ANALIZATORII

CURS – Anul I,semestrul I,Asistent medical generalist

Sistemele unitare care receptioneaza, conduc si transforma informatia din mediul extern si inter, in

senzatii specifice se numesc analizatori .

• Anatomic, un analizator e format din trei componente:

- Segmentul periferic – receptorul – poate fi o simpla dendrita a unui neuron sau celule epiteliale modificate, specializate care transforma diferiti stimuli in potential de actiune.

* Receptorii pot fi: exteroceptori, proprioceptori, interoceptori (apare o depolarizare nepropagata- potential de receptor).

- Segmentul intermediar – de conducere – format din neuroni senzitivi ce formeaza caile ascendente: directe (spino-talamo-corticala) si indirecte (sistemul reticulat ascendent activator).

- Segmentul central – zona corticala specifica la nivelul careia se face analiza , sinteza si prelucrarea informatiilor. Rezultatul acestor actiuni este crearea senzatiilor specifice si constiente.

ANALIZATORUL CUTANAT

• Este organul uman care are suprafata cea mai mare de contact cu mediul. Datorita diversitatii de receptori specifici, pielea receptioneaza informatii tactile(presionale si vibratorii), termice si dureroase.

• Anatomic, pielea este formata din trei straturi principale: epidermul dermul si hipodermul:

-Epidermul – tesut epitelial, pluristatificat, pavimentos, de tip cornos.

- Dermul- tesut conjunctiv – cuprinde formatiuni caracteristice (foliculi pilosi, muschii firului de par, retea vasculara, gl. Sebacee, tubuli de excretie ai gl. Sudoripare) si receptori nervosi: terminatii nervoase libere, corpusculi Meissner si Krause.

- Hipodermul – tesut conjunctiv lax, numeroase celule adipoase, glomerulul gl. sudoripare, retea vasculara subcutanata, nervii cutanati, receptori nervosi: corpusculii Valter-Pacini, Ruffini, Golgii-Mazzoni si discurile Merkel.

Sensibilitatea tactila, presionala si vibratorie

• Receptori: terminatii nervoase libere, corpusculi Meissner, discuri Merkel, corpusculi Pacini.

• Cale de conducere: fibre nervoase ale neuronilor din ganglionul spinal sau ganglionul cerebral de pe traseul nervului V.

• Segment central: aria somestezica I si II

Sensibilitatea termica

• Receptori: pentru cald – corpusculi Ruffini, pentru rece – corpusculi Krause, terminatii nervoase libere.

• Cale de conducere: fibre din ganglionii spinali sau cranieni.

• Segment central: zona somestezica I si II

Sensibilitatea dureroasa

• Receptori: terminatii nervoase libere aflate in tendoane, muschi, periost, tunica vaselor de sange, peretele viscerelor.Nu au un stimul adecvat, adaptarea la durere este foarta slaba.

• Cale de conducere:cai ascendente prin fibre nervoase sensitive somatice si viscerale.

• Segment central: scoarta cerebrala, aria senzitiva.

ANALIZATORUL VIZUAL

• Receptioneaza 90% din informatiile mediului inconjurator si, impreuna cu analizatorul auditiv si cel kinestezic, are rol de orientare constienta si de pastrare a echilibrului corpului.

• Segmentul periferic: - Ochiul - este un organ pereche, fiind format din globul ocular si organele anexe ale globului ocular.

• Globul ocular are forma sferica, usor turtita de sus in jos. Axul antero-posterior reprezinta axul anatomic al ochiului, care poate prezenta mici variatii de diametru, influentand functionarea ochiului.

• Este format din tunici si medii refringente.• Tunicile globului ocular:- Externa – sclerotica, membrana fibroasa, opaca si corneea, spre partea anterioara, transparenta, formata din cinci straturi de celule.

- Mijlocie- coroida, formata din trei straturi –membrana bazala, strat vascular, strat pigmentar corp ciliar si iris, este puternic vascularizata .- Interna – retina, alcatuita din trei staturi

diferite de celule: stratul ganglionar ai neuronilor multipolari, stratul de celule bipolare si stratul celulelor cu conuri si bastonase (fotoreceptoare). Acestea contin pigmentul vizual: celulele cu con contin iodopsina, cele cu bastonas contin rodopsina.

• Mediile refringente ale ochiului:- Corneea, functioneaza ca o lentila convex-

concava.- Cristalinul ,o lentila biconvexa, este organul

activ al acomodarii vizuale.- Umoarea apoasa – umple camera anterioasa

si camera posterioara.- Corpul vitros - contine umoarea sticloasa ,

mediul refringent.

