+ All Categories
Home > Healthcare > analizator acustico-vestibular

analizator acustico-vestibular

Date post: 26-Jan-2017
Category:
Upload: simonacadare
View: 189 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
23
Analizator acustico- vestibular
Transcript
Page 1: analizator acustico-vestibular

Analizator acustico-vestibular

Page 2: analizator acustico-vestibular

• Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare: aparatul acustic pentru auz şi aparatul vestibular sau al echilibrului - pentru poziţia spaţiala a corpului în repaus şi în mişcare.

• Fiecare din aceste aparate prezintă un nerv special pentru conducerea excitaţiilor: nervul cohlear pentru analizatorul auditiv şi nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului.

• Receptorii ambilor analizatori se află în urechea internă, iar căile de conducere sunt ramuri ale aceluiaşi nerv cranian VIII.

• Urechea este constituită din următoarele componente: urechea externă, urechea medie sau mijlocie şi urechea internă.

Page 3: analizator acustico-vestibular
Page 4: analizator acustico-vestibular

Urechea externă• Urechea   externă este formată din pavilionul urechii şi

conductul auditiv extern. Pavilionul urechii prezintă un schelet fibrocartilaginos ale cărui ridicături şi depresiuni servesc la captarea şi dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern şi la determinarea direcţiei din care vin. Conductul auditiv extern continuă pavilionul până la membrana timpanică. Tegumentul conductului auditiv extern este prevăzut cu peri şi glande sebacee modificate (glande ceruminoase), care secretă cerumenul, cu rol de a proteja membrana timpanică de pătrunderea corpilor străini.

Page 5: analizator acustico-vestibular

Urechea medie• Urechea medie este situată intr-o cavitate a

osului temporal. Spre partea exterioară prezintă membrana timpanică, iar spre partea internă prezintă fereastra ovală şi fereastra rotundă, ambele acoperite cu membrane. Între membrana timpanică şi membrana ferestrei ovale se află un lanţ de trei oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa. Urechea medie comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio.

Page 6: analizator acustico-vestibular
Page 7: analizator acustico-vestibular

Urechea internă• Urechea interna este formată din labirintul osos, săpat în osul

temporal, în interiorul căruia se află labirintul membranos. Labirintul osos cuprinde: vestibulul osos, canale semicirculare osoase şi melcul osos sau cohleea osoasă.

• Labirintul membranos este constituit din utriculă şi saculă (vezicule situate în vestibulul osos), canalele semicirculare membranoase (situate în canalele semicirculare osoase) şi melcul membranos sau canalul cohlear (în cohleea osoasă). În interiorul labirintului membranos se află endolimfa.

• Între labirintului osos şi cel membranos se află un lichid numit perilimfa, lichid cu compoziţie chimică asemănătoare lichidului cefalorahidian. La baza canalelor semicirculare (în ampulele acustice), în utriculă şi saculă se află receptorii analizatorului vestibular. În canalul cohlear se află receptorul analizatorului acustic (organul Corti).

Page 8: analizator acustico-vestibular

Analizatorul acustica) Segmentul receptorCohleea osoasă este un canal spiral răsucit de două ori şi jumătate în jurul unui ax, numită columelă. Din columelă se desprinde spre canalul spiral lama spirală osoasă, care se răsuceşte în jurul columelei pe toată lungimea canalului spiral. Lama spirală osoasă şi membrana bazilară, care o continuă, împart canalul spiral în două rampe: vestibulară (care comunică cu vestibulul) şi timpanică (ce comunică cu fereastra rotundă). Cele două rampe comunică între ele prin helicotremă, orificiul situat la nivelul cupolei melcului. Melcul membranos, canalul cohlear, are peretele inferior constituit din lama spirală şi membrana bazilară, iar peretele superior de membrana Reissner ).

