Date post: | 30-Oct-2014 |
Category: |
Documents |
Upload: | alex-rubobostes |
View: | 172 times |
Download: | 2 times |
Academia de Studii EconomiceFacultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
Lucrare de licenţă
Analiza tehnică a unei acţiuni pe piaţa de capital
Coordonator Ştiinţific:Lector Univ. Carmen Obreja
Absolvent:
Bozgan Adela
Bucureşti2009
Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................................................3
PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII..............................................................................................4
1.1 SCURT ISTORIC BVB.............................................................................................................................................41.2 ANALIZA TEHNICĂ VERSUS ANALIZA FUNDAMENTALĂ.........................................................................................41.3 INDICATORI CARE MĂSOARĂ ACTIVITATEA DE PIAŢĂ...........................................................................................7
1.3.1 Divergenţa pozitivă / negativă......................................................................................................................91.3.2 Suport / Rezistenţă.........................................................................................................................................91.3.3 Medii mobile................................................................................................................................................101.3.4 Benzile Bollinger.........................................................................................................................................111.3.5 Moving Average Convergence/ Divergence................................................................................................121.3.6 Oscilatorul Stochastic.................................................................................................................................131.3.7 Oscilatorul Chaikin.....................................................................................................................................141.3.8 Relative Strenght Index...............................................................................................................................141.3.9 William’s %R............................................................................................................................................15
1.4 TEORIA LUI CHARLES DOW.................................................................................................................................161.5 TEORIA ” VALURILOR LUI ELLIOT”.....................................................................................................................171.6 FIBONACCI...........................................................................................................................................................17
1.6.1 Fibonacci Retracements – “Retragerile lui Fibonacci”.............................................................................181.6.2 Fibonacci Arcs – “Arcurile lui Fibonacci”................................................................................................181.6.3 Fibonacci Fan Lines...................................................................................................................................18
PARTEA A II A – STUDIUL DE CAZ........................................................................................................................19
CAP.1 ANALIZA TEHNICĂ A ACŢIUNILOR ERSTE GROUP BANK AG.........................................................................19CAP.2 ANALIZĂ COMPARATIVĂ.................................................................................................................................37
CONCLUZII.................................................................................................................................................................41
Bibliografie:...................................................................................................................................................................43
2
Introducere
La prima vedere, sintagma „analiză tehnică” poate duce cu gândul la o lucrare ce nu permite
nici un grad de libertate, caracterizată, dimpotrivă, de rigiditate, însă, pentru a mă exprima în
termeni tehnici, acesta ar fi un semnal fals, deoarece reprezintă o formulare pretenţioasă a unei
abordări simple de investiţie,bazată pe studiul preţurilor prin intermediul graficelor bursiere.
Gradul de rigiditate pe care totuşi, îl înglobează, este redat de semnalele generate de
indicatori, însă posibilitatea de a alege dacă acţionăm sau nu conform acestor semnale, reprezintă
gradul de libertate, oferit de contextul pieţei, caracterizat printr-o abundenţă de informaţii, pentru
care uneori se manifestă un interes ridicat.
În prima parte a lucrării am avut în vedere o expunere a dezvoltărilor teoretice, care mai
târziu, vor sta la baza obiectivului propus.
Cuantificarea contribuţiei informaţiilor existente pe piaţa bursieră se realizează utilizând
două tipuri de analiză bursieră- analiza tehnică şi analiza fundamentală, de aceea, în prima parte a
lucrării am realizat o paralelă între aceste două analize,pentru o delimitare clară a acestora.
Având în vedere că în prezent există peste o sută de indicatori utilizaţi în analiza tehnică, iar
numărul acestora este în creştere, am ales doar o serie dintre aceştia, cărora le-am prezentat
fundamentul teoretic.De asemenea, am prezentat şi teoriile ce stau la baza analizei tehnice,
respectiv, teoria lui Dow, teoria „valurilor lui Elliot”şi studiile Fibonacci.
Partea a doua a lucrării, partea practică, începe cu o analiză a cursului acţiunilor Erste
Group Bank AG, în perioada 20 februarie 2008 – 8 mai 2009, pentru a încerca mai târziu o
recomandare de cumpărare sau de vânzare pentru următoarea perioadă.În continuare, am utilizat
aceeaşi analiză şi pentru acţiunile Petrom S.A., pentru a observa pe care dintre aceste acţiuni
indicatorii au generat semnale concludente.
Pentru realizarea graficelor am utilizat soft-ul Metastock, versiunea 10.
3
Partea I – Stadiul actual al cunoaşterii
1.1 Scurt istoric BVB Piaţa de capital este o înşiruire de stări psihologice ale investitorilor, în general, raportate
întotdeauna la percepţia şi aşteptările acestora, care sigur se vor confrunta în final cu datele reale ale
economiei.De aici şi corecţiile minore, intermediare sau majore.
Piaţa bursieră, ce se caracterizează printr-o abundenţă de informaţii, pe cât de variate, pe atât
de nesistematizate, este parte componentă a pieţei de capital.
Pe data de 1 Dec. 1882 are loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti.De-a lungul
timpului bursa a fost afectată de evenimente social- politice.Activitatea BVB este întreruptă
începând cu anul 1941, timp de cinci decenii rămânând închisă.
Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori se reînfiinţa în baza unei decizii a Comisiei
Naţionale a Valorilor Imobiliare, ca instituţie de interes public cu personalitate juridică ce işi
desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării, va rămâne ca un moment de referinţă pentru
dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând debutul formării pieţei bursiere şi totodată,
concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituţii ale pieţei
de capital.
Inaugurarea oficială s-a desfăşurat la data de 23 iunie 1995.Arhitectura noii pieţe bursiere avea
la bază un sistem electronic modern, care acoperea funcţiile de tranzacţionare, compensare-
decontare şi registru şi care era susţinut de un ansamblu coerent de regulamente şi proceduri.
(www.bvb.ro)
1.2 Analiza tehnică versus analiza fundamentală
Ar trebui să cumpăr azi?Cum vor evolua preţurile mâine, săptămâna viitoare, anul viitor?
Deşi informaţiile se pot grupa pe categorii de provenienţă – politică, socială, microeconomică,
macroeconomică, cuantificarea contribuţiei lor la dinamica pieţei este foarte greu de realizat.În
aceste conditii, incertitudinea privind evoluţia celor mai importanţi parametri ai bursei, volumul
tranzacţiilor si preţul titlurilor este ridicată.De aceea, pentru eliminarea incertitudinii şi pentru a
amplifica şansele de declanşare a unor tranzacţii profitabile, s-au conceput doua tipuri de analiză
buriseră: analiza tehnică şi analiza fundamentală.(“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT
2005, ZIARUL BURSA)
4
Înainte de a incepe un studiu despre tehnicile actuale si instrumentele folosite în analiza tehnică,
este necesară definirea analizei tehnice şi stabilirea unor bariere între analiza tehnică si analiza
fundamentală, iar in final, dezvaluirea unor critici aduse analizei tehnice.
În primul rand , să definim analiza tehnică.Analiza tehnică sau chartistă reprezintă studiul
evoluţiei pieţei , în primul rând prin intermediul graficelor, cu scopul previzionării trendurilor
următoare. Termenul “evolutia pieţei ” include trei surse principale de informare ce stau la
dispoziţie analistului: cursul de schimb, volumul tranzacţiilor si indicatorii calculaţi pe baza acestora.
(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).
Analiza tehnică porneşte de la adevărul incontestabil că informaţiile din piaţă acţionează ca
factori de influenţă ai nivelului si tendinţei preţurilor titlurilor cotate.Iar preţurile incorporează
foarte uşor această influenţă. (“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL
BURSA).Preţul unei acţiuni reprezintă un consens.Reprezintă preţul la care o persoană este de
accord să cumpere, iar o altă persoană este de acord să vândă.Preţul la care un investitor este dispus
să cumpere sau să vândă depinde, în primul rând, de aşteptările sale.Dacă se aşteaptă ca preţul
acţiunii să crească, va cumpăra, dacă se aşteaptă ca preţul să scadă, va vinde.Aceste simple afirmaţii
reprezintă cauza unei mari provocări în a previziona preţul acţiunilor, deoarece se referă la
“aşteptările umane”.(“ TECHNICAL ANALYSIS FROM A TO Z” Achelis, Steven B.)
Premisa de la care s-a pornit in elaborarea fundamentelor analizei tehnice este uşor de inţeles şi
relativ credibilă – din studierea mişcării preţului unui titlu in perioada anterioară se poate deduce
evoluţia lui ulterioară.Prin reprezentarea grafică a diferitelor ipostaze ale nivelului preţului până la
un moment dat, de regulă pana la zi, putem identifica regularităţi in evoluţia preţului încât
previziunea tendinţei şi mişcării sale în perioada următoare nu reprezintă altceva decât o extrapolare
justificată şi întemeiată. (“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL BURSA).
Există trei premise pe care previziunea tehnică se bazează:
1. “Market action discounts everything”
2. Preţurile se modifică după o anumită tendinţă
3. Istoria se repetă
(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)
Afirmaţia “Market action discounts everything” reprezintă ceea ce, probabil, este baza analizei
tehnice.Astfel, studiul preţului este premisa necesară si suficientă, potrivit analizei tehnice, în
vederea descoperirii si prognozării evoluţiei viitoare a preţului
5
Conceptul de “trend” este absolut esenţial pentru previziunea tehnică.Rolul analizei tehnice
este de a identifica trendul intr-un stadiu cât mai timpuriu şi de a tranzacţiona in direcţia lui – “ride
the trend”.Trendul reprezintă mişcarea crescătoare sau descrescătoare a preţului unui titlu, mişcare
bazată pe percepţia investitorilor, percepţie ancorată în anumiţi factori economici, politici,
psihologici.Durata unui trend este de la câteva luni până la ani.Motivaţia mişcării în trend are la bază
un principiu universal al fizicii – principiul I al mecanicii- enunţat de Newton , potrivit căruia un
corp aflat in mişcare îşi va continua această mişcare atâta timp cât asupra lui nu se acţionează din
exterior.
