Analiza Unei Tranzactii Comerciale

8/12/2019 Analiza Unei Tranzactii Comerciale

1/27

1

1.Caracterizarea generala a tranzactieiListarea la bursa presupune respectarea regulamentului aprobat de consiliul fiecarei

burse, cat si intrunirea cerintelor impuse de legislatia nationala.

Regulamentul de admitere la bursa contine conditiile ce trebuiesc indeplinitede osocietate pentru a fi admisa pentru cotare, modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor,

cat si continutul cererii pentru listare.

Conditiile de indeplinit1:

a) Organizarea firmei sub forma de societate de actiuni (SA)b) In urma deschiderii firmei (derularii cu succes a unei oferte publice de vanzare de

actiuni - IPO), actiunile firmei vor fi inregistrate in cadrul unui departament

specializat al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM);

c) Emitentul ce solicita admiterea la tranzactionare trebuie sa fie o societate comercialace a incheiat o oferta publica de vanzare actiuni in baza unui prospect de ofertaaprobat de CNVM sau ce are aprobat de CNVM un prospect intocmit in vederea

admiterii la tranzactionare;d) Societatea ce solicita listarea trebuie sa fi functionat in ultimii trei ani anterior

solicitarii la tranzactionare si sa fi intocmit situatii financiare pentru aceasta

perioada, in conformitate cu prevederile legale;

e) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimiitrei ani premergatori cererii pentru cotare.

f) Emitentul trebuie sa depuna la Bursa de Valori, prin intermediul unei Societati deServicii de Investitii Financiare numita si Societate initiatoare, toate documentelecerute (cerere de admitere la tranzactionare, prospectul de oferta publica sau

prospectul de admitere la tranzactionare in limba romana si tradus in limba englezain forma legalizata, situatii financiare, etc);

g) Plata comisioanelor corespunzatoare catre Bursa de Valori;h) Emitentul trebuie sa desemneze doua personae care vor mentine legatura

permanenta cu Bursa de Valori Bucuresti

i) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fieegala sau superioara valorii impuse de lege. Emisiunile ulterioare de actiuni, dintr-o

clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.

j) Actiunile trebuie sa fie din aceeasi clasa, iar dispersia acestora sa fie de cel putin25% din numarul total de actiuni;

k) Actiunile trebuie sa fie liber transferabile intre actionari, platite integral, emise informa dematerializata, evidentiate prin inscriere in cont, iar transferurile nu trebuiesa fie restrictionate prin prevederi ale actelor constitutive (ca de exemplu prevederilegate de obligatia actionarilor de a vinde actiuni numai altor actionari etc);

l) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuitdin persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.

1http://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursa


2/27

2

m)Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstrezebonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si

cele pe care sunt gata sa le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea lacotare. Se cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari

specifice, indeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.

n)

Actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cuprecadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-ahotarat de actionari ca noua emisie sa se faca in alte scopuri specifice (pentru

atragerea unui numar mare de actionari in afara celor existenti).

o) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii in scopul ocrotirii intereselor acestora,prin:

lansarea, periodic, de anunturi publicitare; publicarea anuala a situatiei conturilor contabile; prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului; intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul

financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate, diverse reglementari

de insemnatate majora; prezentarea de informatii cu privire la schimbarile in structura comitetuluidirector si in general in structura aparatului de conducere de baza;

comunicari cu detinatorii de titluri.

Pentru a putea cota la bursa, o societate trebuie sa numeasca un membru al bursei cagarant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru

cotatii al bursei.

Vanzarea2 de noi emisiuni de titluri se face printr-o oferta publica de vanzare care

presupune publicarea unui prospect de emisie si a cererii de cotarea intr-un ziar de importantanationala. Emisia se face cu ajutorul unei societati financiare intermediare, de regula o banca de

investitii.

Pentru a-si execita dreptul de emisie in conditii bune, banca are in vedere mai multe

aspecte ale societatii precum:

operatiunile facute de societate sfatuieste societatea emitenta de metodele optime de emisie coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati in realizarea emisiei sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei cu ajutorul brokerilor de care dispune, organizeaza si administreaza desfasurarea

operatiunilor.



3/27

3

Oferta de vanzare prin licitatie urmareste obtinerea unui pret maxim pentru emitent.

Procedura de determinare a pretului si de alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de

departamentul bursei specializat in formarea si coordonarea cotatiilor.Se va avea in vedere infaptuirea unei emisii cat mai largi, respective alocarea actiunilor

la un numar cat mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete bursiere active.

Oferta pentru subscriere - se ofera publicului direct sau prin intermediul unei autoritatiemitente. Riscul subscrierii este al societatii emitente, daca banca implicate actioneaza numai caagent, pe baza de comision. Speculatorii cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt

admise pentru a fi negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung.

Cererea pentru listarein cazul unei noi emisiuni de titluri financiare contine:

persoanele participante emitentul persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie auditorii si consultantii titlurile noi pentru care se cere cotarea informatii generale despre emitent si capitalul sau activitatile emitentului informatii financiare privind emitentul managamentul societatii solicitante dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii (obligatiuni de stat,

titluri de renta, bonuri sau obligatiuni de tezaur, etc.)

Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan

mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiunineconsumate.

Spre deosebire de tranzactiile economice, care au loc in sfera economiei reale, listarea labursa reprezinta o tranzactie comerciala, desfasurandu-se in sfera economiei nominale sau

simbolice si are loc pe piata de capital.


4/27

4

2. Cadrul legal al tranzactiei

Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa

modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse

de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de

schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementainfiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.

Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele: anul 1904o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca

o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in

titluri de valoare; anul 1929 aduce Legea asupra Bursei, cunoscuta ca Legea Madgearu, care a

reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, oabordare moderna a actului legislativ. De asemenea, aceasta noua lege bursiera a

determinat separarea burselor: de valori si de marfuri.

Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a

insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. In anul 1992 a inceput procesul dereconstructie, care nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ au fost necesari

doi ani pana la adoptarea Legii 5/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori sicontinuand cu cel de educare a publicului larg.

Prima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa: autorizarea BVB ca

operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creascaincrederea investitorilor si companiilor emitente in mecanismele pietei de capital, sa asigure o

colaborare mai eficienta intre toate institutiile care au responsabilitati in derularea operatiunilor

pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate decatre BVB cu cele ale principalelor burse europene.

3

Legi si acte normative actuale ale pietei de capital:4

Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital Legea nr. 514/2002 pt aprobarea OUG nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM OUG nr.25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM, aprobata prin Legea nr.

