Analiza tehnica - BVB.docx

8/10/2019 Analiza tehnica - BVB.docx

1/97


2/97

1.4. Tehnicile de cotare 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 14

1.5. Formarea cursului bursier 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s 18

CAPITOLUL II

TRANZACII BURSIERE 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 22

2.1.Tipuri de tranzactii bursiere 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 22

2.2. Tranzactii la vedere18118x2317s 18118x2317s 24

2.3. Tranzactii n marja18118x2317s 18118x2317s 18118x2317s 26

2.4. Tranzactii la termen 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 28

2.4.1. Tranzactii pe piata cu reglementare lunara 29

2.4.2. Tranzactiile la termen ferm 18118x2317s18118x2317s 31

CAPITOLUL III

INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREsTI18118x2317s 18118x2317s 34

3.1. Indicele BET 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 34

3.2. Indicele BET - C 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 36


3/97

3.3. Indicele BET-FI18118x2317s 18118x2317s 18118x2317s 37

CAPITOLUL IV

ANALIZA TEHNIC 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 37

4.1. Ce este analiza tehnica? 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 37

4.2. Pretul 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 38

4.3. Volumul 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s41

4.4. Sisteme de tranzactionare 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s 42

4.5. Planul de tranzactionare 18118x2317s 18118x2317s

18118x2317s 45

CAPITOLUL VUTILIZAREA INDICATORILOR DE PRESIUNE N SELECIATITLURILOR

18118x2317s 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s 48

5.1. Indicatori care arata ce fel de investitori cumparasi vnd actiuni 48

5.2. Indicatori care masoara activitatea de piata18118x2317s 18118x2317s 50


4/97

5.2.1.Teoria Dow 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 50

5.2.2. Volumul tranzactiei si relatia volum / curs 18118x2317s 51

5.2.3. Indicele crestere / descrestere 18118x2317s18118x2317s 53

5.2.4 Indicele valoare maxima / valoare minima 18118x2317s 54

5.2.5. nchiderea ponderata 18118x2317s18118x2317s 54

5.2.6. Moving Average Convergence/Divergence 55

5.2.7.Oscilatorul stocastic 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s 56

5.3. Indicatori psihologici 18118x2317s18118x2317s 18118x2317s 58

5.4.Interpretarea indicatorilor de presiune 18118x2317s18118x2317s 59

5.5. Riscul asociat unui portofoliu devalori mobiliare 18118x2317s 62CAPITOLUL VI

STUDIU PRIVIND EFICIENA INFORMATIONALA

A PIEEI ROMNESTI 65

6.1. Ipoteza de piata eficienta informational n teoria

moderna a portofoliilor 65


5/97

6.2. Testarea statistica a formei slabe de eficienta informationala18118x2317s68

6.3. Rezultate empirice pe piata

romneasca 18118x2317s 69CAPITOLUL I

VALORILE MOBILIARE sI COTAREA LOR

LA BURSA DE VALORI

1.1. Tipuri de valori mobiliareNu exista n nici o jurisdictie din lume, o definitie precisa a ceea ce se

ntelege prin "valori mobiliare". Orice bun material, dotat cu o valoare estimabilan bani, se ncadreaza obligatoriu n una din urmatoarele doua categorii:

-bunuri funciare sau imobiliare, ntelegnd prin aceasta proprietateaasupra pamntului, respectiv a cladirilor:

-bunuri mobiliare, caracterizate, asa cum le indica si numele, prin

mobilitatea lor, data de trecerea fizica de la un proprietar la altul. Din punct devedere juridic, asemenea bunuri, al caror caracter mobiliar nu poate fi contestat si,n plus, sunt purtatoare de valoare, nu sunt considerate valori mobiliare (deexemplu, tablourile, bijuteriile, piesele de mobilier etc.).

Valorile mobiliare se deosebesc de bunurile mobiliare, prindematerializarea lor, purtnd si alte denumiri: hrtii de valoare, titluri de valoareetc.

Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care confirma

titularului dreptul sau patrimonial, de o anumita marime, si asupra unei entitatibine stabilite, precum si posibilitatea de a le transforma oricnd n bani, pe piata decapital. n sens restrns, valorile mobiliare sunt hrtiile de valoare - actiuni siobligatiuni - emise de o anumita societate comerciala.

Actiunile sunt titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra uneicote-parte din activul social al emitentului (obligatoriu particular, deoarece un activ


6/97

public nu este susceptibil de nsusire privata). Actiunile acorda proprietaruluianumite drepturi de gestiune sau, cel putin, drepturi de control asupra gestiunii

patrimoniului social, drepturi (cel putin teoretice) asupra beneficiilor, de a primi nfiecare an o cota parte din profitul net, sub forma de dividende, si, n sfrsit,dreptul la o cota parte din activul net existent, n cazul n care societatea emitentaeste lichidata1[1]. Datorita veniturilor diferite de la an la an pe care le aducactiunile, n functie de activitatea economico-financiara a societatii respective,acestea se numesc si valori mobiliare cu profit variabil.

Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de catre stat) sunttitluri reprezentate prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului.Proprietarul unei obligatiuni este o persoana care a mprumutat o anumita sumade bani emitentului (statul, o colectivitate publica , societate nationala sau

privata), obligndu-l astfel, pe cel mprumutat de a-l remunera, prin varsarea

periodica a unei sume proportionale cu totalul mprumutului, si care se numeste, deobicei, dobnda.

mprumutul este, n principiu, rambursabil, fie intr-o singura transa fie inmai multe transe, prin intermediul unui tabel de amortismente periodice, care potfi constante sau variabile (n general, progresive) esalonate nca de la emisiuneatitlului.

Datorita venitului fix pe care l aduc obligatiunile, acestea se numescvalori mobiliare cu profit fix. Prin emisiunea si negocierea lor pe piete primare si

secundare de capital, sunt mobilizate activele financiare disponibile la investitori siredistribuite societatilor publice si private.

Valorile mobiliare, din punct de vedere al modului n care acestea suntcreate, se mpart in trei categorii:

primare

derivate

sintetice

Titlurile primare sunt cele emise de utilizatorii de fonduri pentrumobilizarea capitalului propriu (actiunile) si cele folosite pentru atragerea

1[1]Zapodeanu Daniela, Popa Diana, Piete de capital, Editura Universitatii din Oradea, 2006, p.156


7/97

capitalului de mprumut (obligatiunile). Caracteristica definitorie a acestor titlurieste ca asigura mobilizarea capitalului pe termen lung de catre utilizatorii defonduri si dau detinatorilor lor, drepturi asupra veniturilor banesti nete aleemitentului.

Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte ncheiateintre emitent si beneficiar si care dau dreptul cumparatorului asupra unor active aleemitentului, la o anumita scadenta viitoare, n conditiile stabilite prin contract.Valoarea de piata a acestor titluri depinde de activele la care se refera. Exista douacategorii de titluri derivate:

-contracte viitoare (futures);

-optiunile (options).

Contractul "futures" este o ntelegere ntre doua parti de a vinde/cumpara unanumit activ la un pret prestabilit, cu executarea contractului la o dataviitoare.

Optiunile sunt contracte ntre un vnzator si un cumparator, care dauacestuia din urma dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde sau a cumpara un anumitactiv la o data viitoare drept obtinut n schimbul platii catre vnzator a unei prime.Optiunile pot fi:

de vnzare, atunci cnd cumparatorul dobndeste dreptul de a vindeactivul;

de cumparare, atunci cnd dau dreptul de a cumpara activul.

Titlurile sintetice rezulta din combinarea de catre societatile financiare aunor active diferite si crearea pe aceasta baza a unui instrument de plasament nou.O categorie aparte de active artificiale o reprezinta titlurile financiare de tip cos,care au la baza o selectie de titluri financiare primare , combinate astfel nct sarezulte un produs bursier standardizat. Cele mai cunoscute titluri de acest fel sunt

contractele pe indici de bursa.

Conform Legii 297/2004 , valorile mobiliare pot fi : actiunile ,obligatiunile , precum si instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri decredit, ncadrate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare n aceastacategorie.


8/97

1.1.1. Actiunile

Actiunile sunt valori mobiliare emise de o societate comerciala sireprezinta o cota parte din capitalul social al unei societati si care ncorporeazadrepturi sociale si patrimoniale. Pot fi:

actiuni ordinare

actiuni preferentiale

Actiunile ordinare reflecta marimea capitalului social, el reprezentnddovada participarii la societate. Atunci cnd o persoana cumpara actiuni alesocietatii, ea dobndeste drepturi si obligatii ca asociat2[2]:

a. Raspundere limitata - daca societatea va da faliment , raspunderea

actionarilor va fi limitata la valoarea investitiei lor:

b. Transferul actiunilor - actionarii au dreptul de a vinde, tranzactiona sautransfera actiunile lor altor persoane;

c. Declararea dividendelor - cnd Consiliul Directorilor unei societatideclara dividendul, actionarii au dreptul la acest dividend;

d. Rapoartele anuale - actionarul are dreptul sa primeasca o situatie anualaa societatii , care trebuie sa cuprinda bilantul exercitiului precedent ,nsotit de contul de profit si pierderi;

e. Repartizarea activului - daca societatea trebuie sa fie dizolvata sau dacada faliment, actionarii au dreptul la repartizarea profitului ramas dupaacoperirea pasivului exigibil;

f. Numarul de voturi este dat de numarul de actiuni detinute. Dreptul devot poate fi transmis unor terti, n conditiile prevazute de statutulsocietatii.

g. Participarea lor la majorarea capitalului social al societatii respective :

2[2]Dragota Victor,Evaluarea actiunilor - Societati comerciale, Editura economica, EdituraIroval, 2006, p.58


9/97

Actiunile preferentiale reprezinta participarea la societate , dar aucaracteristici ce le disting de cele ordinare. Actionarii preferentiali au dreptul ladividende fixe, care se platesc naintea dividendelor la actiunile ordinare.Actionarii nu dspun de dreptul la vot, n afara cazului n care a fost dispus astfel

prin contractul preferential , caz n care actiunile preferentiale dau drept de vot.Actiunile preferentiale pot fi :

a. cumulative - daca societatea nu poate plati dividendele ntr-un an,atunci ele se cumuleaza si vor fi platite n momentul n caresocietatea va avea profituri suficiente:

b. necumulative - actionarii vor primi un dividend fix n fiecare an, iarn eventualitatea ca societatea nu plateste dividendele respective, nuexista o acumulare a restantelor;

c. participative - actionarii primesc un dividend fix, corespunzatoractiunilor lor preferentiale n fiecare an si mai pot primi o partesuplimentara din profit, dupa ce actionarilor ordinari li s-au platitdividendele.

d. convertibile - cu dreptul de a fi convertibila ntr-o actiune comuna inviitor; rata de convertibilitate este specificata printr-o valoare arbitraraleasa pentru actiunea comuna;

e. cu drept de chemare - de catre firma emitenta, daca firma consideraca dividendul platit este prea mare n comparatie cu alte dividende depe piata. Optiunea de chemare (call) include si un premium (diferenta pozitiva de pret ) de obicei de 5% , care este platita

posesorului de actiuni preferentiale.

