CAPITOLUL I

Industria panificatiei ocupa un loc insemnat in cadrul productiei bunurilor de consum, in primul rand datorita faptului ca painea constituie un aliment de baza, care se consuma zilnic.

Produsele de panificatie furnizeaza organismului uman o parte insemnata din substantele care-i sunt necesare pentru activitatea vitala, mentinerea starii de sanatate si conservarea capacitatii de munca. Datorita insusirilor nutritionale pe care le incorporeaza, produsele de panificatie reprezinta forme utile de valorificare in consum a fainii, ca derivat obtinut din prelucrarea industriala a graului.

 Se realizeaza diferite sorturi de paine alba, semialba (intermediara) si neagra, produse de franzelarie simple si cu adaosuri, produse dietetice.

Valoarea nutritiva a produselor de panificatie cu deosebire a painii, reprezinta un element important pentru ratia zilnica si constituie obiectul unorserii de largi cercetari in domeniul nutritiei rationale. Aceasta valoare este conferita nu numai de aportul energetic (caloric), bazat pe continutul sporit la glucide si lipide (grasimi), ci si de aportul tuturor componentilor incorporati in produsele respective, acestia reprezentand forme care se asimileaza usor de catre organismul uman.

Valoarea nutritiva a produselor de morarit si panificatie este determinata de:

        structura si compozitia chimica a bobului cerealier (de grau, porumb, orez, secara, orz,ovaz);

        modul de obtinere a acestor produse, care prezinta particularitati de la o grupa la alta si chiar de la un sortiment la altul.

Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substante organice si anorganice. Acest amestec contine substante necesare organismului uman, dar si substante indiferente si chiar substante antinutritionale.

Dupa rolul pe care il au in metabolism, substantele utile din alimente, necesare organismului omenesc (trofinele), se impart in mai multe grupe:

        substante cu rol energetic, care prin oxidare in organism furnizeaza energie calorica necesara proceselor vitale si cheltuielilor energetice datorate activitatii profesionale. Astfel de substante sunt, in principal, lipidele si glucidele;

        substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi, cum sunt protidele;

        substante cu rol catalitic, cum sunt vitaminele si elementele minerale;

        substante cu rol senzorial, care impresioneaza simturile.

                                                

CAPITOLUL II

                

Prin produse de panificatie se inteleg produsele gustoase si usor asimilabile, obtinute din aluaturi din faina, crescute si coapte, astfel incat sa se realizeze o solubilizare a amidonului si o coagulare a proteinelor.

                  Dupa materia prima, procesul tehnologic si caracteristicile de calitate, produsele de panificatie cuprind: pastele fainoase, produsele de panificatie si de patiserie.

1. Faina

                  Faina este un produs sub forma de pulbere, obtinut prin macinarea boabelor de cereale panificabile (grau, secara). Se prezinta in mai multe tipuri diferentiale prin: culoare, granulozitate si grad de extractie prin cernare.

       a) Tipuri de faina:

            In comert se intalnesc urmatoarele tipuri de faina:

      faina alba (extractie 0-30%)

                 - culoare alb-galbuie cu nuanta cenusie deschisa;

         - granule fine si grisate.

      faina semialba (extractie 0-75%):

         - culoare alb-galbuie cu nuanta cenusie, urme de tarate ;

                 - granulatie fina.

      faina intermediara (extractie 0-85%):

                 -  culoare cenusie-deschis cu nuanta alba sau galbena;

                 -   contine particule de tarate.

      faina neagra (extractie 0-90%)

               - culoare cenusie-deschis cu particule vizibile de tarate.

Grad de extractie: 30% - din 100 kg boabe grau se obtin 30 kg faina si 70 kg tarate.

         b) Compozitia chimica a fainii

            Compozitia chimica a fainii variaza in functie de gradul de extractie:

            faina alba –  substante minerale 0,7%; amidon 80; proteine 11; celuloza 0,15; vitamine B1 - 0,05 mg %, B2 - 0,04 mg %, B3 - 0,1 mg %, PP- 0,6 mg %, E - 0,2 mg %;

            faina semialba – substane minerale 0,8%; amidon 75; proteine 12; celuloza 1;  vitamine B1 - 0,15 mg %, B2 - 0,08 mg %, B3 - 0,2 mg %, PP - 1 mg %, E - 0,5 mg %;

            faina intermediara – substante minerale 1,1%; amidon 73; proteine 12,5; celuloza 1,5; vitamine B1 - 0,25 mg %, B2 - 0,1 mg %, B3 - 0,3 mg %, PP - 3 mg %, E - 1,8 mg%;

            faina neagra – substante minerale 1,3-1,8 %; amidon72; proteine 13; celuloza 2;vitamine B1 - 0,4 mg %, B2 - 0,2 mg %, B3 - 0,5 mg %, PP - 5 mg %, E - 2,2.