514/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 289/2010 pentru modificarea i completarea unor acte normative Legea nr. 227/2007pentru aprobarea OUG nr.99/2006 privind instituiile de credit si

adecvarea capitalului

Legea nr.222/2004pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.9/2004 privind unelecontracte de garanie financiara

Legea nr.253/2004privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si insistemele de decontare a operaiunilor cu instrumente financiare

Ordinul M.E.F. - C.N.V.M. nr. 3483 / 144 / 2008pentru aprobarea Normelor privinddeterminarea, reinerea i virarea impozitului pe catigul de capital rezultat din

transferul titlurilor de valoare, obinut de persoanele fizice

3http://bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

4http://asfromania.ro/index.php/legislatie/legislatie-capital/legi
http://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-514-2002.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/oug-25-2002-consolidata.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-227-2007.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-227-2007.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-222-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-222-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-253-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-253-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Ordinul-144-2008.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Ordinul-144-2008.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Ordinul-144-2008.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-253-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-222-2004.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-227-2007.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/oug-25-2002-consolidata.pdfhttp://asfromania.ro/files/capital/legi/Legea-514-2002.pdf


5/27

5

Reglementarile Bursei de Valori Bucuresti sunt urmatoarele:5

Codul BVB Operator de piata (actualizat la data de 17 septembrie 2013) - pentrusectiunea BVB. Acesta contine diverse documente pentru piata reglementata la vedere

(ex: Precizari tehnice privind piata Titlurilor de Stat,Parametri specifici cu privire laactivitatea de Market Maker pentru Titlurile de Stat, reglementari pentru produsele

structurate) si pentru piata reglementata la termen ( ex: reglementari pentru piataderivativelor, specificatii pentru contracte futures)

Regulamente, proceduri si norme tehnice RASDAQ - pentru sectiunea RASDAQ(ex: Regulamentul CNVM nr. 2/2002 privind transparenta si integritatea pietei

RASDAQ, Precizari tehnice BVB 18.05.2012 cu privire la determinarea listei

emitentilor din Piata RASDAQ care au limitare a variatiei de pret in raport cu pretul dereferinta, Proceduri interne,decizie CNVM NR. 1603 / 9.12.2010 privind prospectul in

vederea admiterii la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare

tranzactionate pe Piaa RASDAQ)

Codul Bursei de Valori Bucuresti SA Operator de Sistem (actualizat cu decizie CNVM285 / 22 martie 2012) - pentru sectiunea ATS-CAN (Sistem Alternativ de

Tranzactionare - Companii si Actiuni Noi) Camera Arbitrala A Bursei De Valori Bucuresti S.A. Camera Arbitrala a Bursei de

Valori Bucuresti (BVB) functioneaza in baza Regulamentului de procedura al Camerei

Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti S.A. aprobat prin Decizia C.N.V.M. nr.372/31.01.2006. Camera Arbitrala a Bursei de Valori Bucuresti S.A. este competenta sa

solutioneze litigiile patrimoniale izvorate din operatiuni derulate pe pietele reglementate

si sistemul alternativ de tranzactionare administrate de BVB, intre:- participantii la sistemul de tranzactionare al BVB;

- participantii la sistemul de tranzactionare al BVB si emitentii ale caror valori

mobiliare sau instrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe pietele

reglementate administrate de BVB;

- emitentii ale caror valori mobiliare sau intrumente financiare sunt admise latranzactionare pe pietele reglementate de BVB;

- clienti si participantii la sistemul de tranzactionare al BVB- dintre intermediari, dintre societatile de servicii de investitii financiare si agentii

lor, dintre agenti si cele intre clienti si intermediari, izvorate din operatiuni de bursa sau

din operatiuni efectuate pe alte piete de valori mobiliare.6

Oferta publica initiala (IPO - Initial Public Offer)

Oferta publica initiala consta in actiunea de a aduce la cunostiinta publicului interesat

despre vanzarea unei emisiuni de actiuni, a unei companii, pentru prima data, moment in care

societatea devine deschisa. Aceasta modalitate este utilizata de o societatea din dorinta dedezvoltare prin expansiune si diversificare externa, dar si de companii mari care decid sa devina

tranzactionate public.7

5http://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspx

6http://bvb.ro/Regulations/RegCamArbit.aspx

7Investments Bodie, Kane, Marcus, McGrow-Hill, ninth edition
http://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB_op_17092013.pdfhttp://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB_op_17092013.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Precizari_tehnice_titluri_de_stat_310708.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Parametri_Market_Makeri_titluri_stat.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Parametri_Market_Makeri_titluri_stat.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Reglementari/CNVM/regulamente/reg2002/regulamentul_nr2-2002.htmhttp://www.bvb.ro/info/Reglementari/CNVM/regulamente/reg2002/regulamentul_nr2-2002.htmhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.tradeville.eu/actiunihttp://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspxhttp://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspxhttp://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspxhttp://bvb.ro/Regulations/Regulamente.aspxhttp://www.tradeville.eu/actiunihttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Cod%20BVB%20operator%20de%20sistem%20aprobat%20CNVM%2022%20mar%202012.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Decizia-1603-2010.pdfhttp://www.bvb.ro/info/Reglementari/CNVM/regulamente/reg2002/regulamentul_nr2-2002.htmhttp://www.bvb.ro/info/Reglementari/CNVM/regulamente/reg2002/regulamentul_nr2-2002.htmhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Parametri_Market_Makeri_titluri_stat.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Parametri_Market_Makeri_titluri_stat.pdfhttp://www.bvb.ro/juridic/files/Precizari_tehnice_titluri_de_stat_310708.pdfhttp://www.bvb.ro/Juridic/files/Cod%20BVB_op_17092013.pdf


6/27

6

Oferta publica implica o serie de activitati complexe care pot fi grupate astfel:

etapa de pregatire a ofertei; etapa intocmirii prospectului; etapa autorizarii prospectului;

etapa publicitatii ofertei; etapa derularii ofertei publice; etapa incheierii ofertei publice.

Pentru a putea finaliza cu succes etapele enumerate mai sus, companiile apeleaza la

experienta in acest domeniu a unor intermediari specializati precum banci de investitii (deveniteacum banci holding) si societatile de servicii de investitii financiare.

De obicei, nu se alege doar un intermediar, ci un sindicat de intermediari,ce poate fiformat, de pilda, din mai multe banci ce sunt coordonate de una sau mai multe banci principale.

Sindicatul de intermediari are un triplu rol: ofera consultanta in organizarea ofertei publice si inelaborarea prospectului; preia riscurile asociate noii emisiuni referitoare la volumul titlurilor

vandute si pretul acestora; asigura distributia noilor titluri catre investitori.

Inainte de a fi autorizata si inregistrata emisiunea de titluri, sindicatul de intermediari

elaboreaza un prospect initial( contine informatii despre situatiile financiare auditate ale companieipentru ultimii 3 ani, detalii privind gradul de indatorare a companiei, rapoarte ale diferitelor categorii de

experti: evaluatori, ingineri, contabili, etc., informatii operationale - analiza vanzarilor pe arii geografice

si categorii de activitati, informatii legate de cercetare-dezvoltare, investitii in alte companii)prin care se

anunta intentia unei companii de a emite noi titluri. De exemplu, in Statele Unite, prospectulpreliminar este un document scris in rosu, prin care sunt informati potentialii investitori cu

privire la oferta publica initiala, insemnand ca titlurile nu sunt puse in vanzare decat dupa

autorizarea lor de catre SEC (US Securities and Exchange Commission, autoritatea pietei decapital americane). Aceasta metoda de promovare a ofertei ce este in curs de aprobare se

numeste red herring.Dupa aprobarea prospectului preliminar, bancile urmaresc, simultan, popularizarea noii

emisiuni in randul investitorilor si obtinerea unor informatii de la acestia cu privire la pretul lacare sunt dispusi sa cumpere noile titluri. Procesul prin care sindicatul culege informatiile de la

investitori poarta numele de bookbuilding. Cu acest prilej sunt organizate aa-numitele road-

showsin care se prezinta potenialilor investitori date despre titlurile ce vor fi vandute prin noua

oferta. Pe baza feed-backului primit din partea investitorilor institutionali (de talie mare), de celemai multe ori este modificat pretul de emisiune si numarul de actiuni din prospectul initial. In

sfarsit, dupa realizarea celor doua obiective, sindicatul va publica un prospect de emisiune

final.