In practica se ntlnesc si alte tipuri de actiuni n afara celor prezentate.Este vorba de: actiuni fara valoare nominala, actiuni noi si gratuite, actiuni

populare, actiuni SICAV etc.

Actiunile fara valoare nominala sunt, dupa denumire, acele actiuni faraindicatie de valoare nominala. Cum valoarea unei actiuni se stabileste n raport demarimea capitalului social divizat prin numarul actiunilor emise si cum actiunea,spre deosebire de obligatiune, nu confera dreptul la rambursarea unei anumitesume sau a unei parti din aceasta, nu este absolut obligatorie fixarea unei valorinominale pentru actiuni. Cu toate acestea , n numeroase tari, este prescrisa ovaloare nominala minimala (de exemplu n Elvetia ea este de 100 franci elvetieni).


10/97

Actiunile fara valoare nominala nu sunt autorizate n dreptul elvetian, n schimb, nS.U.A si Canada e1 sunt frecvente.

Actiunile noisnt valori mobiliare emise n cursul unui exercitiu si care nudau dreptul la un dividend ntreg. Ele snt tratate distinct la bursa si snt nscrise lacota pe o linie separata. ncepnd cu al doilea exercitiu, aceste actiuni suntasimilate celor vechi si genereaza aceleasi drepturi.

Actiunile gratuitereprezinta o forma particulara de repartitie a profituluin cazul n care rezervele acumulate n anii anteriori sunt transformate n actiuninoi si, deci, n capital. Practic patrimoniul societatii nu se modifica prin emisiuneaacestor hrtii de valoare Aceste actiuni constituie n realitate un venit pentruactionari si sunt, prin urmare impozitate.

Actiuni populare3[3]. Ele nu constituie un tip definit de actiuni. Estevorba de o expresie generala pentru actiuni prin care o patura foarte numeroasa apopulatiei este incitata sa economiseasca si sa investeasca. Expresia a fostvulgarizata, de exemplu, n Germania, atunci cnd actiuni ale societatilor careapartineau puterii publice (Wollswagen, Preussag, Vebs etc.) au fost cedate

populatiei in conditii favorabile. Pe ct de laudabila a fost aceasta intentie, pe attde deceptionanta s-a dovedit in practica. si aceasta pentru ratiuni care ar puteareleva, chiar si n parte, o conceptie a politicii de plasament care a neglijat

principiul important al repartitiei riscurilor.

Actiunile SICAV.Actiunile cu aceasta denumire sunt achizitionate de lasocietatile de investitii cu capital variabil (SICAV) de catre micii investitori caredoresc sa-si recicleze avantajos capitalurile sau economiile disponibile .

Micii investitori, n general, victime ale variatilor cursurilor bursiere sineavizati n a aprecia corect prognoza pietei, au posibilitatea sa cumpere direct, la

pretul de emisiune , titlurile solicitate de la ghiseele acestor societati de investitii side plasament. Pretul de emisiune se calculeaza prin adaugarea, la cursul actiunilor,a unui procent de 4,75 % reprezentnd valoarea cheltuielilor de emisiune si parteace se constituie ca fond indivizibil la dispozitia societatii.

Prin specificul lor, aceste actiuni nu sunt cotate la bursa, detinatoriiputndu-le returna la ghiseelor societatii n orice moment, fapt care are ca efect omodificare permanenta a capitalului si numarului titlurilor detinute. Cursul

3[3]Zapodeanu Daniela, Popa Diana, Piete de capital, Editura Universitatii din Oradea, 2006, p.164


11/97

reprezinta, de altfel, pretul de rascumparare platit actionarilor care se retrag dinsocietate n ziua respectiva. El se determina zilnic avnd n vedere activul net,respectiv suma tuturor tipurilor de titluri detinute, ponderata cu cursul aferentfiecarui tip de actiuni.

Formula este urmatoarea :

Unde:

C = cursul actiunilor

A,B,..,N = numarul valorilor mobiliare detinute de tipul A,B,..,N

cA,cB,..,cN = cursul valorilor mobiliare de tipul A, B,.,N

Nt = numarul total al valorilor mobiliare

n functie de treapta atinsa n ndeplinirea rolului lor de autofinantare,actiunile cunosc urmatoarele stadii:

actiunile autorizate- reprezinta numarul maxim de actiuni aprobate pe carecorporatia l poate emite de-a lungul existentei sale, numar specificat n statut.

Numarul de actiuni este numai relativ limitat, pentru ca, atunci cnd societateadovedeste necesitatea economica a dezvoltarii sale, ea poate obtine autorizatiade a emite un numar suplimentar de actiuni;

actiuni neemise- sunt acea parte din numarul total de actiuni autorizate carenca nu au fost emise n vederea comercializarii si care, constituie potentialul deautofinantare al societatii;

actiuni emise - reprezinta acel cuantum de actiuni autorizate care au fost

emise si comercializate sau se afla n procesul distributiei primare;

actiuni puse in vnzare - sunt actiuni emise si aflate n procesul vnzariiinitiale, pentru care societatea nca nu plateste dividende si a carorcontravaloare urmeaza a fi ncasata;


12/97

actiuni aflate pe piata- sunt acea parte din actiunile emise si vndute care seafla n posesia actionarilor si pentru care societatea plateste dividende;

actiuni de trezorerie- sunt actiunile proprii pe care societatea le rascumparade pe piata, pentru a le revinde cnd pretul lor va creste. Pentru acestea nu se

platesc dividende.

Dupa forma de prezentare, actiunile pot fi materializate (ntr-un nscris) sidematerializate (prin nregistrari n cont). Desi tendinta pietei este cea dedematerializare a actiunilor, trebuie precizat ca, daca nscrisul este nominativ, se

precizeaza numele investitorului. E1 poate nstraina nscrisul prin simpla andosare.Pentru o mai mare siguranta, investitorul si ncredinteaza stocul de actiuninominative bancii sau agentului la care are deschis un cont de investitii.

Dar aceasta se face nu numai din motive de securitate, ci si n scopulefectuarii de tranzactii rapide pe piata.

La actiuni, principalele drepturi si obligatii ale partilor implicate, suntnscrise pe fata actiunii sub forma clauzelor si mentiunilor.

Astfel se nscriu: tipul actiunii, numele emitentului, adresa acestuia,numarul autorizatiei de functionare, valoarea nominala, seria si numarulnscrisului, data emisiunii, semnatura si stampila emitentului.

Pe lnga acestea, se mai nscriu si:

clauza de revocare sau rascumparare- permite emitentului sa-si retragade pe piata titlurile prin rascumpararea lor de la detinatori, strngndu-si astfelobligatiile contractuale;

clauza de protejare a investitorului - stabileste perioada de timp n careemitentul nu are voie sa-si exercite dreptul de revocare, perioada n careinvestitorul se poate bucura nestnjenit de drepturile prevazute n contract.

Aceasta clauza trebuie mentionata obligatoriu, daca n contract existaclauza de revocare:

convertibilitatea - conform careia se pot schimba contra unui numaroarecare de alte certificate, de obicei actiuni comune, ale aceluiasi emitent.


13/97

clauza emitentului - desemneaza n exclusivitate persoana juridica aemitentului, ca fiind raspunzatoare de ndeplinirea contractului stipulat. Actionariisau membrii din conducere sunt exonerati de orice raspundere.

Tipuri de actiuni :

Actiunile pot fi clasificate dupa tipul de companie care le reprezinta. Avemastfel :

Actiuni "Blue Chips" - specifice pietei americane , care sunt emise decorporatii cu o performanta deosebita si de lunga durata , care au distribuit de-alungul anilor dividende din ce n ce mai mari. Aceste firme au o forta financiaradeosebita si sunt practic imune la schimbari majore in economie. Exemple:IBM , Exxon, General Electric , Du Pont.

Actiuni de crestere ("Growth Stocks")- sunt actiuni ale firmelor care au avutun ritm de crestere sustinut in ultimii ani si care au un potential mare pentruviitor. Aceste firme obisnuiesc sa reinvesteasca un procent important din

profiturile anuale, n scopul finantarii din resurse proprii a dezvoltarii. nconsecinta, dividendele platite de acestea sunt mici n comparatie cu profiturileobtinute.

Actiuni ciclice ("Cyclical Stocks") - apartin firmelor a caror profiturioscileaza in paralel cu economia sau cu ciclurile economice. Exemple de astfel

de industrii ciclice : ind. aluminiului, otelului , automobile ,constructii masini ,turism.

1.1.2. Obligatiunile

Piata de capital, att cea primara, ct si cea secundara, nregistreazatranzactii financiare nu numai prin intermediul titlurilor de proprietate, ci si prinemisiuni de titluri de credit, destinate atragerii de fonduri banesti sub forma demprumuturi pe termene lungi sau medii. Destinatarii mprumuturilor pot fisocietati comerciale publice si private, institutii de stat, guverne, autoritati locale si

institutii financiare etc. Capitalurile atrase n urma plasari de titluri de creanta suntutilizate n activitati profitabile, ceea ce conduc la restituirea mprumutului, la plataunor dobnzi catre posesorii de titluri , la obtinerea unui profit net, care va fireinvestit de emitent, n scopul maririi capitalului social.

Titlurile de creanta care aduc un profit fix, sub forma de dobnzi, suntcunoscute, n general, sub numele de obligatiuni. Pe piata de capital, de-a lungul


14/97

timpului, au aparut forme diverse ale titlurilor de credit, sub diferite forme,denumiri, caracteristici, dar indiferent de aceste trasaturi, le putem cuprinde ndoua mari categorii: obligatiuni clasice si alte titluri de mprumut cu profit fix.

Pe pietele de capital sunt emise si negociate mai multe tipuri deob1igatiuni clasice (directe), grupate in functie de doua criterii: forma de

prezentare, respectiv locul de contractare si conditiile de emisiune.

Dupa forma de prezentare exista obligatiuni nominative si obligatiuni lapurtator. Cele nominative au nscris numele detinatorului (creditorului) ,transmiterea dreptului de a pretinde prestatia la care s-a angajat emitentul avndloc prin ntelegerea dintre vechiul si noul detinator al titlului si prin nmnareaefectiva a acestuia. n cazul n care creditorul este detinatorul nespecificat altitlului, obligatiunile se numesc la purtator.

Obligatiunile nominative se prezinta sub forma unui certificat nominativ sidau posibilitatea la operatiuni de transfer n registrul emitentului n cazul uneischimbari a dreptului de creanta. Certificatul mentioneaza att unele caracteristiciale emitentului (stat, ntreprinderi etc.), ct si principalele clauze ale contractuluide emisiune referitoare la valoarea nominala, pretul emisiunii, rata dobnzii,tabloul amortizarii datoriei, garantiile etc.