                  Faina reprezinta materia prima de baza pentru produsele de panificatie si fainoase.

                  Valoarea alimentara a fainii este determinata de gradul de extractie si de repartizarea componentelor chimice.

2. Pastele fainoase

                  Pastele fainoase sunt produse obtinute dintr-un aluat crud, necopt, modelat in diferite forme si uscate.

                  Aceste produse au la baza faina bogata in gluten cu sau fara adaosuri nutritive: oua, pasta de tomate, spanac.

                  Criterii de clasificare a pastelor fainoase:

a)      Dupa proprietati:

      paste fainoase obisnuite; 

      paste fainoase extra;

      paste fainoase supra.  

b)      Dupa forma si dimensiuni:

      paste fainoase lungi;

      paste fainoase medii;

      paste fainoase scurte.

         

        

CAPITOLUL  III

                  Caracteristici generale ale produselor de panificatie :

    aspect – produse de forma regulata, specifica sortimentului, neturtita, neaplatizata cu sau fara crestaturi;

    coaja – neteda, lucioasa, fara lipituri, crapaturi, nearsa,  dar nici palida;

    culoare – galben-aurie pana la brun-roscata (specifica fiecarui sortiment)

    miez – bine copt, nelipicios, nesfaramicios, elastic, cu pori uniformi, fara urme de faina neframantata, fara straturi compacte, fara corpuri straine;

    miros si gust – placute, caracteristice, fara scrasnet la mestecare datorita impuritatilor minerale, fara gust, miros strain (de mucegai, ranced)  

    semne de alterari microbiene – lipsa; prin rupere, sa nu se formeze fire mucilaginoase.

Caracteristici de calitate ale pastelor fainoase:  

         a) Pastele fainoase:

      obisnuite

             aspect – suprafata neteda, fara urme de faina, fara crapaturi;

             culoare – alba, uniforma;

             miros-gust – caracteristic, placut, fara gust si miros strain;

             corpuri straine – lipsa;

             infestare – nu se admite prezenta insectelor;

             comportarea la fierbere – dupa fierbere, pastele trebuie sa fie elastice, sa nu se lipeasca intre ele;

             cresterea in volum la fierbere (minimum) – 2,5 ori.

   

      extra

    aspect – suprafata neteda, translucida; in ruptura au un aspect sticlos;

    culoare – alb-galbuie uniforma;

    miros-gust – caracteristic, placut, fara miros si gust strain;

    corpuri straine – lipsa;

    infestare – nu se admite prezenta insectelor;

    comportarea la fierbere – dupa fierbere, pastele trebuie sa fie elastice, sa nu se lipeasca intre ele;

    cresterea in volum la fierbere (minimum) – 4 ori.

      super

   aspect – suprafata neteda translucida; in ruptura au aspect sticlos;

   culoare – galbuie-aurie uniforma;

   miros-gust – caracteristic, placut, fara gust si miros strain;

   corpuri straine – lipsa;

   infestare – nu se admite prezenta insectelor;

   comportarea la fierbere – dupa fierbere, pastele trebuie sa fie elastice, sa nu se lipeasca intre ele;

   cresterea in volum la fierbere (minimum) – 4 ori.

            Pastele fainoase sunt produse:

      usor digestibile si nutritive datorita continutului bogat in glucide si proteine;

      solicitate de cumparatori datorita proprietatilor gustative si variatelor utilizari culinare pe care le pot avea; cu conservabilitate ridicate.