Intermediarii pietei primare de capital asista firma la elaborarea prospectului, cumpara

titlurile nou emise si apoi le vand mai departe publicului investitor. Sindicatul de intermediari nuface toate aceste lucruri gratis, ci percepe pe langa comisioanele de consultanta si o marja la

pretul de revanzare. Adica, vinde titlurile catre investitori la un pret mai mare decat cel de

cumparare de la emitent. Riscurile pe care si le asuma sindicatul de intermediari se refera laimposibilitatea de a revinde toate titlurile, situatie in care va trebui sa reduca pretul acestora

pentru a le face atractive pentru investitori.8

8Piata de capital Alina Grigore Sima, Bucuresti, 2013


7/27

7

Listarea la bursa presupune atat respectarea regulamentului aprobat de consiliul

fiecarei burse cat si intrunirea cerintelor impuse de legislatia nationala. Regulamentul deadmitere prevede conditiile ce trebuiesc indeplinite de o societate pentru a fi admisa pentru

cotare, modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor, continutul cererii pentru listare.9

Structura pietei de capital administrate de BVB cuprinde in sectorul Titluri de Capitalurmatoarele categorii: Categora 1, Categoria 2, Categoria 3 si Categoria Internationala. Pentru

fiecare categorie in parte trebuiesc respectate anumite cerinte cu privire la numarul actionarilor,

valoarea capitalurilor proprii, rezultatul financiar obtinut. Cerintele cele mai stricte sunt pentrulistarea la Categoria 1, descrescand ulterior.

10

3. Cadrul institutional al tranzactieiPrincipalul actor pe piata bursiera din Romania este Bursa de Valori. Bursa de Valori

este una dintre cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pieteifinanciare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie

tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani. Aceasta opereaza pe o piata

reglementata spot, o piata reglementata la termen, o sectiune de piata numita Rasdaq, precum si

un sistem alternativ de tranzactionare.Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, Bursa de

Valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. La nivel international, in cele mai

multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public suntadministratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de Valori din Romania este o institutie de

drept public.

La bursa de valori se negociaza:

Valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta , etc.; Valute selective; Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri

financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, orpiuni pe rata dobanzii, etc..

Bursa de Valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii

activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mairentabile. Acest rol este indeplinit mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni siobligatiuni emise de societatile pe actiuni.


10http://www.bvb.ro/info/Ghid%20Emitent%20BVB.pdf
http://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursahttp://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursahttp://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursahttp://www.tradeville.eu/tradepedia/listarea-la-bursa


8/27

8

Ceilalti participanti principali pe piata financiara sunt:

Firmele: pot avea atat rol de creditor, cat si de debitor net. Acestea decid majorareacapitalurilor detinute in prezent in vederea reluzarii de investitii in active reale necesare

extinderii activitatii lor;

Populatia: in calitate de creditor sau debitor net, realizeaza investitii in instrumentefinanciare emise de catre firme;

Guvernul: poate avea, la fel ca firmele si populatia, atat rol de creditor, cat si de debitornet. Pentru a finanta deficitul bugetar acesta poate emite titluri de stat, sub forma biletelor de

trezorerie , a obligatiunilor pe termen lung si mediu, urmand ca in momentul inregistrarii unui

excedent sa fie retrase de pe piata financiara;

Intermediarii financiari: institutii specializate prin interemediul carora corporatiile si

guvernul pun in vanzare instrumentele financiare emise. Prin intermediul acestora se intalnesc,

practic, cererea si oferta de capitaluri.

Intermediarii financiari se clasifica in mai multe categorii. Acestea sunt:

Bancile comerciale: aceasta este categoria cea mai cunoscuta de intermediari financiari.Comparativ cu orice entitate care desfasoara activitati nefinanciare, activele financiare

ocupa o pondere semnificativa;

Fondurile mutuale, societatile de asigurari si alti intermediari financiari: acestea atragresurse de la investitori de talie mica, plasand ulterior aceste resurse in instrumente cum

sunt actiuni, obligatiuni corporative, titluri de stat, depozite bancare, etc.

Bancile de investitii: acestea acordau consultanta financiara corporatiilor emitente detitluri asupra pretului de emisiune, ratei de dobanda corespunzatoare, etc.. Bancile deinvestitii erau, de asemenea, institutii specializate in noile emisiuni de instrumente

financiare pe pietele de capital, la care publicul larg poate sa subscrie. Criza financiara

din 2007-2008, a adus o reorganizare a activitatii acestor banci specializate (ex: uneledintre acestea au devenit banci holdingGoldman Sachs si Morgan Stanley).

Necesitatea existentei intermediarilor financiari rezida in faptul ca:

realizarea unei tranzactii directe intre un investitor de talie mica ce doresteachizitionarea unor instrumente financiare si o corporatie cu nevoi suplimentare definantare este foarte dificil de incheiat;

investitorii de talie mica nu au informatiile necesare referitoare la riscul de credit asociatparticipantilor pe pietele financiare, in special a debitorilor;

investitorii de talie mica ar fi expusi unor tranzactii foarte riscante daca nu au realizatdiversificarea riscului in investitia realizata.


9/27

9

4. Piata specificaScurt istoric

1840 - a fost promulgat si aplicat Codicele de Comert al Tarii Romanesti, care dedicaun capitol special schimburilor comerciale, agentilor de schimb si intermediarilor.

1860 - exista o piata libera a valorilor mobiliare, a efectelor de comert si valutelor. 1882 - Bursa de Valori din Bucuresti s-a deschis oficial in data de 1 decembrie, pe baza

Inaltului Decret Regal ce promulga Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si

mijlocitorilor de marfuri. Bursa de Valori din Bucuresti a fost creata indeosebi pentru

tranzactionarea titlurilor cu venit fix, dar si a actiunilor societatilor agricole, industriale,

comerciale, a inscrisurilor funciare urbane si rurale.

Speculatiile in afara bursei erau permise, astfel ca piata neoficiala a continuat sa existesi sa afecteze functionarea burselor nou infiintate: Bursa de Comert de la Iasi, Bursa din

Bucuresti, Bursa din Galati si Bursa din Braila.

1883 - s-a produs prima criza bursiera. 1882 - existau doar 6 societati pe actiuni. 1904 - Legea asupra burselor de comert prevedea functionarea in Romania a

urmatoarelor burse: la Bucuresti, o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la

Braila, Galati, Constanta, Iasi si Craiova cate o bursa de cereale si marfuri.

1914 - ca urmare a declansarii primului razboi mondial, Bursa de Valori din Bucuresti afost inchisa, tranzactiile bursiere fiind reluate in toamna anului 1918.

1919-1925 - a adus pentru Bursa de Valori din Bucuresti o dezvoltare accentuata,tranzactiile derulate fiind in cea mai mare parte speculative. Cele mai tranzactionate

actiuni in scopuri speculative erau cele ale societatilor petroliere, ele absorbind la un

moment dat peste 75% din totalul operatiunilor bursiere.

1926 - cursurile actiunilor la bursa incep sa scada, dupa cei sapte ani de piata in crestereurmand sapte ani de scaderi dezastruoase. 1932 - datorita agravarii crizei financiare mondiale, volumul tranzactiilor cu actiuni s-a

redus iar cursurile acestora au atins cel mai scazut nivel inregistrat vreodata. In

urmatorii ani, pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, bursa de valori ainregistrat un regres.

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a insemnat totodata si sfarsitul pietei decapital romanesti. Dupa impunerea regimului comunist din 1948, Bursa de Valori a fostinchisa. Perioada anilor 1952-1989 reprezinta o gaura neagra in istoria pietei de

capital din Romania, cu toate ca societatile romanesti cu capital de stat specializate in

import-export de materii prime se loveau de mecanismele burselor internationale.