Obligatiunile la purtator contin aceleasi caracteristici ca si cele nominative,fiind confectionate si imprimate dupa norme stricte. Detasabile dintr-un carnet,

titlurile sunt formate dintr-un corp principal (talon), ce reprezinta dreptuldetinatorului la suma subscrisa si din foi de cupoane, fiecare cupon mentionnd odata de scadenta pentru plata dobnzilor. Plata cuponului nseamna practicachitarea dobnzilor la data contractata.

Dupa locul de contractare si conditiile de emisiune se cunosc obligatiuniinterne, obligatiuni straine si euroobligatiuni . Deci, pe pietele de capital au locoperatiuni de atragere de active financiare, att prin emisiunea si p1asarea detitluri exprimate n moneda nationala, ct si prin emisiunea si plasarea de titluristraine si eurotitluri, exprimate n valute, respectiv eurovalute.

Din punct de vedere al formei ct si al continutului, obligatiunile straine sieuroobligatiunile sunt similare cu titlurile interne , emisiunea lor prelund, cu unele

particularitati, att forma instrumentului emis, ct si tehnica de subscriere.

O alta clasificare mparte bondurile in : bonduri cu cupon zero (zerocoupon bond) si bonduri cu cupon(coupon bond) . n primul caz nu are loc plata


15/97

unei dobnzi ntre data emisiunii si data rascumpararii (maturity date) . nsa celemai raspndite sunt cele din a doua grupa .

O alta clasificare a bondurilor se poate face din punct de vedere al pretuluilor :

--par bond, pretul este egal cu valoarea de rascumparare

--premium bond , pretul este mai mare dect valoarea de rascumparare

-- discount bond, pretul este mai mic dect valoarea de rascumparare

Se poate deduce astfel o relatie ntre rata cuponului , venitul curent si ratarentabilitatii la maturitate :

18118x2317s 18118x2317s 18118x2317s18118x2317s Premium bonds (P>F)

18118x2317s 0 YTM CY CR Rate

18118x2317s 18118x2317s Discount bonds(P


16/97

procesului inflationist, precum si posibilitate creditorului de a renunta larambursarea mprumutului la scadenta si achizitionarea de actiuni la respectivasocietate. n functie de aceste caracteristici , au aparut mai multe tipuri deobligatiuni.

Obligatiunile indexate garanteaza creditorului , prin contract, corectareadobnzii anuale cu un indice, ales de comun acord cu emitentul. Indexarea se poateaplica fie dobnzii, fie sumei de rambursat, fie ambelor valori, legata, de cele maimulte ori, de indicele de crestere a preturilor, de gradul de depreciere a puterii decumparare, indicele inflatiei, etc.

Obligatiunile participative au rolul de a varia anuitatea (amortismentulsi/sau dobnda) n functie de rezultatele financiare, ca urmare a mprumutuluiinvestit n activitatile economice. Creditorul este protejat prin stabilirea unui plafon

minim al cstigului, indiferent de rezultatele exercitiului financiar precedent.

Obligatiunile convertibile ofera creditorului dreptul de a le schimba nactiuni, fie ntr-un termen fixat, prin contract, fie n orice moment, ncontravaloarea de piata a titlurilor de proprietate.

Bonurile de tezaur sunt titluri de creanta emise de catre stat, purtatoare dedobnzi competitive si, mai ales, sigure, fiind garantate de guvernul si bancacentrala ale statului respectiv. Acestea sunt emise, n principal, pentru acoperireadeficitelor bugetare sau investitiilor mari, garantate de stat.

Obligatiunile ipotecare sunt titluri de creanta emise de societati bancare sauipotecare, n vederea atragerii de mprumuturi necesare detinatorilor de proprietatifunciare sau imobiliare, proprietati care devin garantie a mprumutului.

Titlurile de renta sunt titluri mobiliare emise de stat, pe care cumparatorii lepot tranzactiona la bursa de valori , dar nu pot cere emitentului rambursareamprumutului facut. Emitentul se obliga, nsa, pe o perioada nedeterminata , sa

plateasca posesorilor o remuneratie periodica, suma ce reprezinta, de fapt, dobndala mprumuturile facute.

1.2. Introducerea valorilor mobiliare la cota Bursei

nscrierea la cota Bursei reprezinta permisiunea acordata de Bursa unei societatiemitente, de a avea valorile mobiliare tranzactionate prin intermediulmecanismului specific al Bursei, permisiune conditionata de ndeplinirea de catreemitent a unor cerinte impuse de Legea 297/2004, privind valorile mobiliare si


17/97

bursele de valori, de reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si aBVB.

Cotarea la Bursa se realizeaza prin parcurgerea mai multor etape sipresupune cooperarea dintre Societatea de Servicii si Investitii Financiare, membraa Asociatiei Bursei care initiaza respectivul eveniment n piata bursiera, sireprezinta emitentul n procesul de cotare (numita societate initiatoare) si BVB(ANEXA II).

1. Selectarea societatii initiatoare

Emitentul va realiza aceasta selectie n functie de activitatea generaladesfasurata de SSIF, precum si pe baza altor criterii prestabilite.

2. ndeplinirea cerintelor cotarii

Emitentul si SSIF-ul colaboreaza pentru realizarea documentatieinecesare cotarii care va fi naintata Bursei, mpreuna cu comisionul de

procesare.

3. Verificarea ndeplinirii cerintelor cotarii la Bursa

Serviciul emitenti verifica att ndeplinirea cerintelor necesare cotarii,ct si depunerea tuturor documentelor. Acesta poate solicita

documente suplimentare, de la caz la caz. Odata ndeplinite toateconditiile, Serviciul Emitenti emite o Nota de Recomandare catreComisia de nscriere la Cota.

4. Decizia nscrierii la cota

n fata Comisiei de nscriere la Cota Bursei, formata din 5 membrii siun presedinte, SSIF-ul initiator prezinta activitatea trecuta, prezenta,dar mai ales perspectivele de dezvoltare ale emitentului. Conducereasocietatii emitente, care este prezenta la aceasta sedinta, ofera orice

detalii importante solicitate de membrii Comisiei . n cazul n careapar probleme , mai ales de natura juridica, Comisia poate solicitadocumente n plus de la emitent si atunci decizia de nscriere la cotase amna. Cnd Comisia constata ca toate cerintele si documentelenecesare cotarii sunt ndeplinite, si respectiv complete, ia deciziacotarii la Bursa a valorilor mobiliare ale respectivului emitent.


18/97

5. Transferul Registrului de Actionari si plata comisioanelor

Societatea emitenta nscrisa la cota Bursei transfera RegistrulActionarilor catre Bursa (Serviciul Registru), care verificaconcordanta dintre numarul actiunilor emise si capitalul social.Emitentul va plati comisioanele de registru si de nscriere la CotaBursei.

6. Decizia de tranzactionare

Decizia de tranzactionare este emisa de catre directorul general alBursei, dupa ndeplinirea de catre emitent a trei conditii cumulative :existenta deciziei de nscriere la Cota Bursei, ncheierea Contractuluide Registru si plata comisionului de nscriere la Cota Bursei.

7. Informarea publicului larg si nceperea tranzactionarii

Bursa, prin comunicatele de presa, anunta publicul larg data nceperiitranzactionarilor valorilor mobiliare ale emitentului n cadrul Bursei.Emitentul, mpreuna cu societatea initiatoare si cu Bursa, organizeazao conferinta de presa la care participa presa, membrii Comisiei denscriere la Cota , membrii CNVM , alti invitati , conferinta la care seefectueaza o prezentare a activitatii societatii si, mai ales, a

perspectivelor sale de dezvoltare. Dupa conferinta de presa urmeaza

nceperea tranzactionarilor valorilor mobiliare n cadrul Bursei.

1.3. Determinarea pretului valorilor mobiliare prin concentrarea cererii si aofertei

Concentrarea cererii si a ofertei de valori mobiliare este o operatiunecomplexa care conduce la determinarea pretului la care urmeaza sa se efectuezetranzactiile .

Cursul valorilor mobiliare cotate la bursa este un curs de piata. Principiul

ce sta la baza formarii lui este simplu, dar modalitatile de aplicare sunt adaptate lafiecare caz particular generat de dezechilibrele pietei.

Brokerii, n virtutea dreptului de negociere cu care sunt investiti,concentreaza ordinele de vnzare si cumparare la aceeasi bursa, pentru aceeasivaloare mobiliara. Ca urmare a confruntarii ordinelor de vnzare si cumparare se


19/97

determina cursul unic - cursul de echilibru dintre cerere si oferta - la care senegociaza la un moment dat titlurile.

Bursa de Valori utilizeaza pentru efectuarea tranzactiilor bursiere unprogram asistat de calculator denumit Sistem de Tranzactionare si ExecutieAutomata (STEA).

STEA permite efectuarea tranzactiilor pe doua tipuri de piete bursiere :piata continua si piata intermitenta . Avndu-se n vedere faza actuala dedezvoltare a Bursei , a fost ales sistemul de tranzactionare n piata continua.

sedinta de tranzactionare pe piata continua este formata din cinci etape :

Predeschiderea pietei - perioada n care se pot introduce ordine de bursacare nu vor fi procesate nsa, pentru a genera tranzactii, pna n momentuldeschiderii automate.

La introducerea lor n sistem, ordinele de bursa sunt plasate automat n"sir". Vor exista doua siruri, n functie de tipul ordinului, de vnzare saucumparare.

Locul ocupat de un ordin n sir se stabileste conform cu urmatoarele reguli :

cnd preturile nu sunt egale, sirul este ordonat ncepnd cu cel mai bun

pret daca exista ordine care au preturi egale, atunci ordinul introdus cel mai

devreme va ocupa primul loc n sir

ordinele clientilor au prioritate de executie fata de ordinele proprii aleSVM-ului.

Schimbarea prioritatii ordinelor datorata modificarii lor se realizeaza nfelul urmator :

daca se modifica un ordin prin diminuarea cantitatii de valori mobiliare,locul n ordinea prioritatii nu se pierde;

daca se modifica un ordin , prin cresterea cantitatii de valori mobiliare,locul n ordinea prioritatii se poate pierde;


20/97

locul n ordinea prioritatii se pierde prin modificare pretului;

Predeschiderea permite stabilirea unui pret potential de deschidere a pieteipentru valorile mobiliare tranzactionate n sedinta respectiva, pret care poate fimodificat pe masura ce se introduc noi ordine. Acest pret este determinat prinaplicarea unui algoritm de fixing, astfel nct volumul valorilor mobiliare sa fiemaxim.

Deschiderea automata a pietei- n acest moment, ultimul pret calculat desistem prin algoritmul de fixing devine pretul efectiv la care se efectueazatranzactiile , iar ordinele de vnzare si de cumparare care au fost identificate prinalgoritm sunt executate, realizndu-se astfel tranzactiile la pretul de deschidere.Acest calcul al pretului efectiv si efectuarea tranzactiilor ntre ordinele de vnzaresi cumparare care corespund pretului de deschidere se realizeaza de catre computer

practic instantaneu.