Caracteristici de calitate ale biscuitilor si napolitanelor

a)      Biscuiti  

       aspect exterior – bucati plate, de forma regualata, fara goluri sau basici;

       aspect in sectiune – miez bine copt, cu porozitate fina, fara goluri sau incluziuni straine;                 

       culoare – galbuie, bruna (la cei cu cacao);

       consistenta – frageda, dar nesfaramicioasa;

       gust – placut, dulce sau specific condimentelor folosite (la cei aperitiv), fara gust strain, fara scrasnet la masticatie;

       miros – placut, specific aromelor utilizate;

                  Calitatea produselor de panificatie este determinata de:

      materiile prime si auxiliare;

      respectarea procesului de fabricatie.

A.  Materii prime

Materiile prime de baza din industria panificatiei sunt: faina si apa, iar materiile auxiliare indispensabile sunt drojdia si sarea de bucatarie.

Pentru fabricarea articolelor de cofetarie si a specialitatilor se intrebuinteaza si grasimi, oua, zahar, lapte,sau produse lactate care sunt considerate ca materii auxiliare.

Fainurile. In panificatie se intrebuinteaza cel mai des faina de grau si de secara. Fainurile de porumb, orz, ovaz nu au proprietati panificabile, incat se utilizeaza numa in caz de absoluta necessitate in amestec cu faina panificabila.

Proprietatile panificabile ale fainurilor sunt determinate de:

-        cantitatea si calitatea glutenului. O faina foarte buna absoarbe peste 61% apa avand glutenul peste 27% din categoria I, iar o faina buna absoarbe numai

       58-60%.

-        continut de hidrati de carbon solubili; acesta nu trebuie sa depaseasca 4%.

-         puterea de fermentare a fainurilor

-        maturitatea fainurilor

-        gelatinizarea amidonului.

Apa. Apa intrebuintata in industria panificatiei trebuie sa indeplineasca toate conditiile chimice si sanitare impuse unei ape potabile si anume sa nu aiba nici miros, nici culoare, nici continut de microorganisme. Se recomanda temperatura de 10-15°, duritate de 5-15°.

  Drojdia. Drojdia comprimata, necesara fermentatiei contine special proteine si apa avand o umiditate normala de 75%. Din cauza alterabilitatii ei (conservare la temperature de 15° numai 4 zile ), se pastreaza in lazi frigorifere, in care trebuie sa existe un termometru si un grafic unde se specifica temperatura existenta dimineata si seara-zilnic. Lazile frigorifice trebuie sa aibe o temperatura de 2-5° C, sa fie ferite de umezeala si de mirosuri straine Durata de crestere a drojdiei trebuie sa fie de maximum 90 minute. Inainte cu cel putin 20 minute, ea se emulsioneaza cu apa la temperature de 32° C in raport de 1/20.

 Sarea trebuie obligatoriu sa fie gema, iodata, ambalata si inscriptionata cu numele furnizorului, concentratia iodului 0,5%, data fabricatie, termen de valabilitate 6 luni, lotul si schimbul pentru eventualele reclamatii. Se depoziteaza pe paleti de plastic la temperatura 20°C in locuri ferite de caldura si umiditate.

B.  Procesul tehnologic de fabricare a painii

Procesul tehnologic de fabricare a painii, (fig la anexa) se poate desfasura in mai multe variante, in fuctie de marimea unitatii (incepand cu prepararea manuala din brutarii si terminand cu productia continua si anutomata din fabricile mari) si de natura produselor care se vor obtine.

Procesul tehnologic de fabricare a painii are urmatoarele faze:

a) depozitarea si pregatirea materiilor prime;

b) prepararea aluatului si fermentatia;

c) divizarea aluatului; cantarirea aluatului;

d) modelarea aluatului;

e) dospirea bucatilor de aluat;

f) coacerea painii;

g)racirea painii;

h) inmagazinarea painii;

i) ambalarea, marcarea, pastrarea si  transportul painii.

CAPITOLUL IV

1. ANALIZA FIZICO-CHIMICA A MATERIILOR PRIME FOLOSITE IN PANIFICATIE

Principiul metodei

Se extrag impuritatile metalice din proba de faina, cu ajutorul unui magnet si se cataresc.

Aparatura :

        Magnet cu putere de retinere de 5kg

        Lupa cu putere de marire de 5 ori

Mod de lucru :

Din proba de faina se cantaresc 1000g, cu precizie de 0,1g , si se intinde pe o suprafata neteda, intr-un strat de 3-4mm. Se trece magnetul cat mai aproape deasupra probei, ca toata suprafata acesteia sa intre in camp magnetic.