Crearea si functionarea societatilor comerciale reglem. de Legea nr. 31/1990 a constituitprimul pas al constructiei pietei de capital in Romania dupa 1989.

Ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est, privatizarea, trecerea proprietatiistatului in proprietate privata, a constituit baza infiintarii pietei de capital. Procesul de

privatizare a inceput in anul 1991, o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 58 privind

privatizarea societatilor comerciale.

S-a realizat prin transferul gratuit a unui procent de 30% din capitalul intreprinderilor destat, sub forma certificatelor de proprietate, in administrarea celor 5 Fonduri ale


10/27

10

Proprietatii Private (FPP), 70% din capital ramanand in administrarea Fondurilor

Proprietatii de Stat (FPS). Certificatele de proprietate erau titluri financiare cu caracter

special, respectiv actiuni ale Fondurilor Proprietatii Private distribuite populatiei care aimplinit 18 ani de catre Agentia Nationala pentru Privatizare.

1993 - Parlamentul a respins proiectul de lege propus de Banca Mondiala pentruinfiintarea pietei de capital in Romania.

Au aparut si au functionat jocurile de tip piramidal, cel mai celebru fiind Caritas, iartolerarea acestora de catre autoritati, cu efectele negative ce au urmat, a generat confuziein randul populatiei.

1994 - este adoptata prima reglementare completa a pietei de capital, prin care secreeaza cadrul necesar al aparitiei institutiilor pietei de capital: Autoritatea de

supraveghere si reglementare a pietei de capital, CNVM; BVB; asociatiile profesionalespecifice cu statut de organism de autoreglementare: Asociatia Nationala a Societatilor

de Valori Mobiliare (ANSVM); societati de depozitare si societati de registru:

Societatea Nationala de Compensare, Depozitare si Decontare (SNCDD), Registrul

Roman al Actionarilor (RRA).

1994 - prima bursa futures si de optiuni din Romania: BMFMS a fost infiintata in datade 14 decembrie, jucand un rol important in cadrul economiei de piata romanesti prinoferirea unor instrumente specifice pentru managementul riscului in conditiile specificeinvestitiilor pe pietele de capital.

Dupa o intrerupere de cinci decenii, BVB a fost reinfiintata in anul 1995,tranzactionarea incepand in noiembrie 1995 cu numai sase companii admise la cota

bursei.

1996 - infiintarea pietei extrabursiere RASDAQ, ce a creat un cadru organizat,transparent si accesibil pentru tranzactionarea actiunilor celor aproximativ 5.700

societati privatizate prin Programul de Privatizare in Masa. RASDAQ este rezultatul

direct al cooperarii romano-americane pentru orientarea catre sectorul privat al

institutiilor pietei de capital. 1997 - piata bursiera a intrat in declin, urmand, mersul economiei. 2000 - falimentul Fondului National de Investitii (FNI). Dupa aceasta noua criza, in a

doua jumatate a anului 2000, conducerea B.V.B. a demarat un proces de restructurare a

pietei de capital. Reforma a continuat si in anii urmatori. Astfel, Rasdaq s-a transformatin societate pe actiuni in anul 2002, cand si-a schimbat si denumirea, devenind Bursa

Electronica Rasdaq (BER).

2003 - la Bursa de Valori Bucuresti, s-a listat si tranzactionat prima emisiune deobligatiuni corporative. In acelasi an, se remarca revigorarea pietei, prin evolutiapozitiva a cursului actiunilor listate la bursa: TLVcrestere de 90%, AZO- crestere de

90%.

2005 - piata de capital din Romania a intrat intr-un proces profund de reconstructie, incontextul integarii Romaniei in Uniunea Europeana. Bursa de Valori Bucuresti si-a

schimbat forma juridica din institutie de interes public in societate pe actiuni.

2005 - un moment semnificativ in evolutia pietei de capital a tarii noastre l-a reprezentatdata de 30 noiembrie cand s-a hotarat fuziunea prin absorbtie a BER de catre BVB.Cu

aceasta ocazie s-a majorat si capitalul social al Bursei de Valori Bucuresti, iar numarulactionarilor a crescut de la 67 la 71, din care 68 sunt SSIF-urile ce opereaza la bursa.

Totodata, s-a procedat, in mod treptat, la reducerea numarului emitentilor listati pe


11/27

11

segmentul de piata Rasdaq, astfel incat numarul societatilor tranzactionabile s-a redus

de la peste 5000 in 1996 la aproximativ 1700 in anul 2007.

2005 - investitorii au avut posibilitatea sa tranzactioneze la Bursa de Valori Bucurestidrepturile de preferinta, atasate actiunilor nou emise cu prilejul majorarilor de capitalsocial.

2006 - s-a derulat cu succes emisiunea de obligatiuni a Bancii Internationale pentruReconstructie si Dezvoltare (BIRD), prima emisiune de valori mobiliare (525 mil.RON) efectuata pe piata de capital a Romaniei de catre un organism financiarinternational.

Pentru Bursa Monetar-Financiara si de marfuri-Sibiu anul 2006 a reprezentat un maximistoric, caracterizat de o mare lichiditate, cu un volum ascendent al tranzactiilor.

2007 - a fost lansata la Bursa de Valori Bucuresti piata la termen cu primele instrumentederivate: contractele futures pe indicele BET si BET-FI. De asemenea, au intrat infunctiune in anul 2007 doua institutii : Depozitarul Central si Casa de Compensare

Bucuresti.

2008 - aduce o premiera: debutul pe piata al fondurilor obligatorii de pensii administrateprivat(pilonul II), care incep procesul de administrare a resurselor financiare mobilizatede la aderenti.

2008 - a fost unul din cei mai dificili ani pe piata de capital din Romania. Indicele BETa pierdut 70,5% din valoare in 2008, cea mai mare scadere din istoria indicelui, care a

anulat cresterile indicelui din 2007, 2006 si 2005. Toate actiunile tranzactionate la BVBin 2008 au incheiat anul cu randamente negative, cea mai mare scadere fiind inregistrata

de singura societate de brokeraj listata la bursa: SSIF Broker (95,25%).

Volumul, dinamica si structura tranzactiilor, proiectii pe termenmediu, piata romaneasca comparativ cu pietele europene si globale.

Piata de capital din Romania,

dei una dintre cele mai mici din Europa,

este considerata o piaa cu un potential de

dezvoltare ridicat. In prezent, activitatea

pietei de capital se desfaoara pe doua

piete reglementate, pe care se

tranzacioneaza un numar de 1.130 deemitenti, capitalizarea bursiera totala

ridicandu-se la aproximativ 119 miliarde

lei (circa 27 de miliarde de euro).11

11http://asfromania.ro/index.php/despre-asf/piete/instrumente-financiare


12/27

12

In 2013 s-au consemnat evolutii pozitive pe pietele financiare internationale, indicii

bursieri din Statele Unite si Germania doborand maxime dupa maxime (Dow Jones a testat

pragul de 16.000 p.). Aceste evolutii au fost sustinute de o serie de factori: continuarea politicilormonetare expansioniste (fara precedent) in Statele Unite, Zona Euro si Japonia; inflexiunea

economiei Zonei Euro (iesirea din recesiune consemnata in trimestrul II al anului); evolutia

predominant favorabila a rezultatelor raportate de companiile internationale.Piata interna de capital a resimtit climatul pozitiv din pietele financiare internationale,dar si listarile unor pachete la companii controlate de stat, oferta secundara la Transgaz, oferta