Tranzactionarea in piata continua - n cadrul acestei etape, valorilemobiliare se tranzactioneaza pe o baza continua, executarea ordinelor avnd loc ntimp real. Tranzactiile nu se efectueaza la un pret unic, ci la cursuri care semodifica permanent, pe baza informatiilor despre cerere si oferta care suntdisponibile pentru agentii de bursa pe ecranul de tranzactionare. Astfel, agentul de

bursa poate sti care este cel mai bun pret de vnzare si cel mai bun pret decumparare din piata, care este cantitatea de valori mobiliare ceruta sau oferita, caresunt variatiile preturilor ntre ultima si penultima tranzactie realizata, precum si

ntre sedinta curenta si cea precedenta, care sunt datele de ansamblu ale evolutieipietei n sedinta respectiva, etc.

nchiderea pietei- se face la ora stabilita, prin nchiderea automata a pieteielectronice. Dupa acest moment, personalul bursei listeaza rapoartele detranzactionare, de compensare si decontare, pe baza carora se va efectua apoi

procesul de decontare. n aceasta perioada, se pot introduce ordine care vorparticipa la sedintele de tranzactionare urmatoare, se pot deschide conturi si se potefectua transferuri n Registru. Urmeaza apoi oprirea accesului agentilor de bursala sistemul de tranzactionare.

1.4. Tehnicile de cotare

Cotarea valorilor mobiliare este operatiunea complexa prin care senregistreaza ordinele de vnzare si de cumparare n vederea formarii cursului siefectuarii tranzactiilor.


21/97

nregistrarea si transmiterea cotatiilor zilnice are importanta nu numai pentrutranzactiile ce se ncheie n cadrul burselor, ci si pentru ntreaga situatie a preturilorde pe pietele de marfuri si valori, ntruct cotatiile sunt considerate preturi de baza

pentru un numar foarte mare de produse, n jurul carora se stabilesc preturiletranzactiilor ce se ncheie n afara burselor, pe diverse piete.

Cotatiile zilnice de bursa care se dau publicitatii se stabilesc dupa ncheiereaactivitatii, pe baza cotatiilor realizate cu prilejul ncheierii tranzactiilor zilei. Elesunt aduse la cunostinta publicului prin afisarea n localul bursei, prin publicarea n

presa, n buletinele oficiale de cursuri, etc.4[4] Publicarea cotatiilor cuprinde o listaa produselor tranzactionate la bursa, cu indicare a cotatiilor medii pe baza carora s-au ncheiat tranzactiile n ziua respectiva, fara a se face referire la cotatiile efective.

Cotatiile de bursa pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

A) Din punct de vedere al realizarii tranzactiilor de bursa cotatiilesunt:

a) Cotatii efective, se stabilesc pe baza tuturor tranzactiilor ncheiate ntr-operioada data sau a tranzactiilor selectate pentru caracterizarea situatiei pietei; eleconstituie baza pretului mondial la marfurile de baza si influenteaza sensibil pretulaltor marfuri, iar la bursele de valori cotatiile efective produc influente hotartoareasupra evolutiei pietei valutar-financiare internationale.

b) Cotatiile nominale sunt preturile produselor care coteaza curent labursa, pentru care nsa nu s-au ncheiat tranzactii din lipsa de cerere sau de oferta,ntr-o perioada de cel mult cteva zile. Daca inactivitatea pentru un produs este denumai o zi sau doua, cotatia nominala se fixeaza n functie de ultimul nivel alcotatiei efective. n cazul n care perioada de inactivitate este mai ndelungata, pelnga nivelul de ncheiere se iau n considerare si tendintele manifestate la

produsele bursiere apropiate, care au cotat n acea perioada.

Dupa modul de calcul, cotatiile pot fi: medii, limita si de lichiditate.

a) Cotatiile medii reprezinta media preturilor unui produs bursier pentrucare s-a ncheiat tranzactii la bursa (n cazul cotatiilor efective) sau media

preturilor la care titlurile au fost oferite sau solicitate (n cazul cotatiilor nominale).

4[4]Victor Stoica, Eduard Ionescu: "Piete de capital si bursele de valori", editia a II - a, Ed.Economica, Bucuresti, 2002, p.81-83


22/97

b) Cotatii limitareprezinta, pe de o parte, media preturilor maxime, iar pede alta parte, media preturilor minime ale produselor bursiere tranzactionate la

bursa. De obicei nici cursurile de deschidere si ncheiere si nici cele medii ale zileincheiate nu sunt cele reale, ele avnd rolul de a caracteriza situatia pietei, servindtotodata ca baza de decontare a tranzactiilor la termen si de evaluare a riscurilor cecaracterizeaza anumite tranzactii.

c) Cotatiile de lichidare sunt publicate de casele de compensatii sau deoficiile de decontare, n vederea facilitarii lichidarii tranzactiilor la termen. Acesteareprezinta, de regula, diferentele de cursuri pentru tranzactiile la termen si auntotdeauna un caracter oficial. La unele burse se stabileste si cresterea sauscaderea maxima a cotatiilor permise de regulament pentru o singura sedinta - limitup/down.

innd seama de momentul publicarii,cotatiile pot fi: oficiale si neoficiale.

a) Cotatiile oficialesunt anuntate dupa ncheierea sesiunii de dimineata.

b) Cotatiile neoficiale sunt publicate dupa ncheierea sesiunii de seara si nusunt luate n considerare la ncheierea contractelor pe termen lung, dar sunt unindiciu pentru tendinta preturilor din ziua urmatoare.

Publicatiile de specialitate si unele cotidiene comunica pe lnga cotatii sitendinta bursei, prin care se estimeaza continutul si sensul actiunii factorilor care

influenteaza asupra preturilor si care determina evolutia viitoare a acestuia. Dacasunt perspective de ridicare a preturilor, tendinta bursei este denumita "solida"(strong), daca se asteapta o scadere a preturilor, ea este "moale" (weak), iar daca nuse prevede o schimbare a acesteia atunci tendinta este mentinuta.5[5]

Tehnicile de cotare care se aplica, n mod obisnuit, la bursele oficiale,cunosc o diversitate destul de restrnsa, chiar daca, acestea au evoluat de la cotareaclasica "prin strigare" la cotarea electronica. Cotarea titlurilor si executareaordinelor bursiere difera de la o piata la alta n raport cu sistemul de tranzactionareadoptat.

Tehnicile de cotare consacrate sunt prezentate n cele ce urmeaza:

5[5]Victor Stoica, Eduard Ionescu: "Piete de capital si bursele de valori", editia a II - a, Ed.Economica, Bucuresti, 2002, p. 87


23/97

- Cotarea prinanuntarea publica a ordinelor (tranzactionare la ring),cunoscuta si sub denumirea de cotare prin strigare, se utilizeaza att pe pieteleintermitente, ct si pe cele continue (Zurich si Budapesta). Valorile mobiliare suntrepartizate la un ring din incinta bursei (de aici si denumirea de tranzactionare nring). Negocierile sunt deschise de un functionar al bursei care striga titlul ceurmeaza sa fie negociat. Agentii de bursa anunta cu voce tare preturile lor devnzare si de cumparare, cautnd parteneri interesati. Pentru a evita oricenentelegere n zgomotul care stapneste, de regula, zona respectiva de cotare,ordinele verbale sunt nsotite de miscari ale bratelor si degetelor, n vedereatransmiterii sensului interventiilor sale (vnzare sau cumparare) precum si numarulde titluri negociat. Un reprezentant al intermediarilor, numit "coteur", nscrie pe otabla, succesiv, cursurile n jurul carora au loc discutiile si le sterge n momentul ncare se stabileste un curs de echilibru, pe care l subliniaza cnd acesta devinecotat. Tranzactia se considera ncheiata atunci cnd un agent de bursa primeste un

raspuns afirmativ din partea unui alt agent , pentru cotatiile strigate.

- Cotarea pe baza de carnet de ordine sau "prin casier" presupunecentralizarea de catre agentii de bursa a ordinelor primite de clienti ntr-un "carnetde ordine" (order book); el contine ordinele repartizate n raport cu gradul lor denegociabilitate (ordinele de cumparare de la pretul cel mai mare la pretul cel maimic si, n sens contrar, ordinele de vnzare). Carnetul de ordine poate sa fie deschis

pentru consultare de catre agentii de bursa terti (cum este cazul la Tokyo StockExchange) sau nchis (la NYSE si AMEX, unde numai pretul si volumul celor mai

bune cotatii sunt anuntate la bursa). Contractarea are de regula un caracter bilateralsi se produce atunci cnd un agent de bursa a raspuns favorabil la oferta facuta dealt agent de bursa.

- Cotarea prin nscriere pe tabla, n cadrul careia ordinele suntprezentate n asa fel nct sa fie vazute de agentii de bursa care participa la sedintarespectiva. Aceasta se realizeaza prin nscrierea pe un tablou electronic (la bursa dela Toronto) sau pe o tabla, cu creta (la Hong Kong, Sydney, Singapore) a primelordoua (cele mai bune) preturi de cumparare (BID) si de vnzare (ASK). Tranzactiase ncheie atunci cnd un agent de bursa tert accepta o cotatie afisata.

- Cotarea n"groapa"(pit trading), care este o varianta a tehnicii clasicede tranzactionare n ring. "Groapa" este un spatiu semicircular foarte aglomerat,unde iau loc agentii de bursa si si striga preturile de vnzare si de cumparare,

putnd actiona pe cont propriu sau n contul unor terti. Este una din metodele cele


24/97


25/97

returneaza fisele corespunzatoare ordinelor executate celorlalti specialisti si lepastreaza pe cele a caror valabilitate nu a fost limitata la primul curs. Acesta poateproceda la cotarea si stabilirea de mai multe cursuri, pe baza ordinelor din carnetneexecutate.

Rolul specialistului si a supravegherii operatiunii de reprezentantulSocietatilor de bursa, este de a evita variatiile de curs pronuntate n cazul cotariivalorilor a caror piata este limitata, datorita faptului ca, aceasta cotare scrisa prinmetoda stellage, se preteaza excelent n cazul titlurilor cotate nu numai pe piataoficiala, ci si pe piata secundara bursiera si pe piata n afara cotarii.

- Cotarea prin opozitieeste folosita pentru valorile care coteaza att lavedere ct si la termen, aceasta metoda facnd legatura ntre aceste doua piete,

pentru acelasi titlu, n acelasi moment si pentru aceeasi piata bursiera.