Organele anexe ale globului ocular

• Muschii globului ocular sunt in numar de 6:- 4 muschi drepti: drept superior, drept inferior,

drept intern, drept extern.- 2 muschi oblici: muschiul oblic mare si

muschiul oblic mic.• Organele de protectie:sprancene, pleoape,

gene si aparat lacrimal.

Formarea imaginii

• La nivelul corneei si a cristalinului, razele de lumina sufera o tripla refractie.

• Lungimea axului antero-posterior este de 24 mm, iar distanta focala principala este de 17 mm.

• Prin trecerea luminii prin mediile refringente, se formeaza pe retina o imagine micsorata si rasturnata fata de imaginea reala.

• Datorita neconcordantei dintre diametrul antero-posterior al globului ocular si puterea de convergenta a sistemului mediilor tranparente, apar dereglarile de vedere:

- ochiul cu vedere normala – emetrop – imaginea se formeaza pe retina;

- ochiul cu neconcordanta – ametrop – poate fi ochi miop, cand imaginea se formeaza in fata retinei si ochi hipermetrop, cand imaginea se formeaza in spatele retinei; astigmatismul e dat de curburile inegale ale corneei si cristalinui, cand se formeaza o imagine dubla.

• Acomodarea vizuala pentru obiectele aflate la distanta mai mica de 6 m sau la o departare minima de 15 cm, se realizeaza prin activitatea muschiului ciliar care modifica adecvat curbura cristalinului. Punctul maxim la care ochiul distinge imaginea clara se numeste punctum remotum, distanta minima aflandu-se in punctum proximum.

• Cu varsta scade puterea de acomodare a cristalinului datorita pierderii elasticitatii acestuia.

Modificari la nivelul retinei sub actiunea luminii• Pentru a produce o senzatie luminoasa, lumina trebuie

sa aiba o anumita intensitate care sa depaseasca pragul de excitatie.

• La nivelul retinei se produc trei tipuri de mecanisme:- motorii – impresionarea celulelor din stratul

pigmentar si fotoreceptor;- chimice – celulele cu bastonase contin rodopsina iar

cele cu conuri, iodopsina, cele doua substante se descompun la lumina si se refac la intuneric;

- electrice –la nivelul celulelor fotoreceptoare se produc curenti de actiune, care determina aparitia unui potential de actiune.

Caracteristici ale vederii

• Vederea cromatica in spectrul luminii albe(400 -800 nm)

• Vederea diurna si nocturna • Acuratetea vizuala• Campul vizual• Vederea binoculara• Persistenta imaginii vizuale • Defectele vederii cromaice• Iluzii optice

• Calea de conducere : calea optica- de la ochi la corpii geniculati externi in talmus- de la talamus la aria corticala• Segmentul central:- marginea scizurii calcarine din lobul occipital

THE END

ANALIZATORUL ACUSTICO -VESTIVULAR

• Segmentul periferic insumeaza doua simturi:- simtul auzului asigurat prin analizatorul auditiv- simtul echilibrului si a pozitiei spatiale asigurat

prin analizatorul vestibular- Urechea – este organul care contine receptorii

analizatorului

ANALIZATORUL AUDITIV

• Urechea umana poate percepe sunete si zgomote cu o frecventa cuprinsa intre 20 si 20 000 Hz si o amplitudine de 130 db.

• Este un sistem complex alcatuit din trei segmente: urechea externa, medie si interna

a) Urechea externa – pavilion si conduct auditiv extern – capteaza undele sonore si le dirijeaza spre timpan.

b) Urechea medie – sistem de osisoare:ciocanul , nicovala si scarita, fereastra ovala, fereastra rotunda, tompa lui Eustachio.

c) Urechea interna- localizata in stanca osului temporal, formata dintr-un labirint osos: vestibulul osos, canale semicirculare osoase si cohleea osoasa. In interiorul acestei structuri se gaseste labirintul membranos. - labirintul membranos : vestibulul membranos ce contine doua vezicule, utricula si sacula, canale semicirculare membranoase, continand receptorul vestibular si melcul membranos – canalul cohlear, continand receptorul pentru auz

• COHLEEA- are aspctul unei cochilii de melc, rasucita de doua

ori si jumatate in jurul axei, numite columela.- canalul format e strabatut de o lama osoasa ,

numita lama spirala, la varf lasa o deschidere – helicotrema.