initiala la Nuclearelectrica si culminand cu succesul ofertei Romgaz. Pe de o parte, piata interna

de capital a resimtit ameliorarea perceptiei de risc cu privire la expunerea capitalului strain, faptreflectat de declinul costurilor de finantare (statul se imprumuta in prezent la dobanzi minime

record pe scadentele scurte si medii, iar dobanda din sectorul privat s-a diminuat si ca urmare a

deciziilor de politica monetara ale BNR).12

Asemenea evolutiei pietelor de capital din zona Euro, care au marcat, in ultimii trei ani,o redresare semnificativa, evolutia pietelor bursiere din Romania si, implicit, a indicilor bursieri,

a consemnat cresteri vizibile. Se manifesta o tendinta de imbunatatire a perceptiei investitorilor

fata de riscurile asociate plasamentelor pe piata de capital, fapt care modeleaza aversiunea

acestora fata de risc, cu implicaii favorabile asupra cererii pe aceasta piaa. In acelai timp,

volumul intrarilor de capital strain in Romania a inregistrat creteri semnificative, reflectandinteresul deosebit al investitorilor straini fata de instrumentele financiare disponibile pe piata de

capital autohtona.

12http://www.economistul.ro/perspectiva-pietei-de-capital-in-2014-inflexiunea-primei-de-risc-a6610/


13/27


14/27

14

Caracterizarea cererii si a ofertei pe piata de capital

Dezvoltarea afacerilor s-a bazat in secolul XX, in principal, pe creditare. Orice

companie care vroia sa se dezvolte, sa faca noi investitii, avea nevoie de resurse financiare in

timp scurt, mai mult decat permitea procesul de economisire. Acest fapt s-a datorat in specialrapiditatii dezvoltarii unei idei de afaceri, in special in ultimele doua decenii ale secolului trecut.

Aceasta a fost principala cauza a cererii masive de capital, ce a determinat companiile sa

caute resurse financiare dintre cele mai diverse. Pe de alta parte, datorita puternicei dezvoltarieconomice, s-au creat si surplusuri masive de bani, atat la persoanele juridice, cat si la persoanele

fizice.

Piata de capital reprezinta o componenta a pietei financiare impreuna cu piata monetara.

Piata financiara intermediaza fluxurile de capital dintre creditori (cei ce dispun de economii sidoresc sa le plaseze in vederea fructificarii) si debitori (persoane fizice sau juridice, institutii

private sau publice care au nevoie de resurse financiare suplimentare).

In aceste premise, piata de capital reprezentata de bursele de valori, a fost intermediarul

ideal intre cerere si oferta de capital.Piata de capital se caracterizeaza prin intalnirea directa a cererii cu oferta de capital,

deoarece solicitantul emite titluri de creanta proprii negociabile pe care le cumpara detinatorii de

capital.

Fluxurile de fonduri din cadrul sistemului financiar


15/27

15

Principalul avantaj al pietei de capital consta in caracterul negociabil al titlurilor de

creanta, care permite detinatorului sa-si recupereze oricand capitalul investit si astfel, sa transfere

riscurile ce insotesc plasamentele de capital.Rolul fundamental al unui sistem financiar este acela de a asigura alocarea eficienta a

resurselor financiare, si implicit contributia acestuia la finantarea pe termen mediu si lung a

economiei. Raportul cerere-oferta pe piata de capital prezinta o trasatura specifica si anumecresterea continua a cererii comparativ cu caracterul limitat al ofertei.

Transferurile de capital de la cei ce economisesc la cei ce au nevoie de capital se potrealiza in trei modalitati diferite:

Transferuri directe de bani si de titluri de valoare, atunci cind o firma emitent(utilizatoare de fonduri) vinde actiuni sau obligatiuni, direct investitorilor, fara sa

apeleze la intermediari.

Transferuri prin intermediul unui dealer (casa de investitii). Dealerul serveste dreptintermediar si faciliteaza emisiunea de titluri financiare.

Transferuri printr-un intermediar financiar (banca, fond mutual etc). Intermediarulobtine fonduri emitind propriile titluri de valoare si apoi utilizeaza banii pentru a

cumpara titlurile emise de unele firme. Acesti intermediari financiari efectueaza maimult decit un simplu transfer de bani si titluri: ei creaza produse financiare noi.


16/27

16

Cererea de capital se manifesta pe piata titlurilor financiare in mod diferit, infunctie de cele doua segmente existente.

Pe piata primara- cererea de capital provine din partea emitentilor persoane juridice,

de drept privat sau public, precum:

statul si colectivitatile locale a caror principala motivatie pentru cererea de fonduri oconstituie finantarea cheltuielilor deficitului bugetar, care apar pe piata prin emisiuneade obligatiuni

firmele de stat, care fac apel la fondurile disponibile pentru nevoile lor de investire indiferite sectoare ale economiei

institutii financiar-bancare si de asigurari, care fac apel la fondurile investitorilor pentrufinantarea activelor proprii, rolul principal al acestora fiind facilitarea circulatiei

capitalului, asigurind astfel lichiditatea pietei financiare

societati industriale si comerciale, care fac apel la piata capitalului atit in momentulconstituirii, cit si in timpul dezvoltarii afacerilor, emitind actiuni, pentru finantareacapitalului propriu, si obligatiuni, pentru finantarea capitalului de imprumut

Pe piata secundara, exponentii cererii de fonduri sunt detinatorii de titluri, persoane

fizice sau juridice, care doresc transformarea acestora in lichiditati inainte ca acestea sa producavenituri (dividende, dobanzi).

13

Exponentii cererii sunt debitori pe piata financiara.

Cererea de capital se structureaza in:

cererea structurala; cererea legata de factori conjuncturali.

Cererea structuralaeste determinata de nevoile permanente de finantare a principalelor

ramuri economice diverse ramuri de activitate, a unor programe de dezvoltare, de constituirea simajorarea fondurilor institutiilor si organismelor financiar-bancare nationale si internationale etc.

Desi aflata in continua crestere, acest tip de cerere nu prezinta variatii spectaculoase de la operioada la alta.

Cererea conjuncturala apare ca efect al insuficientei sau indisponibilitatii resurselor

interne precum si ca efect al unor factori cum sunt: fluctuatia preturilor , modificari ale ratei

dobanzii, deficitul balantei de plati, majorarea preturilor la materiile prime, combustibili sienergie, etc. Acest tip de element contribuie in cea mai mare masura la sporirea accentuata a

cererii.etc.

13 http://conspecte.com/Macroeconomie/piata-de-capital.html


17/27


18/27

18

Evenimente si cazuri deosebite

In anul 2013, pe langa listarea Romgaz la bursa a avut loc si listarea companiei

Nuclearelectrica. Actiunile emise de Societatea nationala Nuclearelectrica au inceput sa fie

tranzactionate in luna noiembrie la Bursa de Valori din Bucuresti, in cadrul sectorului Titluri de

Capital, Categoria 1 actiuni.Oferta publica primara initiala de vanzare a 10% din actiunile Nuclearelectrica s-a

derulat in luna septembrie a anului 2013. Fiecare actiune care a facut obiectul ofertei i-a fost

atasat un drept de alocare, acestea fiind tranzactionate in luna octombrie la BVB.