Pariculele de fier retinute de magnet, se curata cu o periuta si se colecteaza pe o foaie de hartie.

Se amesteca din nou proba, se intinde in strat subtire si se repeta operatia de colectare a particulelor metalice, ca mai sus, de cel putin 3 ori.

Se examineaza cu lupa daca impuritatile metalice extrase sub forma de pulbere sau aschii, se separa si se cantaresc separat, cu precizie de 0.0002g.

Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba de analizat.

Calcul si exprimarea rezultatelor :

Continutul de impuritati metalice sub forma de pulbere sau de aschii se exprima in mg/kg produs si se calculeaza cu formula :

Impuritati metalice =  m1/m (mg/kg)

In care : m1 = masa impuritatiilor metalice/pulbere sau aschii in mg.

              m  = masa probei luate in lucru in kg.

Repetabilitatea :

Diferenta intre rezultatele a doua determinari paralele, efectuate de acelasi operator, in cadrul aceluiasi laborator, din aceeasi proba, trebuie sa nu depaseasca 0.02mg impuritati metalice la 100g proba.

Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari, daca sunt indeplinite conditiile de repetabilitate.

2. DETERMINAREA ACIDITATII FAINII

Principiul metodei :

Extractul apos al probei de analizat se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N, in prezenta de fenolftaleina ca indicator.

Aparatura si ustensile :

        Pahare Erlenmayer cu dop slefuit

        Palnie

        Sticla de ceas

        Pipeta

        Biureta

Reactivi :

        Hidroxid de sodiu 0,1 N ;

        Fenolftaleina, solutie 1% in alcool etilic 70% volum.

Modul de lucru :

1.     Se cantaresc 5g faina cu precizie de 0,01g ;

2.     Se introduc intr-un pahar Erlenmayer faina si 50 cm3 de apa ;

3.     Se agita timp de 5 minute (se evita formarea cocoloaselor) ;

4.     Se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina

5.     Se titreaza cu solutie de NaOh 0,1 N pana la aparitia unei coloratii roz, care persista un minut.

Calculul si exprimarea rezultatelor :

1 grad aciditate reprezinta aciditatea din 100grame proba, care se neutralizeaza cu 1 cm3 de hidroxid de sodiu 1N.

Aciditatea = V * 0,1 * 100 / m

 In care :

V= volumul solutiei de hodroxid de sodiu 0,1 folosit la titrare, in cm3

m = masa probei luata pentru determinare, in g ;

0,1 – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu.

Rezulatul se exprima cu o zecimala. Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari.

Aciditatea fainii , grade maxTip 480 2.2Tip 780 3.0Tip 1300 4.0

3. DETERMINAREA UMIDITATII PAINII

Umiditatea painii reprezinta continutul de apa al miezului acesteia.

Principiul metodei :

Metoda consta in uscarea la etuva a unei probe de miez faramitat pana cand masa ramane constanta, iar pierderea in greutate procentuala reprezinta umiditatea probei de analizat.

Aparatura si ustensile :

        Etuva electrica

        Fiola de cantarire

        Balanta analitica

        Spatule

        Cleste metalic

        Exicator cu capac.

Mod de lucru :

        Se cantaresc 6-8 g miez din mijlocul produsului si se introduc in fiola cantarita ;

        Se usuca proba 60 minute in etuva la 130o C ;

        Se racesc fiolele in exicator si se cantaresc ;

Calculul si exprimarea rezultatelor :

% apa = (m-m1) * 100 / m2

In care :

m = masa fiolei + proba inainte de uscare, in g ;

m1 = masa fiolei + proba dupa uscare, in g ;

m2 = cantitatea de produs luata in analiza, in g .

Se efectueaza doua determinari si se considera ca rezultat media aritmetica a acestora.

Paine alba Paine semialba Paine neagraUmiditatea miezului 43,5 – 45,5 42-44,5 42-43

(%)

4. ANALIZA DROJDIEI DE PANIFICATIE

DETERMINAREA PUTERII DE DOSPIRE A DROJDIEI

Principiul metodei :

Determinarea duratei de ridicare a unei bile de aluat, datorita scaderii densitatii aluatului prin acumulare de CO2, format in urma fermentatie.