Pentru fiecare din valorile cotate prin aceasta metoda, specialistii comunicanainte de sedinta de bursa, limitele de curs ntre care se nscriu ordinele adresatede clientii lor (limita cea mai ridicata la cumparare si limita cea mai scazuta lavnzare). Aceste informatii, mpreuna cu un "curs de opozitie" stabilit faraconsultarea specialistilor se nscriu ntr-un "registru de opozitie" tinut de "coteur".Cotatia la vedere a fiecarei valori mobiliare este asigurata ca si n cazul stellajului."Coreur-ul" consulta fiecare specialist interesat, obtine cantitatile ce vor finegociate, stabileste raportul cerere-oferta si determina cursul la care un titlu ar

putea fi cotat daca nu se va tine seama dect de ordinele executate pe piata la

vedere. Apoi, el asigura legatura cu grupul de cotatie la termen, echilibrnd piataprin operatiuni combinate, ca de exemplu vnzare la termen si cumparare la vederesau cumparare la termen si vnzare la vedere. n urma acestor operatiuni sedetermina cursul la termen. Cursul la vedere se va situa n jurul acestui curs latermen, fara nsa a depasi +- 2 %.

- Cotarea prin fiset este un procedeu prin care se centralizeaza, pentrufiecare titlu, toate ordinele de vnzare/cumparare, ntr-un "fiset" plasat la osocietate de intermediere, desemnata ca "specialista" n respectivul titlu. Fiecaremembru al Societatii Burselor are n sarcina centralizarea ordinelor privitoare latitlu, caruia i asigura cotarea zilnica n sedintele de bursa. Functionarul societatii"specialiste" face publice, la nceputul sedintei de cotare, toate ordinele depuse n"fiset", adaugnd pe acelea care nu au putut fi executate si sunt nca valabile, dupacare determina cursul oficial dupa aceeasi metodologie.


26/97

- Cotarea prin urna este similara precedentei, cu diferenta ca ordinele devnzare/cumparare sunt centralizate de Societatea Burselor nsasi si nu de osocietate anume. Aceasta modalitate de cotare se aplica n cazuri exceptionale ,atunci cnd piata unui anumit titlu ridica probleme deosebite si se face apel ladecizii care pot iesi din metodologia normala de cotare. Toate ordinele sunt depusentr-o "urna" la sediul Societatii Burselor, care fixeaza cursurile valorilor negociatesi si rezerva dreptul de a practica diferente de curs si/sau procentaje de reducere,diferite de limitele normale.8[8]

1.5. Formarea cursului bursier

Cursurile bursiere sunt cursuri de piata, care rezulta din confruntarea directaa cererii cu oferta, pe baza ordinelor nregistrate la bursa la un moment dat pentrufiecare valoare nscrisa la cota bursei. n confruntarea ordinelor agentii de bursa tin

seama de natura ordinelor primite si de cantitatile de titluri care fac obiectultranzactiei, astfel nct sa determine un curs unic de echilibru al pietei titluluirespectiv la un moment dat, care sa nu poata fi contestat de cei care au dat ordinele.Prin urmare, rolul agentilor de bursa este de a constata pretul de echilibru la unmoment dat (cursul bursei) si nu de a-l stabili ori de a-l impune.

Modul concret n care se realizeaza acest lucru depinde de sistemul denegociere adoptat, precum si de natura pietei bursiere. Pe pietele de negocieri - detip OTC - functia de centralizare a cererilor si ofertelor revine "creatorului de

piata" (market maker), care tine evidenta ordinelor si "face" cursuri de vnzare si

de cumparare la care este dispus sa efectueze tranzactii. Pe pietele de actiuni (TSE)- de tipul bursei clasice - brokerii sunt cei care strng ordinele de vnzare si decumparare si le canalizeaza spre locul de negociere din bursa. n alte cazuri,

bursele au un caracter mixt, permitnd n sala de negocieri att tranzactii cu uncreator de piata, ct si tranzactii ntre brokeri.

Pe pietele bursiere intermitente (Austria, Belgia, Israel) , unde negocierile serealizeaza ntr-o perioada delimitata n cursul zilei, cursul se stabileste prin"fixing", respectiv n fiecare zi se fixeaza un curs oficial la o anumita ora. Pe

pietele continue, cotatia se desfasoara n tot cursul zilei de bursa, fara ntrerupere;principiul acestei piete este executarea ordinelor n timp real si la cursuri diferite

8[8]Bogdan Ghilic-Micu: op.cit., p59-60


27/97

de-a lungul zilei. De aceea, aceste piete afiseaza continuu patru cursuri diferite:primul curs al zilei, cursul cel mai mare, cel mai mic si ultimul curs al zilei.9[9]

Principiul urmarit n formarea cursului bursier este cel al asigurariicontrapartidei. Potrivit acestui principiu, ordinele de cumparare adresate la un pretmai ridicat si, respectiv, ordinele de vnzare adresate la un pret mai scazut vor aveasanse mai mari de executie. Ca urmare, cumularea ordinelor de cumparare serealizeaza de la cel mai ridicat nivel de curs catre cel mai scazut nivel de curs, ntimp ce cumularea ordinelor de vnzare se face pe limite de curs, n sens crescator.Att ordinele de cumparare, ct si cele de vnzare adresate "la piata" sunt luate nconsiderare cu prioritate n mecanismul formarii cursului. Pentru acestea seurmareste executia imediata la pretul pietei. Ordinul de piata este, de fapt, ordinul"la cel mai bun curs" prin prisma asigurarii contrapartidei.10[10]

Pentru o mai buna ntelegere a procesului de formare a cursului bursier, nlucrarea "Bursa de valori" de Bogdan Ghilic-Micu, autorul da urmatorul exemplu:

Pentru un titlul "X", al carui curs stabilit la sedinta de bursa precedenta estede 1470 u.m., se primesc urmatoarele ordine:11[11]

de cumparare :

- 550 titluri la cursul "cel mai bun";

- 75 titluri la cursul 1495 u.m.;



de vnzare :

- 200 titluri la cursul "cel mai bun";


9[9]Ioan Popa: op. cit., p168-169

10[10]Gabriela Anghelache: op. cit., p203

11[11]Bogdan Ghilic-Micu: op. cit., p56-57


28/97


29/97

1485 - 150 625 5501480 - 200 625 4001475 100 - 725 2001470 200 - 925 200

La cel mai bun pretde vnzare

- 200 925 200

Sursa: Bogdan Ghilic-Micu, "Bursa de valori", Ed. Economica , Bucuresti, 1997,p.57.

n cazul n care se nregistreaza un dezechilibru ntre cererea si oferta de

titluri, determinarea cursului se poate realiza prin metode particulare cum sunt:reglementarea ecarturilor (abaterilor de curs), tehnica reducerii si compensatia.

Reglementarea abaterilor de curs revine Consiliului Burselor de valori,care stabileste pentru fiecare titlu abaterea maxima care trebuie sa se respecte nraport cu ultimul curs cotat pe piata la vedere si pe piata la termen. Astfel, pe piatatitlurilor la vedere, poate fi considerat normal un ecart n crestere sau n scadere de2% pentru obligatiuni si 3% pentru actiuni. Responsabilii grupurilor de cotatie potautoriza variatii de curs mai mari cu 1% fata de ecartul normal. Atunci cnd sedoreste depasirea abaterilor stabilite este necesara aprobarea Comisiei de

supraveghere a pietei bursiere. Pe piata titlurilor la termen se poate accepta unecart de 6 - 7%. ntre cursul la termen si cel la vedere pentru aceeasi valoare, laacelasi moment nu se poate accepta un ecart mai mare de 2%.

Tehnica reduceriise utilizeaza n situatia unui dezechilibru pronuntat ntrecerere si oferta. Daca numarul titlurilor cerute este disproportionat n raport cu celal titlurilor oferite limitele ecartului de curs pot fi modificate prin reducerea , fie acantitatii cerute, fie a cantitatii oferite. n timpul aceleiasi sedinte de bursa nu poateavea loc dect o singura reducere de cerere sau de oferta.12[12]

n situatia n care dezechilibrul pietei este asa de mare ca o reducere nu vaajusta cererea sau oferta, atunci reprezentantul burselor de valori se va opunestabilirii unui curs cotat, si va stabili un pret cerut sau oferit, n crestere sau nscadere , dupa caz, pentru actiuni cu 4 - 5% si pentru obligatiuni cu 2 - 3%, n

12[12]Gabriela Anghelache, Nicolae Dardac, Ion Stancu: op. cit., p.73


30/97


31/97

n sens restrns, tranzactiile bursiere se refera la contractele ncheiate nincinta burselor de valori, prin intermediul agentilor de bursa si n conformitate cureglementarile pietei bursiere.

Dupa momentul executarii contractului, se deosebesc urmatoarelecategorii de tranzactii (la bursa de tip european - dupa modelul francez):

- tranzactii la vedere (au comptant), respectiv acelea la care executareacontractului (livrarea titlurilor si plata pretului) are loc imediat sau n cteva zile dela ncheierea tranzactiei la bursa;

- tranzactiile la termen de o lunasau "cu reglementare lunara", care sencheie n bursa la un moment dat, urmnd a fi executate la o data fixa, n perioadade lichidare a lunii n curs, sau ntr-una din lunile urmatoare;

- tranzactii ferme la termen, care se ncheie sub forma contractelornegociate de tip forward;

- operatiunile conditionate, care se executa la termen, dar spre deosebirede cele cu termen ferm, permit cumparatorului, fie sa aleaga ntre executareacontractului sau abandonarea acestuia prin plata unei prime, fie sa se declare, lascadenta, cumparator sau vnzator, n functie de oportunitatile oferite de piata.

Un rol aparte pe pietele bursiere au dobndit n ultimele decenii

operatiunile cu titluri financiare derivate, respectiv contractele "futures" si cuoptiuni pe instrumente financiare (financial futures and options).

Operatiunea "futures"consta, n esenta, n asumarea prin contract de catreparticipanti a obligatiei de a cumpara sau de a vinde o suma n valuta sau titlurifinanciare, la o data viitoare, pretul fiind stabilit la momentul ncheieriicontractului. Obiectivul principal al celor care realizeaza astfel de operatiuni esteobtinerea unei diferente favorabile la cursul de schimb (daca s-au tranzactionatvalute) sau la dobnda (n cazul titlurilor financiare), ntre ziua ncheieriicontractului si scadenta acestuia.

n ceea ce priveste optiunile pe instrumente financiare, acestea suntcontracte standardizate avnd drept suport: actiuni, indici bursieri, titluri demprumut, valute sau contracte "futures" si pot fi optiuni de cumparare "call" saude vnzare "put".