- lama osoasa se continua cu membrana bazilara, ce separa canalul in doua rampe: rampa vestibulara- superioara, rampa timpanica – inferioara, ambele comunica prin helicotrema, si contin perilimfa.

- membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana vestibulara (Reissner), formeaza canalul cohlear,umplut cu endolimfa, ce contine organul Corti – format din celule receptoare auditive.

- celulele receptoare auditive, prevazute cu cili, sunt asezate pe o membrana, mb. reticulata, inconjurate de celule de sustinere; cilii acestor celule sunt captivi intr-o mb. elastica si subtire, numita mb. tectoria

• Calea de conducere – protoneuronul caii auditive se gaseste in columela, axonii formand nervul cohear;- deutoneuronul caii auditive - nucleii cohleari

pontini.- tritoneuronul caii auditive – corpul geniculat

medial din metatalamus.• Segmentul central: aria auditiva primara din

gurusul temporal superior.

ANALIZATORUL VESTIBULAR

• Segmentul periferic- format din sistemul vestibular si canalele semicirculare membranoase:

- regiunea vestibulara membranoasa impartita in sacula si utricula, contine aparatul otolitic sau macula cu celule receptoare

- canalele semicirculare membranoase prezinta la baza o dilatatie, ampula ce contine organul receptor – creasta ampulara

• Segmentul de conducere:- protoneuronul caii vestibulare – gg. Vestibular

Scarpa- deutoneuronul caii – nucleii vestibulari

bulbari, colaterale spre cortexul cerebelos, maduva si nucleii nervilor cranieni III, IV si VI

- tritoneuronul caii – in talamus• Segmentul central – zona de proiectie

corticala nelocalizata din lobul temporal.

ANALIZATORUL OLFACTIV

• Segmentul periferic – localizat in mucoasa nazala din regiunea cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a etmoidului.

• Substantele odorante ajung la nivelul celulelor receptoare dupa ce sunt dizolvate in stratul de mucus de la suprafata mucoasei olfactive.

• Nu exista receptori specifici, ci doar dendritele neuronilor din mucoasa, iar mecanismul discriminarii olfactive nu este pe deplin elucidat.

• Segmentul de conducere:- protoneuronul caii olfactive – neuroni bipolari,

fusiformi, ce contin butonul olfactiv.- deutoneuronul caii olfactive – localizat in

bulbul olfactiv, formand tractul olfactiv• Segmentul central: aria corticala olfactiva din

girul hipocampic.Simtul mirosului este unul din putinele

simturi care se adapteaza rapid, desi stimulul persista.

ANALIZATORUL GUSTATIV

• Segmentul periferic – localizat in mugurii gustativi, din peretii papilelor gustative: fungiforme, circumvalate, foliate, filiforme (contin doar receptori tactili, termici si durerosi).

- mugurii gustativi sunt formati din celule de sustinere si celule specializate, alungite, cu cili.

- omul percepe patru gusturi fundamentale: dulce, amar, acru, sarat, localizate diferit la nivelul limbii.

• Gustul amar – la baza limbii

• Gustul acru-marginile limbii

• Gustul sarat-lateralul limbii

• Gustul dulce-varful limbii

• Segmentul de conducere:- protoneuronul –in ganglionul nervilor spinal

VII, IX si X.- deutoneuronul – in bulb- tritoneuronul – in talamus.

• Segmentul central – scoarta cerebrala, circumvolutiunea postcentrala

Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate, senzatia gustului disparand, chiar daca stimulul persista.

ANALIZATORUL KINESTEZIC

• Segmentul periferic: prorpioceptorii localizati la nevelul muschilor scheletici, tendoane, ligamente si suprafete articulare: corpusculi Pacini si Ruffini, organe tendinoase Golgi, fusuri neuromusculare, terminatii nervoase libere.

- corpusculi Pacini – stimulati de miscari rapide- corpusculi Ruffini – receptori de presiune- organe tendinoase Golgi – stimularti de tensiunea

aplicata fibrelor tendinoase in timpul contractiei

- Fusul neuromuscular – un complex de fibre musculare scheletice, incluse intr-o capsula conjunctiva si deservite de doua tipuri de fibre senzitive: terminatii nervoase spiralate si terminatii secundare sau „in buchet”, si fibre moorii eferente.

• Segmentul de conducere:- protoneutonul – in ganglionii spinali- deutoneuronul – in maduva spinarii urmand

calea de conducere propiroceptiva constienta si inconstienta

- tritoneuronul- in talamus

• Segmentul central:scoarta cerebrala in zona senzitivo-motorie din lobul parietal si frontal