Aparatura si ustensile :

      Balon cotat ;

      Sticla de ceas ;

      Mojar cu pistil ;

      Pahar Berzelius ;

      Termometru ;

      Pipeta ;

      Piseta ;

      Spatula ;

Mod de lucru :

1.         se cantaresc 3,12g drojdie cu precizie de 0.01g

2.         se introduc intr`un balon cotat drojdia, faina si 50cm3 apa.

3.         se framanta intr-un mojar timp de 5minute 5cm3 suspensie si 7.5g faina. Se face o bila de aluat.

4.         se introduce bila de aluat intr-un pahar Berzelius cu apa, la temperatura de 32°C

5.         se cronometreaza durata de ridicare a bilei.

Interpretarea rezultatelor:

 In functie de timpul de ridicare a bilei de aluat se apreciaza calitatea drojdiei:

Calitatea drojdiei Timpul de ridicare a bilei in minuteFoarte buna 10-15Buna 15-22Satisfacatoare 22-30

5. ANALIZA SENZORIALA A PAINII

Principiul metodei

Metoda consta in determinarea cu ajutorul simturilor (gust, vaz, miros) a urmatorilor indici de calitate a painii : aspect exterior, stare si aspectul miezului, aroma si gustul.

Caracteristicile senzoriale ale painii :

    Starea si aspectul

    Aroma

    Gustul

    Culoarea cojii

    Aspectul exterior.

Mod de lucru :

Aspectul : se examineaza vizual apinea si se observa forma acesteia, care trebuie sa fie bine conturata, nedeformata, bine crescuta, neplatizata si suprafata cojii care trebuie sa fie neteda, fara zbarcituri sau crapaturi.

Culoarea cojii : se apreaciaza vizual stabilindu-se daca painea are culoare corespunzatoare in functie de sortiment.

Starea si aspectul miezului : se verifica vizual prin examinarea elasticitatii acestuia dupa cum urmeaza :

1.      se raceste painea

2.      se taie paiunea in doua cu un cutit

3.      se apasa usor cu degetul miezul

4.      miezul revine imediat la forma initiala

Aroma 

        se determina mirosund miezul produsului

        se apreciaza daca aroma este corespunzatoare.

Gustul :

       se apreciaza gustand din miezul si coaja painii

       se compara gustul determinat cu conditiile de admisibilitate prezentate in normele de calitate la insusirile senzoriale ale painii.

Aspect  =  painea trebuie sa fie bine crescuta,neplatizata ;

Aroma  = placuta, caracteristica, fara mirosuri straine ;

Gustul  = caracteristic, placut de copt, sarat potrivit ;

Miezul  = volum corespunzator cu pori uniformi, elastici.

Suprafata cojii   = fara zbarcituri, crapaturi mai late de 1cm si mai lungi de 6cm la paine alba si semialba ;

Culoarea cojii  = uniforma, bruna pana la brun roscat in cazul painii negre, brun auriu pana la brun deschis in cazul painii semialbe si galben aurie la painea alba ;

6. ANALIZA SENZORIALA A SARII COMESTIBILE

Principiul metodei

Metoda consta in determinarea cu ajutorul simturilor (gust, vaz, miros) a urmatorilor indici de calitate: culoare, miros si gust.

Materiale necesare :

    Cilindru gradat

    Pahar Berzelius

    Sticla de ceas

    Termometru

    Mojar cu pistil

    Balanta tehnica.

Modul de lucru :

Culoarea : se apreciaza prin examinarea, atat la lumina difuza cat si la lumina directa a zilei, a unei probe de 20 g. sare intinsa in strat cu grosimea de circa 0,5 cm.

Mirosul :

1.    se cantaresc 20 g. sare

2.    se freaca sarea

3.    se miroase sau se degusta.

Gustul :

1.      se cantaresc 5 g. sare

2.      se masoara 95 ml. apa distilata

3.      se amesteca apa cu sarea

4.      se degusta solutia obtinuta la 15-25oC.

CAPITOLUL V

 

1. Determinarea aciditatii fainii

Principiul metodei :

Extractul apos al probei de analizat se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N, in prezenta de fenolftaleina ca indicator.