Una dintre cele mai importante listari programate pentru 2014 este cea a companiei

Hidroelectrica, actiune care a fost initial programata pentru 2013. Reintrarea in insolventa a

Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania pe care statul intentioneaza sa-llisteze pe bursa la jumatatea acestui an, in luna iunie pune sub semnul intrebarii continuarea

programului de listari asumat de guvern. Alte doua listari importante programate in acest an sunt

ale companiilor Electrica (15% din capitalul social), in iunie, si a Complexului Oltenia, in

octombrie, insa listarea in aceeasi luna a companiilor Hidroelectrica si Electrica ar fi un elementcontraproductiv deoarece statul doreste sa maximizeze veniturile din aceste operatiuni.

Referitor la listarea duala a Romgaz atat pe bursa din Bucuresti, cat si pe cea londoneza,

aceasta nu a fost prima incercare de acest fel.

Prima listare duala pe doua burse a avut loc ina anul 2006, an in care grupul farmaceutic

A&D Pharma, proprietarul retelei de farmacii Sensiblu, a lansat la Londra tot o emisiune decertificate de depozit globale.

Aceasta actiune s-a sfarsit intr-un semiesec, in 2011 compania delistandu-se. In ciuda

acestui fapt, delistarea companiei a constituit si o victorie indirecta pentru piata romaneasca decapital in lupta cu marile burse ale lumii, brokerii locali atragand atentia de multe ori

companiilor romanesti ca au sanse mai mari sa obtina finantarea de care au nevoie printr-o listarepe piata Romaneasca decat la Londra sau New York, unde daca nu sunt companii foarte mari,

vor fi ignorate de investitori.


19/27

19

5. Descrierea generala a cazului ce face obiectul studiului

Partile implicate in listarea la bursa a SNGN Romgaz S.A. sunt:

SNGN Romgaz S.A., S.C. BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A. London Stock Exchange plc.

Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz S.A. reprezinta osocietate pe actiuni de interes national, in care statul este actionar majoritar, fiind reprezentat deMinisterul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

Romgaz se ocupa cu: cercetare geologica (pentru descoperirea de noi zacaminte

gazifere), producerea de gaz metan (prin exploatarea zacamintelor din portofoliul companiei),

depozitarea in subteran a gazelor naturale, efectuarea de interventii, reparatii capitale si operatiispeciale la sonde si asigurarea de servicii profesioniste de transport tehnologic. De curand,

Romgaz si-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut,

devenind astfel producator si furnizor de energie electrica.

Date de identificare:

Codul de identificare fiscala: 14056826Nr. inreg. Registrul Comertului: J32/392/2001

Adresa: 551130, Medias, P-ta C.I. Motas, nr.4

Tel: +4-0269-201020http://www.romgaz.ro/

Romgaz se numara printre companiile detinute de stat care au indeplinit toate conditiile

de crestere economica, devenind una din cele mai mari companii din Romania, pozitia

economica si financiara a companiei fiind caracterizata prin stabilitatea profitului si lichiditateacompaniei.

Profitul companiei reprezinta o parte vitala pentru independenta si dezvoltarea acesteia,acest fapt datorandu-se sistemului de valori dupa care isi orienteaza activitatea.

Motivele pentru care societatea Romgaz a dorit listarea la bursa sunt multiple, fiind

prezentate printr-o lista de avantaje14

ale listarii la bursa, atat pentru companie, cat si pentruproprietarii acesteia:

Atragerea de resurse financiare fara cresterea gradului de indatorare al companiei Cresterea vizibilitatii si publicitatea gratuita Evaluarea companiei la un pret corect Atragerea investitorilor institutionali Libertatea de utilizare a capitalului atras Strategie de exit pentru investitorii fondatori Cresterea reputatiei companiei Diversitatea formelor de finantare

14http://www.sibex.ro/uploads/docs/ro/produse/spot/ghidul_emitentului_pe_piata_sibex.pdf?rnd=1
http://www.romgaz.ro/http://www.romgaz.ro/


20/27


21/27

21

London Stock Exchange (LSE) este cea mai importanta bursa din Europa in ceeace priveste capitalizarea companiilor listate. Este una din cele mai vechi burse din lume, datand

din anul 1773. In prezent, bursa londoneza listeaza 2749 de companii, a caror valoare de piataajunge la 4,21 trilioane USD.

Date de identificare:Registered in England and Wales No 02075721.

Address: 10 Paternoster Square, London, EC4M 7LS.

Switchboard: +44 (0) 20 7797 1000http://www.londonstockexchange.com/

London Stock Exchange Group a fost creat in octombrie 2007, cand LSE a fuzionat cu

Milan Stock Exchange si Borsa Italiana, creand astfel cel mai diversificat grup de tranzactionare

din Europa. Acesta sta in centrul comunitatii financiare a lumii. Prin pietele lui, acesta oferaafacerilor international acces de neegalat la pietele de capital ale Europei.

Functia economica principal a LSEG o reprezinta aducerea in acelasi loc a companiilor,

in scopul cresterii numarului de investitori din toata lumea. Acest fapt poate fi vazut ca un

obiectiv central al intrarii bursei londoneze in tranzactie.

Derularea efectiva a tranzactiei

Listarea la bursa a societatii Romgaz a reprezentat cea mai mare tranzactie comerciala

din 2013, fiind totodata si cea mai mare listare la Bursa de Valori Bucuresti din ultimul deceniu.

Prin listarea la bursa a actiunilor sale, Romgaz, producator de gaze evaluat la 3 miliarde EUR, adevenit companie publica. Statul roman a vandut 15% din actiunile Romgaz prin oferta publica

initiala pe Bursa, pentru 1,7 miliarde de lei.

Oferta publica initiala prin care statul a vandut 15% din actiunile Romgaz a inceput pe

22 octombrie 2013si s-a incheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul roman a obtinut astfel o suma

totala de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari).

Investitorii mici au subscris peste 153 de milioane de ac tiuni in oferta publica la

pretul maxim de 32 de lei. Valoarea ordinelor s-a ridicat la peste 4,9 miliarde de lei (1,1 mld.euro), conform datelor disponibile joi, la ora 19:00, cand intermediarii nu finalizasera inca

introducerea ordinelor de subscriere in sistemul bursei.

Prima zi de tranzactionare a actiunilor Romgaz a fost 12 noiembrie 2013, Primul-ministru Victor Ponta deschizand sedinta Bursei din Londra in prima zi de listare a societatii

romanesti Romgaz.17

Aceasta zi a marcat recorduri: pretul actiunii Romgaz a atins 35,85 lei, cu

aproape 20% peste pretul de 30 lei/actiune la care s-a incheiat oferta, iar rulajul cu actiuni de pe

bursa a atins maximul ultimilor doi ani, respectiv 24,3 milioane de euro.

O premiera in istoria privatizarilor a fost faptul ca oferta Romgaz, si mai apoi listarea, s-au derulat concomitent pe doua burse: la Bucuresti si la Londra. Investitorii au cumparat 36% din

actiunile Romgaz sub forma de certificate de depozit, care vor fi listate la bursa londoneza, restul

de 64% fiind achizitinat direct sub forma de actiuni, care vor fi tranzactionate la BVB.18

17http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/romgaz-listata-pe-bursa-de-la-londra-ialomiteanu-sper-sa-

nu-avem-un-nou-esec-al-guvernului-317196.html18

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/romgaz-listarea-deceniului-si-premiera-bucuresti-londra-11702088
http://www.londonstockexchange.com/http://www.londonstockexchange.com/


22/27

22


23/27

23

6. Analiza aprofundata a tranzactiei studiate

Analiza oportunitatii alegerii modelului de tranzactie in cauza de catre

fiecare dintre parti in raport cu alte solutii de realizare a obiectivelor proprii

Finantarea prin bursa reprezinta o alternativa pentru companii, alternativa ce aduce si oserie de avantaje, desi piata de capital romaneasca nu a ajuns sa isi indeplineasca inca unul din

rolurile esentiale, acela de sursa de finantare pentru companii, deoarece antreprenorii si

managerii sunt inca reticenti la ideea de emisiune de obligatiuni sau actiuni.Alternativa listarii la bursa reprezinta o forma de finantare cu costuri extrem de mici,

comparativ cu finantarea prin credit bancar. Pe langa acest fapt, reamintim si o alta serie de

avantaje: cresterea vizibilitatii, notorietatii si reputatiei, accesul la investitori, parteneri si clienti

noi, dar si o evaluare corecta a afacerii.

