

pers. a III-a, sg. şi numele predic. „un

bătrân” – s.c.s., m., sg., N., art. nehot.

„un”

voinic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,

N.), pozitiv

roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


N.), pozitiv

la obraz = c.i. (c. de relaţie – are ca regent un

adj.), s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „la” – cu regim de Ac.

cu plete = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

neartic., plus prep. s. „cu”

albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), pozitiv

14.

35

stejari, brazi şi fagi

= subiect mutiplu, s.c.s., pl., m., N., art.

hot. encl. „i”

trufaşi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz cu

subiectele (m., pl., N.), pozitiv

înalţă = p.v., verb pred. pers., conj. I, tranz.,

ind. prez., pers. a III-a, sg., f.

afirmativă, diateza activă

aici = c.c.l., adv. de loc

capul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„-l”

lor = atr. pron. genit., pron. pers., forma

accent., G.

spre cer = c.c.l., s.c.s., n., def. de pl., (sg.), Ac.,

neart., plus prep. s. „spre”

15.

36

neamurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.

cu art. hot. encl. „le”

văzură = p.v., verb pred. pers., tranz., conj. a

II-a, activă, mod ind., perf. simplu,

pers. a III-a, pl., forma afirmativă

atunci = c.c.t., adverb de timp

îl = c.d., pron. pers., forma neacc., pers. a

III-a, sg., Ac.

întâi = c.c.t., adverb

turbat = c.c.m. (element pred. supl.), verb,

conj. I, participiu

ca fiara = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,

art. cu art. hot. encl. „-a” plus adv.

comparativ „ca”, cu valoare prep.

cu ochii = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., m.,

pl., Ac., art. cu art. hot. „-i”, plus prep.

s. „cu”

crunţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,

Ac.), pozitiv

cu obrazul = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., n.,

sg., Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.

„cu”

ca de var = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,

neartic., plus prep. comp. „ca de”

16.

37

sunet = subiect, s.c.s., n., sg., N., neartic.

se împarte = p.v., verb pred. intranz., conj. a IV-a,

refl. (cu pron. refl. „se”, în Ac., fără

funcţie sintactică, morfem al diatezei

reflexive), ind. prez., pers. a III-a, sg.,

forma afirm.

blând = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,

N.), pozitiv

-i = atr. pron. datival, pron. pers., pers. a

III-a, D., f. neacc.

împrăştiet = c.c.m. (elem. pred. supl.), adverb

peste văi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart. plus

prep. s. „peste”

mai departe = c.c.l., adv. mod, grad. comp.

superioritate

mai departe = c.c.l., (repetare) adv. mod, grad.

comp. superioritate

mai încet = c.c.m., adv. de mod, grad. comp.

superioritate

mai încet = c.c.m., (repetare) adv. de mod, grad.

comp. superioritate

17.

38

depărtarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl. „-a”

a pus = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a, activ, ind. perf. compus, pers. a III-a, sg.

de sat = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”

de lume = atr. subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac., neartic., plus prep. s. „de”

de ai = atr. subst. prep. (pronume – subst. „părinţii”) în Ac., cu prep. s. „de”

lui = atr. pron., genitival, pron. pers., pers. a III-a, sg., forma acc., G.

-i = c.i., pron. pers., pers. a III-a, sg., f. neacc., D.

în ochi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus prep. s. „în”

în suflet = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., nertic., plus prep. s., „în”

o melancolie = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. cu art. nehot. procl. „o”

dulce = atr. adj., adj. var cu 1 term., 2 forme flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg., Ac.) pozitiv

iubire = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.şi = conj. coord. copulativăcântec = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.

39

18.

Vâlcea = subiect, s. pr. s., f., sg., N., art. hot.

encl. „-a”

e o livadă = p.n., verb cop. „a fi”, conj. a IV-a,

ind. prez., pers. a III-a, sg., plus numele

pred. „o livadă”, s.c.s., f., sg., N., art.

nehot. procl. „o”

încântătoare = atr. adj. cal., adj. cal. variabil cu 2

term., 4 forme flex., se acordă în gen,

nr., caz (f., sg., N.), pozitiv

cu văi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


străbătute = atr. adj. descriptiv, verb tranz., conj. a

III-a, act., participiu, cu valoare de adj.

de ape = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

limpezi = atr. adj. cal., adj. var., cu 1 term., 2

forme flex., se acordă în gen, nr., caz

(f., pl., Ac.), pozitiv

cu pajişti = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


înflorite = atr. adj., adj. variabil, provenit dintr-

40

un verb, conj. a IV-a, activă, participiu

pe sub poalele = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.

„le”, plus prep. comp. „pe sub”

codrilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.

hot. encl. „-lor”

cu sate = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,


vesele = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4


(n., pl., Ac.), pozitiv

pe marginea râurilor

= c.c.l., (prepoziţia „cu” înlocuieşte

verbul „având” – ala gerunziu – regent

al c.c.l.), s.c.s., n., pl., G., art. hot. encl.

„-lor”, plus loc. prep. „pe marginea”

cu drumuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,


albe = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4



şi = conjuncţie copulativă

netede = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4



41

19.

Ceahlăul = subiect, s. pr. s., m., sg., N., art. hot.

encl. „-l”

se înalţă = p.v., verb, conj. I, intr., reflex. (cu

pron. reflex. „se” în Ac., morfem al

diatezei reflexive), ind. imperf., pers. a

III-a, sg., forma afirmativă

cu turnuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,


nenumăratele = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), format la gradul pozitiv, în

realitate sensul lui este de superioritate

sale = atr. adj. pron., adj. pron. posesiv

de stânci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


săpate = atr. adj., adj. provenit din verb. conj.

I, tranz., activă, participiu (poate fi

interpretat ca subordonându-se

substantivului „turnuri”)

pe adâncul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„-l”, plus prep. s. „pe”

42

cerului = atr. subst. gen., s.c.s., n., sg., G., art.

hot. encl. „lui”

pe stânga = c.c.l., loc adv. de loc

în aer = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

ca un castel = c.c.m. comparativ, s.c.s., n., sg., Ac.,

art. nehot., procl. „un” plus prep. s.

„ca”, provenită din adverb de mod

comparativ

fantastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen. nr. caz (n., sg.,

Ac.), pozitiv

de aur = atr. subst. prep., s.c.s., sg. (defectiv de

pl.), Ac., neartic., plus prep. s. „de”

zidit = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.

a IV-a, tranz., participiu

de mână = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „de”

fermecată = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.

I, tranz., participiu

a vrăjitor = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.

posesiv-genitival „a”

43

vreunui = atr. adj., adj. pron., nehot. (îl

determină pe subst. „vrăjitor”)

din poveşti = atr. subst. prep., s.c.s., f. pl., Ac.,

neartic., plus prep. s. „din”

20.

fiorii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.

encl. „i”

înjunghiară = p.v., verb, conj. a I, tranz., activ., mod

ind., imp., pers. a III-a, sg.

unei presimţiri = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

nehot. procl. „unei”

năprasnice = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., grad pozitiv, se acordă în gen, nr.,

caz (f., sg., G.)

îl = c.d., pron. pers., pers. a III-a, m., sg.,

forma neacc., Ac.

în inimă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „în”

44

21.

el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,

m., N., forma accent.

tremură = p.v., verb, conj. I, intr., activ., ind.

prez., pers. a III-a, sg.

ca alte dăţi = c.c.m. comparativ, locuţiune

adverbială (în cadrul locuţiunii, „alte”

este atr. adj. al subst. „dăţi”

în codri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neart. plus

prep. s. „în”

şi = conj. coordonatoare copulativă

pe dealuri = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., neatic., plus

prep. s. „pe”

călăuzind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,

activă, gerunziu

singurătăţi = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.

de valuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

neatic. plus prep. s. „de”

mişcătoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz (n., pl.,

Ac.), pozitiv

45

22.

un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., artic, nehot.

procl. „un”

de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,


s-arată = p.v., verb pred., conj. I, reflex.,

intranz., ind. prezent, pers. a III-a, sg.

într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., art nehot.

procl. „o”, plus prep. s. „întru”

nebună = atr. adj., adj. var cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,

Ac.), pozitiv

pe deşelate = c.c.m., loc. adverbială

bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a, tranz.,

activă, gerunziu

gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.

„i”

cu iataganele = c.ind. (c.c.instrumental), s.c.s., n., pl.,

Ac., art. hot. encl. „le”, plus prep. s.

„cu”

în capul Măgurii

= c.c.l., s.pr.s., f., sg., G., art. hot. encl.

„i”, plus loc. prep. „în capul”

46

23.

în clipa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „în”

asta = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de

apropiere (f., sg., Ac.)

în uşa = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „în”

birtului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.

hot. encl. „lui”

se ivi = p.v., verb pred., reflex., intranzitivizat

(cu pron. reflex. „se” în Ac., morfem al

diatezei reflex.), conj. a IV-a, ind. perf.

simplu, pers. a III-a sg., forma

afirmativă

un om = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. nehot.

procl. „un”

mijlociu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


N.), fără grad de comparaţie

de stat = c.ind. (c.c.relaţie) limitativ, s.c.s., n.,

sg., Ac., neart., plus prep. s. „de”

uscat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

47


N.), pozitiv

ca o scândură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,

art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod

comp. „ca” cu valoare de prep. s.

îmbrăcat = atr. adj., adj. provenit din verb conj. I,

participiu

în pantaloni = c. ind. (c.c.instrumental), s.c.s., m.,

defectiv de sg., Ac., neart. plus prep. s.

„în”

fără vestă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,

neartic., plus prep. s. „fără”

şi = conj. coord. copulativă (leagă două

părţi de vorbire)

48

24.

de parte = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

cealaltă = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de

diferenţiere, f., sg., Ac.

a bisericii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl. „i” şi art. posesiv-genit. „a” -

proclitic

spre răsărit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „spre”

cam = c.c.m., adv. de mod de aproximaţie

o jumătate = c.c.l., numeral cardinal fracţionar, cu

val. subst., f., sg., Ac., art. nehot. procl.

„o”

de kilometru = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,


de la curtea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.

hot. encl. „a”, plus prep. comp. „de la”

parohială = atr. adj., adj. var. calif., 2 term., 4


(f., sg., Ac.), fără grad de comparaţie

se înalţă = p.v., verb pred., reflex. (cu pron.

49

reflex. „se” în Ac., morfem al diatezei

reflexive), conj. I, ind. imperfect, pers.

a III-a sg., forma afirmativă

o casă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.

procl. „o”

cu etaj = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,


un = atr. adj., adj. provenit dintr-un

numeral cardinal, propriu-zis, se acordă

în gen, nr., caz (n., sg., Ac.)

drăguţă, cochetă

= atr. adj. multiplu, adj. var. cu 2 term.,

4 forme flex., se acordă în gen, nr, caz

cu subiectul (sg., f., N.), gr. pozitiv

ca o vilă = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,

art. nehot. procl. „o” plus adv. de

comparaţie „ca” cu valoare de prep. s.

(considerăm ca termen regent al atr.,

adjectivul „cochetă”)

zidită = atr. adj., adj. var., provenit din verbul

„a zidi”, conj. a IV-a, participiu

de curând = c.c.t., adv. de timp, plus prep. s. „de”

50

25.

femeile = subiect, s.c.s., f., pl., N., art. hot. encl.

„le”

purtau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activ.,

ind. imperf., pers. a III-a, pl., forma

afirmativă

năframe = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.

lungi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


Ac.), gr. pozitiv

grele atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv


de mătase = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg. (defectiv

de pl.), Ac., neartic. plus prep. s. „de”

cele mai multe = atr. adj., adj. var. calific., 2 term., 4


subiectul (f., pl., N), grad superlativ

relativ

ghete = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.

cu tocuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

51


înalte = atr. adj., adj. var. 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

ca şi doamnele = c.c.m. comp., s.c.s., f., pl., Ac., art.

hot. encl. „le”, cu adv. de mod

comparativ „ca şi” cu valoare de prep.

de la oraş = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,

neartic., plus prep. comp. „de la”

26.

(el) = subiect subînţeles

a întins = p.v., verb. pred., tranz., conj. a III-a,

activ., ind. perf. compus, pers. a III-a,

sg., forma afirmativă

doritor = c.c.m. (element pred. suplim., cu

referire la subiect), adj. var. cal., 2

term., 4 forme flex., se acordă cu

subiectul subînţeles

de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „de”

52

în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

această =atr. adj. de identificare, adj. demonstr.

de apropiere, f., sg., Ac.

scăldată = atr. adj. calificativ, adj. provenit din

verb tranz., conj. I, pasivă, participiu

de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,

plus prep. s. „de”

aripele = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.

„le”

ca o flamură = c.c.m. comparativ (cu referire la

„aripele”), s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.

procl. „o”, plus adv. de mod comparativ

„ca” cu valoare de prep.

deasupra brazilor

= c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl.

„lor”, plus prep. compusă „deasupra” –

cerută de genitiv

bătrâni = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4


(m., pl., G.), gr. pozitiv

53

27.

orbii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.

encl. „i”

plecau = p.v., verb pred., intranz., conj. I,

activ., ind. imperfect, pers. a III-a, pl

cu desagele = c.c.soc. (c.ind.), s.c.s., f., pl., Ac., art.

hot. encl. „le”, plus prep. s. „cu”

pline = atr. adj. descriptiv, adj. calif. var. cu 2


nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.), grad

pozitiv

cu groşii = c.c. soc. (ind.), s.c.s., m., pl., Ac., art.

hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”

lor = atr. adj., adj. pron. posesiv, mai mulţi

posesori, mai multe obiecte posedate

de aramă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


vârâţi = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,

conj. a IV-a, pasivă, participiu

în brâie = c.c.l., s.c.s., n., p., Ac., neartic. plus

prep. s. „în”

de piele = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,

54


desculţi = elem. pred. supl. (c.c.m.), adj. var. cu

2 term, 4 forme flex., m., pl., pozitiv

sfrijiţi = elem. pred. suplim. (c.c.m.), adj. var.

cu 2 term., 4 forme flex., m., pl.,

pozitiv

murdari = e.p.s. (c.c.m.), adj. var. cu 2 term., 4

forme flex., m., pl., pozitiv

dispărând = c.c.m., verb intranz., conj. a IV-a,

activă, gerunziu

sub orizontul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„l”, plus prep. s. „sub”

vag = atr. adj., adj. var. cal., 2 term., 3


(n., sg., Ac.), pozitiv

28.

coridorul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.

encl. „-l”

era ocupat = p.v., verb, tranz., conj. I., pasivă, ind.

imperfect, pers. a III-a, sg.

aici = c.c.l., adv. de loc

numai de = c. ag., s.c.s., m., pl., Ac., plus

55

ofiţeri locuţiunea prep. „numai de”, alcătuită

din adv. de mod restr., plus prep. s.

„de”

de...gradele = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

artic. hot. encl. „le” plus prep. s. „de”

toate = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., Ac.

tăifăsuind = atr. verb., verb. conj. a IV-a, tranz.,

activă, gerunziu


aşteptând = atr. verbal., verb, conj. I, tranz.,

activă, gerunziu

fiecare = subiectul verbului regent „aşteptând”,

la gerunziu, exprim. prin pron. nehot,

m., sg., N.

norocul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.

encl. „-l”

de a putea = atr. verb., verb, conj. a II-a, tranz.,

activă, infinitiv, plus prep. s. „de”

(a) vorbi = c.d., verb, conj. a IV-a, tranz., activă,

infinitiv

neoficial = c.c.m., adv. de mod simplu

cu generalul = c. ind., s.c.s., m., sg., Ac., art. cu art.

hot. encl. „-l” plus prep. s. „cu”

29.

56

eu = subiect, pron. pers., pers. I, sg., N.,

forma acc.

mergeam = p.v., verb pred., conj. a III-a, intranz.,

ind. imperfect, pers. I., sg., forma

afirmativă

cu îngrijire = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „cu”

despicând = c.c.m., verb, conj. I, tranz., gerunziu

întunericul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.

encl. „-l”

nopţii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl., „i”

cu ochiul = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., m., sg., Ac.,

art. hot. encl. „-l”, plus prep. s. „cu”

iar = conj. coord. adversativă

cu urechea = c.ind. (c. c. instr.), s.c.s., f., sg., Ac.,

art. hot. encl. „a” plus prep. s. „cu”

adâncimile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.

„le”

depărtărilor = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.


reci = atr. adj., adj. var. cu o term., 2 forme

57


G.), gr. pozitiv

deşerte = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


G.),gr. pozitiv


întunecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


G.), grad pozitiv

30.

şirul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.

encl. „-l”

înflorit = atr. adj., adj. provenit dintr-un verb

de conj. a IV-a, participiu

de obraji = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,


aprinşi = atr. adj., adj. var., provenit din verb,

conj. a III-a, participiu

negri = atr. adj., adj. propriu-zis, var. cu 2


58

nr., caz (m., pl., Ac.), gr. pozitiv

albaştri = atr. adj., adj. var. calif., cu 2 term., 4

forme flex., se acordă în gen, nr. caz

(m., pl., G.), gr. pozitiv

de cămăşuţe = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,



(de) ii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

neartic. plus prep. s. „de” subînţeleasă

albe = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4


(f., pl., Ac.), gr. pozitiv

cu chindisitură = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


rară = atr. adj., adj. cal. var. cu 2 term., 4


(f., sg., Ac.), gr. pozitiv

pe mâneci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

neartic. plus prep. s. „pe”

câte un = atr. adj., expr. adj. provenit din

numeral cardinal distributiv, masc., sg.,

Ac.

59

pui = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,

neartic. cu prep. s. „cu” subînţeleasă

roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


Ac.), grad pozitiv

trece = p.v., verb, intraz., conj. a III-a, activă,

ind. prez., pers. a III-a, sg., forma

afirmativă

liniştit = c.c.m. (e.p.s.), adj. provenit din verb,

Ac., conj. a IV-a, participiu, cu referire

la subiect

pe sub poartă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. compusă „pe sub”

31.

60

la poalele urcuşului

= c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.

„-lui”, plus loc. prep. „la poalele”

greu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4


(m., sg., G.), gr. pozitiv

între pruni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus

prep. s. „între”


(între) meri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus

prep. s. „între” subînţeleasă

se pitulează = p.v., verb, intranz., conj. I, reflexivă


diatezei reflex.), ind. prez., pers. a III-a,


casa şi

acareturi

= subiect multiplu, casa = subiectul,

s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl. „a”; şi =

conj. coord. copulativă; acareturi =

subiect, s.c.s., n., pl., N., neartic.

câteva = atr. adj., adj. pron. nehot., pl., f., N.

zgulite = atr. adj., adj. var. provenit din verb la

participiu


61

sperioase = atr. adj., adj. cal., var. cu 2 term., 4


(n., pl., N.), gr. pozitiv

acoperite = atr. adj., adj. var. provenit din verb,

conj. a IV., participiu

cu paie = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,


vechi = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 2


(n., pl., Ac.), gr. pozitiv

înnegrite = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.

a IV-a, participiu

de vreme = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

32.

62

cucoare = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.

mai multe = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., N.,

gr. comparativ de superioritate

formând = atr. verb., verb tranz., conj. I, activă,

gerunziu

o comună = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.

procl. „o”

trăiau = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, activă,

ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma

afirmativă

într-o pădurice = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.


lângă un izvor = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.

proc. „un”, plus prep. s. „lângă”

de...timp = c.c.t., s.c.s, n., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „de”

lung = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4


(n., sg., Ac.), gr. pozitiv

unite = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,

tranz., activă, participiu

împreună = c.c.m., adv. de mod

63

ducând = c.c.m. (e.p.s.), verb tranz., conj. a III-

a, activă, gerunziu

o viaţă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot

procl. „o”

plină = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4



de amor = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

33.

brazii = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.

encl. „i”

suri = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


N.), gr. pozitiv


neclintiţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


N.), gr. pozitiv

cu trunchiuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

64


netede = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv


goale = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

se ridicau = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă


diatezei reflexive, fără funcţie

sintactică), ind. imperfect, pers. a III-a,

pl., forma afirmativă

încremeniţi = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,

participiu


drepţi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4

forme flex., gr. pozitiv

până la

înălţimi

= c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus

prep. compusă „până la”

ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

34.

65

şezând = c.c.t. (în timp ce şedea), verb intranz.,

conj. a II-a, activă, gerunziu, forma

afirmativă

în carul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„l”, plus prep. s. „în”

încărcat = atr. adj., adj. var. provenit din verb,

conj. a II-a, participiu

cu saci = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.,

plus prep. s. „cu”

vedea = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a

IV-a, activă, ind. imperf., pers. a III-a


pe deasupra zăvoiului


„lui” plus loc. prep. „pe deasupra”

îmbâcsit = atr. adj., adj. var., provenit din verb,

conj. a IV-a, participiu

de tufe = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

de răchite = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,



de sălcii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

66


35.

cheptănuşii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.

encl. „i”

mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


N.), gr. pozitiv


negri atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


N.), gr. pozitiv

cu gulere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

neartic. plus prep. s. „cu”

roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


Ac.), gr. pozitiv


verzi atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme


Ac.), gr. pozitiv

67

alunecau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,

ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma

afirmativă

în spirale = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

tăcut = atr. adj., adj. var., provenit din verb la

participiu


iuţi = atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme

flex., gradul pozitiv

pe trunchiurile = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., art. hot. encl.

„le”, plus prep. s. „pe”

arborilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.


în sus = c.c.l., loc. adv. de loc

36.

68

spânzurătoarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl.

„a”

nouă = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3


(f., sg., N.), gr. pozitiv


sfidătoare = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3


(f., sg., N.), gr. pozitiv

înfiptă = atr. adj., adj. var provenit din verb,

tranz., activă, conj. a III-a, participiu

la marginea

satului


„lui”, plus loc. prep. „la marginea”

întindea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,

activă, ind. imperf., pers. a III-a sg.,

forma afirmativă

sub cerul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„l”, plus prep. s. „sub”

cenuşiu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 3


(n., sg., Ac.), gr. pozitiv

de toamnă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


ca un clopot = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.

nehot. procl. „un”, plus prep. s. „ca”,

69

provenită dintr-un adv. de mod

comparativ

de sticlă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


aburită = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,

tranz., conj. a IV-a, activă, participiu

braţul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„l”

cu ştreangul = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.

hot. encl. „l”, plus prep. s. „cu”

spre câmpia = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „spre”

neagră = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4



înţepată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb

tranz., conj. I, activă, participiu

ici-colo = c.c.l., loc. adv. de loc

cu arbori = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.


arămii = atr. adj., adj. calif. var. cu 2 term., 3


(m., pl., Ac.), gr. pozitiv

37.

el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,

70

masc., N

a trecut = p.v., verb pred., intranz., conj. a III-a,

activă, ind. perf. compus, pers. a III-a,


pocnind = c.c.m., verb pred., tranz., conj. a IV-a,

activă, gerunziu

din bici = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., sg., Ac.,

neartic. plus prep. s. „din”

pe lângă boi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus

prep. compusă „pe lângă”

în zori = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus

prep. s. „în”

de zi = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


cu plugul = c. ind. (c.c.sociativ), s.c.s., n., sg.,

Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.

„cu”

pe la noi = c.c.l., pron. pers., pers. I pl., Ac., plus

prep. compusă „pe la”

38.

colegi = subiect, s.c.s., m., pl., N., neartic.

71

cei trei = atr. adj., adj. var. provenit din

numeral cardinal propriu-zis, plus art.

demonstrativ

foşti = atr. adj., adj. provenit din verb la

participiu

ascultau = p.v., verb pred. tranz., conj. I, activă,

ind. imperfect, pers. a III-a, pl.

în cameră = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

severa = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., art. hot. encl. „a”, se acordă în

gen, nr., caz (f., sg., Ac.), gr. pozitiv

căptuşită = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,

conj. a IV-a, activă, participiu

cu tomuri = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,


negre = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4


(n., pl., Ac.), gr. pozitiv

până sub tavan = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus

prep. compusă „până sub”

palizi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4

72

forme flex., gr. pozitiv (cu referire la

subiect)

de insomnie = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus

prep. s. „de”


de încordare = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus

prep. s. „de”

39.

după ani = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „după”

de luptă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


cu sărăcia = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.

hot. encl. „a”, plus prep. s. „cu”

grei = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

dar = conj. coord. adversativă

plini = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

73

mereu = c.c.m., adv. de mod simplu

de curaj = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.,

plus prep. s. „de”

de voie bună = c ind., s.c.compus, f., sg., Ac.,


Niţă = subiect, s.pr.s., m., sg., N.

fiul

pădurarului de

la Coasta Morii

= apoziţie dezvoltată, alcătuită din:

- fiul – apoziţie reală, s.c.s., m., sg., N.,

art. hot. encl. „l”

- pădurarului – atr. subst. genit., s.c.s.,

m., sg., G., art. hot. encl. „lui”

- de la Coasta Morii – atr. subst. prep.,

s.pr.compus, f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. compusă „de la”

ajunse un inginer

= p.n., format din verb copulativ ajunse – ind. perf. simplu, pers. a III-a sg., forma afirmativă şi din numele pred. un inginer – s.c.s., m., sg., N., art. nehot. procl. „un”

vestit = atr. adj., adj. var. provenit din verb, tranz., conj. a IV-a, activă, participiu, gr. pozitiv

40.

Bijucă = subiect, s. pr. s., sg., N., neartic.

74

alerga = p.v., verb pers., intranz., conj. I,

activă, ind. imperfect, pers. a III-a sg.,

forma afirmativă

în sunet = c.c.m., s.c.s., n., sg., Ac., neart., plus

prep. s. „în”

de zurgălăi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,



în tremur = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

de coardele = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


Ac.), gr. pozitiv

mărunt = c.c.m., adv. de mod

la deal = c.c.l., loc. adv. de loc (arată direcţia)

cu lăbuţe = c.ind. (e.p.s. dar şi c.c.instr.), s.c.s., f.,

pl., Ac., neartic., plus prep. s. „cu”

albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

75


mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme


Ac.), gr. pozitiv

la chemarea = c.c.cz, s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „la”

de mustrare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


duioasă = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg.,

Ac.), gr. pozitiv

a stăpânei = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl. „i”, plus art. hot. genit. „a”

proclitic

sale = atr. adj., adj. pron. pos.

41.

Bill = subiect, s.pr.s., m., sg., N.

76

înconjură = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,

ind. perf. simplu, pers. a III-a sg.

bărbierit = c.c.m. (e.p.s.) la subiect, verb tranz.,

conj. a IV-a, activă, participiu cu

valoare de adjectiv

proaspăt = c.c.m. (cu nuanţă temporală), adv. de

mod

îmbrăcat = c.c.m. (e.p.s.) referire la subiect, verb,

tranz., conj. I, activă, participiu cu

valoare de adj.

în cămaşă = c.c.m. (nuanţă de c.c.instr.), s.c.s., f.,

sg., Ac., neartic., plus prep. s. „în”

albă = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4



cu guler = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,


răsfrânt = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,

tranz., conj. a III-a, activă, participiu

în dimineaţa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a” plus prep. s. „în”

următoare = atr. adj. de identif., adj. var. cu 2

77


nr., caz (f., sg., Ac.)

cu pas = c.c.m., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,


elastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme


Ac.), gr. pozitiv

„Biblioteca de împrumut”

=c.d., s.pr., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”

a oraşului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.

hot. encl. „lui”, plus art. posesiv genit.

„a”

42.

din vorbă în = c.c.t., loc. adv. de timp

78

vorbă

am scos = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,

ind. perf. compus, pers. I sg., forma

afirmativă

din sacul = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., art. hot. encl.

„-l”, plus prep. s. „din”

de vânătoare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


sticla = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”

de rachiu = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,

neartic., plus prep. s. „de” (subst.

defectiv de pl.)


pachete = c.d., s.c.s., n., pl., Ac., neartic.

două = atr. adj., adj. provenit din numeral

cardinal propriu-zis (n., pl., Ac.)

de tutun = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg.

(defectiv de plural), Ac., neartic. plus

prep. s. „de”

de pipă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,


43.

un volum = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.

79

procl. „un”

de versuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,


inedite = atr. adj. calif., adj. var. 2 term., 4


(n., pl., Ac.)

apărut = atr. adj., adj. provenit din verb,

intranz., conj. a II-a, activă, participiu

la un sfert şi mai bine de veac

= c.c.t., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.

procl. „un”, plus loc. prep. alcătuită din

adv. de mod, gr. comparativ de

superioritate, plus prep. s. „de”, plus

s.c.s., n., sg., Ac.

de la moartea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.

hot. encl. „a”, plus prep. compusă „de

la”

poetului = atr. subst. genit., s.c.s., m., sg., G.,

art. hot. encl. „lui”

solicită = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,

ind. prez., pers. a III-a sg.

în mod necesar = c.c.m., loc. adv. de mod, alcătuită din

s.c.s., n., sg., Ac., plus prep. s. „în”,

80

plus adj. calif. var. cu 2 term., 4 forme

flex., n., sg., Ac.

explicaţii = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.

câteva = atr. adj., adj. nehot., f., pl., Ac.

istorico-literare = atr. adj., calif., adj. var. cu 2 term., 4

forme flex., f., pl., Ac.

în primul rând = c.c.t. (nuanţă modală), loc. adv. de

timp, alcătuită din numeral ordinal cu

valoare de adj., n., sg., Ac., plus prep. s.

„în”, plus s.c.s., n., sg., Ac.

44.

cânta = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,

ind. imperf., pers. a III-a sg., forma

afirmativă

durerile, suferinţele..., dorul şi durerea

= c.d. multiplu:

durerile – c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.

hot. encl. „le”

suferinţele - c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.

hot. encl. „le”

dorul – c.d., n., sg., Ac., art. hot. encl.

81

„-l”

durerea - c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art.

hot. encl. „a”

pădurăriţei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl. „i”

a casei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl. „i”, plus art. hot. posesiv „a”,

formă neacordată specifică limbajului

popular

acesteia = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de

apropiere, f., sg., G.

întunecoase = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4


(f., sg., G.), gr. pozitiv


încuiată = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., provenit din verb la participiu

veşnic = c.c.m., adv. de mod

dar = conj. coord. adversativă

tot = c.c.m., adv. de mod

mai mult = c.c.m., adv. de mod cantit., gr.

comparativ de superioritate

82

sa = atr. adj., adj. pron. posesiv, f., sg.,

Ac., 1 posesor, 1 obiect posedat

45.

o legătură = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. nehot.

procl. „o”

cu felii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,


de pere = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,

neartic., plus prep.s. „de”


de mere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,

neartic., plus prep.s. „de”

zvântate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., provenit

din verb conj. I, activă, participiu

la soare = c.c.l. (cu nuanţă modală), s.c.s., m.,

sg., Ac., neartic., plus prep. s. „la”

mai pântecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., gr. comparativ de superioritate

decât un egumen

= c.c.m. comp., s.c.s., m., sg., Ac., art.

nehot. procl. „un”, plus prep. compusă

83

„decât”

ţinea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,

activă, ind. imperfect, pers. a III-a, sg.,

forma afirmativă

cumpănă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.

în desag = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus

prep. s. „în”

celălalt = atr. adj., adj. pron. dem. de depărtare

zglăvoacelor = c. ind., s.c.s., f., pl., D., art. hot. encl.

„lor”


boiştenilor = c. ind., s.c.s., m., pl., D., art. hot. encl.

„lor”

din potrivă = atr. adv., loc. adverbială

46.

Vico = subiect, s.pr.s., m., sg., N

84

răspunde = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,

activă, ind. prezent, pers. a III-a sg.,

forma afirmatiă

întrebării = c. ind., s.c.s., f., sg., D., art. hot. encl.

„i”

relative la funcţiuni

= atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., pl., Ac.,

neartic., plus loc. prep. „relative la”

(provenită din adj. var. cu 2 term., 4

forme flex., gr. pozitiv)

stabilind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,

activă, gerunziu

momentul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.

„l”

apariţiei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.

hot. encl. „i”

acesteia = atr. pron., pron. dem., de apropiere, f.,

sg., G

în frază = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,

neartic., plus prep. s. „în”

prima = atr. adj., adj. provenit din numeral

ordinal, f., Ac.

de dezvoltare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,

85


adică în faza = atr. s. apoz., izolat, s.c.s., f., sg., art.

hot. encl. „a”, plus. adv. mod „adică”

plus prep. s. „în”

a spiritului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.

hot. encl. „lui”, plus art. posesiv-genit.

procl. „a”

omenesc = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr. caz (n., sg.,

G.), gr. pozitiv

lui = atr. pron., pron. pers., pers. a III-a sg.,

m., G., forma acc.

poetică = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg.,

N.) gr. pozitiv

47.

pădurarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.

86

encl. „l”

era un om...un uriaş

= p.n., format din verb copulativ era –

ind. imperf., pers. a III-a sg., forma

afirmativă şi din n.p. un om...un uriaş –

s.c.s., m., sg., N., art. nehot. procl. „un”

înalt = atr. adj., adj. var. cu2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz, (m., sg.,

N.), gr. pozitiv

cu barbă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,



cu ochii = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,

art. hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”

sură = atr. adj., adj. var. calif. cu 2 term., 4

forme flex. (f., sg., Ac.), gr. pozitiv

de oţel = atr. subst. prep., s.c.s., n., defectiv de

pl., Ac., neartic. plus prep. s. „de”

48.

larmă = subiect, s.c.s., f., sg., N., neartic.

87

a lui = atr. pron. genit., pron. pers., pers. a

III-a sg., m., G., forma acc.

tresare = p.v., verb pred., intranz., conj. a IV-a,

activă, ind. prez., pers. a III-a sg.

când şi când = c.c.t., loc. adv. de timp

ca o voce = c.c.m. compus, s.c.s., f., sg., Ac., art.

nehot. procl. „o” plus prep. s. „ca”

provenit din adv. de mod. comp.

omenească = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme

flex., f., sg., Ac., gr. pozitiv

până sus = c.c.l., loc adv. de loc

pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „pe”

49.

noi = subiect, pron. pers., pers. I, pl., N

88

n-avem = p.v., verb pred. tranz., conj. a II-a,

activă, ind. prez., pers. a II-a, pl., forma

negativă

ce lucra = c.d. (dezvoltat) construit din relativul

ce plus verb de conj. I., tranz., infinitiv

(ce – c.d. pe lângă verb, pron relat.)

într-o zi = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.


fiind Irinuca dusă în sat

= c.c.t. (cu nuanţă cauzală), dezvoltat,

construcţie absolut gerunzială care

conform G.A. – 1966, p.511 este

alcătuită şi se poate analiza astfel:

Irinuca – subiect (al construcţiei

gerunziale); fiind dusă – p.n. al

construcţiei absolut gerunziale,

exprimat prin verb copulativ, intraz.,

conj. a IV-a, activă, gerunziu; plus n.p.

exprimat prin verb tranz., conj. a III-a,

participiu cu val. de adj.; în sat – c.c.l.,

s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus prep. s.

„în”


89

având obicei de a şedea uitată ca fata vătămanului

= c.c.t. nuanţă cauzală, dezvoltat,

construcţie absolut gerunzială, alcătuită

din:

Irinuca – subiect subînţeles

având obicei – p.v. al construcţiei

absolut gerunziale, loc. verb.

(obişnuind)

a şedea – atr. verb. al locuţiunii, al

cuvântului „obicei” din locuţiune, verb.

intranz., conj. a II-a, activă, infinitiv

uitată – c.c.m. (e.p.s.) cu referire la

subiectul construcţiei, verb tranz., conj.

I, activă, participiu

ca fata – c.c.m. comparativ, s.c.s., f.,

sg., Ac., art. hot. encl. „a”, plus conj.

„ca” provenită din adv. de mod comp.

vatamanului – atr. subst. genit., s.c.s.,

m., sg., G., art. hot., encl. „lui”

50.

un tighel = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.

90

procl. „un”

de aur = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., defectiv

de pl., Ac., neartic., plus prep. s. „de”

frânt = atr. adj., adj. var. provenit din verb,

tranz., conj. a III-a, participiu

neregulat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme

flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,

N.), gr. pozitiv

s-a arătat = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă

(cu „se” pron. reflex. morfem al

diatezei reflexive, fără funcţie

sintactică), ind., perf. comp., pers. a III-

a, sg., forma afirmativă

deodată = c.c.m., adv. de mod

pe marginea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „pe”

toată = atr. adj., adj. pron. nehot.

îngrămădirii = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.

hot. encl. „i”

întunecate = atr. adj., adj. var., provenit din verb,

conj. I, intraz., participiu


91

la asfinţit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus

prep. s. „la”

pe jumătatea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.

„a”, plus prep. s. „pe”

de cer = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,

neartic., plus prep. „de”

cuprins = atr. adj., adj. var. provenit din verb,

conj. a III-a, activă, participiu

de munţi = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus

prep. s. „de”


(de) nouri = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.

ANALIZA SINTACTICĂ A FRAZEI

92

Ştiut fiind faptul că fraza este o unitate sintactică

superioară propoziţiei, ea fiind alcătuită din două sau mai

multe propoziţii, dintre care cel puţin una este principală,

vom urmări în cazul analizei sintactice a frazei

principalele modalităţi de organizare a enunţului. Pentru a

determina elementele constitutive ale acestuia, trebuie

parcurse mai multe etape:

lectura textului pentru înţelegerea cât mai exactă a

sensului frazei;

identificarea predicatelor şi numerotarea acestora

în ordinea în care apar în frază;

(Atenţie! Să nu uităm că predicatul nu se exprimă

doar printr-un verb, de obicei la mod personal, ci şi

prin interjecţii sau adverbe predicative, de aceea

identificarea acestuia presupune identificarea

unităţilor capabile să exprime predicaţia: verbe la

moduri personale, interjecţii predicative, adverbe

predicative).

stabilirea subiectelor acestor predicate (faptul că

nu am putut identifica toate subiectele trebuie să ne

atragă atenţia asupra posibilităţii existenţei unor

propoziţii subiective, mai ales dacă în frază avem

93

P.adv. Să nu ne grăbim cu stabilirea subiectului

subînţeles, până nu identificăm toate unităţile;

identificare elementelor joncţionale (relatoare) prin

punerea lor între bare, încadrarea în dreptunghi a

conjuncţiilor coordonatoare (controlăm ca acestea

să nu coordoneze două părţi de propoziţie);

numerotăm elementele de relaţie – numărul

acestora trebuie să fie mai mic cu unu decât al

predicatelor;

să verificăm elementele de relaţie pentru ca nu

cumva să fi luat două conjuncţii subordonatoare

împreună (că dacă);

să urmărim şi punctuaţia, ştiind că virgula, punctul

şi virgula, linia de pauză sau parantezele pot

îndeplini rolul de mărci relatoare (coordonatoare şi

subordonatoare);

împărţirea frazei în propoziţii – tragem bare

verticale în faţa relatorilor (uneori relatorul

pronominal poate urma regentului cu care se

încadrează în aceeaşi propoziţie);

numerotarea propoziţiilor: începem numerotarea

cu propoziţia care are cel dintâi predicat, chiar

94

dacă până acolo avem mai multe borne

prepoziţionale sau mai mulţi relatori;

verificăm fiecare propoziţie în parte prin recitire;

identificăm propoziţia (propoziţiile) principale;

precizăm felul propoziţiei (propoziţiilor) secundare

şi stabilim propoziţiile de care acestea depind;

recitim fiecare propoziţiei împreună cu regenta ei,

pentru a stabili gradul de sudură de natură

semantică (eventual rescriem fiecare propoziţie a

frazei, stabilind raporturile dintre ele);

alcătuirea schemei frazei;

stabilirea caracterului incident al unor propoziţii

din frază;

precizăm funcţia sintactică (regentă/subordonată)

şi felul secundarei;

precizarea caracterului regent al unei propoziţii

subordonate;

precizarea modului de realizare a raportului de

subordonare, a regentului şi a funcţiei relatorului;

precizarea raportului de coordonare (dacă există);

verificăm împărţirea corectă a frazei în propoziţii

parcurgând următoarele etape:

95

rescriem textul pe propoziţii (una sub

alta);

transformăm propoziţiile subordonate în

propoziţii principale prin :

renunţarea la elementele joncţionale;

înlocuirea verbelor la modul

conjunctiv (mod al subordonării) cu

aceleaşi verbe, dar la modul indicativ;

completarea propoziţiei cu un

adjectiv demonstrativ (acesta,

aceasta, aceştia, acestea) dacă ultimul

cuvânt este un substantiv articulat

hotărât şi este precedat de o

prepoziţie.

citim fiecare propoziţie pentru a stabili

dacă fiecare cuvânt are funcţie

sintactică.

ATENŢIE!

Dacă propoziţia nu este corect delimitată, cuvintele

în plus nu se leagă de celelalte părţi de propoziţie şi

trebuie să le căutăm un loc într-o altă propoziţie.

ANALIZAŢI SINTACTIC FRAZELE:

96

1.

“Intră în coridorul şcolii şi se apropie de fiul său

atât de repede, încât copiii din sală se speriară şi crezură

că omul vrea să bată pe vreunul dintre ei.”

(Marin Preda, Moromeţii)

2.

“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi,

privea pe fereastră, atras de jocul fulgilor care se roteau şi

cădeau pe sania lui rezemată de salcâmul gros în trunchiul

căruia bunicul a înfipt două inele de fier pentru legat caii.”

(Fănuş Neagu)

3.

“Când mă voi afla în vreo adunare, tu să stai la

spatele meu, şi când vei auzi că încep a croi câte una mai

deochiată, tu să ma tragi de mânecă hainei, căci eu îndată

voi îndrepta-o după fiinţa adevărului.”

(Alexandru Odobescu)

4.

97

“Aproape că-i veni să se ridice şi să fugă, să ajungă

acolo, fiindcă poate întârzia trenul, să-l privească din

umbră, să se încredinţeze încă o dată că el era omul acela,

ca şi cum, dacă ar fi înşelat-o ochii, puteau s-o înşele şi

urechile când îi auzise numele.”

(Radu Tudoran, Dunărea revărsată)

5.

“Si după ce iar a băut, s-a sculat de la masă şi a

poruncit să-i aducă trei cai pe care-i cumpărase în drum.”

(Delavrancea, Nicoară Potcoavă)

6.

“Mai ţin apoi minte că i-am dat o bucată de

plăcintă, că l-am bătut fiindcă nu voia să-mi lase

cimpoaiele, şi că era baiat bun, căci nu s-a supărat, deşi

era mai mare decât mine.”

(Ioan Slavici, Opere alese, p. 66)

7.

98

“Mă umplea o bucurie ameţitoare şi era aşa de

frumos ce-mi închipuiam, încât mă sileam să nu ma mai

gândesc, să aştept în linişte totul, să nu risipesc ceea ce ar

putea fi adevarat, printr-o nesăbuită grabă.”

(Nuvela română contemporană)

8.

“Jupâneasa este salvată, dar madam Popescu,

deoarece a avut imprudenţa să iasă din neutralitate şi să

intervie în război, primeşte în obraz,…, o puternică

lovitură de spadă.”

(I. L. Caragiale, D-l Goe)

9.

”Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, îl

văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n bătălii, muncind ca să

platească dările ţării, luptând ca să-şi apere pământul,

căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând în

munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile ce-

au dat să-l răpuie.”


10.

99

“Ăsta e obiectivul, încheie el, şi nu e cazul să vă

mai aduc aminte că la nevoie artileristul trebuie să lupte şi

cu puşcă, grenada şi arma alba dacă nu-i vin întăriri şi

bateria e atacată de forţe de infanterie.”

(Marin Preda)

11.

“Dar eu râd, căci mi-am adus aminte de un prieten,

carele mi-a spus că, dac’oi trece pe la Hanu Ancuţei, să

beau o oală cu vin, să beau două, să beau… pân’ ce-oi

vedea tulbure şi să nu spun la nimeni ce i s-a întâmplat lui

într-o vreme, pe locurile acestea.”

(Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei)

12.

“Când mă deşteptai a doua zi, numai dupa o clipă,

parcă, de somn, băgai de seamă că soarele fusese cu mult

mai harnic decât mine, căci se părea că se înălţase pe

ceruri în vârful degetelor şi, de peste întărituri, se uita la

mine, tocmai în fundul peşterii?”

(Calistrat Hogaş)

13.

100

“Să muncim în libertate, să cream în libertate e să

cântăm vieţii cel mai frumos imn pe care l-ar putea

sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui.”

(Vasile Pârvan)

14.

“Dacă o fi adevarat că toate vieţuitoarele de pe

pământ se trag dintr-o tulpină şi că s-au deosebit unele de

altele numai silite de împrejurări deosebite prin care au

trecut - ce fel de împrejurări au fost acelea care au putut

sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa, iar cârsteiul,

bunăoară, să hârâie, ca un ceasornic….”

(I. Al. Brătescu- Voineşti)

15.

“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l

mai slăbea, că viaţa lui e distrusă, şi se pomenise cum

parcă cineva îi turna în inimă un balsam, care-i dădea

seninătatea de care avea nevoie ca să uite eşecul său în

lume.”

(Marin Preda)

101

16.

“Fata nu răspunse nimic, semn că i se părea de

neînţeles să-i ştie cineva numele şi ea să nu-l cunoască pe

cel care vorbea astfel.”

(Marin Preda)

17.

”Păcat că acest dar care era aşa cum era şi pe care

fratele tău aud că-l primise de la bunii lui prieteni, l-ai

pierdut cu atâta uşurinţă, ca şi cum ar fi fost un lucru care

nu valora nimic.”

18.

”De când şi-a închis Dinu ochii, şi ea a ieşit în curte

şi a strigat “tulai”, de atunci a simţit că nu oamenii aceea

care vor veni să vadă pe mort îi va fi sprijin de-acum

înainte, ci calul acela mare, alb, care sta legat de-un

pociumb şi ronţăia liniştit din ogrinji.”

(I. Agârbiceanu, Fefeleaga)

19.

102

“Putem bănui că, în ceea ce priveşte situaţiile de

fapt, acestea nu par să fie prea departe de ceea ce socotim

noi că trebuie să i se fi întâmplat autorului însuşi.”

(N. Gheran, Tânărul Rebreanu)

20.

“Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă, ei nu pot să

reverse în operele lor tot ceea ce mintea lor înfierbântată

ar dori să spună, fiindcă “perfecţiunea nu este proprie

lucrurilor lumeşti.””

(Ion Dinu, Nicolae Apostolescu, p. 159)

21.

“Îi spusese că directorul a umblat să-l ducă la

spital, şi că numai ea s-a împotrivit, fiindcă tot mai bine

poate fi îngrijit aici, că-i singur, decât acolo unde-s mulţi.”

(L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)

22.

“Cititorul deprins să lase în seama povestitorului,

care-l va dirija prin toate canalele acţiunii, constată că e

solicitat să participe la prospectarea unor spaţii, să deducă,

el insuşi care e sensul unor discontinuităţi.”

(Gabriel Dimişianu, Nouă prozatori, p.147)

23.

103

“Copilul încălecat pe băţul său gândeşte că se află

călare pe un cal din cei mai strainici, pe care aleargă cu

voie bună, şi pe care-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot

dinadinsul şi răcneşte la el din toata inima, de-ţi ie auzul,

şi de cade jos crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi

descarcă mânia în toată puterea lui.”

(I. Creangă, Opere, p.34)

24.

“Proştii se pot împărţi în două: cei ce nu vreau să

fie, şi cu cari te poţi înţelege, şi cei cari sunt bucuroşi că

sunt proşti, şi cu care să nu te întinzi la vorbă.”

(N. Iorga)

25.

“S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea în

valurile Iablonicioarei şi ar fi secat şuvoiul dintr-o sorbire,

dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc

trăsnită, copiii s-ar fi prăpădit şi osteneala ei de până

atunci ar fi fost de prisos.”

(Gala Galaction)

104

26.

“Puse pe opt dintre mineri să facă un pat din crengi

de brad, să-l ducă pe mort în sat, poruncii la patru hocmani

să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în mină şi să se

împartă ca de obicei: jumătate să se coboare în vârtej,

jumătate să taie-nainte gangul unde descoperiseră în anul

acesta vâna cea bogată de aur.”

(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte…)

27.

“Părinţii lor puteau să moară: dacă rămânea mina

mereu bună, cu partea ce-o au acolo vor putea trăi mereu

în belşug şi nu vor fi siliţi să-şi schimbe viaţa.”

(Ion Agârbiceanu, idem)

28.

“Îmi pare foarte bine că vă aflu sănatoşi, zise

clericul, încercând să păşească cu grijă, cât putea de

gingaş, pe lângă Elenuţa.”

(Ion Agârbiceanu, ibidem)

29.

105

“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă

soldatul care surâsese şi anunţa că la postul lui a apărut un

om care nu s-a supus somaţiei şi nici n-a spus cine e şi

atunci el l-a împuşcat.”

(Marin Preda)

30.

“El le zise încă să-şi aducă aminte de cruzimea

vrăşmaşului, care nu iartă niciodată pe cei biruiţi, cu atât

mai mult pe cei ce s-au revoltat, că nu este destul că a

scuturat jugul robiei, că a înnoit vechile legături cu

împăratul şi că s-a pus sub o putere ardeleană, dacă prin

fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această vrednică

hotărâre.”

(Nicolae Bălcescu)

31.

“Eu cred că fac bine, răspunde Ghiţă, şi, ca să plec

cu conştiinţa împăcată, aş voi să-ţi atrag atenţiunea asupra

unui lucru ce mă nelinişteşte de mult.”

(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte)

106

32.

„Când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că

face a vânt şi a vreme rea, sau când ţiuia tăciunele, despre

care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra

acolo, în vatra focului, şi-l buchisa cu cleştele, să se mai

potolească duşmanul.”


33.

„Acum, du-te la tată-tău şi cere să-ţi deie calul,

armele şi hainele cu care a fost el mire, şi atunci ai să te

poţi duce unde n-au putut merge fraţii tăi, pentru că ţie a

fost scris să-ţi fie dată această cinste.”

(Ion Creangă, Harap-Alb)

34.

„La Crăciun, când tăia tata porcul, şi-l pârlea, şi-l

opărea, şi-l învălea iute cu paie, de-l înăduşea, ca să se

poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc, deasupra

paielor.”


35.

107

„Socotesc că putem zice, fără să ne îndoim, că e

prea bun pentru fabuli veacul în care trăim;

Măcar că se află oameni care nu pricep deloc

Cum a putut să vorbească un sălbatec dobitoc

Şi care vin să te întrebe dacă e adevărat,

Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat.”

(Gr. Alexandrescu)

36.

„Bologa avu aceeaşi impresie, vru să-i

mulţumească, dar simţi că de va rosti o singură vorbă nu-şi

va putea stăpâni lacrimile şi se va face de râsul soldatului

care se apucase să-i descarce bagajele şi să aşeze toate

cum au fost acum o luna.” (Liviu Rebreanu)

37.

„Încredinţat că nimic din ce a făcut în anii pe care

i-a petrecut în şcoală nu a fost de prisos, dar convins că

mai are multe de învăţat, chiar dacă rezultatele obţinute

par destul de bune, tânărul, doctor cum era să se afirme cât

mai repede, s-a prezentat la uzină, sigur fiind că ceea ce

şi-a propus, fără îndoială se va realiza.” (Marin Preda)

108

38.

„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti, îmi era

frică să mă duc acasă; pentru aceea Huţu a venit la mine,

ca să spună că el e de vină, că m-a luat şi pe mine, şi toate

au fost bine, fiindcă mama se bucura că n-am degerat pe

drum, iar tata zicea că aşa trebuie, ca voinicii să umble pe

ger şi pe frig.”

(Ioan Slavici)

39.

„Mai lasă-mă oleacă, zicea el necăjit; şi când te-oi

striga să vii iar, să mă asculţi; şi de n-oi şti nici atunci,

apoi dracul să mă ieie.”

(Ion Creangă)

40.

„Apoi fără să ne zbatem, ... mi-i da şaisprezece

lei ... şi ţi-oi duce-o ... ca pe palmă; că, după cum vezi,

căruţa acum am adus-o de la încăţat şi că i-am tras şi o

unsoare de cele a dracului, de are să meargă cum îi

sucala.”

(Ion Creangă)

109

41.

„Acolo vom poposi puţin, om clătării plosca bine

şi-oi umple-o cu apă proaspătă, ca să avem la drum, căci

mai încolo nu prea sunt fântâni şi √ din partea apei mi se

pare că i-om duce dorul.” (Ion Creangă)

42.

„Mi s-a întâmplat să pierz un amic, şi nu mă pot căi

destul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să

spun oricui vrea să mă asculte, trista mea întâmplare.”

(I. L. Caragiale)

43.

„Nu te sfii niciodată să pui în acţiune mijloacele pe

care le-ai văzut şi care sunt osândite în bibliotecă,

spunându-le că mecanismul ipocriziei este cunoscut şi că

mijloacele se văd.”

44.

„Că puteau să mă omoare în faţa primăriei, fiindcă

vrusesem să-i fac să înţeleagă că nu-i bine să tragă foloase

de pe urma nenorocirii altora, era posibil.” (Marin Preda)

110

45.

„Încotro mă îndrept, mă aşteaptă marea cea mare şi

amară, în care, totuşi, voi căuta să nu mă pierd.”

(Zaharia Stancu)

46.

„Ne pare folositor să arătăm prin mai multe citări că

această glorioasă încredere în sine nu se mărgineşte la

câteva exemple izolate, ci se produce aşa de des în

scrierile române, încât pare să fie una din tendinţele

caracteristice ale spiritului public.”

(Titu Maiorescu)

47.

„Ce e regretabil pentru mine e că totdeauna, după

ce am urmat pe unul, când mă uit înapoi mă căiesc că n-

am urmat povaţa celuilalt, de aceea trebuie să stau

aşteptând singur, în zadar, o împăcare care este

imposibilă.”

48.

„Cum nu-i convenea să fie deranjat toată ziua, luă

în graba mare hotărârea să decupleze telefonul şi să iasă la

plimbare, ca din mintea lui să dispară grijile zilnice şi să

revină la calmul său imperturbabil.”

111

49.

„Nilă îşi închipuia că e vorba de o socoteală

complicată de cifre, care ţinea de ştiinţa de a fi magaziner,

ştiinţă, dacă nu era învăţată, n-aveai cum pricepe cât punea

Paraschiv pe bon şi nicicum nu îşi închipuia că era vorba

de hoţie, încât rămânea cu faţa vinovată sub privirea

înşelătoare a fratelui său.”

(Marin Preda)

50.

„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi să fiu cum nu sunt

eu de obicei ar însemna că tot ce s-ar întâmpla de acum

înainte să nu mă mai intereseze deloc, deci dacă ar

interveni ceva neprevăzut în viaţa mea ar fi pentru că aşa a

vrut Domnul.”

51.

„Şi înţelegi dumneata, că statul ar face mai bine,

dacă s-ar lăsa lucrurile aşa cum sunt şi dacă ar pune în loc

de al doilea dascăl pe „Huţu, fiindcă n-ar trebui să-i

plătească.”

(Ioan Slavici)

112

52.

„Dacă am reuşit să dau ceva valabil neamului meu,

apoi toate laudele, pe care le primesc cu recunoştinţă,

vreau să le întorc umilitor şi ofensaţilor vieţii, acelora,

care s-au petrecut ca frunzele şi florile anotimpurilor şi

care mi-ai transmis depozitul lor, să-l pun în faţa lumii

nouă, mărturie pentru nedreptatea imensă pe care au

suferit-o.”

(M. Sadoveanu)

53.

„De fapt tragedia lui Moromete nu provine din

inadaptare, inadaptarea a declanşat însă criza unei

conştiinţe care nu se mai regăseşte, pentru că întrebarea

fundamentală pe care şi-o pune la bătrâneţe, când trăieşte

toate aceste schimbări, este de ce se întâmplă ceea ce se

întâmplă, orice ai face.”

(Marin Preda)

54.

„Era adevărat că acest sergent nu încetase să se

arate vesel de când venise, ... dar poate că ar fi fost cazul

ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el niţel pe

gânduri.”

(Marin Preda, Ora din august)

113

55.

„Şi el, care înghiţea în sec, de foame nu-i venea să

spuie drept, deşi abia era de şase ani, căci simţea pe mă-sa

bolnavă greu, şi tot zadarnic ar fi fost s-o mai mâhnească

şi el cu foamea lui.”

(B. Şt. Delavrancea, Nuvele şi povestiri)

56.

„Mă doare că i-a fost dat să treacă prin atâtea

momente dificile şi să îndure atâta suferinţă, dar îmi place

să cred că de acum înainte va fi ferit de toate aceste

necazuri şi în curând îşi va reface viaţa, chiar dacă ar fi să

ia totul de la capăt.”

57.

„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei, cu atât natura

devenea mai aspră; ai fi zis că ea-şi încruntă privirea şi că

mustră pe drumeţul prea cutezător, care îndrăzeşte să calce

peste hotarele pustiului şi să tulbure, cu zgomotul paşilor

sau al respiraţiei sale, adânca linişte a singurătăţii.”

(C. Hogaş, Pe drumuri de munte)

114

58.

„Îi venea să se ducă şi tot să se ducă, încât să i se

piardă urma şi toată lumea să-l uite, numai ea singură să-şi

aducă în toată clipa aminte, că el a voit şi a putut, dar s-a

stăpânit fiindcă atât de mult a iubit-o încât s-a dus pribeag

în lume numai ca dânsa să poată trăi nesupărată.”

(Ioan Slavici)

59.

E nevoie să mai spunem că toţi şi-au scos pipele,

pentru că nu se ştia dacă fumează ori nu √.

(Mihail Sadoveanu)

60.

Nu încerca, mai ales dacă te vei ridica cu mult

deasupra comunului, să înlături duşmăniile pe care le vei

stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea

adversarilor: e o trudă zadarnică deoarece mediocrii te

urăsc nu fiindcă i-ai contrazis, ci pentru că i-ai întrecut.

(G. Călinescu)

115

61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE

ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:

1. Dat fiind faptul că a citit mult, este foarte informat.

2. A reuşit întrucât a muncit intens.

3. L-am făcut să se răzgândească.

4. Mă deranjează că n-ai sosit la timp.

5. E prea greu sacul ca să-l poţi ridica.

6. Oricum i-ai argumenta nu-l poţi convinge.

7. Nu mi-a trecut prin cap să-i telefonez.

8. Tot ce s-a spus e adevărat.

9. Convins că e bine pregătit, Dorian s-a prezentat la

examen.

10. Ion pare să se fi hotărât.

11. El s-a decis să plece.

12. Cum vremea nu era frumoasă, am renunţat la

excursie.

13. L-am convins să se prezinte la examen.

14. A ajuns să nu-l mai intereseze nimic.

15. Nu mă interesează dacă a demarat acţiune.

16. Piatra, că e piatră, şi de la o vreme creapă.

17. Era indignat că nu i se da atenţia cuvenită.

116

18. Conduita lui a rămas ca şi cum nu s-ar fi

maturizat.

19. După toate câte s-au întâmplat, nu i-am mai scris.

20. A fost o petrecere cum n-a mai fost alta.

21. Să-l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă.

22. Îi era ruşine că a greşit.

23. Ceea ce-i vânt să se prefacă-n furtună.

24. Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi

apă.

25. Aud cum bate ploaia-n geam.

26. Mârşăvia nu se sfia să şi-o mărturisească ori de

câte ori avea prilejul.

27. Hotărându-se în familie ca băiatul să renunţe la

facultate, nimeni nu s-a gândit la viitorul lui.

28. Cum însă speranţele ne-au fost spulberate, de-

acum fie ce-o fi.

29. Decis să nu mai facă nici un compromis, nu-i

mai păsa că va fi hulit şi persecutat de vechii lui

tovarăşi.

30. Nu se ştie cum se va termina totul.

31. Ei nu par ce vor fi.

32. Gândul că nu vor ajunge la timp a devenit o

obsesie.

117

33. Convingându-se că a greşit, şi-a cerut scuze.

34. Nu-mi vine a crede că suntem atât de aproape de

izbândă.

35. Cămaşa trebuie să fie schimbată zilnic.

36. De vreme ce m-am hotărât, nu-ţi pot da răspunsul.

37. I se întâmplă deseori să revină la hotărârea dintâi.

38. Mi-e dor să mai revăd satul natal.

39. Andrei, că e bun la matematică, şi n-a rezolvat

problema.

40. Înveţi, reuşeşti.

41. Dorinţa să reuşească s-a împlinit.

42. Fireşte că n-a obosit.

43. Nenorocirea este că m-a obosit.

44. Aceasta este supărarea mea; că m-a obosit.

45. Constat ca m-a obosit.

46. Gândul, că m-a obosit, îl preocupă.

47. Aşa de tare vorbeşte că m-a obosit.

48. Se temea că m-a obosit.

49. Dacă te-ai prins în horă trebuie să joci.

50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi, tot nu mă mai

întorc la el.

118

62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dac ă ”: SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CZ; CV.

63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduse prin relativul “unde”: SB; PR; AP; AT; CD; CI; CL.

64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”: SB; PR; AT; CD; CI; CM; CV.

65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi regente, astfel încât aceasta să capete următoarele valori: SB; PR; AT; CD; CI; CZ; CNS.

66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ “când”: SB; PR; AP; AT; CD; CI; CT.

67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele relativ compus “ceea ce”: SB; PR; AT; CD; CI; INST; SOC; REL.

119

68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie introduse prin relativul “care”: SB; PR; AT; CD; CI; CL; CT; CZ; CV.

69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”: SB; PR; AT; CD; CI; CL; CT; CM; CV.

70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ- interogativ “ce”: SB; PR; AT; CD; CI.

71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul conjuncţiei subordonatoare “să”: SB; PR; AT; CD; CI; CS; CDT; CNS.

72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul conjuncţiei compuse “ca…să”: SB; PR; AT; CD; CI; CS; CNS.

73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “c ă ”: SB; PR; CD; CI; AT; CNS; CV; CZ.

74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei “de”: SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CV.

120

REZOLVAREA FRAZELOR

1. 1 2

“Intră în coridorul şcolii ¹/ şi/se apropie de fiul său 3

atât de repede²/, încât copiii din sală se speriară³ / şi/ 4 5 6

crezură4/ că omul vrea 5/ să bată pe vreunul dintre ei.6/”

1 = PP

2 = PP

3 = CNS2

4 = CNS3

5 = CD (4)

6 = CD (5)

PP şi cop PP

CNS CNS şi cop

CD

CD

121

şi - coordonatoare copulativă


1

6

2

43

5

2. 1

“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi1/, 2 3

privea pe fereastră, atras de jocul fulgilor2/ care se roteau 3 / 4

şi/ cădeau pe sania lui rezemată de sălcamul gros4/ în 5

trunchiul căruia bunicul a înfipt două inele de fier pentru

legat caii.5/”

1 = PP

2 = PP

3 = AT

4 = AT

5 = AT (4)

P.P. P.P.

AT şi cop. AT

AT

122

coordonatoare prin juxtapunere


1 2

43

5

3.

1 2

”Când mă voi afla în vreo adunare1/, tu să stai la 3

spatele meu2/, când vei auzi3/ că încep a croi câte una mai 4

deochiata4/, tu să mă tragi de mâneca hainei5/, căci eu 5

îndată voi indrepta-o după fiinţa adevărului6/.”

= PP ş i - coordonatoare copulativă

= PP

= CCT (2)

= CCT (5)

= CD (3)

= CZ (5)

PP şi cop PP

CCT CZ CCT

CD

123

2

5

1

3

4

6

1

2

4

3

5

6

4. 1 2 3 4“Aproape 1/ că-i veni 2/ să se ridice 3/şi / să fugă 4 / , /să

5 6 7

ajungă acolo5/, fiindcă întârzia trenul6/, să-l privească din 8 9

umbră7/, să se incredinteze încă o dată 8/ că el era omul 10 11

acela9/, ca si cum 11/, dacă ar fi inselat-o ochii10/, puteau11/12 13

s-o înşele şi urechile12/ când îi auzise numele13/.”

= P.P. = CI (8)= SB (1) = M/comp (8)= SB (2) şi - coord cop. = CDT (11)= SB (2) = CD (11)= SC (F) (4) = T (11)

= CZ (1) = SC (F) juxt. = CS (F) (5)

PP CZ

SB

SB şi cop. SB

(F) (F) (F)

juxtapunere

CI M comp.

CDT CD T

124

2

4

3

5

7

6

1

8

9

10

11

12

13

1

3

2

4

7

10

5

9

8

11

12 13

6

2

5

41

3

5. 1 2

“Şi după ce iar a baut 1 /, s-a sculat de la masă2/ şi a 3 4 5

poruncit 3/să-i aducă trei cai 4/ pe căre-i cumparase în

drum5/.”

= PP ş i - coordonatoare copulativă

= PP

= T (2)

= CD (3)

= AT (4)

PP şi cop PP

T CD

AT

125

2

3

1

4

5

6. 1 2

“Mai ţin apoi minte1/, că i-am dat o bucată de plă-3 4 5

cintă2/, că l-am bătut3/ fiindcă nu voia 4/ să-mi lase 6 7

cimpoaiele5/, şi că era baiat bun6/, căci nu s-a supărat7/, 8

deşi era mai mare decât mine8/.”

= PP

= CD juxtapunere

= CD şi - coord cop.

= CD

= CZ (3)

= CD (4)

= CZ (6)

= CSV (7)

PP 1

CD

CD 2 juxt 3 şi cop 6 CD

CZ 4 7 CZ

CD 5 8 CSV

126

2

6

3

4

7

5

1

8

7.

1 2

“Mă umplea o bucurie ameţitoare1/şi era aşa de 3 4

frumos2/ ce-mi închipuiam3/, încât mă sileam4/ să nu mă 5 6 7

mai gandesc5/ să aştept în linişte totul6/, să nu risipesc 7/ 8

ceea ce ar putea fi adevarat8/, printr-o nesăbuită grabă7/.”

= PP

= PP

= AT (2)

= CNS (2)

= CI

= CI

= CS (F) (6)

= CD (7)

PP şi cop. PP

AT CNS

CI juxtapunere CI

CS

CD

127

2

4

3

5

7

6

1

8

1

3 4

2

7

65

8

1

3

2

4

5

8. 1

“Jupâneasa este sălvată1/, dar madam Popescu5/, 2 3

deoarece a avut imprudenţa2/ să iasă din neutralitate3/şi să 4 5

intervie în război4/, primeşte în obraz,…, o puternică

lovitură de spadă5/ .”

= PP

= PP

= CZ (5)

= AT (2)

= AT (2)

PP PP

CZ

AT şi cop. AT

128

5

3

2

4

1

9. 1

“Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor1/, îl 2

văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n bătălii, muncind2/ că 3 4

să plătească dările ţării3/, luptând2/ că să -şi apere pămân-

tul4/, căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând

în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile2/ 5 6

ce-au dat5/ să-l răpuie6/.”

1 = PP

2 = PP

3 = CS (2)

4 = CS (2)

5 = AT (2)

6 = CD (5)

PP 1 juxt. 2 PP

Coord cop.

CS 3 4 CS AT 5

CD 6

129

10. 1 2 3

“Ăsta e obiectivul1/, încheie el2/, şi nu e cazul3/ să 4 5

vă mai aduc aminte4/ că la nevoie artileristul trebuie5/ să 6 7

lupte şi cu puşcă, grenadă şi armă albă6/ dacă nu-i vin 8

întăriri7/ şi/ bacteria e atacată de forţe de infanterie8/.”

= PP şi - coord. cop. = P incid.

= PP

= SB (3)

= CI (4)

= SB (5)

= CT şi - coord. cop.

= CT

PP şi cop. PP P incid.

SB

CI

SB

CT CT

130

3

5

4

6

8

7

1 2

1

6

4

5

7 8

3 2

11. 1 2

“Dar eu râd1/, căci mi-am adus aminte de un prie- 3 4

ten2/, cărele mi-a spus3/ că5/, dac’oi trece pe la Hanu 5 6

Ancuţei4/, să beau o oală cu vin5/, să beau două6/, să 7 8 9

beau7/ … pân’ ce-oi vedea tulbure8/ şi să nu spun la 10

nimeni9/ ce i s-a intâmplat lui într-o vreme, pe locurile

acestea10/.”

= PP = CD= CZ = CD= AT = CD= CDT (5) = CD = CM (7) = CD (8)

1 PP

2 CZ

3 AT

CD 5 6 CD 7 CD 8 CDjuxt. juxt. cop.

CDT 4 9 CM 10 CD

131

2

4

3

9

7

6

1

8

5

10

12. 1

“Când mă deşteptai a doua zi 1/, numai după o 2 3 4

clipă, parcă, de somn2/, băgai de seama3/ că soarele fusese 5

cu mult mai harnic decât mine4/, căci se părea5/ că se 6

înălţase pe ceruri în vârful degetelor6/ şi/, de peste 7

întărituri, se uită la mine, tocmai în fundul peşterii7/”

= PP = P incid. (adv. pred.) = CT (3)

= CD (3)

= CZ (4)

= SB (5)

= SB (5)

PP

CT CD

CZ

şi cop. SB SB

132

2

1

5

4

6

7

3

3

1

6

4

5

7

13. 1 2

“Să muncim în libertate1/, să creăm în libertate2/ 3 4

e3/ să cântăm vieţii cel mai frumos imn4/ pe care l-ar putea

sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui5/.”

= PP

= SB juxt.

= SB

= P. Pr. (3)

= AT (4)

PP

SB juxt. SB PPr.

AT

133

3

1

4

2

5

1 2

5

3

4

14. 1

“Dacă o fi adevărat1/ că toate vieţuitoarele de pe 2 3

pământ se trag dintr-o tulpină2/ şi/ că s-au deosebit unele

de altele numai silite de împrejurări deosebite3/ prin care 4 5

au trecut4/- ce fel de împrejurări au fost acelea5/ care au 6 7 8

putut sili privighetoarea6/ să ajungă 7/ să cânte aşa8/, iar/ 9

cârsteiul, bunăoară, să hârâie , ca un ceasornic….9/”

= PP = CDT = AT = SB (1) şi – cop. = SB (1)

= CI (6) iar - adv. = CI (6)

= AT (3) = P. Pr. (7)

PP

CDT AT

SB şi SB CI iar CI

AT PPr

134

5

1

2

6

3

9

7

4

8

5

1

2

4

7

8

6

3 9

15.1

“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment1/ care 2 3 4

nu-l mai slăbea2/, că viaţa lui e distrusă3/, şi/ se pomeni-5

se4/ cum parcă cineva îi turna în inimă un balsăm5/, care-i 6 7 8

dădea seninătatea6/ de care avea nevoie7/ ca să uite eşecul

său în lume8/.”

= PP poate fi considerată apozitivă = PP = AT (1) = AT (1) = CI (4)

= AT (5) = AT (6)

= CS (7)

PP şi cop. PP

AT juxt. AT CI

AT

AT

135

31

4

3

2

5

7

6

8

41

2 5

7

3

6

CS (F)

16.

1 2

“Fata nu răspunse nimic, semn1/ că i se părea de 3 4

neînţeles2/ să-i ştie cineva numele3/ şi/ ea să nu -l cunoască 5

pe cel4/ care îi vorbea astfel5/.”

= PP

= AT

= SB (2) şi - coord. cop.

= SB (2)

= AT (4)

PP

AT

SB şi cop. SB

AT

136

8

1

2

4

3

5

1

3

2

5

4

17. 1 2 3

“P ăcat √ 1/ că acest dar6/ care era aşa2/ cum era 3/ şi/ pe4 5

care fratele tău5/ aud4/ că-l primise de la bunii lui prieteni5/, 6 7l-ai pierdut cu atâta uşurinţă6/, ca şi cum ar fi fost un lucru7/

8care nu mai valora nimic.8/”

√ e

= PP = AT (6) (coord. cop. cu 4) = CM (2) = AT (6) (coord. cop. cu 2) = CD (4)

= SB (1) = CM comp. (6)

= AT (7)

PP

SB

AT şi cop. AT SB

CM CD AT

137

2

1

4

3

5

6

7

8

1

2

6

8

4 7

53

18.1 2

“De când şi-a închis Dinu ochii1/, şi/ ea a ieşit în 3 4

curte2/ şi/ a strigat “tulai”3/, de atunci a simţit4/ că nu 5 6

oamenii aceea7/ care vor veni5/ să-l vadă pe mort6/ îi vor 7

fi sprijin de-acum inainte7/, ci calul acela mare, alb8/, care 9 10

sta legat de-un pociumb9/ şi/ ronţăia liniştit din ogrinji10/.”

= PP = CT (4) şi - cop. = CT (4) şi - cop. = CT (4) = CD (4) şi - cop.

= CD (4) = AT (8) şi - cop.

= AT (10) = AT (7) = CS (5)

PP

CT şi cop şi cop CD şi cop CD

CT CT

AT ATAT

138

1

4

3

2

7

9

8

105

6

4

1 2 73 8

9 10

5

CS19. 1 2

„Putem bănui1/ că3/, în ceea ce priveşte situaţiile de 3 4

fapt2/, acestea nu par3/ să fie prea departe4/ de ceea ce 5 6 7

socotim noi5/ că trebuie6/ să i se fi întâmplat autorului

însuşi7/.”

1 = P.P.

2 = R (relatie) (1) (CD)

3 = CD (1)

4 = P.Pr (3)

5 = CI (4)

6 = CD (5)

7 = SB (6)

PP

R (CD) CD

PR

CI

CD

139

6

1

2

5

3

4

6

SB

20. 1

„Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă1/, ei nu 2 3

pot2/ să reverse în operele lor tot3/ ceea ce mintea lor 4 5

înfierbântată ar dori4/ să spună 5/, fiindcă “perfecţiunea nu 5

este proprie lucrurilor lumeşti.6/” “

2 = P.P.

1 = CV (2)

3 = CD (2)

4 = AT (3)

5 = CD (4)

6 = CZ (2)

PP

CV CD CZ

AT

CD

140

7

2

1

4

63

5

21. 1 2 3

„Îi spusese1/ că directorul a umblat2/ să-l ducă la 4

spital3/, şi/ că numai ea s-a impotrivit4/, fiindcă tot mai 5 6

bine poate fi ingrijit aici5/, că-i singur6/, decât acolo unde-7

s mulţi7/.”

= PP = CD (1) = CS (2) = CD (1) = CZ (4)

= CZ (5) = CL (5)

PP

CD CD

CS CZ

CZ CL

141

1

2

4

3

5

6

7

1

2

6

4

3 5

7

22. 1

„Cititorul deprins3/ să lase în seama povestitoru-2

lui1/, care-l va dirija prin toate canalele acţiunii2/, 3 4 5

constată3/ că e solicitat4/ să participe la prospectarea unor 6 7

spaţii5/, să deducă, el insuşi6/ care e sensul unor discon-

tinuităţi7/.”

= PP = CI (3) = AT (1) = CD (3) = CI (4) juxt. coord. cop.

= CI (4) = CD (6)

PP

CI CD

AT CI juxt. CI

CD

142

3

1

4

2

5

7

6

3

1

6

4

2 5

7

23. 1 2

„Copilul încălecat pe băţul său gândeşte1/ că se află 3

călare pe un cal din cei mai strainici2/, pe care aleargă cu 4 5

voie bună3/, şi/ pe care-l bate cu biciul4/ şi/ -l struneşte cu 6 7

tot dinadinsul5/ şi/ răcneşte la el din toată inima6/, de-ţi ie 8 9 10

auzul7/, şi/ de cade jos8/, crede9/ că l-a trantit calul10/, şi/ 11

pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea lui11/.”

= PP = PP = PP = PP = CD (1) = CNS (6) = AT (2) şi - cop. = CDT (9)

= AT (2) = CD (9) = AT (2) şi - cop.

PP PP PP PP cop. cop. cop.

CD CNS CDT CD

cop. cop. AT AT AT

143

61

9

3

2 711

8

4 10

5

1

3

2

4

7

6

10

5

9

8

11

24.1 2

“Proştii se pot împărţi în două: cei1/ ce nu vreau2/ 3 4 5

să fie 3/, şi/ cu cari te poţi înţelege4/, şi/ cei1/ cari sunt 6 7

bucuroşi5/ că sunt proşti6/, şi/ cu care să nu te întinzi la

vorbă7/ .”

1 = P.P.

2 = AT (1) şi – cop.

3 = CD (2)

4 = AT (1) şi – cop.

5 = AT (1)

6 = CI (5) şi – cop.

7 = AT (1)

PP

AT şi AT şi AT şi AT

CD CI

144

1

2 5

3

4 7

6

25. 1 2

“S-ar fi trântit întreagă în omătul1/ ce fierbea în va-3

lurile Iablonicioarei2/ şi/ ar fi secat şuvoiul dintr-o sor-4 5 6

bire3/, dar mai avea atâta minte4/ să cugete 5/ că ar fi ră- 6 7

mas pe loc trăsnită6/, copiii s-ar fi prăpădit7/ şi/ osteneala 8

ei de până atunci ar fi fost de prisos8/.”

= PP = AT (1) şi - cop. = PP = PP şi - cop. = CNS (4)

= CI (5) = CI (5)

= CI (5)

PP PP PP 1 şi cop. 3 dar adv. 4

AT 2 CNS 5

6 juxt 7 și cop. 8 CI CI CI

145

1

2

4

3

5

7

6

8

26. 1 2

“Puse pe opt dintre mineri1/ să facă un pat din 3 4

crengi de brad2/, să-l ducă pe mort în sat3/, poruncii la5

patru hacmani4/ să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în 6

mină5/ şi/ să-i împartă ca de obicei6/: jumătate să se 7 8

coboare în vârtej7/, jumătate să taie-nainte gangul8/ unde 9

descoperiseră în anul acesta vâna cea bogată de aur9/.”

= PP = CI (1) juxt. = CS (2) = PP (1) = CD (4) și - coord.

= CD (4) = CM (6) juxt.

= CM (6) = AT (8)

PP juxt. PP

CI CD și cop. CD

CS CM juxt. CM

AT

146

1

2

4

3

5

7

6

8

9

2

8

1

5

3

4

7

6

9

27.1 2 3

“Părinţii lor puteau1/ să moară 2/: dacă rămânea 4 5

mina mereu bună3/, cu partea5/ ce-o au acolo4/ vor putea 6

trăi mereu în belşug5/ şi/ nu vor fi siliţi6/ să-şi schimbe

viaţa7/.”

Părinţii puteau = PP să moară = CD (1) dacă rămânea mina mereu bună= CDT (4) cu partea… vor trăi mereu în belşug = PP ce au acolo = AT (4)

şi nu vor fi siliţi = PP (rap. coord. cu prop. 4) să-şi schimbe viaţa = CI (6)

28. 1 2 3

“Îmi pare foarte bine1/ că vă aflu sănatoşi2/, zise 4 5

clericul, încercând3/ să păşească cu grijă4/, cât putea de

gingaş, pe lângă Elenuţa5/.”

= PP PP PP (incid.) = SB (1) = PP (incidentă) = CD (3) SB CD

= CM (4)

CM

147

2

4

3

5

7

6

1

2

4

3

5

1

2

1

5

3

4

29.

1

“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă 2 3 4

soldatul1/ care surâse2/ şi/ anunţă3/ că la postul lui a apărut 5 6

un om4/ care nu s-a supus somaţiei5/ şi nici/ n-a spus6/ 7 8

cine e7/ şi atunci el l-a impuşcat8/.”

= PP = AT= AT (1) = AT (7) şi-coord. cop.

= PP = CD (6)= CD (4) = CD (3) şi-coord. cop.

PP şi cop. PP

care că AT CD şi cop. CD care

AT şi cop. CD cine

CD

148

2

4

3 7

6

1

8

5

2 8

1

5

3

4

7

6

30.

1 2

“El le zise încă1/ să -şi aducă aminte de cruzimea 3

vrăşmaşului2/, care nu iartă niciodată pe cei biruiţi, cu atât 4 5

mai mult pe cei3/ ce s-au revoltat 4 / , că nu este destul 5 / că a 6 7

scuturat jugul robiei6/, că a innoit vechile legături cu 8

împăratul4/ şi că s-a pus sub o putere ardeleană8/, dacă 9

prin fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această

vrednică hotărâre9/.”

= PP = CD (1)= CD (1) = SB (5) juxt. (7)

= AT (2) = SB (5) şi- coord. cop.

= AT (3) = CT (5) = CT (5)

PP că că

CD CD

care că că că dacă AT juxt. şi cop.

SB SB SB CT ce

AT

149

2

4

3 7

6

1

8

5

2

8

1

5

3

4

76 9

9

31.

1 2 3

“Eu cred1/ că fac bine2/, răspunse Ghiţă3/, şi/, ca să 4 5 6

plec cu conştiinţa împăcată4/, aş voi5/ să-ţi atrag atenţiunea 7

asupra unui lucru6/ ce mă nelinişteşte de mult7/.”

= Eu cred – PP, coord. cop. şi cu (5)

= să fac bine – CD (1)

= răspunse Ghiţă =P.P.I.

= ca să plec cu conştiinţa împăcată – CS (5)

= şi... aş voi = P.P. (coord. cop. cu (1))

= să-ţi atrag atenţia asupra unui lucru = CD (5)

= ce mă nelinişteşte de mult = AT (6)

PP şi cop. PP = P.P.I.

să ca să să CD CS CD ce

AT

150

2

4

3

5

7

6

1

2 6

1 5

4

7

3

32.

1 2

„Când vuia în sobă tăciunele aprins 1/, care se zice 2/ 3 4

că face a vânt şi a vreme rea 3/, sau /când ţiuia tăciunele 4/, 5 6

despre care se zice 5 /că te vorbeşte cineva de rău 6 / , mama 7 8

îl mustra acolo, în vatra focului7/, şi-l buchisa cu cleştele8/, 9

să se mai potolească duşmanul9/.”

= P.P. ş i - coordonatoare copulativă

= P.P.

= CT (7)

= AT (1)

= SB (2)

= CT (7)

= AT (4)

= SB (5)

= CS (8)

PP şi cop. PP când când să

CT CT CS care despre care AT AT că că

SB SB

151

7

8

1

2

3

4

5

6

9

7 8

1

52

4

63

9

33.

1 2 3

„Acum, du-te la tată-tău1/ şi /cere2/ să-ţi deie calul, 4 5

armele şi hainele3/ cu care a fost el mire4/, şi/ atunci ai să 6

te poţi duce5/ unde n-au putut merge fraţii tăi6/, pentru că 7 8

ţie a fost scris7/ să-ţi fie dată această cinste8/.”


= P.P.

= CD (2) ş i - coordonatoare copulativă

= AT (3)

= PP (2)

= CL (5)

= CZ (5)

= SB (7)

P.P. şi cop. P.P. şi cop. P.P.

să unde pentru că

CD CL CZ cu care să

AT SB

152

1

2

3

4

5

6

7

8

1

3

2

4

7

5

6

8

34.

1 2

„La Crăciun7/, când tăia tata porcul1/, şi/-l pârlea2/, 3 4 5

şi/-l opărea3/, şi/-l învălea iute cu paie4/, de-l înăduşea5/, 6 7

ca să se poată rade mai frumos6/, eu încălecam pe porc,

deasupra paielor7/.”

= P.P.

= CT (7)

= CT (7)

= CT (7)

= CT (7)

= CNS (4)

= CS (5)

PP

CT CT CT şi cop şi cop şi cop CT

CNS

CS

35.

153

7

1

2

3

4

5

6

1

6

2 43

5

7

„Socotesc1/ că putem zice2/, fără să ne îndoim 3/, că

e prea bun pentru fabuli veacul4/ în care trăim5/;

Măcar că se află oameni6/ care nu pricep deloc7/

Cum a putut8/ să vorbească un sălbatec dobitoc9/

Şi /care vin10/ să te întrebe11/ dacă e adevărat12/,

Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat13/.”

P.P.

că CD

cum că măcar că CM CD CV în care care şi cop care AT AT AT cum să CD CS

să dacă

CD CD

că

SB

36.

154

1

3

2

4

7

6

105

9

8 11

12

13

1 2 3

„Bologa avu aceeaşi impresie1/, vru2/ să-i mulţu- 4 5

mească3/, dar/ simţi4/ că de va rosti o singură vorbă5/ nu-şi 6 7

va putea stăpâni lacrimile6/ şi/ se va face de râsul solda- 8 9

tului7/ care se apucase8/ să-i descarce bagajele9/ şi să 10 11

aşeze toate10/ cum au fost acum o lună.11/”

PP PP PP

juxt. dar adv.

să că

CD CD şi cop. CD

care CDŢ AT

să şi cop. să

CI CI

cum

PS (M)

37.

155

10

1 2

7

5

3 6

4

11

8

9

1

„Încredinţat9/ că nimic3/ din ce a făcut în anii1/ pe 2 3

care i-a petrecut în şcoală2/ nu a fost de prisos3/, dar/ 4

convins9/ că mai are multe de învăţat4/, chiar dacă rezul- 5 6

tatele obţinute par5/ să fie destul de bune, tânărul, doritor6/ 7 8 9

cum era 7/ să se afirme cât mai repede8/, s-a prezentat la 10

uzină, sigur fiind9/ că4/ ceea ce şi-a propus10/, fără îndoială 11

se va realiza.11/”

PP

că că chiar dacă cum să că

CI CI CV CM CI CI

din ce să ceea ce

CI PR SB

pe care

AT

156

101

2

753

6

4 118

9

38.

1

„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti1/, imi 2 3 4

era frică2/ să mă duc acasă3/; pentru aceea Huţu a venit la 5 6 7

mine4/, ca să spună 5/ că el e de vină6/, că m-a luat şi pe 8 9

mine7/, şi toate au fost bine8/, fiindcă mama se bucura9/ că 10 11 12

n-am degerat pe drum10/, iar /tata zicea11/ că aşa trebuie12/, 13

ca voinicii să umble pe ger şi pe frig13/.”

PP pentru aceea PP PP

concl. şi cop.

când să ca să fiindcă iar

CT CI CS CZ cop. CZ

că că că CD CI CD

că ca.....să CZ SB

157

2

3

4

7

6 10

5 9

8

11

12

1

13

39.

1 2

„Mai lasă-mă oleacă1/, zicea el necăjit2/; şi /când 3 4 5 6

te-oi striga3/ să vii iar4/, să mă asculţi5/; şi /de n-oi şti nici 7

atunci6/, apoi dracul să mă ieie7/.”

= P.P.

= P inc. ş i - coordonatoare copulativă

= PP

= CT (4) ş i - coordonatoare copulativă

= CS (4)

= PP

= CDD (7)

PP PP PP P incid. şi cop. şi cop.

CT CS CDT

158

1

6

24

3 5

7

1

2

4

3

5

7

6

40.

1 2

„Apoi2/ fără să ne zbatem 1/, ... mi-i da şaisprezece 3

lei2/ ... şi /ţi-oi duce-o ... ca pe palmă3/; că,/ după cum 4 5

vezi4/, căruţa acum am adus-o de la încăţat5/ şi /că i-am 6 7

tras şi o unsoare de cele a dracului6/, de are să meargă7/ 8

cum îi sucala8/.”


= P.P.

= CM (2)

= CM (5)

= CZ (3)

= CZ (3)

= CMS (6)

= CM (7)

PP şi cop. PP

fără să că că CM CZ CZ după cum de CM CNS

cum CM comp.

159

2

3

1

4

5

6

7

8

1 6

2

4

3

5

7

8

41.

1 2

„Acolo vom poposi puţin1/, om clătării plosca 3 4

bine2/ şi/-oi umple-o cu apă proaspătă3/, ca să avem la 5

drum4/, căci mai încolo nu prea sunt fântâni5/ şi/ √ din 6 7

partea apei mi se pare6/ că i-om duce dorul7/.”

√ - căci


= P.P.

= P.P.

= CS (3)

= CZ (3) ş i - coordonatoare copulativă

= CZ (3)

= SB (7)

P.P. P.P. P.P.

şi cop. şi cop.

ca să căci şi căci

CS CZ cop. CZ

căci

SB

42.

160

1

2

3

4

5

6

7

2 3

4

7

5 6

1

1 2 „Mi s-a întâmplat 1 / să pierz un amic2/, şi /nu mă

3 pot căi destul de această nereparabilă pierdere3/; de aceea 4 5 6 7trebuie4/ să spun 5 / oricui vrea6/ să mă asculte7/, trista mea

întâmplare.5/”

PP şi cop. PP de aceea PP că să SB SB oricui CI să CD

43.

1 2„Nu te sfii niciodată1/ să pui în acţiune mijloacele2/ 3 4

pe care le-ai văzut3/ şi / care sunt osândite în bibliotecă4/, 5

spunându-le1/ că mecanismul ipocriziei este cunoscut5/ şi/ 6

că mijloacele se văd.6/”

PP

să că că

CI CD şi cop. CD

pe care care

AT şi cop. AT

44.

161

1 3 4

2

7

6

5

2

3

1

5 6

4

1 2

„Că puteau1/ să mă omoare în faţa primăriei2/, 3 4 5 6

fiindcă vrusesem3/ să-i fac4/ să înţeleagă 5/ că nu-i bine6/ 7 8

să tragă foloase de pe urma nenorocirii altora7/, era

posibil8/.” PP

că SB

să fiindcă CZ CZ

să CZ

să CD

să CD

să SB

45.

1 2

„Încotro mă îndrept1/, mă aşteaptă marea cea mare 3 4

şi amară2/, în care, totuşi, voi căuta3/ să nu mă pierd 4/.”

PP încotro în care CL AT

să CD

46.

162

2 3

4

7

6

5

8

1

4

2

1 3

1 2

„Ne pare folositor1/ să arătăm prin mai multe ci- 3

tări2/ că această glorioasă încredere în sine nu se măr- 4

gineşte la câteva exemple izolate3/, ci √ se produce aşa 5 6

de des în scrierile române4/, încât pare5/ să fie una din

tendinţele caracteristice ale spiritului public6/.”

√ - că

= P.P.

= SB (1)

= CD (2) ci advers.

= CD (2)

= CNS (4)

= PR (5)

PP

să

SB că √ că

CD CD ci advers.

încât CNS

să

PR

47.

163

1

2

3

4

5

2

3 4

6

5

1

6

1 2

„Ce e regretabil pentru mine1/ e2/ că totdeauna5/, 3 4

după ce am urmat pe unul3/, când mă uit înapoi4/ mă 5 6

căiesc5/ că n-am urmat povaţa celuilalt6/, de aceea 7 8

trebuie7/ să stau aşteptând singur, în zadar, o împăcare8/ 9

care este imposibilă9/.”

= P.P. juxt.

= P.P.

= SB (2)

= PR (2)

= CT (5) juxt.

= CT (5)

= CI (cu nuanţă cauzală)

= SB (7)

= AT (8)

PP PP juxt.

ce că să

SB PR SB după ce când că care CT juxt. CT CI AT

(CZ)

48.

164

7

1

5

3

4

6

8

9

2

2

3 4 6

51

7

8

9

1 2

„Cum nu-i convenea1/ să fie deranjat toată ziua2/, 3 4

luă în graba mare hotărârea3/ să decupleze telefonul4/ şi 5 6

/să iasă la plimbare5/, ca din mintea lui să dispară grijile 7

zilnice6/ şi /să revină la calmul său imperturbabil7/.”

= CZ (3)

= SB (1)

= PP (1)

= AT (3) ş i - coordonatoare copulativă

= AT (3)

= CS (5) ş i - coordonatoare copulativă

= CS (5)

PP .

cum să să CZ AT şi cop. AT să ca...să să SB CS şi cop. CS

49. 1 2

„Nilă îşi închipuia1/ că e vorba de o socoteală com-

165

1

2

3

4

5

6

7

3

2 6

41 5

7

3

plicată de cifre2/, care ţinea de ştiinţa de a fi magaziner, 4 5

ştiinţă3/ care5/, dacă nu era învăţată4/, n-aveai cum 6

pricepe5/ cât punea Paraschiv pe bon6/ şi /nicicum nu 7 8 9

îşi închipuia7/ că era vorba de hoţie8/, încât rămăsese cu

faţa vinovată sub privirea înşelătoare a fratelui său9/.”

= PP

= CD (1) – conj. că; regent verbul tranz. îşi închipuia

= AT (2) – pron. rel. care; reg. subst. socoteală

= AT (3) – pron. rel. care; reg. subst. ştiinţă

= CDT (cond. 4) – conj. dacă; reg verbul n-avea

= CD (4) – adv. rel. cât; reg. verbul tranz., inf. pricepe

= PP (coord. cop. cu 1 prin conj. copulativă şi)

= CD (7) – conj. că; verb tranz. nu îşi închipuia

= CNS (8) – conj. încât; constr. era vorba.

50.

1 2 3

„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi1/ să fiu2/ cum nu

166

1

2

3

4

5

6

7

8

9

4 5

sunt eu de obicei3/ ar însemna4/ să tot6/ ce s-ar întâmpla de 6

acum înainte5/ să nu mă mai intereseze deloc6/, deci8/ 7 8

dacă ar interveni ceva neprevăzut în viaţa mea7/ ar fi8/ că 9

aşa a vrut Domnul9/.”

= SB (4)

= SB (1)= PR (2) = PP

= AT (6) = PR (4)

= SB (8) = PP = CZ (8)

PP juxt. PP

dacă să dacă că SB PR SB CZ

să ce

SB AT

cum PR

51.

1 2

167

1

2

3

4

5

6

7

8

3

2

6

4

1

5

8

97

9

„Şi înţelegi dumneata1/, că statul ar face mai bine2/, 3 4 5

dacă s-ar lăsa lucrurile aşa3/ cum sunt 4/ şi /dacă ar pune în 6

loc de al doilea dascăl pe Huţu5/, fiindcă n-ar trebui6/ să-i 7

plătească7/.”

= PP

= CD (1)= CDT (2) = CM (3)

= CDT (2) = CZ (2)

= SB (8)

PP

că

SB dacă dacă fiindcă

CDT şi cop. CDT CZ

cum să CM SB

52.1 2

„Dacă am reuşit1/ să dau ceva valabil neamului 3

168

1

2

3

4

5

6

7

2

3

4

65

1

7

meu2/, apoi4/ toate laudele5/, pe care le primesc cu re- 4 5

cunoştinţă3/, vreau4/ să le întorc umilitor şi ofensaţilor 6

vieţii, acelora5/, care s-au petrecut ca frunzele şi florile 7

anotimpurilor6/ şi /care mi-ai transmis depozitul lor7/, ca 8

să-l pun în faţa lumii nouă, mărturie pentru nedreptatea 9

imensă8/ pe care au suferit-o9/.”

PP

dacă să CZ CD

să pe care care care

CD AT AT AT

ca să CS

pe care AT

53.1

„De fapt, tragedia lui Moromete nu provine din 2

169

2 3

8

76

5

4

1

9

inadaptare1/, inadaptarea a declanşat însă criza unei con- 3

ştiinţe2/ care nu se mai regăseşte3/, pentru că întrebarea 4

fundamentală4/ pe care şi-o pune la bătrâneţe4/, când 5 6 7

trăieşte toate aceste schimbări5/, este6/ de ce se întâmplă7/ 8 9

ceea ce se întâmplă8/, orice ai face9/.”

= PP adv. însă

= PP = AT (2) = AT (6)

= CT (4) = CZ (3)

= PR (6) PP PP = SB (7) însă = CV (7) advers.

care AT

pentru că CZ pe care de ce

AT PR

când ceea ce orice CT SB CV

54. 1 2 3

„Era adevărat1/ că acest sergent nu încetase2/ să se

170

1

2

3

4

5

6

7

8

92

3

8

7

6

5

4

1

9

4 5 6

arate vesel3/ de când venise, ...4/ dar/ poate5/ că ar fi fost 7

cazul6/ ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el

niţel pe gânduri7/.”

= PP

= SB (1)= CD (2) dar= CT (3)

= PP = SB (5)

= AT (6)

PP PPdar adv.

că că SB SB

să ca...să CD AT

de când CT

55.

1

171

1

2

3

4

5

6

7

2

3 7

6

5

4

1

„Şi el2/, care înghiţea în sec, de foame1/ nu-i 2 3 4

venea2/ să spuie drept3/, deşi abia era de şase ani4/, căci 5 6

simţea pe mă-sa bolnavă greu5/, şi /tot zadarnic ar fi fost6/ 7

s-o mai mâhnească şi el cu foamea lui7/.”

= PP

= AT (2)= CD (2) = CV (2)

= CZ (2) = PP

= SB (6)

PP PP şi cop.

care să deşi căci să

AT CD CV CZ SB

56.

1 2 3

„Mă doare1/ că i-a fost dat2/ să treacă prin atâtea

172

2

1

3

4

5

6

7

2

3 7

6

541

4

momente dificile3/ şi /să îndure atâta suferinţă4/, dar /îmi 5 6 7

place5/ să cred 6/ că de acum înainte va fi ferit de toate 8

aceste necazuri7/ şi / √ în curând îşi va reface viaţa8/, chiar 9 10

dacă ar fi9/ să ia totul de la capăt10/.”

√ - că

PP dar advers. PP

că să SB SB

să să că √ că SB şi cop. SB CD şi cop. CD

chiar dacăCV

ca să SB

57.

1

„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei1/, cu atât natura 2 3 4

173

1

3

2

4 7

6

10

5

9

8

devenea mai aspră2/; ai fi zis3/ că ea-şi încruntă privirea4/ 5 6

şi /că mustră pe drumeţul prea cutezător5/, care îndrăz-7 8

neşte6/ să calce peste hotarele pustiului7/ şi/ să tulbure , cu

zgomotul paşilor sau al respirării sale, adânca linişte a

singurătăţii8/.”

= PP juxt.

= PP = CM (de măsură (2)) = CD (3) şi - coordonatoare copulativă

= CD (3) = AT (5)

= CD (5) şi - copulativă = CD (5)

PP juxt. PP

cu cât că că

CM CD şi cop. CD

(măsură) care

AT

să să

CD şi cop. CD

58.

1 2 3

„Îi venea1/ să se ducă 2/ şi /tot să se ducă 3/, încât să i 4 5

174

2

3

1

4

5

6

7

8

2 3

6

1

7

54

8

se piardă urma4/ şi /toată lumea să-l uite5/, numai ea sin- 6 7

gură să-şi aducă în toată clipa aminte6/, că el a voit7/ şi /a 8 9 10

putut8/, dar /s-a stăpânit9/ fiindcă atât de mult a iubit-o10/ 11 12

încât s-a dus pribeag în lume11/ numai ca dânsa să poată

trăi nesupărată12/.”

PP

să să

SB şi cop. SB

încât numai să

CNS şi cop. juxt. CNS

că

CI şi cop. dar adv CI

fiindcă

CZ

încât

CNS

numai ca să

CS

59.

1 2 3

“E nevoie1/ să mai spunem2/ că toţi şi-au scos

175

1

32

4

7

6

10

5

98

11

12

4 5

pipele3/, pentru că nu se ştia4/ dacă fumează5/ ori nu √6/.”

√= fumează, propoziţie eliptică de predicat, este prezent doar adverbul de negaţie, predicatul verbal este subînţeles

= PP

= SB(1) să= CD (2) că = CZ (3) pentru că

= SB (4) dacă ori cond. advers. = SB

PP

să SB

că CD

pentru că CZ

dacă SB ori adv. SB

60. 1 2

176

1

2

3

4

5

6

1

3

2

4

65

“Nu încerca1/, mai ales dacă te vei ridica cu mult 3

deasupra comunului2/, să înlături duşmăniile3/ pe care le 4

vei stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea 5

adversarilor4/: e o trudă zadarnică5/ deoarece mediocrii te 6 7

urăsc6/ nu fiindcă i-ai contrazis7/, ci/ pentru că i-ai 8

întrecut8/.”

PP

dacă să CDT CD CZ

pe care deoarece AT CZ

nu fiindcă pentru că CZ ci adv. CZ

61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE

ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:

177

1

32

4

6

5

7 8

1 2

1. Dat fiind faptul/ că a citit mult, este foarte

informat/.

= PP; = AT.

1 2

2. A reuşit/ întrucât a muncit intens/.

= PP; = CZ.

1 2

3. L-am făcut/ să se răzgândească/ .

= PP; = CD (PS).

1 2

4. Mă deranjează/ că n-ai sosit la timp/.

= PP; = SB.

1 2

5. E prea greu sacul/ ca să-l poţi ridica/.

= PP; = CNS.

1 2

6. Oricum i-ai argumenta/ nu-l poţi convinge/.

= PP; = CV.

1 2

7. Nu mi-a trecut prin cap/ să-i telefonez/.

= PP; = SB.

2 1

1 2

1 2

1 2

1 2

2 1

1 2

178

1 2

8. Tot/ ce s-a spus/ e adevărat/.

= AT; = PP.

1

9. Convins2/ că e bine pregătit 1 / , Dorian s-a 2

prezentat la examen2/.

= CI; = PP.

1 2

10. Ion pare/ să se fi hotărât/ .

= PP; = PR.

1 2

11. El s-a decis/ să plece/ .

= PP; = CI.

1 2

12. Cum vremea nu era frumoasă/, am renunţat la

excursie/.

= CZ; = PP .

1 2

13. L-am convins/ să se prezinte la examen/.

= PP; = CI.

1 2

14. A ajuns/ să nu -l mai intereseze nimic/.

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

179

= PP; = PR.

1 2

15. Nu mă interesează/ dacă a demarat acţiunea/.

= PP; = SB.

1 2

16. Piatra/, că e piatră/, şi de la o vreme crapă/.

= PP; = CV.

1 2

17. Era indignat/ că nu i se da atenţia cuvenită/.

= PP; = CI.

1 2

18. Conduita lui a rămas/ ca şi cum nu s-ar fi

maturizat/.

= PP; = PR.

1 2

19. După toate2/ câte s-au întâmplat1/, nu i-am mai

scris2/.

= AT; = PP.

1 2

20. A fost o petrecere/ cum n-a mai fost alta/.

1 2

1 2

2 1

1 2

1 2

1 2

180

= PP; = AT.