Aparatura si ustensile :

      Pahare Erlenmayer cu dop slefuit

      Palnie

      Sticla de ceas

      Pipeta

      Biureta

Reactivi :

      Hidroxid de sodiu 0,1 N ;

      Fenolftaleina, solutie 1% in alcool etilic 70% volum.

Modul de lucru :

1.    Se cantaresc 5g faina cu precizie de 0,01g ;

2.    Se introduc intr-un pahar Erlenmayer faina si 50 cm3 de apa ;

3.    Se agita timp de 5 minute (se evita formarea cocoloaselor) ;

4.    Se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina

5.    Se titreaza cu solutie de NaOh 0,1 N pana la aparitia unei coloratii roz, care persista un minut.

Calculul si exprimarea rezultatelor :

1 grad aciditate reprezinta aciditatea din 100grame proba, care se neutralizeaza cu 1 cm3 de hidroxid de sodiu 1N.

Aciditatea = V * 0,1 * 100 / m

 In care :

V = volumul solutiei de hodroxid de sodiu 0,1 folosit la titrare, in cm3

m = masa probei luata pentru determinare, in g ;

0,1 – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu.

Rezulatul se exprima cu o zecimala. Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari.

Aciditatea fainii , grade maxTip 480 2.2Tip 780 3.0Tip 1300 4.0

Calcul si interpretarea rezultatelor :

m = 5g

VNaOH = 5 cm3

Aciditatea = V * 0,1 * 100 / m

Aciditatea = (0,7 * 0,1 * 100) / 5 = 1,4 [grade]

2. DETERMINAREA UMIDITATII PAINII

Umiditatea painii reprezinta continutul de apa al miezului acesteia.

Principiul metodei :

Metoda consta in uscarea la etuva a unei probe de miez faramitat pana cand masa ramane constanta, iar pierderea in greutate procentuala reprezinta umiditatea probei de analizat.

Aparatura si ustensile :

      Etuva electrica

      Fiola de cantarire

      Balanta analitica

      Spatule

      Cleste metalic

      Exicator cu capac.

Mod de lucru :

      Se cantaresc 6-8 g miez din mijlocul produsului si se introduc in fiola cantarita ;

      Se usuca proba 60 minute in etuva la 130o C ;

      Se racesc fiolele in exicator si se cantaresc;

Calculul si exprimarea rezultatelor :

% apa = (m-m1) * 100 / m2

In care :

m = masa fiolei + proba inainte de uscare, in g ;

m1 = masa fiolei + proba dupa uscare, in g ;

m2 = cantitatea de produs luata in analiza, in g .

Se efectueaza doua determinari si se considera ca rezultat media aritmetica a acestora.

Paine alba Paine semialba Paine neagraUmiditatea miezului (%)

43,5 – 45,5 42-44,5 42-43

 Calcul si exprimarea rezultatelor:

m= 22g

m1=19g

m2=7g

% apa = (m-m1) * 100 / m2

%apa = (22-19 ) *100 / 7

           = 3 * 100 / 7

           = 42, 86 %

3. ANALIZA SENZORIALA A SARII COMESTIBILE

Principiul metodei

Metoda consta in determinarea cu ajutorul simturilor (gust, vaz, miros) a urmatorilor indici de calitate: culoare, miros si gust.

Materiale necesare :

       Cilindru gradat

       Pahar Berzelius

       Sticla de ceas

       Termometru

       Mojar cu pistil

       Balanta tehnica.

Modul de lucru :

Culoarea : se apreciaza prin examinarea, atat la lumina difuza cat si la lumina directa a zilei, a unei probe de 20g sare intinsa in strat cu grosimea de circa 0,5 cm.

Mirosul :

4.    se cantaresc 20g sare

5.    se freaca sarea

6.    se miroase sau se degusta.

Gustul :

5.      se cantaresc 5g sare

6.      se masoara 95ml apa distilata

7.      se amesteca apa cu sarea

se degusta solutia obtinuta la 15-25oC.

Examinare practica pe sare :

Culoare = nu prezinta impuritati

Miros = nu are mirosuri straine

Gust = sarat, fara alte gusturi straine

CAPITOLUL VI

Pentru a obtine un produs de calitate superioara si materiile prime trebuie sa fie de calitate superioara, respectiv faina la receptie, pe langa documentul de livrare trebuie sa fie insotit de certificat de calitate in care se mentioneaza aciditatea, umiditatea, glutenul si impuritatile, iar sacii in care este ambalata trebuie sa fie inscriptionati cu numele firmei producatoare, cu data fabricatiei si data expirarii.