Atragerea de resurse financiare fara cresterea gradului de indatoare al companieiPrin listarea la bursa, orice companie cu rezultate financiare pozitivepoate atrage resursefinanciare intr-un mod mai facil si mai ieftin, comparativ cu forma clasica de imprumut bancar.

Avantajul principal il reprezinta faptul ca nu creste gradul de indatorare al companiei, ci

creste capitalul acesteia, prin emisiunea si vanzarea de noi actiuni. Banii colectati in urma

vanzarii de noi actiuni sunt la dispozitia societatii pentru perioade nedeterminate de timp, nefiindpurtatori de dobanzi si nefiind necesara restituirea acestora.

Cresterea vizibilitatii si publicitatea gratuitaListarea unei companii la bursa imbunatateste imaginea acesteia in relatiile cu

partenerii, investitorii si media. O companie listata atrage increderea clientilor, furnizorilor si

bancilor in stabilitatea sa financiara si in produsele si serviciile oferite de catre aceasta.

Ziarele cu profil financiar, posturile de televiziune si radio, agentiile de presa din tara sidin strainatate publica periodic informatii referitoare la companiile listate la bursa sub forma de

stiri, rapoarte de tranzactionare, analize de specialitate.

Evaluarea companiei la un pret corectPretul la care se deruleaza operatiunile zilnice de vanzare si cumparare determina

capitalizarea companiei, adica valoarea de piata a intregii afaceri.Pretul de tranzactionare la bursa arata valoarea corecta a companiei, deoarece se

bazeaza pe date de tranzactionare reale, concrete, actualizate si transparente.

Atragerea investitorilor institutionaliListarea la bursa reprezinta pentru o companie o cale spre atragerea in actionariat a unor

categorii de investitori institutionali precum fonduri sau banci de investitii, fonduri de pensii,

fonduri mutuale sau alte tipuri de investitori profesionali.

Cooptarea acestora in actionariat ofera companiei stabilitate financiara, mai multacertitudine in implementarea proiectelor si o perceptie imbunatatita din partea investitorilor si a

partenerilor de afaceri.


24/27

24

Libertatea de utilizare a capitalului atrasAcest lucru reprezinta un avantaj important in comparatie cu limitarile ce intervin foarte

des in cazul finantarii prin credit bancar. Intregul capital e pus la dispozitia companiei intr-osingura transa, indiferent de destinatiile acestuia.

Reputatia companieiReputatia unei companii listate la bursa poate avea ca efect cresterea segmentului de

piata comerciala pe care activeaza aceste companii.

Cresterea reputatiei se poate manifesta in mod direct prin facilitatile de plata, facilitatile

comerciale sau de creditare pe care compania le poate obtine din partea furnizorilor si clientilorsai. De asemenea, statistica internationala demonstreaza ca listarea la bursa are ca efect cresterea

reputatiei unei companii si cresterea pretului actiunilor acesteia.

Diversitatea formelor de finantareOdata listate la bursa, companiile au oportunitatea de a putea utiliza o gama larga de

instrumente financiare in vederea finantarii de pe piata bursiera: actiuni, obligatiuni clasice,

obligatiuni convertibile in actiuni, etc.Emiterea de noi actiuni in vederea capitalizarii profiturilor sau pentru atragerea de noi

resurse financiare necesare dezvoltarii afacerii poate continua an de an astfel incat, in timp,

societatea poate creste in dimensiuni numai din resurse atrase din piata de capital.

Analiza eficientei tranzactiei

Listarea duala a Romgaz, la bursele din Londra si din Bucuresti, a fost un triumf:

a pus Romania pe harta investitorilor internationali, a consolidat o valoare de piata de aproape 3 mld euro a producatorului roman de gaze, a inviorat tranzactiile bursei din Bucuresti.

Efectul aducerii la cota Bursei a Romgaz a sedus investitorii individuali romani, care au

fost avantajati de o oferta la pret redus.19

Probabil cel mai puternic impact va fi acela al refaceriiincrederii romanilor obisnuiti in plasamentele bursiere, apetit stins de prabusirea Fondului

National de Investitii (FNI), care nu s-a mai reaprins in ciuda unui reviriment al pietei de capital

romanesti in perioada anterioara declansarii crizei financiare globale. Cum dobanzile platite de

banci pentru economiile populatiei s-au asezat pe o traiectorie de scadere, saltul facut deactiunile Romgaz demonstreaza ca banii prind viata si dincolo de ghiseul bancii.

Trezoreria ia baniiStatul a fost primul castigator al listarii Romgaz si a castigat 1,7 miliarde de lei (391

milioane euro) din vanzarea unui pachet de 15% din actiunile Romgaz, bani care vor finanta

deficitul bugetar fara sa apese pe datoria publica. Un alt castigator colateral din afacerea listariila burse a Romgaz este Fondul Proprietatea, care detine un pachet de 20% din actiunile

19http://stiri.tvr.ro/listarea-duala-a-romgaz-un-triumf-previzibil_37093.html


25/27

25

producatorului de gaze naturale si nu ar fi exclus ca aprecierea titlurilor Fondului din ultima

vreme sa fie efectul asteptarilor pozitive ale investitorilor.

Pe langa faptul ca statul a luat aproape 400 de milioane de euro pentru 15% din listare,acesta a mai realizat ceva. Avem un exemplu de privatizare transparenta, care le da acces

investitorilor, romanilor sa achizitioneze actiuni Romgaz si lucrul asta este mai important.

Mark Mobius, presedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group, companiacare gestioneaza Fondul Proprietatea, a declarat ca listarea Romgaz va avea un impactsemnificativ asupra dezvoltarii pietei locale de capital si va contribui la cresterea lichiditatii si a

vizibilitatii acesteia in randul unui spectru mai larg de investitori.

Actionarul, marele castigator"Un investitor persoana fizica care a subscris in primele zile si a primit 5% discount

pentru o actiune Romgaz, azi le-a putut vinde, la deschidere cu 35 de lei, ceea ce inseamna un

randament de 22%. Este un randament exceptional in comparatie cu orice dobanda bancara.Evident, cererea a fost fantastica si a fost satisfacuta in mica parte.

Cam 8% din cerera de actiuni pentru Romania a fost satisfacuta, dar, evident, acele

actiuni sunt foarte bine remunerate, adica romanii au fost inspirati - atat cei care au investit, ceicare au vandut, cat si cei care n-au vandut, deoarece aici putem discuta si de dividendele pe care

o sa le primeasca din partea Romgaz. Deci aviz amatorilor pentru urmatoarele oferte publice gen

Hidroelectrica", spune Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori din Bucuresti (BVB).