Organul Corti în canalul cohlear se află organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura sa se află situat pe membrana bazilară. Celulele senzoriale ciliate aflate în constituţia epiteliului senzorial sunt dispuse de o parte şi de alta a tunelului Corti, median pe un singur rând, lateral pe două-patru rânduri. Ele sunt însoţite de celule de susţinere. Cilii celulelor senzoriale, după ce străbat membrana reticulată, sunt acoperiţi de membrana tectoria. Baza celulelor senzoriale este conectată cu dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti .

Page 9: analizator acustico-vestibular
Page 10: analizator acustico-vestibular

• Segmentul de conducere are primul neuron în ganglionul spiral Corti din columelă. Axonii acestuia formează ramura cohleară a nervului cranian VIII (vestibulocohlear). Deutoneuronii căii se află în nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se încrucişează parţial formând două fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele lui Corti, atât de la cel din partea stângă, cât şi de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron în corpii geniculaţi mediali din metatalamus. Din lemniscurile laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, în nucleul facialului, care inervează muşchii scăriţei, la nucleul oculomotorului, la substanţa reticulată şi la cerebel.

Segmentul central este localizat în girusul temporal superior, unde are loc analiza excitaţiilor şi realizarea senzaţiei de auz. Fiecare organ Corti proiectează bilateral. Proiecţia corticală a diferitelor zone ale organului Corti se face distinct

Page 11: analizator acustico-vestibular

• Funcţia analizatorului acusticExcitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic captează, recepţionează undele sonore şi creează senzaţia auditivă. Urechea umană percepe sunete între 16-20.000 de vibraţii/secundă. Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate în conductul auditiv extern şi conduse spre membrana timpanică, a cărei vibraţie o determină. Sistemul de oscioare din urechea medie preia aceste vibraţii, le amplifică dacă sunt slabe sau le atenuează dacă sunt prea puternice şi le transmite membranei ferestrei ovale.

Mişcările acesteia determină deplasarea oscilatorie a perilimfei prin rampa vestibulară, helicotremă, apoi prin rampa timpanică până la fereastra rotundă care asigură menţinerea constantă a presiunii perilimfei. Oscilaţiile perilimfei determină oscilaţii ale membranei bazilare pe care se afla organul Corti şi ale endolimfei, mărind sau micşorând distanţa dintre celulele receptoare şi membrana tectoria (variaţii de contact). Astfel, în urma presiunii exercitate de membrana tectoria asupra cililor şi a deplasării organului Corti faţă de acesta, se realizează stimularea cililor celulelor receptoare.

În urma stimulării apar potenţialele microfonice de receptor, care sunt preluate şi transmise prin fibrele căii de conducere. La frecvenţe înalte, vibrează membrana bazilară de la baza melcului membranos, iar la frecvenţe joase vibrează membrana bazilară de la vârful melcului. Amplitudinea vibraţiei este direct proporţională cu intensitatea stimulului. Acuitatea auditivă maximă este între 1.000-4.000 Hz.

Pragul auditiv măsurat în decibeli este 0. Urechea umană perecepe sunete între 0-140 dB. Peste această valoare a intensităţii sonore este afectat organul Corti. Surditatea poate fi datorată unor deficienţe de transmisie, de recepţie sau ambelor cauze. Ea poate fi totală, parţială, unilaterală sau bilaterală.

Page 12: analizator acustico-vestibular
Page 13: analizator acustico-vestibular
Page 14: analizator acustico-vestibular
Page 15: analizator acustico-vestibular

Adnotează desenul

Page 16: analizator acustico-vestibular

Adnotează desenul

Page 17: analizator acustico-vestibular

Formarea auzului• Unda sonoră—captată de pavilionul urechii—

condusă prin conductul auditiv extern—membrana timpanică vibrează—vibrează şi lanţul de scăriţe—vibrează membrana de pe fereastra ovală—undele trec în perilimfa din rampa vestibulară—la nivelul helicotremei undele trec în rampa timpanică—membrana bazilară se denivelează—cilii celulelor receptoare se îndoaie(moment care coincide cu generarea impulsului nervos)—c.a—centru nervos—senzaţia de auz

Page 18: analizator acustico-vestibular

Analizatorul vestibular a) Segmentul receptor este situat în utriculă, saculă şi în dilataţiile canalelor

semicirculare (ampule). Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse în trei planuri ale spaţiului, la 45° unul faţă de celelalte şi se deschid în utriculă. Deschiderile sunt în număr de cinci, deoarece două dintre canalele semicirculare se unesc. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numită ampulă. În cele trei ampule se află crestele ampulare. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate şi celule de susţinere. Cilii celulelor receptoare sunt înglobaţi într-o masă gelatinoasă, numită cupula.