In ceea ce priveşte cea de a treia premisă, analiza tehnică se bazează pe faptul că istoria se repetă
deoarece comportamentul psihologic al investitorilor nu se schimbă. “I believe the future is only the
past again, entered through another gate.”(Sir Arthur Wing Pinero, 1893) (“TECHNICAL
ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).
Cele doua tipuri de analiză –tehnică şi fundamentală- nu trebuie privite ca excluzându-se una pe
cealaltă, deoarece analiza fundamentală este aceea care reflectă cauza, in timp ce analiza tehnică
studiază efectul.Analiza fundamentală este folosită in special de investitorii pe termen
lung.Dezavantajul celor ce folosesc o astfel de strategie, este tocmai faptul că o folosesc pe termen
lung , şi nu o modifică, indiferent de tendinţa pieţei, decât atunci când avem raportări financiare, deci
date noi.(“TEHNIC SAU FUNDAMENTAL” S.Freciu, 11 DEC 2007 www.moneyexpress.ro)
Orice metodă de cercetare a unei componente a realităţii înconjurătoare, are limite, respectiv
slăbiciuni, deci poate fi contestată.În ceea ce priveşte analiza tehnică, punctul nevralgic se găseşte în
fundamental ei teoretic.Aceasta constă, după cum am arătat, în axioma potrivit căreia factorii care au
influenţat preţul în trecut, vor acţiona şi în viitor în aceeaşi direcţie şi cu o intensitate
determinabilă.Însă, în realitate, evenimentele politice, economice, se desfăşoară într-un anumit mod,
mai mult sau mai puţin aleator,încât influenţa lor asupra operaţiunilor bursiere nu este întotdeauna
aceeaşi.În permanenţă apar factori noi, iar cei cunoscuţi îşi modifică intensitatea astfel că
previziunea făcută in urma analizei tehnice dobândeşte o relativitate variabilă în timp.
În concluzie, cele doua analize sunt complementare, iar un investitor inteligent ar trebui să ştie
să folosească avantajele ambelor.(“ANALIZA TEHNICĂ” P.PRUNEA, 28 SEPT 2005, ZIARUL
BURSA)
Principiile analizei tehnice pot fi uşor adaptate diferitelor concepţii despre piaţă, însă există un
număr de economişti care nu agreează procedeele folosite de analiza tehnică,opiniile acestor
6
“opozanţi” putând fi grupate în doua teorii care combat această ştiinţă: “teoria mersului aleator ” şi
“teoria prognozei confirmate”.Prima teorie, dezvoltată de Paul Coorner, are trei variante:prima,
numită si “varianta puternică” pleacă de la premisa că este imposibil să faci predicţii pentru viitor,
bazându-te pe informaţii din trecut sau chiar şi din prezent.Cea de a doua, varianta “semi-
puternică”, evidenţiază faptul că o încercare de estimare pentru viitor este foarte greu de făcut, dacă
te bazezi doar pe informaţii publice, disponibile oricând, pentru oricine, caz ce ar avantaja pe cei ce
deţin primii informaţiile.Ultima variantă, “varianta slabă”, presupune că intr-o piaţă adevărată şi
eficientă, cu acces instantaneu la orice informaţii despre cerere şi ofertă, totul este deductibil, deci nu
mai este nevoie de cunoaşterea evoluţiei trecute a preţului.
În ceea ce priveşte cea de a doua teorie, “teoria prognozei confirmate”, susţinătorii acesteia
consideră că interpretarea graficelor este mult prea subiectivă pentru a funcţiona ca un mecanism
standard.Ea cere un talent nativ combinat cu multă experienţă si bogate cunoştinţe despre
mecanismele pieţei şi ţinând cont de faptul că traderii au obiective şi stiluri diferite de tranzacţionare,
este foarte greu să apreciezi care prognoză privind preţul se va adeveri.
Însă, trebuie să ţinem cont că tranzacţionarea pe pieţele financiare nu este un joc de noroc,iar
ignorarea istoricului unei pieţe ar fi o eroare.(“ANALIZA TEHNICĂ INTRE PRO SI CONTRA” ,
7 IAN 2009 , www.curierulnational.ro)
1.3 Indicatori care măsoară activitatea de piaţă Instrumentele analizei tehnice sunt indicatorii tehnici si formaţiunile grafice – “chart
patterns”.Rolul acestor instrumente este de a oferi analistului o modalitate de recunoaştere a
trendului sau a schimbării acestuia – “trend reversal”.
Indicatorul tehnic reprezintă o serie de date care sunt obţinute prin aplicarea unei formule
asupra preţului unei acţiuni.Pentru calculul indicatorilor se pot folosi oricare din valorile de
deschidere, închidere, minime, maxime, volum.Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste
valori, alţii le folosesc pe toate, însă toţi indicatorii folosesc valori din mai multe zile de
tranzacţionare, numărul de zile fiind introdus ca parametru.
Istoria indicatorilor tehnici începe încă din secolul XIX.Indicatorii tehnici au diferite funcţii ,
precum: de alertă, de confirmare şi de anticipare.In ceea ce priveşte interpretarea indicatorilor ,
aceasta este subiectivă şi întotdeauna vor exista nuanţe în interpretare, deoarece acelaşi indicator
poate arăta diferit când se aplică unei alte acţiuni sau perioade.Numărul indicatorilor este de ordinul
sutelor şi este în continuă creştere.
7
Tipuri de indicatori:
Indicatori de trend- medii mobile(simple şi exponenţiale)
Indicatori momentum şi oscilatori:Stochastic, RSI (Relative Strenght Index), Momentum,
MACD (Moving Average Convergent Divergent)
Indicatori de volatilitate: Benzile Bollinger
Indicatori de putere şi volum: ADX
(“INDICATORI” www.fxcm-romania.com).
Indicatorii de anticipare au scopul de a anticipa evoluţia viitoare a preţului .În general,
majoritatea indicatorilor de acest tip arată puterea- intensitatea variaţiei preţului calculată pentru o
anumită perioadă de timp.Printre cei mai utilizaţi indicatori de anticipare se numără CCI(Commodity
Channel Index), Momentum, RSI, Oscilatorul Stochastic şi Williams %R.
Oscilatorii de momentum – denumirea de “momentum” provine din limba engleză şi s-ar putea
traduce prin tarie,intensitate.Indicatorii de acest tip arată intensitatea cu care se produce o
schimbare.Pe măsură ce preţul creşte şi indicatorul creşte.La oscilatori, media este de 50%.Deoarece
oscilatorii nu iau valori decât între 0 şi 100 se utilizează in mod frecvent valorile de 30% şi 70% ca
valori de supra- vanzare respectiv supra-cumpărare.
Există două mari categorii de oscilatori:
1. Oscilatori cu linie centrală
2. Oscilatori cu bandă
Oscilatorii cu linie centrală variază in cadrul unei linii de centru.Sunt utilizaţi pentru a identifica
direcţia,sensul,întărirea sau slăbirea unei mişcări de preţ.În cazul oscilatorilor cu bandă, aceştia
fluctuează între două benzi ce reprezintă extreme ale preţului acţiunii.Banda de jos reprezintă nivelul
de supra-vânzare(între 0 şi 30), iar banda de sus reprezintă nivelul de supra-cumpărare(între 70 şi
100).
Oscilatorii pot genera semnale de vânzare (SELL) şi de cumpărare (BUY).De asemenea, ne pot
avertiza cu privire la starea trendului current sau la o posibilă viitoare schimbare de trend.
Indicatorii de anticipare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.Dintre avantaje putem enumera
posibilitatea de a estima momentele optime în care să intrăm sau să ieşim de pe o acţiune.Un alt
avantaj este faptul că aceste tipuri de indicatori oferă mai multe semnale de alertă comparativ cu
indicatorii de urmărire.Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare de a genera semnale
8
false precum şi faptul că folosirea lor pe acţiuni cu volatilitate mare le anulează toate avantajele
menţionate mai sus.
Indicatorii de urmarire, după cum reiese şi din denumire, urmăresc evoluţia preţului.Indicatorii
de acest tip funcţioneză cel mai bine atunci când preţul se mişcă într-un trend puternic.Nu se
recomandă utilizarea lor pentru luarea deciziilor în cazul în care preţul oscilează intre suport şi
rezistenţă.Cei mai utilizaţi indicatori de acest tip sunt mediile mobile(simple şi exponenţiale) precum
şi MACD.(“INDICATORI TEHNICI ŞI OSCILATORI” www.infoburiser.ro).
1.3.1 Divergenţa pozitivă / negativă
Divergenţa reprezintă situaţia în care doua linii ale unui grafic evoluează în direcţii diferite.Cele
două linii pot fi reprezentate de preţ şi un indicator sau chiar doi indicatori.Divergenţa se clasifică în
două categorii:
1. Divergenţă pozitivă
2. Divergenţă negativă
Divergenţa pozitivă apare când indicatorul creşte în timp ce preţul acţiunii scade – deci ne putem
aştepta la un semnal BUY,iar divergenţa negativă apare când indicatorul scade în timp ce preţul unei
acţiuni creşte – ne putem aştepta la un semnal SELL.Divergenţa nu dă un semnal SELL/BUY, ci
doar anticipează posibila apariţie a unui semnal SELL sau BUY.