Intr-adevar, actiunile Romgaz au debutat in forta la bursa din Bucuresti. In primatranzactie a Bursei, titlurile Romgaz s-au schimbat la o cotatie de 35,85 de lei/actiune, un salt de

19,5% peste pretul la care investitorii institutionalil, in general fonduri de investitii si de pensii,

au cumparat actiunile Romgaz in operatiunile de subscriere. Primele doua minute au fost relativagitate: 310.717 de actiuni Romgaz si-au schimbat proprietarii, iar valoarea tranzactiilor aproape

ca depasea deverul pietei actiunilor din ziua anterioara. Ulterior, cotatiile s-au calmat, scazand in

jurul valorii de 34 de lei/actiune.

Ziua bursiera s-a terminat cu tranzactii record de 92,5 milioane de lei cu titlurileRomgaz, iar cotatia de final a fost de 34,50 lei/actiune. Se pare insa ca Romgaz a atras toata

energia investitorilor, de vreme ce preturile actiunilor listate la BVB au scazut, lucru masurat de

indicele compozit BET-C, care a pierdut 0,10% din valoare.

Cererea din oferta publica pentru Romgaz a depasit toate asteptarile, pana pe 17 oct.

(marti) fiind depuse ordine ferme in valoare de 1,8 miliarde de lei din partea investitorilor deretail, a declarat miercuriLucian Anghel,presedintele Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul unei

conferinte pe tema privatizarilor pe piata de capital.20

El a aratat ca Guvernul a luat o decizie

buna cand a alocat investitorilor mici o transa de 15% din aceasta oferta. "Exista o posibilitate de

a se majora transa pentru retail la mai mult de 15%", a subliniat el.Anghel a precizat ca efectele benefice ale succesului Romgaz pe bursa se vor vedea

peste 5-10 ani. El declara ca transa din oferta publica pentru Romgaz aferenta retailului a fost

suprasubscrisa de 2,9 ori pana la acea data, iar investitorii de retail au depus ordine ferme pentru

a cumpara actiuni in valoare de 795 de milioane de lei.

20http://www.business24.ro/romgaz/investitii/anghel-bvb-cererea-pentru-actiunile-romgaz-a-intrecut-toate-

asteptarile-1537160
http://www.business24.ro/romgaz/http://www.business24.ro/lucian-anghel/http://www.business24.ro/lucian-anghel/http://www.business24.ro/romgaz/


26/27

26

Cu toate acestea, volumul de tranzactionare inregistrat de actiunile Romgaz (SNG) pe

Bursa de Valori Bucuresti a depasit in ultimele doua saptamani rulajul de tranzactionare al GDR-

urilor de pe Bursa din Londra. Ludwik Sobolewski, directorul BVB, a profitat de ocazie pentru asublinia din nou importanta listarilor in piata locala.

21 : Volumul de tranzactionare mai ridicat

pe Bursa de la Bucuresti arata ca BVB este piata principala pentru actiunile Romgaz. Listarea

unei companii de stat ar trebui sa ii faciliteze transformarea intr-o companie moderna, eficienta siprofitabila, capabila sa concureze cu succes cu alte societati similare din regiune. Acest lucru sepoate face doar in piata sa de origine, unde isi desfasoara activitatea de baza si unde se afla

clientii sai.

Nu sunt bani pe piata romaneasca e un cliseu ce isi dovedeste inca o data eroarea.Cand exista interes si promovare, banii apar repede. Am asistat la un fenomen asemanator la

oferta publica a Transgaz, cand retailul si-a suprasubscris cota de 30 de ori. La Romgaz, in

perioada de criza si cu o cu totul alta dimensiune a companiei, retailul ar fi putut cumpara

integral cele 57,8 milioane de actiuni scoase la vanzare de stat.Recomandarea dublei listari, laBucuresti si Londra s-a dovedit gresita. Piata locala a avut potentialul de a acoperi singura

oferta, dovada ce s-a intamplat pe transa mica.

7. Concluzii

In urma primei incercari de listare duala, cea a A&D Pharma din 2006 au putut fi

formulate cateva invataminte pentru celelalte companii locale, in momentul in care vor lua in

calcul venirea pe bursa pentru atragerea de finantare. O listare pe piete precum cele de la Londra

sau New York ar trebui luata in calcul doar de companiile foarte mari care pot atrage investitoripe orice piata ar fi.

Riscul cel mai mare al unei listari duale il reprezinta orientarea celei mai mari parti a

fondurilor catre cealalta piata,poate chiar o iesire de valuta, tinand cont de dimensiunea multmai mare comparativ cu cea romaneasca, daca investitorii prezenti aici vor decide ca sansele sa

obtina un pachet mai mare de actiuni in urma alocarii vor fi crescute in afara.

Sansele transformarii pietei romanesti intr-un pol de atractivitate ar putea chiar sa scada

in urma listarii duale a mai multor companii, deoarece marii jucatori mondiali vor putea gasiiaceste companii listate si pe pietele unde activeaza deja.

Criza politica din guvern si criza de pe cele mai mari piete din regiune, Rusia si Turcia

sunt doua dintre motivele care au determinat brusca inrautatire a contextului de pe piata decapital fapt care s-a vazut si in evolutiile ultimelor saptamani de pe bursa de la Bucuresti,

marcate de corectii ale preturilor actiunilor. Un efect a acestei evolutii nefavorabile o reprezinta

si amanarea listarii anumitor companii.

In ciuda acestor elemente nefavorabile si riscuri, listarea duala a Romgaz poate ficonsiderata un triumf, aceasta aducand Romania pe harta investitorilor internationali fiind

considerata prima privatizare de succes din ultimul timp ( Financial Times), aceasta aratand ca

sectorul energetic autohton este foarte atractiv pentru investitori, cu un bun potential dedezvoltare.

21http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/158645/actiunile-romgaz-someaza-la-londra-sobolewski-bvb-

ramane-piata-principala.html


27/27

8. Autoevaluarea studiului de caz

Echipa a fost formata din trei membrii. Am incercat sa impartim munca intr-un mod cat

mai uniform cu putinta. Punctele care ni s-au parut ca necesita mai multa documentare au fost

realizate la comun.

Etapele realizarii proiectului au fost:

Alegerea studiului de caz in urma cautarii unor informatii pentru a vedea daca semuleaza pe ce trebuie sa contina proiectul;

Impartirea (in mare) a punctelor ce trebuiau sa fie atinse; Intalnirea membrilor echipei pentru a discuta despre ce trebuie scris; Intalnirea pe o retea de socializare reusind astfel sa tinem legatura pe intreaga durata a

realizarii proiectului;

Punerea cap la cap a partilor fiecarui membru; Realizarea unei prezentari PowerPoint.

Toti membrii echipei au participat la realizarea acestui proiect.Timp de lucru (aproximativ): 8h individual

8h echipa

9. Bibliografie

Investments - Bodie, Kane, Marcus, McGrow-Hill, ninth edition Piete de capital - Alina Grigore Sima, Bucuresti 2013 www.business24.ro www.bvb.ro www.intercapital.ro www.primet.ro www.romanialibera.ro www.sibex.ro www.tradeville.eu www.tvr.ro www.wall-street.ro www.zf.ro
http://www.business24.ro/http://www.bvb.ro/http://www.intercapital.ro/http://www.primet.ro/http://www.sibex.ro/http://www.tradeville.eu/http://www.tvr.ro/http://www.wall-street.ro/http://www.zf.ro/http://www.zf.ro/http://www.wall-street.ro/http://www.tvr.ro/http://www.tradeville.eu/http://www.sibex.ro/http://www.primet.ro/http://www.intercapital.ro/http://www.bvb.ro/http://www.business24.ro/

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	diana-elena
View:	282 times
Download:	1 times

Analiza Unei Tranzactii Comerciale

Documents