32/97

Daca avem n vedere scopul efectuarii lor, operatiunile de bursa pot ficlasificate dupa cum urmeaza:

- operatiuni simple de investire, generate de interesele vnzatorilor sicumparatorilor. Acestea iau nastere din nevoia de deplasare a capitalurilordisponibile si din intentia de modificare a structurii portofoliului de valorimobiliare detinut sau pentru transformarea activelor financiare n lichiditati;

- operatiuni speculative,prin care se urmareste obtinerea unui profit dindiferenta de cursuri ntre momentul ncheierii si momentul lichidarii operatiunii.Contractantul si asuma, n mod corespunzator si un risc deoarece evolutia cursului

bursier nu poate fi anticipat cu precizie. Principalul director al acestei operatiunieste "cumpara mai ieftin dect vinzi" (buy low, sell high);

-

operatiuni de arbitraj, care au ca scop obtinerea unui cstig dindiferenta de cursuri, fara ca arbitrajorul sa-si asume riscul pretului. De exemplu, secumpara un titlu pe o piata unde acesta coteaza mai ieftin si se revinde concomitent

pe o alta piata unde titlul coteaza mai scump, ncasndu-se diferenta de pret. Oforma a operatiunii de arbitraj este spreadingul, care se bazeaza pe diferentafavorabila dintre cursurile practicate la momente diferite;

- operatiuni de acoperire, prin care se urmareste evitarea pierderilorgenerate de evolutia nefasta a cursului bursier. n conditiile unei piete instabile, sencearca conservarea valorii activelor si chiar obtinerea unui cstig. Acestea sunt

operatiuni de tip hedging;

- operatiuni cu caracter tehnic, care sunt efectuate de agentii de bursapentru mentinerea echilibrului si stabilitatii pietei. Cei care efectueaza astfel deoperatiuni joaca rolul de creatori de piata (market makers); ei vnd titluri pe cont

propriu atunci cnd se manifesta o cerere neacoperita pe piata, respectiv cumparacnd oferta este excedentara. Urmarind obtinerea unui profit din diferenta de

preturi ei actioneaza implicit n sensul echilibrarii pietei (este cazul specialistului laNYSE).

2.2. Tranzactii la vedere

Tranzactiile la vedere, cunoscute si sub denumirea de tranzactii "cash" sau"pe bani gata", se caracterizeaza prin aceea ca persoana care adreseaza ordinul devnzare sau de cumparare si asuma obligatia ca imediat, sau n perioada imediaturmatoare (cteva zile din momentul ncheierii tranzactiei), sa puna la dispozitia

partenerului sau titlurile vndute sau suma de bani reprezentnd pretul cumpararii.


33/97

Tranzactiile la vedere se deruleaza pe baza contului "cash" deschis de client lafirma broker. Astfel, un investitor poate cumpara valori mobiliare, cu conditia sa

plateasca integral contravaloarea acestora, iar un client care vinde "cash" trebuie sapredea valorile mobiliare contractate n cadrul aceluiasi termen, primindcontravaloarea integrala a acestora n contul sau.

Tranzactiile la vedere au drept scop, de regula, plasamentul sau obtinerea delichiditati, desi nu sunt excluse nici operatiunile speculative, cum ar fi cumparareade titluri n vederea revnzarii lor dupa cresterea cursului, respectiv vnzarea detitluri cu intentia de a fi cumparate ulterior, n conditiile unui curs mai scazut.

n derularea operatiunilor la vedere se parcurg urmatoarele etape:

- naintarea ordinelor de bursa (vnzare sau cumparare) agentilor de

schimb;- centralizarea tuturor ordinelor referitoare la un anumit titlu de catre

specialist;

- stabilirea cursului de vnzare/cumparare;

- comunicarea nivelului cursului de deschidere a bursei;

- executarea ordinelor;

- reglarea ordinelor, imediat sau ntr-o perioada scurta, prin livrareatitlurilor de catre vnzatori si ncasarea contravalorii lor de la investitori.

n situatia n care clientul nu-si respecta obligatiile asumate, brokerul vaproceda la lichidarea pozitiei clientului sau, astfel: vnznd titlurile respective lavaloarea lor de piata, din momentul n care obligatia scadenta de depunere afondurilor nu a fost ndeplinita sau cumparnd titlurile de pe piata, la cursul curent,n vederea lichidarii pozitiei unui client care nu a predat integral titlurile vndute.Orice diferenta nefavorabila rezultata din astfel de operatiuni este suportata de

client.

La Bursa de Valori Bucuresti, tranzactiile la vedere se deruleaza printr-unmecanism care asigura accesul direct si continuu al intermediarilor la informatiilereferitoare la pret si la cele furnizate de emitentii valorilor mobiliare si care dau,


34/97

astfel, posibilitatea clientilor de a lua decizia referitoare la investitia ntr-o anumitavaloare mobiliara.14[14]

Tranzactia la vedere implica doua fluxuri ntre cumparator si vnzator:

- fluxul de transfer al banilor;

- fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin nscrierea nouluidetinator n registrul emitentului.

Derularea si finalizarea tranzactiei se efectueaza n intervalul T+3, adica latrei zile lucratoare de la data tranzactiei.

Orice tranzactie la vedere se deruleaza n trei faze: tranzactionarea,compensarea-decontarea si, respectiv, transferul dreptului de proprietate (schema5.1.).

Etapele derulari i unei tranzactii la vedere

Schema 5.1.

14[14]Gabriela Anghelache: op. cit., p.226


35/97

Sursa: Gabriela Anghelache: "Bursa si piata extrabursiera", Ed. Economica, 2000,p.227

a. Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti presupune mai multeoperatiuni care au drept punct de pornire adresarea ordinelor de vnzare sau decumpararede catre agentii de valori mobiliare. Ordinele apartin clientilor sau suntordinele proprii ale societatii de servicii de investitii financiare membra a Bursei sireprezinta instructiunile privind oferta de cumparare sau de vnzare a actiunilornscrise la cota bursei.

Ordinele de bursa sunt preluate si transmise spre executare de catresocietatile membre. Accesul n sistem este permis de la terminalele fin incinta saliide tranzactionare, sau de la cele conectate la sistem, situate la sediul societatiimembre ale Asociatiei Bursei.

b. Compensarea si decontarea tranzactiilor la vedere


36/97

La sfrsitul fiecarei zile de tranzactionare Bursa transmite fiecarei societatide servicii de investitii financiare n parte, care a efectuat tranzactii n ziuarespectiva, patru rapoarte: Raportul de Tranzactionare, Raportul de Compensare,Raportul de Decontare si Raportul de Comision.

Rolul BVB n ceea ce priveste compensarea si decontarea tranzactiilorconsta n stabilirea corecta a sumelor nete de plata sau de ncasat pentru fiecareSSIF, precum si n asigurarea decontarii acestor sume.

Transferurile banilor de la cumparatori la vnzatori se face prin intermediulBancii de Decontare (din luna mai 1997, Banca Nationala a Romniei).

Decontarea are loc la trei zile lucratoare de la ncheierea tranzactiei n BVBsi se realizeaza pe baza rapoartelor emise de BVB dupa fiecare sedinta de

tranzactionare care sunt confirmate de catre SSIF-uri.c. Transferul dreptului de proprietate

transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor tranzactionate serealizeaza, n acest sistem de decontare neta continua, numai la sfrsitul celei de-atreia zile, dupa ce banii au ajuns n conturile vnzatorilor. nregistrarea actiunilor lanoul cumparator se efectueaza prin miscari ntre sectiunile Registrului Bursei deValori Bucuresti.

2.3. Tranzactii n marja

Tranzactiile n marja (tranzactiile n conturi de siguranta de tip "M" sauLong margin account) sunt o varianta a tranzactiilor la vedere si reprezintacumparari de titluri primare pe datorie, caz n care brokerul acorda clientului sau,n anumite limite, un credit pentru realizarea operatiunii bursiere.

Contul de siguranta se deschide atunci cnd un client cumpara mai multetitluri cu aceeasi suma de bani sau acelasi numar de titluri, cu o suma initiala mairedusa, utiliznd titlurile drept gaj pentru mprumut. Prin urmare, investitorul care

da ordin de cumparare a unui volum de actiuni, nu trebuie sa achite firmei-brokercu care lucreaza ntreaga contravaloare a acestora; el trebuie sa depuna, n termenulaferent lichidarii normale, numai o anumita "acoperire", sau marja (margin),diferenta pna la valoarea contractului constituind-o mprumutul pe care clientul lobtine de la broker pentru tranzactia respectiva (debit balance).


37/97

Prin tranzactiile n marja se creeaza o capacitate financiara suplimentara definantare pentru client. n functie de nivelul marjei, acesta poate, cu o anumitasuma avansata n operatiune, sa cstige ori sa piarda, mai mult dect ntr-otranzactie cash.

Principalele caracteristici ale unei tranzactii n marja sunt urmatoarele:

- operatiunea implica acordarea unui credit n bani sau a unui mprumut petitluri;

- initierea tranzactiei are loc prin depunerea de catre client a unei sumereprezentnd marja initiala, care constituie o imobilizare pe toata perioadaoperatiunii; titularul contului efectueaza o suita de operatiuni de sens contrar, carese compenseaza, brokerul urmarind numai soldul contului n marja;

- brokerul, n calitate de creditor, solicita o garantie ce consta n valorilemobiliare cumparate;

- operatiunea comporta un cost, respectiv dobnda perceputa de brokerpentru creditul acordat;

- debitorul are posibilitatea sa-si diminueze datoria fata de broker, prinintermediul unor depuneri suplimentare n contul de siguranta. n plus, dividendelencasate la actiunile achizitionate si blocate n depozitul de garantie constituit la

broker diminueaza datoria;

- titlurile care sunt blocate ca depozit se actualizeaza zilnic prin prismaevolutiei cursului de piata. Aceasta operatiune este denumita si "marcarea la piata".

n functie de raportul n care se afla marja curenta fata de marja initiala,contul clientului poate fi:

- nerestrictionat, cnd marja curenta este egala sau mai mare dect marjainitiala, caz n care clientul poate sa retraga diferenta favorabila sau o poate utiliza

pentru initierea unei noi tranzactii. Excesul de marja alimenteaza un cont distinctde contul de numerar, cont care pe piata americana este denumit "SpecialMemorandum Account" (SMA);

- restrictionat, cnd marja curenta mai mica dect marja initiala. Dacansa marja permanenta este mai mica dect marja curenta nu se solicita o acoperire


38/97

suplimentara din partea clientului, dar acesta nu are posibilitatea sa efectuezetranzactii noi.15[15]

n cursul derularii operatiunii, marimea marjei curente, att absolute(diferenta dintre valoarea colateralului si datoria clientului la broker, acestaechivalnd cu capitalul avansat de client), ct si relative, variaza continuu nfunctie de valoarea de piata a titlurilor care formeaza colateralul (contravaloareatitlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie a creditului acordat),

precum si de intrarile si iesirile n contul de marja.

Cerinta fundamentala pentru functionarea contului n marja este ca pentrufiecare client valoarea colateralului sa fie tot timpul mai mare debitul pe careacesta l are la broker. Marja, adica excesul de valoare a colateralului n raport cudatoria, este o modalitate de acoperire a brokerului mpotriva riscului de scadere a

valorii de piata a titlurilor ce formeaza colateralul, acesta fiind motivul pentru carecontul n marja poate fi considerat si un cont de siguranta.

n categoria tranzactiilor n marja se pot mentiona: cumparari n marja,apelul n marja si vnzarile n marja.

a) Cumparari n marja

n cazul unei cumparari n marja, clientul dobndeste o pozitie long pe titlurideoarece n momentul efectuarii tranzactiei titlurile apartin clientului si devine

debitor fata de broker pentru fondurile mprumutate, iar eventualele dividende vorfi colectate de broker si nregistrate n contul clientului. Brokerul nu remite titlurilecatre client, ci le retine drept garantie (colateral) pentru credit acordat. Pna laachitarea datoriei fata de broker pot interveni doua situatii: cursul actiunilor poatesa creasca sau sa scada.

n ipoteza cresterii cursului, soldul contului echivaleaza cu capitalul propriu.Prin cresterea valorii de piata a actiunilor, capitalul propriu a crescut, n timp cedebitul la broker a ramas neschimbat. n acest caz marja curenta a depasit marjainitiala ca urmare a sporului de valoare, constituind un exces de marja. Sporul de

valoare a colateralului determinat de cresterea cursului de piata nu apartine integralclientului, ci si brokerului, n functie de contributia acestuia la realizareaoperatiunii. Excesul de marja (marja returnabila), alimenteaza un cont special(Special Memorandum Account - SMA), n care se nregistreaza automat o parte

15[15]Idem, p.235-237


39/97

din profitul obtinut ca urmare a cresterii cursului de piata al actiunilor, nconformitate cu marimea marjei initiale. Sumele din contul SMA pot fi retrase declient, operatiune denumita preluarea profitului, sau pot fi folosite pentrucumpararea de noi actiuni.

n ipoteza scaderii cursului, n conditiile unei marje curente sub nivelulmarjei permanente si n cazul n care soldul contului memorandum este zero,contul n marja este restrictionat, adica orice tranzactie din cont trebuie facuta prinreconstituirea marjei.

b) Apelul n marja

Apelul n marja este operatiunea prin care clientul trebuie sa refaca marja ceva fi mentinuta pe durata tranzactiei (marja permanenta), n cazul unei reactii

adverse a pietei. n cazul scaderii cursului la un nivel care face ca marja curenta sase situeze sub marja permanenta, brokerul solicita clientului o garantiesuplimentara, respectiv o plata n numerar care sa permita refacerea marjei.

c) Vnzari n marja

Asa cum am mai aratat, orice tranzactie de cumparare genereaza pentruclient o pozitie long pe titluri, ce i ofera posibilitatea efectuarii unor tranzactii devnzare profitabile, mai ales n cazul unei evolutii favorabile de curs. Venituriledin vnzari sunt folosite partial pentru acoperirea datoriei fata de broker, n

conformitate cu aportul acestuia la finantarea operatiunii si partial pentru aalimenta contul memorandum.

2.4. Tranzactii la termen

Tranzactiile la termen consta n aceea ca partenerii convin sa-sindeplineasca obligatiile asumate, fara rezerve, peste o anumita perioada de timpde la data ncheierii tranzactiei (1, 3, 6 luni sau mai mult).

Tranzactiile se ncheie la bursa ntr-o anumita zi, dar reglementarile n

conturi urmeaza sa se faca la o data viitoare. Valoarea tranzactiei se determina nfunctie de cursul la termen prestabilit, indiferent de evolutia cursului de piata latermenul tranzactiei.16[16]

16[16]Idem, p.243


40/97

Pentru executarea ordinelor la termen, intermediarii solicita constituirea uneigarantii de risc, n numerar sau sub forma de titluri blocate, ce se determina prinaplicarea unui anumit procent asupra valorii tranzactiei, care difera n functie denatura titlului. Rolul ei este de a garanta ansamblul tranzactiilor la termencontractate de aceeasi persoana care adreseaza ordine si este modificata (ajustata)

periodic, n functie de ansamblul riscurilor, n cadrul carora un loc important locupa variatia imprevizibila a cursului. Aceste garantii de risc, denumite si taxe deacoperire, se stabilesc ntre 20% si 40% din valoarea tranzactiei la termen, nfunctie de natura titlului.

Lista valorilor mobiliare care fac obiectul negocierilor la termen seanalizeaza periodic, n sensul ca sunt radiate din lista actiunile emise de societaticare ntre timp au fuzionat, obligatiunile care ncep sa se amortizeze si, n general,valorile mobiliare care au mai ndeplinesc conditiile pentru a fi tranzactionate la

termen, cum ar fi: un volum mare al tranzactiilor, pozitii importante la cumpararesi vnzare n ceea ce priveste solicitarile, etc. De asemenea, pot fi incluse n listacotatiilor la termen valorile mobiliare care ntre timp aui devenit mult maisolicitate pe piata si ndeplinesc conditiile impuse.17[17]

n cadrul operatiunilor la termen distingem n practica bursiera: tranzactii pepiata cu reglementare lunara, tranzactii la termen ferm, tranzactii la termenconditionat si operatiuni combinate.

2.4.1. Tranzactii pe piata cu reglementare lunara

Tranzactiile la termen de o luna sunt acele operatiuni bursiere care aufixate conditiile si ziua negocierii, dar a caror lichidare si livrare de titluri suntamnate si au loc ntr-o perioada prestabilita denumita perioada de lichidare(cuprinsa n intervalul de lichidare stabilit n functie de zilele lucratoare pna lasfrsitul lunii). Asadar, executarea angajamentelor are loc n perioada de lichidare,care ncepe la a sasea sedinta de bursa dinaintea ultimei zile lucratoare a lunii.Rezulta ca perioada de lichidare dureaza sapte zile.

De exemplu, calendarul bursier pentru luna octombrie evidentiaza modul dederulare a operatiunilor de lichidare astfel:

Calendaru l bursier

17[17]Victor Stoica, Eduard Ionescu: op. cit., p. 230


41/97


42/97

Operatiunile la termen de o luna se deruleaza, ca si tranzactiile n marja, pebaza unui depozit de garantie.

n cazul operatiunilor reportate de la o lichidare la alta, operatorulcontinua tranzactia pna cnd este satisfacut de evolutia cursului la care coteazatitlurile respective. Procedura de report care permite amnarea consta ntr-o dublaoperatiune bursiera: o operatiune cu lichidare ncheiata (care are scadenta silichidarea n luna n curs) si o operatiune cu scadenta n lichidarea urmatoare.

Derularea operatiunii de report presupune gasirea de catre operatorul care-sireporteaza pozitia de cumparare a unui detinator de fonduri care sa acceptecumpararea titlurilor la lichidare cu angajamentul de a i le revinde la urmatoarealichidare (clauza de retrocedare). Practic, investitorul face un mprumut de lareportor, pentru care plateste dobnda numita tot report.

Operatiunile de report se fac la un curs de compensatie stabilit de bursa lanivelul cursului mediu al primei ore de tranzactii din ziua de lichidare. Reportatulvinde, practic, reportatorului actiunile la acest curs, apoi cumpara aceleasi titluri

pentru lichidarea urmatoare la acelasi curs, plus dobnda (reportul).18[18]

n momentul lichidarii pentru acelasi titlu, cumparatorii si vnzatorii caredoresc sa faca o operatiune de report pot sa se afle n fata urmatoarelor situatii:

- cnd numarul de titluri neridicate este mai mare dect numarul de titluri

nepredate (atunci cnd speculatia este orientata spre crestere), este necesar a gasidetinatorii de capitaluri dispusi sa asigure cumparatorilor sumele care le lipsesc.Contributia adusa cumparatorilor este recompensata de acestia prin plata unei taxede report, care variaza la fiecare lichidare n functie de importanta pozitiilorneridicate si abundenta capitalurilor a caror detinatori sunt dispusi sa le investeascantr-o operatiune de report.

- invers, cnd numarul de titluri neridicate este mai mic dect numarul detitluri nepredate, vnzatorii trebuie sa gaseasca detinatorii de titluri care accepta sale furnizeze titluri care le lipsesc. Cei dispusi sa investeasca n titluri sunt

recompensati prin plata unui comision numit deport, care este exceptional cndspeculatia este orientata spre crestere.

18[18]Gabriela Anghelache: op. cit., p.246


43/97

- ultima posibilitate este una teoretica si foarte rar existenta n practica,caci presupune ca numarul de titluri neridicate sa fie egal cu numarul de titlurinepredate. n aceasta situatie spunem ca reportul se realizeaza la paritate.19[19]

Pe pietele bursiere dezvoltate pot fi initiate chiar si operatiuni de tipspeculativ pe piata cu reglementare la termen. Operatiunile speculative suntoperatiuni la termen, ncheiate nainte de scadenta printr-o operatiune de senscontrar: o operatiune de cumparare de titluri la termen urmata de vinderea lor sau ooperatiune de vnzare de titluri, urmata de rascumpararea lor. Aceste operatiuni nudetermina transferuri de titluri, dar produc modificari ale capitalurilor ca urmare aobtinerii unui beneficiu sau a realizarii unei pierderi, ca urmare a speculariievolutiei cursului estimata de speculator.

n cazul operatiunilor speculative, initiatorul unei tranzactii, n calitatea sa

de vnzator ce nu detine actiunile tranzactionate sau de cumparator ce nu dispunede lichiditatile necesare efectuarii platii, are la dispozitie o luna pentru a-sireglementa situatia. Astfel, se pot initia doua tipuri de operatiuni: vnzarea pe

pozitia descoperit si operatiuni cu acoperire.

n cazul vnzarii pe pozitia descoperit, operatorul beneficiind de uninterval de o luna pentru a livra titlurile, poate vinde valori mobiliare pe care nu le

poseda, miznd pe posibilitatea de a le cumpara mai ieftin, cel trziu n ziua delichidare a lunii respective.

Operatiunile ce acoperire au loc atunci cnd un operator nu dispune demijloace de plata suficiente pentru a efectua o tranzactie pe piata la vedere siapeleaza la avantajele oferite de piata cu reglementare lunara de a efectua ooperatiune n marja, cu posibilitatea revnzarii titlurilor cumparate pna n ziua delichidare a aceleasi luni. Daca cursul din luna respectiva creste, se manifestaefectul de levier care se resimte n ambele sensuri. Spre exemplu, daca sumadetinuta initial nu reprezinta dect 20% din valoarea tranzactiei, iar cursul scade cu20% ntreaga suma investita se pierde ntr-o luna. Astfel de tranzactii prezinta ungrad mare de risc.

2.4.2. Tranzactiile la termen ferm

n categoria tranzactiilor la termen ferm care au loc la bursele de valori seinclud operatiunile la termen forward si operatiunile la termen "futures".

19[19]Carmen Corduneanu: op. cit., p.212


44/97

A) Operatiunile la termen forward

Operatiunile la termen forward se bazeaza pe contractul la termen - forwarddintre vnzator si cumparator, de a livra si de a plati un anumit produs bursier, laun anumit termen si la pretul convenit n momentul contractarii. Este important deremarcat ca, pot sa apara diferente favorabile pentru una din parti, diferentedeterminate de modificarea pretului de piata ntre momentul semnarii contractuluisi cel al livrarii produsului. Caracteristica de baza a acestui contract este aceea ca

partile stabilesc un pret fix (prezent) pentru o livrare viitoare. Plecnd de aicitrebuie aratat ca exista doua tipuri de operatiuni speculative: la crestere (a lahausse) si la scadere (a la baisse).

Operatiunile a la fausse sunt realizate de persoane care cumpara un produs laun anumit pret (pretul zilei), cu livrare ulterioara, n speranta ca la data livrarii

produsului, preturile vor creste si, n consecinta, va putea obtine un profit vnzndacelasi produs la un pret superior.

Operatiunile a la baisse sunt realizate de persoane care vnd la pretul zilei,cu livrare la termen, o marfa pe care nu o au, n speranta ca la data livrarii preturilevor scadea si, n consecinta, vor cumpara acelasi produs la un pret inferior, urmndsa cstige diferenta dintre pretul de vnzare si cel de cumparare.20[20]

Dupa cum am mai aratat si n primul capitol, nici una dintre aceste tipuri deoperatiuni nu presupune obligativitatea derularii lor n ringul bursier si nici

obligativitatea standardizarii lor.

B) Operatiunile la termen "futures"

Operatiunile la termen "futures" se deosebesc de cele forward prin aceea caau conditii contractuale standardizate n ceea ce priveste marfa tranzactionata,cantitatea si termenul de executie; pretul este variabil deoarece contractul "futures"este actualizat zilnic si contractul poate fi executat si fara livrare efectiva, doar prindecontarea tranzactiilor.

Contractul la termen ferm ("futures") este un angajament asumat astazi de uncumparator si de un vnzator de a cumpara (de a dobndi) si de a vinde (a ceda) un

20[20]Nicoleta Bugnar, Ramon Lazoc: "Relatii economice internationale", ed. Imprimeriei deVest, Oradea, 2001, p.265


45/97

titlu (mprumut de stat, titlu ipotecar, devize, indice bursier) la o data scadenta (saun timpul unei perioade de scadenta fixata de bursa).

Contractul se sprijina pe un numar dat de titluri sau pe un multiplu al acestuinumar. Pretul de contract este cotat prin licitatie sau prin negociere cu un ordinatorcentral, predarea si plata titlurilor fiind diferite la scadenta. Astfel, cumparatorul(vnzatorul) poate nchide pozitia sa prin revnzarea (rascumpararea) contractuluila cursul cotat n bursa, operatiunea avnd loc n orice zi nainte de data lichidariiacestuia.21[21]

Principiul de functionare al pietelor "futures" este simplu. Doi operatori,care au riscuri opuse sau care anticipeaza diferit evolutia cursurilor sau a ratelor, se

pun de acord pentru a schimba o suma determinata dintr-un activ financiar la odata viitoare ("futures") pentru un pret convenit n avans. Pentru a se acoperi pe

piata "futures", un operator trebuie sa ia o pozitie inversa celei la vedere (numerar)pe care o are. ntruct preturile la contractele "futures" la diverse scadente variazan acelasi sens cu pretul "cash" al instrumentului financiar suport aceasta face ca

pierderea pe care o poate avea pe pozitia "cash" sa fie compensata prin cstigulcare va fi realizat pe piata "futures" si invers.

Camera de Compensatie se interpune ntre cumparator si vnzator, asigurndgarantia bunei finalizari a contractului. Ea suprima orice risc financiar sifavorizeaza, n acelasi tip, o buna lichiditate a pietei. Deoarece cei doi actori auobligatii pe aceasta piata (cumparatorul de a cumpara si vnzatorul de a vinde),

este necesara constituirea unui depozit pe lnga Camera de Compensatie, pentrugarantarea executarii contractului. Acest depozit de garantie este ajustat n fiecarezi n functie de evolutia activului suport.22[22]

n ceea ce priveste terminologia folosita n "futures", o piata sub semnultaurului (bull market) este o piata n care preturile sunt n crestere. Atunci cndcineva spune ca piata este bullish, acea persoana are o perspectiva optimista sicrede ca preturile vor creste. O piata sub semnul ursului (bear market) este una ncare preturile scad. Deci, o piata bearish ofera o perspectiva pesimista.

21[21]Nicolae Dardac, Cezar Basno, Ionela Costica: "Tranzactii bursiere cu produse derivate sisintetice", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, p9-10

22[22]Nicolae Dardac, Cezar Basno: "Bursele de valori: dimensiuni si rezonante social -economice", Ed. Economica, Bucuresti, 1997, p.114


46/97

n contractele "futures" cumparatorul deschide o pozitie "lunga" (long), ntimpul ce vnzatorul are o pozitie "scurta" (short). Cel care are o pozitie long pe

piata se asteapta ca preturile sa creasca, el obtinnd profit prin vnzareacontractelor mai trziu, primind un pret mai mare dect cel platit initial. Cel carevinde short considera ca preturile au o tendinta descrescatoare, asa ca vindecontractele "futures" deoarece considera ca valoarea lor va fi mai mica n viitor.Daca lucrurile vor evolua asa cum s-a anticipat, si pretul scade, atunci vnzatorulsi poate rascumpara contractele la un pret mai mic, si realizeaza astfel un profit.

Contractele "futures" au o viata limitata cunoscuta sub denumirea de"scadenta contractului". Contractele, la maturitate, se vor lichida fie prin livrarefizica a produselor, fie prin compensarea cash. Deci, odata ajuns la scadenta,detinatorul unui contract "futures" si va nchide pozitia printr-o operatiune n senscontrar (daca a fost cumparator, va vinde, iar daca a fost vnzator, va cumpara).

Clientii care au ramas cu pozitii deschise pna n ultima zi de livrare vor lichidacontractul sau preluare efectiva a produsului bursier tranzactionat.

S-a constat ca doar 3% din contractele "futures" au ca rezultat livrarea fizicasau lichidarea cash a marfii. Restul de 97% sunt compensate (offset). Aceastanseamna ca majoritatea participantilor si nchid pozitiile nainte de data de livrarea contractului. Pentru unele contracte "futures", cum ar fi cele pe indici de titluri,nu exista posibilitatea livrarii fizice, n acest caz pozitiile fiind nchise prin livrarecash.

n ceea ce priveste evolutia pietelor "futures", acestea le influenteaza pe celeclasice si joaca un rol important n cadrul politicilor economice ale statelor.

CAPITOLUL III

INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREsTI

3.1. Indicele BET

(Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, n primul rnd, n scopul reflectrii tendintei deansamblu a preturilor corespunztoare celor mai lichide si active 10 societtitranzactionate n cadrul BVB. Aceste societti sunt selectate exclusiv din cadrul


47/97


48/97

- numrul de actiuni corespunztoare simbolului respectiv(n cazul n care ponderea capitalizrii acestuia ncapitalizarea total a simbolurilor incluse n indicele BETeste mai mic de 25%) sau

- un numr ajustat (n cazul n care ponderea capitalizriisimbolului depseste limita procentual impus de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionaredatorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

a. divizri (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse n portofoliulindicelui

b. modificarea componentei indicelui (nlocuirea unui simbol n portofoliulindicelui)

c. modificri survenite n capitalizarea unei societti ale crei actiuni suntincluse n portofoliul indicelui, astfel nct ponderea acestui simbol s depseasc

limita procentual de 25% din capitalizarea total a simbolurilor incluse n indice

d. orice modificari n capitalul social al unei firme aflate n portofoliulindicelui

valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor decorectie f , n ziua n care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel serealizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indiceluiBET se efectueaz si prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare n portofoliul indicelui sunturmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria Ia Bursei de Valori Bucuresti;

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea,se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt n portofoliulindicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;

3. actiunile trebuiesc astfel alese nct sa se asigure diversificareaportofoliuluiindicelui;


49/97


50/97

acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceastamodificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile

preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Toate modificarile n portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catreComitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

3.3. Indicele BET-FI

(Bucharest Exchange Trading - indice sectorial pentru fonduri de investitii)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000.BET-FI reflect tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitiitranzactionate n cadrul Bursei de Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identic cu cea aplicat pentru indicii BET si BET-C.Factorul de ponderare pentru un simbol inclus n indicele BET-FI este numrul deactiuni al simbolului respectiv.

Singura regul privind includerea unui fond de investitii nindicele BET-FIeste ca acesta s fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor deponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie

(regul similar cu cea utilizat pentru indicii BET si BET-C). Principaleleevenimente care determin ajustarea indicelui sunt urmtoarele:

- divizri (splits) sau consolidri ale actiunilor incluse ncosul indicelui ;

- adugarea sau stergerea unui simbol n/din cosulindicelui ca urmare a listrii, respectiv delistrii;

- modificri de capital pentru o societate ale crei actiuni

sunt incluse n cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cucele privind si ceilalti doi indici.

CAPITOLUL IV


51/97

ANALIZA TEHNICA

4.1. Ce este analiza tehnica?

Analiza tehnica se refera la studiul pietei prin examinarea altor factori deinfluenta decat cei externi24[24]. Desi poate intimida putin, aceasta formulare

prezinta, de fapt, un studiu al evolutiei pretului si/sau volumului cu ajutorulgraficelor. Analiza tehnica a fost dezvoltata de Charles Dow in jurul anului 1900 sise bazeaza pe principii ca: tendinta naturala a pretului, pretul cuprinde totalitateainformatiilor disponibile la un moment dat, suport si rezistenta, formatiuni grafice,confirmari si divergente. Evolutiile ciclice sunt un fapt binecunoscut si le intalnim

peste tot in jurul nostru: evolutia universului, anotimpurile, erele glaciare,bioritmul uman sunt exemple dintre cele mai cunoscute. De aceea studiul acestorcicluri capata o importanta deosebita pentru realizarea de previziuni privind

evolutiile viitoare. Analiza tehnica este o metoda de evaluare ale evolutiilorviitoare ale actiunilor si directiei pietei bazata pe analiza grafica a unor variabileca: volumul de tranzactionare, variatia preturilor, indicatori etc., pentruidentificarea unor formatiuni tipice. Decodarea mesajelor acestor grafice poateindica unde si cand o anumita actiune este de cumparat sau de vandut. Acestea suntsuficiente in introducere. A face un rezumat al intregii evolutii a analizei tehnicedin momentul zero (cel al elaborarii teoriei de catre Dow) si momentul actual, nureprezinta decat informatii inutile, nepractice si, in final, o pierdere de timp. Totceea ce trebuie sa stiti este ca acest tip de analiza functioneaza foarte bine, este maiusor de realizat decat celelate tipuri de analiza si este folosit pe scara larga, inclusivde marile societati care activeaza in domeniul financiar

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ramona-cozma
View:	269 times
Download:	0 times

Analiza tehnica - BVB.docx

Documents