Maculele din utriculă şi saculă au acelaşi tip de epiteliu senzorial, alcătuit din celule receptoare ciliate şi celule de susţinere. În masa gelatinoasă care acoperă cilii se află granule calcaroase, numite otolite. Maculele constituie aparatul otolitic. Crestele ampulare şi maculele sunt receptorii analizatorului vestibular. Crestele ampulare deservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc echilibrul static şi acceleraţia liniară. Celulele receptoare ale ambelor formaţiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii Scarpa.

Page 19: analizator acustico-vestibular

Receptorii analizatorului vestibular

Macula din utriculă şi saculă Ampula din dilataţia de la bazacanalelor semicirculare

Page 20: analizator acustico-vestibular

Macula

Page 21: analizator acustico-vestibular

Crestele ampulare recepţionează mişcări de rotaţie în jurul celor trei axe

Page 22: analizator acustico-vestibular

• Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii în ganglionii Scarpa. Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formează ramura vestibulară a nervului vestibulocohlear (VIII) şi fac sinapsă cu deutoneuronii în nucleii vestibulari în căi directe şi colaterale. Calea directă constituie fasciculul principal al sensibilităţii. Al treilea neuron al căii se află în talamus, iar axonii acestuia se proiectează în cortex.

Căile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre măduvă, calea motorie extrapiramidală, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel spre nucleul roşu şi formaţiunea reticulată, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI .

c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiţi autori îl plasează în girusul temporal superior sau în girusul parietal ascendent.

Page 23: analizator acustico-vestibular

• Funcţia analizatorului vestibularMenţinerea echilibrului organismului este asigurată prin modificări ale tonusului muscular, care determină păstrarea proiecţiei centrului de greutate al corpului în poligonul de sprijin. Acţiunea unei forţe, care determină deplasarea centrului de greutate, produce modificări reflexe ale tonusului muscular. Crestele ampulare sunt receptori stimulaţi de accelerarea sau încetinirea mişcărilor de rotaţie a capului şi a corpului. Rotirea capului determină deplasarea endolimfei din canalul semicircular aflat în planul mişcării. Endolimfa, în deplasare în direcţie contrară direcţiei de mişcare, antrenează cupula, care stimulează cilii celulelor receptoare. Acestea descarcă permanent impulsuri.

La inceputul mişcărilor orizontale, verticale sau de rotaţie, frecvenţa acestora creşte. Pe baza acestor impulsuri ajunse în trunchiul cerebral, se desfăşoară reflexele labirintice de acceleraţie, care determină contracţii ale muşchilor cefei, ochilor, corpului şi membrelor, numite reflexe de echilibru sau statokinetice. În cazul maculelor, gravitaţia face ca otoliţii să exercite permanent presiune asupra cililor. În funcţie de poziţia capului se modifică şi modul de acţiune a otoliţilor asupra cililor, generând presiune sau tensiune.

Acesta este punctul de pornire al reflexelor de poziţie sau statice, în funcţie de poziţia capului sau de acceleraţia mişcării liniare. Modificările pozitţiei capului influenţează poziţia corpului (postura). Reflexele care determină postura se numesc reflexe statice sau posturale. Împreună cu analizatorul vestibular, în reacţiile de redresare posturala, mai sunt implicaţi analizatorii cutanat, kinestezic şi vizual, cerebelul şi nuclei ai nervilor cranieni III, IV, VI.


Recommended