1.3.2 Suport / Rezistenţă
Pragurile de suport şi de rezistenţă reprezintă valorile la care se întâlnesc cererea şi
oferta.Suportul este valoarea la care cererea este suficient de puternică pentru a opri preţul din
trendul de scădere.Nivelul de suport se află la o valoare inferioară preţului şi se trasează grafic ca o
linie orizontală ce uneşte minimele de preţ, însă, cum pe o piaţă volatilă este posibil ca preţul să
scadă brusc sub suport şi să işi revină la fel de brusc, analiştii nu consideră o linie de suport, ci o
zonă de suport.Nivelul de rezistenţă reprezintă valoarea la care oferta este suficient de puternică
pentru a opri preţul din trendul de creştere.Se stabileşte la o valoare superioară preţului şi se trasează
grafic ca o linie orizontală ce uneşte maximele de preţ.
Pragurile de suport şi de rezistenţă formează o pereche de elemente foarte utile în analiza tehnică,
deoarece sunt ca două imagini în oglindă şi au caracteristici asemănătoare. (“TECHNICAL
ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)
9
1.3.3 Medii mobile
Mediile mobile au rolul de a elimina fluctuaţiile zilnice ale preţului unei acţiuni cu scopul de a
identifica mai uşor un trend.Cele mai utilizate sunt SMA(Simple Moving Average) şi
EMA(Exponential Moving Average).
Cea mai populară metodă de a interpreta o medie mobilă este de a compara relaţia dintre media
mobilă a preţului unui titlu cu preţul titlului.Un semnal de cumpărare este generat atunci când preţul
titlului creşte deasupra mediei mobile, iar un semnal de vânzare este generat când preţul titlului
scade sub media mobilă.
În funcţie de numărul de zile pentru care calculăm media mobilă, obţinem un trend:
Trend Media mobilă
Termen foarte scurt 5- 13 zile
Termen scurt 14- 25 zile
Minor 26- 49 zile
Intermediar 50- 100 zile
Termen lung 100- 200 zile
(“TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999)
Media mobilă simplă (SMA) se obţine prin calcularea mediei aritmetice a preţului unei acţiuni pe
un anumit număr de zile.Se utilizează ca valoare a preţului pentru o anumită zi preţul de
închidere.Fiind un indicator de urmărire, media mobilă este utilă doar când preţul se află pe un trend.
Media Mobilă Exponenţială(EMA) prezintă aceleaşi caracteristici ca şi SMA, cu mentionarea că
ultima valoare are o pondere mai mare in calculul EMA.Media mobilă exponenţială a apărut ca
urmare a încercării de a îndepărta dezavantajul major al SMA, întârzierea.În calculul EMA intervine
un coeficient numit şi coeficient de ponderare care se înmulţeşte cu valoarea pentru ziua curentă.
EMA se poate calcula în două feluri :EMA pe bază de procent – are ca parametru un procent şi
EMA pe bază de perioadă- are ca parametru de intrare doar numărul de zile pe care se calculează
EMA.Formula generală este:
EMA(azi) =((Preţ(azi) – EMA(ieri)) x Multiplicator) +EMA(ieri)
unde:
a) “Multiplicator” este o valoare în procente pentru EMA pe bază de procent
b) “Multiplicator” este 2/(1+N) unde N este numărul de zile pentru EMA pe bază de perioadă
Mediile mobile au mai multe utilizări, dar sunt folosite în special la:
10
1. Identificarea şi confirmarea unui trend
2. Identificarea şi confirmarea nivelelor de suport şi de rezistenţă
Există trei metode de identificare a unui trend.Prima metodă constă în identificarea direcţiei
mediei mobile.A doua metodă este de a stabili locaţia preţului faţă de media mobilă, iar cea de-a
treia metodă presupune identificarea punctelor de intersecţie a două medii mobile.(“MEDII
MOBILE” www.infobursier.ro)
1.3.4 Benzile Bollinger
Benzile ”Bollinger” fac parte , ca şi concept general, din categoria “indicatorilor de trend” şi
permit investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru o acţiune.Indicatorul
se desenează prin suprapunere peste graficul de preţ şi este format din trei elemente:
1. Banda mediană – o medie mobilă simplă(SMA)
2. Banda superioară – formată din SMA plus două deviaţii standard
3. Banda inferioară- formată din SMA minus două deviaţii standard
Benzile Bollinger sunt trasate la un anumit număr de deviaţii standard.Din moment ce deviaţia
standard este un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea,Utilizarea acestuia ne
asigură o variaţie foarte rapidă a benzilor la mişcările bruşte ale preţului.Cu cât preţul are o
volatilitate mai mare, cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.
În ceea ce priveşte modul de calcul a “BB” ,se calculează mai întâi SMA ale cărei valori vor fi
de fapt linia centrală, apoi se calculează deviaţia standard.Benzile Superioară şi Inferioară se obţin
prin adunarea, respective scăderea, dublului deviaţiei standard la SMA.
John Bollinger recomandă folosirea BB cu o perioadă de 20 zile şi două deviaţii standard.De
asemenea, el notează că atunci când preţurile tind să iasă în afara benzilor, o continuare a trendului
este semnalată, iar o mişcare ce îsi are originea pe o bandă tinde să ajungă la cealaltă bandă,
observaţie foarte folositoare atunci când proiectăm ţinte ale preţului.
O altă modalitate de redare a indicatorului constă în determinarea “lăţimii” benzilor(L).
L = * 100
Această formă permite scoaterea în evidenţă a tendinţelor pe care le înregistrează volatilitatea
cursului.
11
În concluzie, Benzile Bollinger ne arată volatilitatea unei acţiuni.Cu cât benzile sunt mai late cu
atât volatilitatea este mai mare.De asemenea, faptul că BB se îngustează foarte mult este un semnal
că în curând va apărea un trend.Însă BB nu ne pot spune direcţia sau intensitatea trendului, de aceea
se recomandă ca în analiza tehnică BB să fie folosit împreună cu alţi indicatori”.( “ TECHNICAL
ANALYSIS FROM A TO Z” Achelis, Steven B.)
1.3.5 Moving Average Convergence/ Divergence
MACD (Moving Average Convergence/Divergence) a fost creat de Gerald Appel şi este unul din
indicatorii cei mai utilizaţi în analiza tehnică.MACD îmbină indicatorul de urmărire cu cel de
anticipare.Componenta de “urmărire” este dată de faptul că se folosesc medii mobile
exponenţiale,iar componenta de “anticipare” este dată de faptul că în formula MACD apare diferenţa
între două medii mobile.MACD are trei parametrii la intrare.Se folosesc notaţiile MACD(26,12,9)
sau 12/26 MACD.Combinaţia 26,12,9 a fost recomandată de autor (Gerald Appel) şi e considerată
de mulţi ca fiind optimă pentru majoritatea acţiunilor.Cele trei numere reprezintă perioade (zile)
pentru cele 3 EMA ce intră în componenţa MACD.
MACD = EMA(12) – EMA(26)
MACD este utilizat pentru generarea de semnale de tip BUY(cumpărare) şi SELL(vânzare).
Cu MACD putem obţine semnale de tip BUY (bullish) prin:
1. Divergenţa pozitivă
2. MACD trece peste EMA(9)
3. MACD trece peste linia centrală de la 0
Divergenţa pozitivă apare atunci când MACD creşte în timp ce preţul scade, ceea ce determină o
posibilă viitoare schimbare de trend.Când MACD trece peste EMA(9), înseamnă că histograma
devine pozitivă.Histograma se poate interpreta ca fiind intensitatea trendului, astfel, când histograma
scade în valoare absolută trendul pe termen scurt slăbeşte.În ultimul caz, când MACD trece peste
linia centrală de la 0, intersectările de acest tip arată de obicei, trendul pe termen lung, însă acestea
apar mult mai rar decât cele de la punctul anterior.
Cu MACD putem obţine semnale Bearish(SELL) prin:
1. Divergenţa negativă apare când MACD scade în timp ce preţul creşte.
2. MACD trece sub EMA(9) – histograma devine negativă şi astfel se generează semnale de tip
SELL
3. MACD trece sub linia centrală de la 0, ceea ce indică un trend negativ pe termen mediu/lung.
12
Utilizarea MACD prezinta atât avantaje, cât şi dezavantaje.Printre avantaje putem menţiona
faptul că are o componentă ce arată trendul(indicator de urmarire) şi o componentă ce arată
intensitatea(tăria), astfel putem fi avertizaţi din timp asupra viitoarelor posibile mişcări de preţ.Cel
mai mare dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile,ceea ce va genera o
întârziere în gasirea momentelor optime de vânzare/cumpărare.MACD nu are limite pentru valorile
sale, iar un alt dezavataj este faptul că MACD se calculează pe baza valorilor absolute ale mediilor şi
nu pe baza procentelor.
În ceea ce priveşte histograma MACD , a fost creată în 1986 de Thomas Aspray şi avea ca scop
anticiparea mişcării MACD, însă prezintă şi un dezavantaj- faptul că este derivata unei derivate a
preţului,ceea ce poate genera uneori semnale false.(MACD -“TECHNICAL ANALYSIS OF THE
FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).
1.3.6 Oscilatorul Stochastic
Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfârşitul anilor ’50.Este un indicator ce
arată raportul în care se află preţul de închidere pentru ziua curentă faţă de minimul şi maximul din
perioada selectată.Dacă oscilatorul stochastic ajunge la valori mari sugerează că avem o
acumulare(presiune la cumpărare), iar dacă ajunge la valori foarte mici avem o distribuţie(presiune
la vânzare).