Drojdia este de asemenea ambalata in hartie, in celofan apoi puse in cutii de carton, pe care sunt inscriptionate data fabricatiei si valabilitatea.

Sarea terbuie sa fie etichetata la fel ca faina, trebuie insotita de certificat de calitate si conform noilor standarde europene, trebuie folosita numai sare iodata.

Apa trebuie sa fie potabila, din reteaua oraseneasca pentru care trebuie luata proba si dusa la laborator, pentru a putea fi eliberata o autorizatie.

Conform UE produsele de panificatie trebuie sa contina si propionat de calciu impus ca o norma de calitate pentru populatie.

Acestea sunt caracteristicile de calitate care trebuie urmarite pentru ca produsele de panificatie sa se ridice la standardele impuse.

CAPITOLUL VII

 „Tehnologia industriilor alimentare” de L. Katherin – Editura tehnica

www.regielive.ro

www.preferatele.com

CAPITOLUL VIII

Defectele painiiCauzele care le provoaca

1. Defecte de forma

Painea este prea bombata

Painea este prea latita (plata)

Aluatul a fost prea dens, a avut o dospire de durata prea scurta sau coacerea s-a facut intr-un cuptor prea incins

S-a folosit in fabricatie faina cu insusiri slabe de panificatie, provenita din cereale incoltite sau faina incinsa

Aluatul s-a facut prea moale sau dospirea a fost prelungita prea mult

Nu s-a pus sare in aluat

S-a facut plamadeala mica sau s-a condus fermentatia la cald

Coacerea s-a efectuat intr-un cuptor prea rece

Coacerea s-a efectuat intr-un mediu avand o cantitate exagerata de abur.

2. Defecte de volum

Painea are volum mic

S-a folosit faina slaba sau veche

S-a facut un aluat dens (prea legat)

Dospirea a fost de scurta durata si s-a facut la cald sau cuptorul a fost prea incins

3. Defecte de gust

Painea are gust acru

Painea are gust dulce

Painea are gust nesarat

Painea are gust sarat

S-a folosit plamadeala veche sau s-a condus fermentatia la cald

S-a folosit plamadeala nefermentata (tanara)

S-a omis introducerea sarii

S-a pus prea multa sare din cauza fainii slabe sau a neglijentei in preparare

4. Defectele cojii

Culoarea defectoasa a cojii

Culoarea deschisa a cojii

Culoarea inchisa a cojii

Culoarea neuniforma a cojii

Basici dulci sau arse ale cojii

S-a folosit faina nematurizata

S-a folosit faina “tare la foc” , s-a facut aluat prea legat sau aluatul a fermentat prea mult

S-a copt aluatul in cuptor rece, timpul de coacere a fost de scurta durata sau nu s-a folosit la coacere destul abur (de loc)

S-a folosit faina provenita din cereale incoltite sau s-a

efectuat coacerea intr-un cuptor prea incins, timpul de

Coaja prea groasa si tare

Coaja lipicioasa

Crapaturile cojii (la suprafata si lateral)

coacere a fost de lunga durata

Cuptorul nu coace uniform sau s-a stropit painea neglijent

Fermentatia a fost de scurta durata sau s-a folosit plamadeala nematurizata

S-a folosit aluat prea moale

S-a efectuat coacerea intr-un cuptor prea incins

S-a efectuat coacerea intr-un cuptor rece

S-a folosit un cuptor prea incins

S-a folosit faina din cereale incoltite sau faina cu gluten slab

Aluatul fermentat prea mult, dospirea finala a fost de scurta durata si coacerea s-a efectuat intr-un cuptor prea incins

La dospirea finala aluatul a prins coaja

S-au asezat bucatile de aluat prea apropiate de vatra

In timpul coacerii s-a introdus in cuptor prea putin sau prea mult abur;