1 2

21. Să -l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă/.

= CDT; = PP.

1 2

22. Îi era ruşine/ că a greşit/.

= PP; = CI.

1 2

23. Ceea ce-i vânt/ să se prefacă -n furtună/.

= PP; = SB.

1 2

24. Au venit şi-n ţara noastră/ de-au cerut pământ

şi apă/.

= PP; = CS.

1 2

25. Aud / cum bate ploaia-n geam/.

= PP; = CD.

1 2

26. Mârşăvia nu se sfia1/ să şi -o mărturisească2/ ori 3

de câte ori avea prilejul3/.

= PP; = CI; = CT.

2

27. Hotărându-se în familie1/ ca băiatul să renunţe

1 2

1 2

1 2

2 1

1 2

1 2

1 2 3

181

1

la facultate2/, nimeni nu s-a gândit la viitorul

lui1/.

= PP; = SB (faţă de verbul hotărându-se).

1

28. Cum1/ însă2/ speranţele ne-au fost spulberate1/ 2 3

de-acum fie2/ ce-o fi3/.

= CZ; = PP;

= SB (faţă de verbul impersonal fie) = s ă fie .

2

29. Decis1/ să nu mai facă nici un compromis2/, nu- 1 3 4

i mai păsa1/ că va fi hulit3/ şi/ √ persecutat de

vechii lui tovarăşi4/. √ va fi

=PP; =CI (1) ; =CI (1) ; =CI (1).

1 2

30. Nu se ştie / cum se va termina totul/.

= PP; = SB.

1 2

31. Ei nu par/ ce vor fi.

= PP; = PR.

1 2

1 2

1 2

3

1 2 3 4

1 2

1 2

182

32. Gândul2/ că nu vor ajunge la timp1/ a devenit o obsesie2/. = PP; = AT.

2 1

33. Convingându-se1/ că a greşit2/, şi-a cerut scuze1/. = PP; = CI.

1 2

34. Nu -mi vine a crede1/ că suntem atât de aproape de izbândă2/. = PP; = CD.

2 1

35. Cămaşa1/ trebuie2/ să fie schimbată zilnic1/.

= PP; = SB.

1 2

36. De vreme ce nu m-am hotărât1/ nu-ţi pot da răspunsul2/. = PP; = CZ.

1 2

37. I se întâmplă deseori1/ să revină la hotărârea dintâi2/. = PP; = SB.

1 2

38. Mi-e dor1/ să mai revăd satul natal2/.

2 1

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

183

= PP; = CI.

2 1

39. Andrei1/, că e bun la matematică2/, şi n-a rezolvat problema1/. = PP; = CV.

1 2

40. Înveţi 1/, reuşeşti2/.

= CDT; = PP.

2 3

41. Dorinţa lui1/ să reuşească 2/ s-a împlinit1/.

= PP; = AT.

1 2

42. Fireşte 1/ că n-a obosit2/.

= PP; = SB.

1 2

43. Nenorocirea este1/ că m-a obosit2/.

= PP; = PR.

1 2

44. Aceasta este supărarea mea1/; că m-a obosit2/.

= PP; = AP.

1 2

45. Constat 1/ că m-a obosit2/.

= PP; = CD.

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

184

1 2

46. Gândul1/, că m-a obosit2/, îl preocupă1/.

= PP; = AT.

1 2

47. Aşa de tare vorbeşte1/ că m-a obosit2/.

= PP; = CNS.

1 2

48. Se temea 1/ că m-a obosit2/.

= PP; = CI.

1 2 3

49. Dacă te-ai prins în horă1/ trebuie2/ să joci 3/.

= PP; = CT; = SB.

1 2

50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi1/, tot nu mă mai

întorc la el2/.

= PP; = CV.

62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dac ă ”.

1. SB. Nu se ştie/ dacă va veni în excursie/.

1 2

1 2

1 2

2 1 3

1 2

185

2. PR. Problema este/ dacă va fi vreme

bună/.

3. AT. S-a pus problema/ dacă a avut

dreptate/.

4. CD. Nu ştiu/ dacă a participat şi el la

concurs/.

5. CI. Nu-mi dau seama/ dacă aşa s-a

întamplat/.

6. CDT. Dacă aş avea nevoie/, te-aş căuta.

7. CT. Dacă veni/ îndată mă văzu/.

8. CZ. Dacă n-a ştiut/, de aceea a fost

respins/.

9. CV. Dacă i-ai face toate poftele/ tot nu

ar recunoaşte/.

63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduce prin relativul “unde”.

186

1. SB. S-a constatat1/ unde era spărtură în ţeavă2/.

= PP; = SB.

2. PR. Problema este1/ unde să ridicăm casa2/.

= PP; = PR.

3. AP. Nu-şi amintea locul întâlnirii1/, adică unde urma2/ să se vadă3/.

= PP; = AP; = SB.

4. AT. A revăzut casa1/ unde locuiseră bunicii săi2/.

= PP; = AT.

5. CD. Am aflat1/ unde au plecat prietenii tăi2/.

= PP; = CD.

6. CI. Mă gândesc1/ unde să-mi petrec concediul2/.

= PP; = CI.

7. CL. Unde ajunge1/ nu-i hotar2/. = CL; = PP.

1 2

1 2

1 2 2

1 2

1 2

1 2

1 2

187

64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”.

1. SB. Nu-mi place/ cum ai procedat/.2. PR. Problema este/ cum vom ieşi din

impas/.3. AT. S-a pus problema/ cum am rezolvat

exerciţiul/.4. CD. Ştiu/ cum mă voi comporta cu tine/.5. CI. Mă gândesc/ cum voi face/.6. CM. Cum îţi aşterni/, aşa dormi/.7. CV. Cum ai face/, totuşi reuşeşti.

65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi

regente, astfel încât aceasta să capete

următoarele valori:

1. SB. Se ştia de ieri că a plecat.

2. PR. Problema gravă este că a plecat.

3. AT. S-a pus problema că a plecat.

4. CD. Nu ştiam că a plecat.

5. CI. Nu mi-am dat seama că a plecat.

6. CZ. Am plâns toţi că a plecat.

7. CNS. Au supărat-o atât de rău, că a plecat.

188

66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie

introdusă prin adverbul relativ “când”.

1. SB. Te interesează/ când vei pleca la

munte/.

= PP; = SB.

2. PR. Problema voastră este/ când veţi

primi paşaportul/.

= PP; = PR.

3. AP. Aceasta a fost întrebarea/ şi anume

când te vei întoarce/.

= PP; = PA.

4. AT. Vestea1/ când vin ai tăi2/ m-a

bucurat1/.

= PP; = AT.

5. CD. Am aflat/ când vei susţine

examenul/.

= PP; = CD.

6. CI. Mă gândesc/ când să pornesc la

drum/.

= PP; = CI.

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

189

7. CT. M-am înspăimântat/ când l-am auzit/.

= PP; = CT.

67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele relativ compus “ceea ce”.

1. SB. Nu mă bucură/ ceea ce ai făcut/. = PP; = SB.

2. PR. Problema lui fusese/ ceea ce înseamnă adevărul/.

= PP; = PR.

3. AT. Gândul/ la ceea ce ţi-a propus/ m-a obsedat/.

= PP; = AT.

4. CD. Am aflat/ ceea ce aţi hotărât/. = PP; = CD.

5. CI. Mă tem/ de ceea ce am aflat astăzi/. = PP; = CI.

6. INS. Am dat/ cu ceea ce am aflat mai repede/.

= PP; = INS.

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

1 2

190

7. SOC. A cumpărat-o/ împreună cu ceea ce i s-a oferit/.

= PP; = SOC.

8. REL. Nu mai adaug nimic/ referitor la ceea ce s-a întâmplat/.

= PP; = REL.

68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie

introduse prin relativul “care”.

1. SB. Se ştie/ care va pleca mâine/.

2. PR. Problema este/ care va ajunge la

timp/.

3. AT. Imi plac elevii/ care se poartă

frumos/.

4. CD. Ştiu/ care probleme sunt mai

dificile/.

5. CI. Habar n-am/ care au reuşit la text/.

6. CL. Mergem/ până la care ne

cheamă/.

7. CT. Noi am ajuns la şcoală/ înaintea

căruia veniseşi tu/.

1 2

1 2

191

8. CZ. Am plâns/ din cauza căruia ai

plând tu/.

9. CV. Care ar veni/ tot nu mă

înduplecă/.

69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”.

1. SB. Nu se ştie/ cât vom mai aştepta/.2. PR. Întrebarea este/ cât a stat acolo/.3. AT. S-a pus problema/ cât vom mai

răbda/.4. CD. Nu ştiu nici eu/ cât vor mai

întârzia/.5. CI. Nici nu mă gândesc/ cât este de

greu examenul/.6. CL. Mergem/ cât vedem cu ochii/.7. CT. A stat la şcoală/ cât a vrut/.8. CM. Cât a muncit/ atât a câştigat/.9. CV. Cât te-ai străduit/ tot nu termini/.

70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ- interogativ “ce”.

1. SB. Nu s-a spus/ ce mult s-a străduit/.

192

2. PR. Ideea lui este/ ce puţin contează faptele/.

3. AT. Revine mereu obsesia/ ce repede trece timpul/.

4. CD. Mereu a spus/ ce frumoasă este fata/.

5. CI. Nu s-a gândit/ ce puţin a învăţat pentru examen/.

71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul

conjuncţiei subordonatoare “să”.

1. SB. Este foarte uşor/ să reuşeşti/.

2. PR. Problema este/ să fii mai atent/.

3. AT. Şi-a exprimat dorinţa/ să fie

reales/.

4. CD. Ţi-am spus/ să înveţi/.

5. CI. Ne-am gândit/ să plecăm în

concediu/.

6. CS. Am plecat/ să cumpărăm o

maşină.

7. CDT. Să fi învăţat/ ai fi reuşit la

examen/.

8. CV. Să am banii tăi/ tot nu aş pleca la

Paris/.

9. CNS. E prea greu exerciţiul/ să-l poţi

rezolva/.

193

72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul

conjuncţiei compuse “ca…să”.

1. SB. Trebuie/ ca acum să mergem la

şcoală/.

2. PR. Ideea lui era/ ca acum să mergem

acolo/.

3. AT. Ideea/ ca mâine să mergem la

film/ îmi convine/.

4. CD. Ştie/ ca imediat să răspundă

ferm/.

5. CI. Merge la şcoală/ ca să înveţe/.

6. CNS. E prea inteligent/ ca să nu

priceapă/.

73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “c ă ”.

1. SB. E bine/ că se schimbă vremea/.2. PR. Patriotism înseamnă/ că ne iubim

ţara/. 3. CD. Ştie/ că ai venit la concurs/.4. CI. Se plânge mereu/ că este neînţeles/.5. CZ. A răcit/ că a fost frig în cameră/.6. AT. Avea ideea/ că numai oamenii

graşi sunt frumoşi/.7. CNS. A alergat aşa de repede/ că nu te

putei ţine după el.

194

8. CSV. Fata/ că a plecat/ şi tot nu e cuminte/.

OBS.: Conjuncţia că nu introduce subordonate circumstanţiale: de loc, de mod, de scop, condiţionale.

74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei “de”.

1. SB. Se ştie/ de face ceva/.2. PR. Problema e/ de va veni/.3. AT. L-a bucurat întrebarea/ de vine la

meci/.4. CD. N-a spus/ de ştie ceva despre ei/.5. CI. Mă gândesc/ de va veni mâine/.6. CT. De se făcu ziuă/ merse la stână/.7. CDŢ. De plouă/ nu mergem în

excursie/.8. CV. De voi nu veniţi/ eu tot mă duc la

film/.

195

BIBLIOGRAFIE

TEXTE LITERARE

1. Agârbiceanu, Ion, Texte alese...

2. Brătescu, Voineşti, Niculiţă Minciună

3. Caragiale, I., L., Căldură mare

4. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie

5. Galaction, Gala, La Vulturi

6. Hogaş, Calistrat, Singur

7. Neagu, Fănuş, Dincolo de nisipuri

8. Preda, Marin, O oră din august

9. Sadoveanu, Mihail, Neamul Şoimăreştilor

10. Vlahuţă, Alexandru, Imn muncii

196

LUCRĂRI DE SPECIALITATE

11. Anghelescu, Temelie, Constantinescu, Silviu,

Analize gramaticale, E.D.P., Bucureşti, 1985

12. Avram, Mioara, Despre analiza gramaticală cu

mai multe soluţii, în Limba română, 3, 19588,

pp. 19-38

13. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura

Academiei Române, Bucureşti, 1986

14. Bogdan, Lucian, Goga, Mircea, Analize

gramaticale, Editura Hiperion, 2000

15. Bulgăr, Gheorghe, Limba română, sintaxă şi

stilistică, EDP, Bucureşti, 1982

16. Constantinescu, Silviu, Analize gramaticale,

Editura Niculescu, Bucureşti, 2001

17. Constantinescu, Silviu, Exerciţii şi analize

gramaticale, E.D.P., Bucureşti, 1976

18. Dragomirescu, GH., N., Manual preparator,

EDP, Bucureşti, 1969

19. Draşoveanu, D., D., Teze şi antiteze în sintaxa

limbii române, Cluj- Napoca, Editura Clusium,

1997.

20. Goian, Maria, Emilia, Limba română, Probleme

de sintaxă (cu fişe de activitate independentă),

Editura Recif, 1995

197

21. Graur, Alexandru, Capcanele limbii române.

EDP, Bucureşti, 1976

22. Metea, Alexandru (coord.), Analize gramaticale,

Editura Facla, Timişoara, 1997

23. Neamţu, G., G., Elemente de analiză

gramaticală. 99 de confuzii/ distincţii, Editura

Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989

24. Nicolescu, A, Probleme de analiză a frazei,

Editura Ştiinţifică, 1969

25. Nicolescu, A, Probleme de analiză a propoziției,

Editura Ştiinţifică, 1969

26. Pană, Dindelegan, G., Teorie şi analiză

gramaticală, Editura Coresi, 1993

27. Săteanu, Cornel, Coordonarea explicativă, în

Limba şi literatura română, 11, 1966, pp. 375-

385

28. Stati, Sorin, Elemente de analiză sintactică, EDP,

Bucureşti, 1972

29. Şerban, Vasile, Sintaxa limbii române, Curs

practic, EDP, Bucureşti, 1970

30. Zdrenghea, Mircea, Drașoveanu, D., D., Analize

gramaticale şi stilistice. Editura Ştiinţifică,

1966

31. Zdrenghea, Mircea, Probleme de analiză

morfologică. Editura Ştiinţifică, Cluj-Napoca,

1971

198

199

Date post:	06-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	alexandra-turkosi
View:	382 times
Download:	46 times

Analize Sintactice- Ioan Sabau

Documents