Oscilatorul stochastic are ca parametri de intrare doua numere- unul reprezintă perioada de timp
pe care se face calculul(numărul de zile), de obicei perioada de 14 zile este cea mai utilizată şi se
notează cu %K, iar celălalt este numărul de perioade pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu
%D.
Formula pentru %k este:
% K=100 [(C - L14)/ (H14 – L14)]
unde:
a) C= cel mai recent preţ de închidere
b) L14 = cel mai mic preţ de tranzacţionare(nu de închidere)
c) H14 = cel mai mare preţ de tranzacţionare (nu de închidere)
Se afişează împreună cu linia punctată %D care este o medie mobilă a % K de obicei calculată
pe 3 zile.Îmbracă forma de “Fast Stochastic” atunci când parametrul de încetinire este 1 şi “Slow
Stochastic” atunci când parametrul de încetinire este 3.
13
Oscilatorul stochastic este un indicator foarte puternic şi este preferat de analişti pentru
acurateţea semnalelor furnizate.Funcţionează conform teoriei că pe o piaţă “bull” o acţiune tinde să
închidă la cel mai mare preţ al zilei la fel de bine cum pe o piaţă “bear” o acţiune tinde să închidă la
cel mai mic preţ al zilei.Semnalele de tranzacţionare apar când linia % K intersectează media
mobilă %D , investitorul având semnal de cumpărare atunci când % K de la un minim de sub 20
începe să urce pe volum şi de vânzare atunci când % K trece de pragul 80.Este recomandat să fie
utlizat împreună cu RSI.( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ”
Murphy, John J. 1999).
1.3.7 Oscilatorul Chaikin
Inspirat din munca precedentă a lui Joe Grandville, care a creat primul indicator ce ţine cont de
volumul de tranzacţionare,Marc Chaikin a dezvoltat un nou indicator ce ţine cont de
volum.Indicatorul pleacă de la premisa că volumul precede preţul, dar când această relaţie se
schimbă, mişcarea preţului ar trebui examinată pentru o posibilă schimbare a trendului.
Cel mai important semnal generat de oscilatorul Chaikin apare atunci când preţul atinge un nou
maxim/ minim, particular pentru un nivel de supra-vânzare/ supra-cumpărare şi oscilatorul eşuează
în a depăşi extrema sa precedentă şi apoi îşi schimbă direcţia.
Principalul scop este de a confirma trendul şi de a avertiza asupra schimbărilor de trend.
Este recomandat a se utiliza împreună cu o medie mobilă calculată pe 21 zile şi cu un oscilator
de supra-vânzare/ supra- cumpărare pentru a genera semnale valide.
1.3.8 Relative Strenght Index
RSI(„Relative Strenght Index”) – Indicele Puterii Relative este un oscilator creat de J.Welles
Wilder şi introdus pentru prima dată în 1978.RSI compară creşterile cu scăderile de pe o anumită
perioadă.Ia valori între 0 şi 100,iar ca parametru de intrare este recomandată folosirea unei perioade
de14 zile.
RSI= 100-
RS =
Câştigul_mediu = [(Castigul_mediu anterior)x 13+ castigul_curent]/14
Pierderea_medie=[(Pierderea_medie anterioara)x 13+ Pierderea_curenta]/14
N= numărul de perioade de calcul
14
RSI generează trei tipuri de semnale:
Supra-vânzare şi supra-cumpărare
Este recomandată folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare/supra-
cumpărare.Dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de 30 se consideră că a
început un trend pozitiv.Dacă RSI coboară de la valori mari la valori sub 70,este semnalat
un trend negativ.
Divergenţa
Metoda este similară cu găsirea divergenţei la MACD sau la alţi indicatori.
Intersecţia cu linia centrală (de la 50)
Dacă RSI depăşeşte linia centrală se consideră trend ascendent,în mod contrar,trend
descendent. ( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J.
1999).
1.3.9 William’s %R
Williams % R reprezintă un indicator ce arată intensitatea variaţiei unui preţ.Se aseamănă cu
oscilatorul stochastic şi arată relaţia între preţul de închidere şi domeniul dintre minim şi maxim pe o
anumită perioadă.Este utilizat pentru a afla momentele de supra-vânzare şi supra-cumpărare.Zona
de supra-cumpărare este între 0 şi -20, iar zona de supra-vânzare este între -80 şi -100, acest
indicator luând valori între 0 şi -100.
William %R se calculează pe o perioadă de 14 zile.
%R = x (-100)
unde val_max şi val_min reprezintă valorile de maxim şi minim pe toată perioada aleasă.
%R este un oscilator cu bandă şi arată doar nivelele de supra-vânzare şi supra-cumpărare.Se
mai foloseşte şi pe direcţia trendului,astfel,pe un trend ascendent se caută momentele de supra-
vânzare şi se cumpără la acele momente pentru a specula viitoarea creştere puternică,iar pe un trend
descendent se caută momentele de supra-cumpărare pentru a putea vinde la preţuri mari.
( “TECHNICAL ANALYSIS OF THE FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).
15
1.4 Teoria lui Charles Dow La baza analizei tehnice se află teoria lui Charles Dow.Teoria lui Dow reprezintă unul din
instrumentele utilizate de analiştii tehnici pentru a măsura cererea şi oferta şi pentru a previziona
preţul acţiunilor si reprezintă, probabil, cea mai veche abordare tehnică a pieţei.Este utilizata pentru
a indica modificările de preţ şi de tendinţă, atât pentru piaţă în ansamblul ei , cât şi pentru titlurile
individuale.(TEZĂ DE DOCTORAT “ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL”
www.biblioteca.ase.ro)
Această teorie, compusă din şase principii de bază, a fost sintetizată de un colectiv de gazetari
după moartea lui Charles Dow în 1902, pe baza articolelor publicate de acesta în Wall Street
Journal.Dow observase că piaţa bursieră se dezvoltă în cicluri urmând diversele faze ale dezvoltării
economice.El identifica, şi acesta este primul principiu al teoriei sale, trei mişcări ample:una
ascendentă, una descendentă şi mişcări de tip corectiv în trendul general.Al doilea principiu al
acestei teorii se referă la fazele unui trend.Potrivit lui Dow, fiecare trend cunoaşte trei etape.Trendul
ascendent începe cu o primă fază de acumulare, când preţurile nu cresc foarte mult.Cea de-a doua
fază a unui trend ascendent presupune o participare publică, iar preţurile incep să urce
agresiv.Potrivit lui Dow,cea de-a treia fază ,cea a ”excesului”, de obicei , dureaza mai putin de trei
saptămâni.Dow a observat, că înainte de finalul unui trend, ritmul se accelerează, speculatorii
antrenând această creştere prin manipularea cererii şi ofertei.Al treilea principiu al teoriei lui Dow
face trimitere la teza pieţei eficiente, potrivit căreia preţul dintr-un anumit moment încorporează deja
toate informaţiile disponibile.La sfârşitul secolului al XIX- lea, în plin avânt al erei industriale,
Charles Dow observase că diversele sectoare economice sunt strâns legate şi se dezvoltă
împreună.Astfel, al patrulea principiu susţine că, dacă industria progresează, atunci şi transporturile
ar urma să se dezvolte ca urmare a volumului sporit al livrărilor.A cincea teză a teoriei lui Dow
afirmă că mişcările de preţ acompaniate de volume importante la nivelul tranzacţiilor reprezintă o
confirmare a credibilităţii acelei direcţii.Ultimul enunţ al teoriei lui Dow susţine că un trend nu s-a
incheiat până când nu există dovezi certe în acest sens şi trendul contrar nu s-a iniţiat.
(“TECHNICAL ANALYSIS OF STOCK TRENDS” Edwards, Robert D. , Magee, John 2001).
16
1.5 Teoria ” valurilor lui Elliot” “Elliot wave theory” – teoria valului a lui Elliot – reprezintă teoria elaborată de Charles H.Dow
care se bazează pe o analogie între comportamentul preţurilor de pe piaţa acţiunilor şi valurile
mării, care a fost preluată şi perfecţionată de R.N.Elliot.În cadrul acestei teorii, Dow a comparat
trendul principal al pieţei cu fluxul, trendurile secundare ale pieţei cu valurile care urmează fluxul,
iar trendurile minore cu încreţiturile valurilor.El a observat că trendurile secundare, ce reprezintă
corecţii ale trendului principal, se retrag de obicei între o treime si două treimi din trendul
principal.De cele mai multe ori, aceste corecţii se apropie de 50% din trendul principal.Trendurile
minore reprezintă fluctuaţii pe termen foarte scurt ale preţului în timpul unui trend secundar.Dow a
descoperit că un trend principal ascendent este alcătuit din trei faze distincte.Prima fază, faza de
acumulare, este faza în care cei mai abili investitori cumpără atunci când ştirile economice
“proaste” tocmai au fost infirmate de piaţă.A doua fază este caracterizată prin creşterea rapidă a
preţurilor.În a treia fază,investitorii informaţi care au cumpărat atunci când piaţa era aproape de
minim, încep acum să vândă tocmai când nimeni nu vrea să vândă.Elliot a adoptat comparaţia făcută
de Dow între comportamentul preţurilor şi valurile mării, cu diferenţa că în cadrul teoriei sale, pe o
piaţă cu trend principal ascendent,un ciclu complet are opt valuri- creşterea propriu-zisă, alcătuită
din cinci valuri şi corecţia, care urmează dupa această creştere,alcătuită din trei valuri.Fiecare dintre
cele cinci valuri poate fi,la rândul său, divizat în cinci subvaluri şi fiecare dintre cele trei valuri poate
fi divizat în trei subvaluri.După cum a menţionat în “Nature’s Low”, baza teorie valului este
reprezentată de “numerele lui Fibonacci”.
1.6 Fibonacci Numerele şi raţiile Fibonacci sunt utilizate în analiza tehnică cu scopul de a determina nivele
posibile de suport şi de rezistenţă.Succesiunea acestor numere : 1,1,2,3,5,8, 13, 21, 34, 55 ş.a.m.d.
are un număr de proprietăţi interesante, printre care:
Suma oricăror două numere consecutive o egalează pe cea de a treia :
F(n+2)= F(n+1)+F(n) F(0) =0 F(1) = 1
Raportul oricărui numar faţă de următorul, după primele patru numere, este aproximativ
0,618 (61,8%)
F(n)/F(n+1) → 0,618
Nivelul de 61,8% este cel mai important nivel Fibonacci pentru determinarea zonelor de
suport şi de rezistenţă.Nivele importante sunt şi 23,6% .38,2% ; 50%.
17
(“ELLIOT WAVE THEORY” www.stockcharts.com ; “TECHNICAL ANALYSIS OF THE
FINANCIAL MARKETS ” Murphy, John J. 1999).
1.6.1 Fibonacci Retracements – “Retragerile lui Fibonacci”
Reprezintă cel mai utilizat instrument Fibonacci.Pentru a calcula nivelurile de retragere, trebuie
să găsim un minim şi un maxim semnificative.O serie de 9 linii orizontale sunt desenate intersectând
linia de trend la nivelurile Fibonacci 0.0%, 23.6%, 38,2%, 50%, 61,8%, 100%, 161,8%, 261,8%,
423,6%.De aici, preţurile ar trebui să se retragă, aşa cum au început iniţial- de jos în sus sau invers.
1.6.2 Fibonacci Arcs – “Arcurile lui Fibonacci”
“Arcurile” Fibonacci se reprezintă prin trasarea unei linii de trend între doua puncte de extreme
–un minim si un maxim.Trei arcuri sunt apoi desenate, centrate in punctul de maxim, astfel încât să
intersecteze linia de trend la nivelurile Fibonacci de 38,2%, 50%, 61,8%.
Interpretarea arcurilor lui Fibonacci implică anticiparea nivelurilor de suport/ rezistenţă pe
măsură ce preţurile se apropie de arcuri.O tehnică des întâlnită este cea de a reprezenta împreună
Fibonacci Fan Lines şi arcurile Fibonacci pentru a anticipa nivelurile de suport şi rezistenţă acolo
unde acestea se intersectează.
1.6.3 Fibonacci Fan Lines
Sunt linii dispuse sub forma unui evantai.Se reprezintă desenând o linie de trend prin doua
puncte de extreme- un minim şi un maxim.Apoi o linie verticală “invizibilă” este desenată prin cel
de-al doilea punct de extreme.Trei linii sunt apoi desenate din primul punct astfel încât să treacă prin
linia invizibilă verticală la nivelurile Fibonacci de 38,2%, 50%, 61,8%.
Utilizează raţiile Fibonacci bazate pe timp şi preţ pentru a construe liniile de suport/ rezistenţă;
de asemenea sunt utilizate pentru a măsura viteza de mişcare a unui trend.
Dacă preţul se mută sub o linie de trend Fibonacci Fans, atunci preţul este de aşteptat să
scadă până la următorul nivel al Fibonacci Fans.
Fibonacci Fans sunt de aşteptat să fie suport pentru pieţele cu un trend ascendent.
Într-un trend descendent, dacă preţul creşte până la o linie Fibonacci Fans, atunci linia
este de aşteptat să fie rezistenţă.
Concluzionând, analiza tehnică reprezintă un instrument destinat participanţilor la piaţă care îşi
fixează ţinte de câştig pe termen scurt-mediu, asumându-şi un risc mai ridicat.
18
Partea a II a – studiul de caz
Cap.1 Analiza tehnică a acţiunilor Erste Group Bank AG
Pentru a realiza analiza tehnică a titlurilor Erste avem nevoie de date referitoare la cursul
acţiunilor.Datele preluate pentru perioada 20 februarie 2008 – 8 mai 2009(un interval de 296
zile), oferă informaţii despre cursul de deschidere, cursul de închidere, cursul maxim şi cursul
minim precum şi despre volumul de tranzacţionare.
Pentru prelucrarea datelor am utilizat soft-ul Metastock, prin intermediul căruia am realizat
reprezentarea grafică a acţiunilor EBS, particularizate pe fiecare indicator.
Voi începe cu o scurtă prezentare a titlurilor Erste şi voi continua cu analiza acestora pe
baza indicatorilor pentru ca, în final, să obţin o recomandare de vânzare sau de cumpărare.
Titlurile Erste Bank sunt listate la bursele din Viena, Praga şi începând cu 14 februarie
2008 sunt listate şi la categoria internaţională a Bursei de Valori Bucureşti, sub simbolul
EBS.Titlurile băncii vor fi tranzacţionate la Viena în proporţie de 75%, 20% la Praga şi 5% la
Bursa de Valori Bucureşti.
Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă preţul unei acţiuni, voi încerca o definire a
acestuia.Preţul unei acţiuni reprezintă un consens.Pe de o parte, reprezintă preţul la care o
persoană este dispusă să cumpere, iar pe de altă parte reprezintă preţul la care o altă persoană
este dispusă să vândă.Preţul la care un investitor este dispus să cumpere sau să vândă, depinde, în
primul rând, de aşteptările sale.Dacă se aşteaptă ca preţul acţiunii să crească, va cumpăra, dacă se
aşteaptă ca preţul acţiunii să scadă, va vinde.Aceste simple afimaţii reprezintă cauza unei mari
provocări în a previziona preţul acţiunilor, deoarece fac referire la aşteptările umane.
Prelucrare proprie
Fig.1 –Media mobilă simplă
19
Mediile mobile reprezintă unul dintre cele mai populare instrumente de analiză
tehnică.Figura 1 redă o medie mobila simplă, calculată pe o perioadă de 21 zile.Media mobila
fiind calculată pe o perioada de 21 zile, reprezintă aşteptările unui investitor din ultimele 21 de
zile.Dacă preţul curent al acţiunii este deasupra mediei mobile, ceea ce se întâmplă începând cu
data de 25 martie 2008, deducem că aşteptările actuale ale investitorului sunt mai mari decât
media aşteptărilor din ultimele 21 zile, iar investitorul adoptă o pozitie long.În caz contrar, dacă
preţul curent al acţiunii este sub media mobilă, ceea ce observăm pe grafic începând cu data de
5 iunie 2008, înseamnă că aşteptările investitorului sunt mai mici decât media aşteptărilor din
ultimele 21 zile, motiv pentru care va adopta o poziţie short, aşteptându-se ca preţul să scadă.
Meritul acestui sistem al mediilor mobile constă în faptul că te vei afla de fiecare dată de
partea corectă a pieţei, pentru că preţurile nu pot creşte foarte mult fără ca această creştere să nu
depăşească media, însă prezintă dezavantajul de a cumpăra şi de a vinde prea târziu.
O singură medie mobilă poate folosi drept linie de suport sau de rezistenţă.De exemplu, pe
grafic putem observa cum SMA ,între 27 martie 2008 şi 4 iunie 2008, reprezintă linie de
suport,preţul atingând media mobilă, după care cunoaşte o creştere.De asemenea,între 29
septembrie 2008 şi 26 noiembrie 2008, preţul atinge media mobilă, după care prezintă o scădere,
ceea ce înseamnă că media mobilă se comportă ca o linie de rezistenţă.
Investitorii, de cele mai multe ori, folosesc două sau chiar trei medii mobile.
Prelucrare proprie
Fig. 2 - SMA (21) şi SMA(50)
20
Figura 2 prezintă două medii mobile simple, calculate pe o perioadă de 21 zile, respectiv 50
zile.In cazul utilizării acestei metode, atunci când media mobilă calculată pe o perioadă mai mică
trece deasupra mediei mobile calculată pe o perioadă mai mare, respectiv 16 mai 2008, avem un
semnal de cumpărare – „bullish crossover”, iar în caz contrar, când media mobilă calculată pe o
perioadă mai mică trece sub media mobilă calculată pe o perioadă mai mare, pe grafic, 5 iunie
2008, avem un semnal de vânzare – „bearish crossover”.
Mediile mobile pot fi simple şi exponenţiale.Media mobilă exponenţială are avantajul de a
răspunde mai repede la fluctuaţiile preţului (Figura 3), însă poate genera mai multe semnale
false.
Prelucrare proprie
Fig. 3-SMA vs EMA
Fig.4-EMA(21) şi EMA(50)
21
Asemenea mediei mobile simple, media mobilă exponenţială se bazează pe acelaşi principiu
în a genera semnale de vânzare sau de cumpărare, pe grafic fiind marcat un semnal de
cumpărare, pe data de 29 ianuarie 2009,însă pentru a fi validat trebuie corelată cu alţi indicatori.
MACD, asemenea mediilor mobile, este un indicator foarte utilizat in analiza tehnică.Poate
fii considerat un atât un indicator de urmărire,pentru că foloseşte media mobilă exponenţială, cât
şi un indicator de anticipare, pentru că în formulă apare diferenţa dintre două medii mobile.
În cazul titlurilor EBS, MACD este reprezentată în Figura 5.
Prelucrare proprie
Fig.5- MACD
În graficul de mai sus, putem observa cum atunci când EMA(12) trece sub EMA(26) şi
MACD trece sub linia semnal, ceea ce reprezintă un semnal de vânzare, perioada iunie-iulie , iar
când EMA(12) trece deasupra lui EMA(26), perioada martie – mai 2009 şi MACD trece
deasupra liniei semnal, ceea ce reprezintă un semnal de cumpărare.Semnalele de vânzare
22
utilizând MACD pot fi recunoscute şi daca MACD trece sub linia centrala de la 0, sau în mod
contrar, de cumpărare, dacă trece deasupra liniei centrale.
În figura 6 este reprezentată histograma MACD.Cu ajutorul ei putem identifica punctele de
convergenţă, atunci când histograma scade în înălţime,iar MACD se apropie de linia semnal -
sfârşitul lui ianuarie 2009, ceea ce semnifică o schimbare în direcţie sau o încetinire a trendului
şi punctele de divergenţă, atunci când histograma creşte în înălţime, pe grafic - începutul lui
iulie, deoarece MACD accelerează ritmul pentru a ajunge trendul.
La sfârşitul lunii mai se observă cum MACD a trecut sub linia semnal.Histograma a
devenit negativă ceea ce anunţă un semnal SELL şi avertizează asupra unei schimbări de
direcţie a trendului, schimbare confirmată şi de trecerea MACD sub linia 0.La jumătatea lunii
iulie, histograma devine pozitivă, ceea ce confirmă un semnal BUY.La sfârşitul lunii septembrie,
histograma devine negativă, ceea ce indică un semnal SELL, iar faptul că intr-adevăr avem un
trend negativ e confirmat de trecerea MACD sub linia 0, însă trendul negativ este de scurtă
durată, deoarece la sfârşitul lunii octombrie apare o trecere scurtă a histogramei peste 0.
După cum reiese, între intersecţia MACD cu linia semnal şi intersecţia MACD cu linia 0 nu
există întotdeauna o corelaţie, însă dacă acestea se confirmă reciproc putem avea o mai mare
încredere în ceea ce ne indică.
Prelucrare proprie
Fig. 6- Histograma MACD
23
Mediile mobile şi MACD sunt indicatori care urmează trendul, dau semnale târzii de
vânzare, respectiv cumpărare, însă, în schimbul pierderii oportunităţilor timpurii,reduc riscul prin
menţinerea investitorului de partea corectă a pieţei.
Prelucrare proprie
Fig. 7 –Benzile Bollinger
Caracteristica distinctivă a benzilor Bollinger constă în spaţiul dintre banda superioară şi
banda inferioară, care variază datorită volatilităţii preţului.
Pe graficul de mai sus observăm că zona reprezentată de sfârşitul lunii mai şi începutul lunii
iunie reprezintă o zonă cu o volatilitate foarte scăzută, deoarece benzile s-au contractat, ceea ce
indică apariţia unui trend, însă benzile Bollinger nu ne pot preciza direcţia trendului.
Benzile Bollinger prezintă cea mai largă deschidere în perioada octombrie- până la
jumătatea lunii noiembrie, datorită volatilitătii ridicate a preţurilor, iar în perioada următoare s-au
îngustat , când preţul a intrat într-o perioadă de consolidare.Cu cât preţurile rămân mai mult în
zona cu volatilitate scăzută, cu atât mai mult este posibilă o modificare bruscă a preţurilor, fapt
ce poate fi observat şi pe grafic, începând cu luna octombrie, când preţul intră pe un trend
descendent , după ce se aflase în perioada iulie- septembrie într-o zonă cu o volatilitate scăzută.
24
Prelucrare proprie
Fig.8 – Indicatorul de Acumulare/ Distribuţie
Indicatorul de Acumulare/Distribuţie este un indicator „momentum”, ce asociază
modificările preţului cu cele ale volumului.Putem observa pe graficul de mai sus, cum preţurile
HIGH1 – HIGH 2 realizate de titlurile EBS au aceeaşi direcţie cu maximele HIGH 1-HIGH2
realizate de indicatorul de acumulare/distribuţie,ceea ce înseamnă că nu există nici o divergenţă,
însă minimele realizate de titlurile EBS denotă o formaţiune „double bottom”, în timp ce
indicatorul eşuează în realizarea formaţiunii, având un sens descendent, ceea ce formează o
divergenţă bearish.Putem observa cum,în perioada imediat următoare preţul îşi schimbă direcţia,
pentru a confirma indicatorul. În ceea ce priveşte preţurile HIGH 3- HIGH 4, în cazul titlurilor
EBS, prezintă un sens ascendent, însă în cazul indicatorului acestea realizează maxim egale,
ceea ce reprezintă o formaţiune „double top”, realizând din nou o divergenţă bearish.Pentru
confirmare, în perioada imediat următoare, preţul ar trebui să scadă.
25
Prelucrare proprie
Fig. 9 – Oscilatorul Chaikin
Oscilatorul Chaikin are scopul de a confirma trendul şi de a avertiza asupra schimbărilor
de trend.În figura 9 putem observa între perioadele 17.06.2008 – 23.07.2008 cum preţul atinge
noi minime, 143.100 faţă de 173500, iar oscilatorul eşuează în a atinge noi minime, dimpotrivă,
realizează un maxim, ceea ce indică o divergenţă pozitiva, anticipând o posibilă creştere a
preţului.
Putem observa cum preţurile HIGH 1- HIGH 2 realizate de titlurile EBS au o direcţie
decendentă, asemenea cu maximele HIGH 1-HIGH 2 realizate de oscilator, oscilatorul
confirmând trendul.
În cazul minimelor LOW 2 –LOW 3, oscilatorul nu realizează un nou minim, aşa cum se
întâmplă în cazul titlurilor EBS, iar această divergenţă pozitivă semnalează că precedentul trend
descendent ar putea lua sfârşit, ceea ce se poate observa în perioada imediat următoare, când
preţurile încep să crească.
În figura 10 putem observa, cum după o piaţă în scădere, piaţă „bear”, în perioada
17.06.2008 – 16.07.2008, în care oferta a fost superioara cererii, ceea ce a condus la o scădere a
preţului de la 173.500 la 127.000, cursul intră într-o perioadă de consolidare, oscilând ,
26
începând cu jumătatea lunii august, între arcul de 61,8% şi 50%.După ce preţul străpunge
rezistenţa reprezentată de arcul de 50%, preţul scade atingând un nou nivel fibonacci,38,2%,
unde gaseşte un nivel de suport.Precedentul nivel de suport, de 38,2% , devine rezistenţă în
momentul în care preţul îl străpunge,la data de 07.10.2008, ceea ce anticipează un trend
descendent.
Prelucrare proprie
Fig. 10 – Fibonacci Arcs
În cazul utilizării Fibonacci Fans, dacă preţul este pe un trend ascendent, aşa cum putem
observa în perioadele 05.08.2008 - 11.08.2008 şi 20.08.2008 – 09.09.2008, preţul este aşteptat
să crească până la urmatorul nivel Fibonacci, după cum reiese şi din grafic, iar în acest caz liniile
Fibonacci sunt linii de suport.
Putem observa că atunci când preţurile au întâlnit linia Fan de jos – punctul C, nu au reuşit
să străpungă linia timp de câteva zile, iar în momentul în care acest lucru s-a întâmplat, au
crescut rapid – punctele D şi F, înainte de a întâlni rezistenţa, când au scăzut până la linia de jos-
punctul G.
27
În cazul punctului J, linia Fan de jos se comportă ca linie suport, deoarece după ce preţul
străpunge această linie creşte până la linia de mijloc şi deşi timp de câteva zile nu reuşeşte să
străpungă linia, observăm că din punctul K, preţul creşte rapid către linia de sus- punctul L.
Prelucrare proprie
Fig.11 – Fibonacci Fan Lines
În cazul retragerilor lui Fibonacci, după cum putem observa1 , suportul şi rezistenţa au loc
in apropierea nivelului de 61,8%, respectiv 23,6%.Pentru o perioadă de câteva luni, preţul
fluctuează între nivelul de 100% şi cel de 61,8%, iar după ce nivelul de 61,8%, reprezentând linia
de suport, este străpuns, în luna octombrie, el devine linie de rezistenţă, preţul cunoscând o
scadere semnificativă, de la 124.000 la 61.900.
Nivelul de 23,6% joacă rolul de linie de rezistenţă pentru o perioadă de aproximativ o lună,
iar când preţul reuşeşte să străpungă linia, nivelul de 23,6% devine linie de suport, preţul
cunoscând o uşoară creştere.
1 Figura 12
28
Prelucrare proprie
Fig.12- Fibonacci Retracements
Indicatorul Momentum poate identifica divergenţele pozitive sau negative, care anticipează
o posibilă apariţie a unui semnal BUY/ SELL.Pe grafic identificăm o confirmare din partea
indicatorului, atunci când preţul realizează un minim, de la 147.053 la 127.000, indicatorul
realizând de asemenea, un minim, de la 94.673 la 79.371.În perioada 22.09.2008- 10.12.2008,
întâlnim o divergenţă pozitivă – bullish, deoarece preţul este pe un trend descendent, în timp ce
indicatorul realizează un nou maxim, 126.215, ceea ce semnalează un posibil semnal
BUY.Următoarea divergenţă este negativă- bearish, indicatorul scade în timp ce preţul realizează
un maxim, ceea ce anticipează o posibilă scadere a preţului, deci un semnal SELL.
Momentum poate fi folosit şi ca un oscilator care urmează trendul, similar cu MACD, însă
semnalele generate nu sunt atât de sigure.Atunci când indicatorul scade şi atinge un minim şi
apoi creşte, generează un semnal BUY, cum putem observa, de exemplu, la sfârşitul lunii martie,
aprilie, la începutul lunii martie 2009.Atunci când indicatorul atinge valori maxime şi apoi scade,
poate fi considerat un semnal SELL, pe grafic, de exemplu, la jumătatea lunii noiembrie.
29
Prelucrare proprie
Fig.13- Divergenţa redată de Momentum
Prelucrare proprie
Fig.14- Indicele puterii relative
30
Indicele puterii relative este un indicator ce urmăreşte preţul si poate fi utilizat pentru a
genera semnale BUY/ SELL, aşa cum putem observa în figura 15.Am calculat RSI pentru 14
zile, iar în momentul în care RSI trece sub linia 50, avem semnale SELL, de exemplu, la
jumătatea lunii august, iar atunci când RSI trece deasupra liniei 50, avem semnale BUY, de
exemplu, la începutul lunii martie 2009.
RSI permite modificarea perioadei de timp, astfel putem observa în figura 16, cum putem
creşte numarul de semnale BUY/ SELL, deoarece am micşorat perioada pentru RSI la 5 zile,
astfel i-a crescut volatilitatea, iar numarul de semnale a crescut considerabil.
De asemenea, RSI poate confirma mişcările preţului , cum putem observa în figura 17, în
perioada 18.09.2008- 27.10.2008, preţul este pe un trend descendent, iar RSI realizează de
asemenea un minim, confirmând trendul.În perioada 26.03.2009 - 08.05.2009, preţul este pe un
trend ascendent, însă RSI eşuează în a realiza un maxim, ceea ce indică o divergenţă negativă –
bearish, ceea ce generează un semnal SELL.De obicei preţul se corecteză şi urmează direcţia
RSI, ceea ce înseamnă că în următoarea perioadă preţul ar trebui să scadă.
Prelucrare proprie
Fig.15- RSI pe diferite perioade de timp
31
Prelucrare proprie
Fig.16- RSI confirmă trendul
Prelucrare proprie
Fig.17- PS Stochastic RSI
32
PS Stochastic RSI reprezintă practic oscilatorul Stochastic aplicat indicelui puterii
relative, generând astfel mult mai multe semnale de buy/sell.După cum putem observa, PS
Stochastic RSI se află o scurtă perioadă de timp între nivelul de supravânzare (80) şi
supracumpărare (20), în comparaţie cu RSI,care, de exemplu, de la sfârşitul lunii septembrie şi
până la începutul lunii ianuarie, nu a generat nici un semnal buy/ sell.
În figura 18, este reprezentat oscilatorul stochastic.După cum putem observa, în perioada
septembrie 2008 – martie 2009 oscilatorul se află în special în zona de supravânzare, ceea ce
semnalează un trend puternic, confirmat şi de evoluţia preţului, care intră pe un trend descendent
în perioada septembrie- octombrie, apoi până în martie intră într-o perioadă de consolidare.
În perioada iunie- iulie, identificăm o divergenţă pozitivă, bullish, ceea ce generează
semnale BUY, în următoarea perioadă preţul cunoscând o creştere, de la 122.000 la 155.000.La
scurt timp, oscilatorul intră în zona de supracumpărare, ceea ce ar prezenta oportunităţi pentru
majorarea poziţiilor short şi consolidarea lor odată cu ieşirea oscilatorului din zona de
supracumpărare.
Prelucrare proprie
Fig.18- Oscilatorul Stochastic
33
În figura 19 este reprezentat indicatorul William %R şi se observă cum după ce a stat la
valori de supracumpărare a scăzut brusc, a depăşit linia de la -50 şi a ajuns în zona de
supravânzare, semnal că un trend negativ i-a naştere.La jumătatea lunii septembrie, iese brusc
din zona de supravânzare, depăşeşte linia de la -50 şi ajunge în zona de supracumpărare, ceea ce
generează un semnal BUY, care se dovedeşte a fi fals, deoarece în următoarele zile iese din zona
de supracumpărare şi după ce depăşeşte linia de la -50 ajunge în zona de supravânzare, ceea ce
semnalează un trend negativ, relativ brusc după ce a stat pe zona de suport doua luni.
Prelucrare proprie
Fig.19- William’s %R
34
Prelucrare proprie
Fig.20- EBS la data de 08.05.2009
Aşa cum nu construim o casă fără un proiect, nu putem tranzacţiona fără a avea o
strategie.Astfel, am selectat cinci indicatori, care corelaţi să valideze semnalele de BUY/
SELL.Cei cinci indicatori sunt: indicele puterii relative, MACD, oscilatorul stochastic, benzile
Bollinger şi mediile mobile.
Este de remarcat că prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna octombrie a fost semnalată
foarte clar de către indicatori.
Observăm că benzile Bollinger, începând cu luna august şi până la jumătatea lunii
septembrie s-au îngustat, datorită volatilităţii scăzute a preţurilor, ceea ce face posibilă o
modificare bruscă a preţurilor, fapt ce poate fi observat şi pe grafic, începând cu luna octombrie,
când preţul intră pe un trend descendent, după ce o perioadă de aproximativ 3 luni s-a aflat într-o
zonă de suport.
35
Îngustarea benzilor Bollinger şi spargerea nivelurilor de suport de la 124.000 pot semnala
că va avea loc o mişcare violentă în jos.Trendul descendent este confirmat şi de faptul că
preţurile tind să stea în jumătatea de jos a benzilor Bollinger, iar SMA(20) reprezintă nivel de
rezistenţă.
Indicele puterii relative – RSI,se află în zona de supravânzare, cu o uşoară revenire peste
linia de 30, timp de câteva zile, după care revine în zona de supravânzare, ceea ce semnalează că
acea creştere prefigurată a fost un semnal fals, nefiind confirmată nici de existenţa unei
divergenţe pozitive.Media mobilă mai rapidă străpunge de sus în jos media mobilă mai înceată a
benzilor Bollinger, ceea ce confirmă scăderea preţului.De asemenea, MACD trece sub linia
semnal şi sub linia centrală de la 0, ceea ce indică un semnal de vânzare.Se pare că în acea
perioadă indicatorii au prezentat o mare importanţă pentru investitori, comparativ cu interesul
redus pentru contextul pieţei.
Încă un aspect interesant pe analiza acestui grafic este apariţia unei divergenţe, începând
cu sfârşitul lunii martie 2009.Este vorba de o divergenţă negativă – „bearish”, indicatorul RSI
nefiind de acord cu evoluţia crescătoare a preţului din ultima lună şi jumătate.Am marcat această
divergenţă, pentru a fi mai vizibilă, prin îngroşarea liniilor de rezistenţă pentru preţ, RSI şi
oscilatorul stochastic.
Oscilatorul stochastic de asemenea eşuează în a realiza un maxim, confirmând semnalul de
vânzare prefigurat şi de RSI, însă MACD străpunge de jos în sus linia semnal, ceea ce, corelând
cu ceilalţi indicatori, reprezintă un semnal de cumpărare fals.Linia oscilatorului stochastic trece
sub SMA(3), ceea ce înseamnă că suntem pe scădere, semnal confirmat şi de divergenţa
negativă.
În concluzie, recomandarea pe termen scurt este una de vânzare ţinând cont de divergenţa
negativă apărută.Un eventual nivel de preţ pentru o noua recomandare de cumpărare trebuie
aşteptată în jurul valorii de 63100, ţinând cont că acolo este un nivel de suport mai important.
În continuare voi realiza graficul pentru acţiunea SNP – Petrom S.A, pentru care voi utiliza
aceiaşi indicatori ca şi pentru EBS, cu scopul de a realiza, în final, o analiză comparativă.
36
Cap.2 Analiză comparativă În acest capitol mi-am propus să realizez o analiză comparativă între semnalele generate
de indicatori în cazul acţiunilor Erste Group Bank AG, respectiv, în cazul acţiunilor Petrom S.A.
Pentru început, am realizat analiza acţiunilor SNP, utilizând aceeaşi gamă de indicatori
ca şi în cazul acţiunilor EBS.
Prelucrare proprie
Fig.21- SNP la data de 08.05.2009
În figura 21, avem reprezentat graficul acţiunii SNP, pentru care am utilizat aceiaşi
indicatori ca şi pentru acţiunea EBS.Observăm că preţul titlurilor SNP este caracterizat în cea
mai mare parte de o volatilitate scăzută.
În luna iulie 2007, remarcăm formaţiunea „Double Top” pe care preţul o formează,
realizând maxime egale,indicând o posibilă schimbare de trend, iar indicele puterii relative,
respectiv RSI , realizează un minim, ceea ce indică o divergenţă negativă, anticipând o posibilă
scădere a preţului, însă oscilatorul stochastic eşuează în a realiza un minim şi realizează un
maxim, ceea ce indică o divergenţă pozitivă, generând un semnal de vânzare.
37
Însă, în următoarea perioadă, observăm pe grafic o scădere a preţului , semnalată de RSI
şi confirmată şi de MACD, care trecuse sub linia semnal şi pentru a valida semnalul de vânzare,
şi sub linia lui 0, ceea ce înseamnă că oscilatorul generase un semnal de cumpărare fals.
Prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna ianuarie nu a fost semnalată foarte clar de către
indicatori.
RSI se afla în zona de supravânzare, media mobilă rapidă se apropia să străpungă de jos în
sus media mobilă mai înceată a benzilor Bollinger, lucruri care în mod normal ar fi trebuit să
prefigureze o creştere.O mişcare bruscă era prefigurată şi de îngustarea benzilor Bollinger,însă
direcţia ar fi trebuit să fie alta.Se pare că în acea perioadă a contat mai mult contextul pieţei, iar
indicatorii nu au mai avut aşa mare importanţă pentru investitori.În acel moment practic
instrumentele de analiză a trend-ului au fost mai folositoare decât indicatorii care erau
neclari.Avem deci un context în care analiza indicatorilor trebuia completată cu analiza
instrumentelor de analiză a trend-urilor.
Pentru exemplificare, voi insera graficul ce redă instrumentele de analiză a trend-ului.
Prelucrare proprie
Fig.22- SNP la data de 08.05.2009
38
SNP s-a încadrat între lunile iulie 2007 – ianuarie 2008 într-un triunghi descendent.Acest
triunghi a fost spart în luna ianuarie 2008 şi a urmat o scădere de aproximativ 24% în decurs de o
lună.Întoarcerea trend-ului a avut loc odată cu spargerea triunghiului la sfârşitul lunii februarie şi
intrarea în canalul uşor ascendent ce s-a menţinut în lunile martie- aprilie.La sfârşitul lunii mai
linia de rezistenţă a canalului a fost străpunsă şi am asistat şi la străpungerea liniei mai vechi a
trend-ului descendent în jurul valorii de 0,455 RON, dar şi la străpungerea liniei vechiului suport
de la 0,4680 RON transformat între timp în linie de rezistenţă.Observăm formarea unei
formaţiuni grafice de tip fanion la sfârşitul lunii mai 2008, care, în mod normal, va fi străpunsă în
sus, după cum putem observa în perioada imediat următoare.
Îngustarea benzilor Bollinger2 şi spargerea nivelurilor de suport de la 0, 468 RON trebuia
să ne spună că vom avea de făcut o mişcare violentă în jos.
Observăm că în luna ianuarie 2008, când preţul se află pe un trend descendent, RSI şi
oscilatorul stochastic realizează un maxim, iar această divergenţă pozitivă semnalează o posibilă
creştere a preţului, deci un semnal de cumpărare.Faptul că cei doi indicatori se confirmă,
validează semnalul de cumpărare.
Începând cu jumătatea lunii august preţul intră din nou pe un trend descedent, după ce
sparge nivelurile de suport de la 0,39 RON.Această modificare bruscă a preţului nu a fost
semnalată foarte clar de benzile Bollinger.
RSI se afla în zona de supravânzare, însă nu reuşeşte să ajungă în zona de supracumpărare
şi cunoaşte o scădere, confirmând trendul descendent.Observăm că preţurile tind să stea în
jumătatea de jos a benzilor Bollinger, întărind semnalul de trend descendent.
Dacă urmărim figura 22, observăm că începând cu jumătatea lunii aprilie şi până în luna
septembrie, SNP s-a încadrat într-un triunghi descendent, triunghi ce a fost spart la jumătatea
lunii septembrie, la valoarea de 0,372 RON, cunoscând o uşoară revenire pe data de 22.09.08, iar
în următoarea lună prezentând o scădere de 65%.
În următoarea perioadă, benzile Bollinger s-au îngustat, prefigurând o modificare bruscă a
preţurilor, însă MACD spre sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai trece deasupra liniei
semnal şi liniei de la 0, generând un semnal de cumpărare, iar media mobilă mai rapidă trece
deasupra mediei mobile mai înceată a benzilor Bollinger, confirmând semnalul de cumpărare.
2 Figura 21
39
Un element pe care aici nu l-am întâlnit la finalul analizei, în comparaţie cu analiza
titlurilor EBS, este apariţia unei divergenţe, însă putem corela elementele de analiză a trend-ului
cu semnalele generate de indicatori, deci, ţinând cont că RSI confirmă trend-ul uşor ascendent al
preţurilor, iar MACD şi mediile mobile confirmă acest semnal şi preţul se încadrează în canalul
uşor ascendent ce s-a menţinut în lunile martie – mai 2009, recomandarea pe termen scurt este
una de cumpărare, un eventual nivel de preţ fiind stabilit la 0,121 RON.
O concluzie ce se poate desprinde din analiza acestor două acţiuni, este că deşi indicatorii
pot semnala oportunităţi de tranzacţionare, este recomandat a se urmări şi analiza
trend-ului.Această afirmaţie este întărită în special de analiza acţiunii SNP, unde, după cum am
putut observa indicatorii nu au semnalat foarte clar prăbuşirea preţului ce a avut loc în luna
ianuarie, spre deosebire de prăbuşirea preţului din luna octombrie, în cazul EBS, care a fost
foarte clar semnalată de indicatori,interesul pentru contextul pieţei fiind redus.
De asemenea, un element pe care la finalul analizei acţiunii SNP nu l-am întâlnit, a fost
apariţia unei divergenţe, divergenţă care în cazul acţiunii EBS, a generat un semnal de vânzare
pe termen scurt, validat prin scăderea în următoarele 10 zile a cursului acţiunilor cu 17%.
Toate aceste elemente au condus la utilizarea instrumentelor de analiză a trend-ului, în cazul
acţiunii SNP, instrumente reprezentate, în acest caz, de triunghiuri descendente, canale de trend
ascendente şi formaţiuni grafice de tip fanion, care împreună cu analiza indicatorilor, au condus
la un semnal de cumpărare pe termen scurt, de asemenea, validat, de menţinerea cursului timp de
aproximativ o lună pe canalul ascendent,identificat la finalul analizei, cunoscând o creştere de
aproximativ 23%, după care va intra pe un uşor trend descendent.
40
Concluzii
Fiecare investitor are anumite obiective şi aşteptări legate de activitatea sa bursieră,
exprimate, de cele mai multe ori, prin definirea unui randament sau a profitabilităţii portofoliului.
Piaţa bursieră a fost întotdeauna caracterizată de un grad ridicat de senzitivitate la
schimbările care se produc la nivelul percepţiei investitorilor asupra evoluţiilor viitoare şi
perspectivelor economiei reale şi sistemului financiar, motiv pentru care au fost concepute două
tipuri de analiză bursieră, analiza tehnică, respectiv, analiza fundamentală.
După cum am putut observa, analiza tehnică, prin intermediul graficelor bursiere, indică o
evoluţie precisă a preţurilor într-o anumită perioadă de timp,astfel încât, un participant în piaţă
poate să-şi construiască o imagine fidelă despre volatilitatea pieţei, un element foarte important
în evaluarea riscului unei tranzacţii.
Deşi indicatorii pot semnala oportunităţi de tranzacţionare, am remarcat că uneori analiza
trend-ului poate întări recomandarea de vânzare sau cumpărare.Concret, în studiul de caz,
aceasta îmbinare a fost aplicată acţiunii SNP, atunci când indicatorii nu au semnalat foarte clar
recomandarea de cumpărare.
Indicatorii şi instrumentele de analiză a trend-ului trebuie folosite constructiv pentru
formarea unei opinii care să conducă la luarea unei decizii de tranzacţionare limitând riscul de
pierdere, astfel, arta constă în capabilitatea de a interpreta graficele şi indicatorii, de a face
corelaţii între instrumente şi de a avea inspiraţia în selectarea tipurilor de instrumente care pot
semnala mai bine într-un anumit moment direcţia pieţei.
Analiza tehnică poate fi privită ca o îmbinare între mai multe abordări, fiecare abordare
oferind investitorului noi cunoştinţe despre piaţă.Abordarea perfectă ar putea fi considerată
încercarea de a combina cât mai multe elemente de analiză tehnică, însă reuşita vine în funcţie
de experienţă şi de cunoştinţa de a alege în funcţie de context.
Un element pe care l-am putut observa în studierea graficelor este că atunci când piaţa
aşteaptă noutăţi, graficul tinde să contureze anumite formaţiuni grafice care aşteaptă să ia o
direcţie clară, iar graficul, uneori, începe să se mişte într-o anumită direcţie înainte ca noutatea
aşteptată să apară.
Analistul, fie că este chart-ist sau tehnician, va căuta indicii pentru a descoperi mişcarea pe
care o va urma piaţa în viitor, iar indiciul care îl face să tranzacţioneze este de multe ori un
factor minor care a trecut neobservat de majoritatea investitorilor.
41
În ultima perioadă, analiza tehnică a devenit din ce în ce mai utilizată şi de investitorii
români.Acest tip de analiză nu a prezentat o importanţă deosebită până acum deoarece piaţa
noastră, fiind foarte mică, era uşor de influenţat indiferent de recomadările analiştilor, dar, între
timp, în cazul unor acţiuni cu o lichiditate mai mare, a devenit mai greu realizabilă influenţarea
pieţei, datorită implicării mult mai multor investitori puternici.
Concluzionând, utilitatea analizei tehnice vine din faptul că investitorii pot profita de
fluctuaţiile preţului titlurilor şi pot obţine randamente mai mari dacă respectă regulile de
tranzacţionare.
42
Bibliografie:
1. Achelis, Steven B.: Technical analysis from A to Z
2. Balan, R. (1989): Elliott Wave Principle
3. Edwards, Robert D.,Magee, John (2001) : Technical analysis of stock trends
4. Freciu, S.(2007): Tehnic sau fundamental
http://www.moneyexpress.ro
5. Mendelsohn, Louis B.(2000): Trend forecasting with technical analysis
6. Murphy, John J. (1999): Technical analysis of the financial markets
7. Pring, Martin J. (2000): Technical analysis of short- term trends
8. Prunea, P.(2005): Analiza tehnică, ziarul Bursa
9. Realizat în colaborare cu Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (2009): Analiza
tehnică între pro şi contra
http://www.curierulnational.ro
10. Teză de doctorat: Analiza tehnică a pieţei de capital
http://www.biblioteca.ase.ro
*** Bursa de Valori Bucureşti, www.bvb.ro
*** KTD Invest, www.ktd.ro
*** Piaţa de capital din România, www.kmarket.ro
*** www.infobursier.ro
43