S-a folosit un cuptor rece.5. Defectele miezului

Desprinderea miezului de coaja

Straturi compacte in mijlocul miezului de culoare inchisa

Miez umed si lipicios

Crapaturi in miez

Miezul prea sfaramicios

Pori prea mici

Pori mari si neregulati

Basici si goluri in miez

Culoarea roscata sau inchisa (cenusie) a miezului

S-a folosit faina slaba sau provenita din cereale incoltite

Fermentatie insuficienta: S-a folosit un cuptor prea incins

S-a folosit faina cu putere de hidratare redusa, plamadeala

nematurata si in cantitate redusa

S-a folosit faina rece sau s-a condus fermentatia la rece

Dospirea finala a fost de scurta durata sau aluatul a fost prea moale

Timpul de coacere a fost prea scurt

S-a folosit un cuptor prea incins

Depozitare necorespunzatoare (paini ingramadite)

Transport necorespunzator (paini ingramadite)

Cauzele sunt identice ca la punctul de mai sus

S-a folosit faina nematurata sau alterata

S-a format un aluat prea legat si insuficient fermentat

S-a facut dospirea finala de scurta durata

S-a folosit faina grisata sau “tare la foc”, sau s-a facut un aluat prea legat

S-a folosit prea multa faina la modelare

S-a folosit plamadeala nematurata

S-a efectuat coacerea intr-un timp prea scurt, refacandu-se gelatinizarea completa a amidonului

S-a facut un aluat prea legat sau insuficient maturat (aciditate mica)

S-a facut un aluat prea moale sau insuficient maturat

S-a folosit plamadeala trecuta (glutenul s-a ros)

S-a facut modelarea cu prea multa faina

S-a folosit faina infestata cu gandaci acarieni sau provenita din grau atacat de gargarite

S-a facut un aluat prea moale care contine apa nelegata

S-a facut fermentatia de prea lunga durata din cauza conducerii la rece a fermentatiei

Timpul de coacere a fost prea lung, datorita cuptorului care a fost prea rece sau neglijentei cocatorului

                              CERCETARE STIINTIFICA        

                                     

                                   operatori de “service” la

Livrarea produselor                cumparator si suportarea logisticii

catre beneficiari

                        Analize, incercari, probe(verificarea fiabilitatii)

Control final

conformare fata de                                             Efectuarea

contracte                                                           calculelor

                                CERCETARE STIINTIFICA    tehnico-economice  

Controlul proceselor                                            si comerciale              

tehnologice

(conformare fata de                 Proiectarea si executarea prototipului

doc. tehnica             Procesul de productie    Omologarea prototipului

                                                                                        

              Asigurare, aparate de                              Stabilirea

              masura, standuri            Aprovizionarea    tehnologiilor                 

           pentru probe functionale    materialelor,       si asigurarea  

                                               receptie calitativa   masinilor, disp.,

                                                                           calificare cadre

PROPRIETATI ORGANOLEPTICE

Tabel nr. 1

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Exterior General

Produs bine dezvoltat, cu format specific sortimentului: rotund, oval, lung, paralelipipedic (pentru painea la forma).

Suprafete cu sau fara crestaturi (oblice, longitudinale, intersectate) specifice sortimentului.

Aspect Coaja Suprafata lucioasa, mata sau specifica sortimentului.

Aspect miez (in sectiune)Miez bine afanat pe toata suprafata sectiunii, fara aglomerari de faina, legat structural de coaja, elastic cu pori fini.

AromaPlacuta, caracteristica painii albe bine coapte, fara miros strain (de mucegai, de ranced, de combustibil)

GustPlacut, caracteristic painii albe bine coapte, fara scrasnet datorat impuritatiilor minerale(nisip, pamant)

PROPRIETATILE FIZICE SI CHIMICE

Tabelul nr. 2

Paine alba

Felul coacerii

Umiditate miez % max

Porozitate % minim

Aciditate, grade max.

Volum cm3 la100 g. minim

Continut de clorura de sodiu % max.

Continut de cenusa insolubila in acid clorhidric 10%, % max

0,300 vatra 43,5 73 3 2901,3 0,2

0,500 forma 44,5 74 3 300

0,500 vatra 44,5 73 3 2901,3 0,3

1,000 forma 44,5 74 3 300

1,000 vatra 44,5 73 3 280 1,3 0,2

1,500 forma 45 74 3

peste vatra 45,5 73 3 290 1,3

Factori care influenteaza calitatea produselor: