Media mobila simpla (SMA)Media mobile simpla, calculata pe o anumita perioada de N zile , este media aritmetica a acestora. Media mobile poate fi calculata pentru preturile de deschidere, minime, maxime, de inchidere ale fiecarei perioade, cele mai folosite fiind mediile mobile bazate pe preturile de

inchidere.Media mobila exponentiala (EMA)Media mobila exponentiala este un indicator mai fin decat media mobila simpla. Ea ofera o pondere mai mare ultimelor valori ale pretului si reactioneaza la schimbari mai repede. Dand ponderi tot mai mici datelor mai vechi acest indicator putem spune ca nu se modifica ca urmare a

iesirii acestora din medie.Un semnal de cumparare apare atunci cand pretul intretaie in sus media mobila. La fel ca liniile de trend mediile mobile se constituie ca suporturi si rezistente. Cu cat media mobila este atinsa de mai multe ori fara a fi

strapunsa in jos cu atat aceasta devine un suport mai puternic. Un semnal de vanzare apare atunci cand pretul intretaie in jos media mobila aratand ca trendul crescator s-a incheiat si ca acum avem de a face cu un trend descrescator. De aceasta data media mobila devine nivel de rezistenta. Cu cat media este calculata pe o perioada de timp mai mare cu atat semnatul dat este mai important. Cand pretul evolueaza des in sus si in jos, fara a avea un trend, intersectand des media mobila semnalele date pot fi false.

Intersectia mediilor mobileSemnale de cumparare si de vanzare pot fi date si de intersectiile a doua medii mobile – calculate pe doua perioade de timp diferite. Atunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in sus media mobila calculata pe perioada mai lunga avem un semnal de cumparare. Atunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in jos media mobila calculata pe perioada mai lunga avem un semnal de vanzare. In graficul urmator am ilustra intersectia a doua medii mobile

EMA (5) si EMA(20) si semnalele date de acestea.

MACD- Moving Average Convergence/DivergenceMACD este un indicator folosit la identificarea trendurilor si a schimbarilor de trend. Acest indicator a fost dezvoltat de Gerald Apple.

A. Intersectarea liniei MACD cu linia de semnalSemnalul de cumparare este atunci cand MACD intersecteaza in sus linia de semnal iar semnalul de vanzare este atunci cand MACD intersecteaza in jos linia de semnal. Intersectarea MACD cu linia de semnal poate indica

inceputul unui nou trend.B. Intresectia liniei MACD cu nivelul „zero”Trecerea MACD in sus peste nivelul zero indica un semnal de cumparare iar trecerea MACD in jos sub nivelul zero indica un semnal de vanzare. Acest semnal este important pentru a identifica daca trendul este puternic. Astfel, revenind la intersectia MACD cu linia de semnal, putem spune ca semnalul se cumparare dat de acestea este mai puternic daca MACD este situat deasupra nivelului zero si este mai slab daca intersectia lor se face in zona negativa a MACD. La fel, semnalul de vanzare dat de intersectia MACD si linia de semnal este mai puternic cand MACD este

descescator in zona negativa si este mai slab daca MACD este peste nivelul zero.C. Divergenta MACDIndicatorul MACD poate ajuta la anticiparea schimbarilor de trend. Atunci cand trendul MACD este divergent cu trendul pretului activului urmarit ne poate da un semnal util cum ca trendul activului se slabeste si ne putem astepta la o intoarcere a acestuia. O divergenta bearish sau negativa apare intr-un trend crescator atunci cand pretul face noi maxime crescatoare dar curba MACD face noi maxime descrescatoare - in acest caz avem un prim semnal ca trendul crescator a obosit si s-ar putea sa asistam la incheierea lui sau chiar inversarea lui. O divergenta bullish sau pozitiva apare intr-un trend descrescator atunci cand pretul face noi minime descrescatoare dar curba MACD face noi minime crescatoare - in acest caz avem un prim semnal ca trendul descrescator a obosit si s-ar

putea sa asistam la incheierea lui sau chiar inversarea lui.

Histogram a MACDHistograma MACD este utila in anticiparea schimbarilor de trend.Histograma MACD este formata din bare verticale reprezentand diferenta dintre linia MACD si linia de semnal a acesteia. Semnalele furnizate histograma MACD preced semnalele clasice ale MACD, semnalele fiind date de directia histogramei, intersectia acesteia cu zero si divergentele fata de pret si MACD. Intrucat histograma MACD este diferenta dintre MACD si linia sa de semnal, intersectarea acestora face ca valoare histogramei MACD sa fie egala cu zero, histograma MACD dand de fapt semnale la intersectia cu nivelul zero concomitant cu intersectarea MACD cu linia de semnal. Acest indicator este folosit pentru prima data de Thomas Asprey nemultumit de faptul ca MACD ofera semnale oarecum intarziate.

Principalul semnal furnizat de histigrama MACD este divergenta fata de linia MACD, urmata de intersectarea histogramei cu nivelul zero.

Un semnal de cumparare apare atunci cand histograma MACD este divergenta cu linia MACD urmata de o intersectie in sus a nivelului

zero. Cum poate fii histograma MACD divergenta cu MACD. Simplu. Atunci cand linia MACD este inca in scadere dar se apropie din ce in ce mai mult de linia de semnal diferenta dintre cele doua incepe sa scada si histograma MACD incepe deja sa creeze bare verticalecrescatoare. Acest lucru denota deja ca trendul descendent este slabit dar semnalul mai valid de inversare apare doar cu trecerea histogramei peste linia de zero. De foarte multe ori anticiparea

Un semnal de vanzare apare atunci cand histograma MACD este divergenta cu linia MACD urmata de o intersectie in jos a nivelului zero.

ROC - Rate of ChangeROC este un indicator oscilator care masoara viteza miscari pretului si este un indicator de anticipare. Oscilatorii sunt indicatori utili atunci cand pretul este in nontrend, cand pretul are o evolutie laterala. Daca indicatorii de trend (medii mobile , MACD, etc) sunt utili atunci cand piata are un trend, oscilatorii sunt folositori intr-o piata fara trend. Oscilatorii pot fii utilizati suplimentar si atunci cand piata are trend si in acest caz ei devin indicatori care arata ca piata este supracumparata (overbought) sau supravanduta (oversold).

Cand ROC este peste nivelul de echilibru inseamna ca pretul este mai sus decat acum n perioade. Cu cat ROC creste mai tare cu atat cresterea pretului este mai mare. Cand ROC scade sub linia de echilibru, cu cat se adanceste mai tare sub aceasta cu atat scaderea este mai mare. Utilizarea indicatorului ROC pe 12 perioade de timp = luna este relevanta pentru trendurile principale, iar folosirea lui pe 3, 6 perioade de timp = luna este relevant pentru trendurile intermediare. Tot ROC construit pe 12 perioade de timp = o zi , este un bun indicator pentru identificarea scaderilor pe graficele day.

Divergentele ROC cu pretul sunt foarte ajutatoare la identificarea intoarcerilor de trend dar nu reprezinta neaparat semnale de vanzare sau cumparare. Ele trebuiesc luate doar ca semnale orientative si asteptate apoi si alte semnale cum ar fii inversarea trendului pretului insusi - ex

spargerea trendurilor de pret secundare- sau intersectarea ROC cu nivelul 100. Fiind un indicator de anticipare ROC sparge in sus sau in jos propriul trend inaintea pretului atunci cand are loc o inversare de trend.

RSI ( Relative Strength Index – Indicele puterii relative)Relative Strength Index (RSI) este unul dintre cei mai populari indicatori si a conceput de Welles Wilder si masoara schimbarile relative dintre preturile de inchidere in crestere si cele in scadere. Relative Strength Index (RSI) este un indicator oscilator ce poate avertiza anticipa semnalele de cumparare si de vanzare. RSI masoara puterea relativa interna a unei piete. RSI este un indicator de anticipare dar este util de folosit alaturi si de alti indicatori. Cele mai importante semnale date de RSI sunt divergentele cu pretul dar si intersectia cu nivelele de 20 , 50 , 70. RSI fiind un indicator oscilator este de preferat a fii folosit in nontrend.

Semnale de vanzare cumparareCele mai importante semnale date de RSI sunt divergentele cu pretul. Aceste divergente sunt cu atat mai puternice atunci cand RSI se afla deasupra nivelului 70 sau sub nivelul 30. Traderii cauta dublu top sau dublu bottom pe RSI, ceea ce Wilder il numea „failure swing”. Daca pe RSI se creaza un dublu top – cu al doilea maxim mai jos decat primul si cel putin primul top peste nivelul 70 – astfel incat RSI sa intre in divergenta cu pretul , vom avea un semnal de vanzare atunci cand RSI este sub 70 (daca si al doilea max este peste 70) si sub minimul local anterior. La fel daca pe RSI se creaza un dublu bottom - cu al doilea minim mai sus decat primul si cel putin primul bottom sub nivelul 30 – astfel incat RSI sa intre in divergenta cu pretul , vom avea un semnal de cumparare atunci cand RSI este peste 30 (daca si al doileamin este sub 30) si peste maximul local anterior

Un semnal de cumparare este trecerea RSI in sus peste nivelul 30 iar un semnal de vanzare estre trecerea RSI in jos sub nivelul de 70. Unii traderi folosesc pentru semnal de vanzare sau cumparare intersectarea RSI cu nivelul median de 50. Faptul ca piata este supracumparata sau supravanduta nu este un indiciu de a vinde sau a cumpara. Piata poate ramane in acesta stare un timp mai indelungat penalizandu-i pe cei care ies din pozitii long sau initiata pozitii short intr-o piata supracumparata sau pe cei care ies din pozitii short sau initiaza pozitii long intr-o piata supravanduta.RSI poate da semnale de tranzactionare pe termen scurt atunci cand atat trendul RSI cat si al pretului sunt violate

Momentum IndicatorMomentum masoara viteza schimbarii de pret si este folosit drept un indicator de anticipare al schimbarilor de trend Valorile sale pozitive

extreme indica o piata supracumparata iar valorile sale extreme negative indica o piata supravanduta.Momentum este folosit in principal ca nivel de supracumparare si supravanzare. Aceste nivele se traseaza ca si canale de-a lungul maximelor si minimelor anterioare. Aceste nivele de supracumparare/supravanzare ne pot arata ca trendul crescator/descrescator ar putea fii la maturitate. Aceste indicii pot fi intarite de intoarcerea Momentum din aceste nivele de supracumparare sau supravanzare si chiar de intoarcerea pretului in sens invers.Fiind un indicator de anticipare Momentum sparge in sus sau in jos propriul trend inainte ca pretul sa sparga propria linie de trend atunci cand are loc o inversare de trend.Intersectiile cu nivelul zero pot fii de asemenea semnale de cumparare sau vanzare. Intersectarea de catre Momentum in sus a nivelului zero poate fii un semnal de cumparare daca trendul pretului este crescator iar intersectarea de catre Momentum in jos a nivelului zero poate fii un semnal de vanzare daca trendul pretului este descrescator.

Parabolic SAR

Parabolic SAR – Stop And Reversal – este un indicator de trend util in urmarirea trendurilor secundare si in fixarea ordinelor de stop loss sau traling stop. Este un indicator care functioneaza bine cand piata are trend si este mai putin relevant cand piata are o evolutie laterala – nontrend. Acest indicator a fost dezvoltatat de Welles Wilder ca un sistem complementar celorlalti indiatori de trend. SAR permite traderilor sa identifice noile trenduri relativ repede. Wilder a introdus in formula de calcul a indicatorului Parabolic SAR un factor de accelerare, miscarea

indicatorului Parabolic SAR incepand lent , accelerandu-se pe masura instalarii unui trend.

Intersectarea de catre pret in jos a curbei SAR ne ofera un semnal de inchidere a poziitiilor de cumparare si la initierea celor de vanzare.Intersectarea de catre pret in sus a curbei SAR ne ofera un semnal de inchidere a poziitiilor de vanzare si la initierea celor de cumparare.

Benzile BollingerAcest indicator a fost dezvoltat de John Bollinger si este cel mai folosit indicator de canal. Acest indicator este format din doua benzi care invelesc o medie mobila simpla – de obicei media de 20 de perioade. Cele doua benzi sunt doua deviatii standard deasupra si dedesubtul mediei. Utilizand doua deviatii standard, statistic 95% dintre preturi se afla in interiorul acestor benzi. Ca o regula atunci cand preturile ajung in banda superioara se considera ca piata este supracumparata iar atunci cand preturile ajung in banda inferioara se considera ca piata este supravanduta.

Piata se afla in trend: Atunci cand pretul iese in afara benzilor ne poate arata ca trendul este puternic si ar trebui sa continue. Intr-un trend puternic pretul se mentine in partea extrema a unei benzi chiar penetrand-o in sus de multe ori. Este de dorit ca si alti indicatori sa intareasca aceasta miscare. Atunci cand benzile bollinger

se departeaza mult una de cealalta trebuie sa fim atenti la posibilitatea sfarsitului de trend. Intr-un trend crescator, daca pretul depaseste banda superioara si pe urmatoarea miscare creste iar dar nu mai atinge banda superioara atunci un semnal de intoarcere poate aparea. Un semnal clasic de reversal din trend crescator esteatunci cand pretul face un maxim in afara benzilor urmat de un nou maxim local in interiorul benzilor. Daca noul maxim este inferior primului maxim cu atat semnalul de intoarcere este mai puternic. Atunci cand benzile sunt foarte apropiate este este foarte probabil ca piata sa initieze un nou trend si este bine sa asteptam sa vedemdaca el este unul crescator sau unul descrescator si sa fructificam aceasta

directie.Tinta de pret : Pretul tinde sa se miste intre banda superioara si banda inferioara bollinger. Astfel aceste benzi pot devenii targheturi de pret dar este de preferat a se folosi acest sistem atunci cand piata se afla in nontrend.Daca de exemplu pretul sare din banda inferioara si trece in sus si de media de 20 de perioade, targhetul de pret devinde banda superioara. Daca pretul ricoseaza in jos din banda superioara si intretaie in jos si media de 20 de perioade targhetul de pret devine banda inferioara.

Canalul KeltnerAcest indicator a fost prima data creat de Chester Keltner si rearanjat mai apoi de Linda Raschke folosind in componenta sa un alt indicator „Average True Range” – ATR. Canalul Keltner este format din doua benzi care invelesc o medie mobila exponentiala calculata pe 20 de perioade. Acest indicator este sensibil la volatilitatea pietei si poate fi folosit in ca o alternativa la benzile Bollinger.

Ca si in cazul benzilor Bollinger preturile tind sa ramana intre benzile Keltner. Atunci cand preturile ies din aceste benzi putem spune ca avem un semnal de vanzare sau cumparare. Astfel daca pretul de

inchidere este deasupra benzii superioare coroborata cu o volatilitate in crestere – departarea benzilor – atuncieste de asteptatca pretul sa mai cresca si este un semnal de cumparare iar daca pretul de inchidere este dedesubtul benzii superioare coroborata cu o volatilitate in crestere – departarea benzilor – atuncieste de asteptat ca pretul sa maiscada si este un semnal de vanzare. Totodata intr-o piata in crestere media exponentiala de 20 de perioade se constituie in suport iar intr-o piata in scadere media exponetiala se constituie in rezistenta. Acest indicator este indicat de afi folosit in combinatie si cu alti indicatori care sa intareasca puterea miscarii. Benzile Keltner dau un randament mare atunci cand piata este in trend si ofera semnale gresite in nontrend. Iesirea din pozitii esteindicata a se face folosind linii de trend sau alti indicatori. Asteptarea ca pretul sa strapunga in sens invers media de 20 de perioade sau banda inferioara pentru a efectua exitul de multe ori poate fi un semnal destul de intarziat care poate eroda mult din profitul obtinut in directia trendului.

Stochastic (K%D)Oscilatorul stochastic a fost dezvoltat de George Lane si acest indicator are la baza faptul ca intr-o evolutie crescatoare a preturilor, preturile de inchidere tind sa fie crescatoare iar intr-o evolutie descrescatoare preturile de inchidere tind sa fie descrescatoare. Ca orice oscilator indicatorul stochastic este folositor cu succes atunci cand piata are o evolutie laterala – nontrend dar si intr-o piata in trend indicatorul poate oferii semnale ca piata este supracumparata sau supravanduta (stare in care piata poate sta chiar si o perioada mai indelungata) oferind semnale de terminare a trendului pe masura ce indicatorul pierde din putere/momentum inainte ca acest lucru sa fie evidentiat efectiv de pret.

Semnale de vanzare/cumparare:Divergente : O divergenta bearish apare atunci cand %D este peste nivelul de 80 si formeaza doua maxime locale descrescatoare in timp ce pretul continua sa stabileasca noi maxime. Semnalul efectiv de vanzare apare atunci cand curba %K intretaie in jos curba %D.O divergenta bullish apare atunci cand %D este sub nivelul 20 si formeaza minime locale crescatoare in timp ce pretul continua sa stabileasca noi minime. Semnalul efectiv de cumparare apare atunci cand curba %K intretaie in sus curba %D. Este de preferat a se folosi atunci cand piata este in trend pentru a obtine un indiciu in plus ca trendul s-ar putea incheia.Intersectia curbei %D cu nivelele prestabilite. Este de preferat a se folosi atunci cand piata evolueaza in range- nontrend. Atunci cand %D intersecteaza in jos nivelul de 80 avem un semnal de vanzare iar cand %D intersecteaza in sus nivelul de 20 avem un semnal de cumparare. Este de preferat a se folosi pe frame-uri mai lungi : zi, saptamana , acolo unde

range-ul are o valoare absoluta mai mare.

Pretul neasteptat de mare al iPhone 5C, noul telefon lansat miercuri de Apple, i-a dezamagit pe investitorii de pe Wall Street care mizau pe un produs accesibil tuturor, usor de introdus pe pietele din China, India sau Brazilia."Apple este pozitionat ca brand premium in China, inaccesibil celor mai multi consumatori. Noul iPhone 5C ajuta Apple sa intre in competitie, dar nu atat de mult pe cat ne asteptam", a declarat Patrick Moorhead, analist principal la Moor Insights and Strategy, potrivit Los Angeles Times.Astfel, pe fondul dezamagirii, actiunile Apple au pierdut peste 5%, fata de valoarea de marti, ajungand la 467,71 de dolari. Cumulat, in sedintele de marti si de miercuri, actiunile Apple au pierdut circa 7,6%.Pentru prima oara de la lansarea primului telefon Apple, acum sase ani, compania a decis sa lanseze doua telefoane in acelasi timp. Este vorba despre iPhone 5S si iPhone 5C. Cel din urma se anuntase initial ca va fi o varianta low-cost.Totusi, pretul anuntat nu a fost potrivit asteptarilor. iPhone 5C este mai ieftin decat iPhone 5S dar mai scump decat modelul 4S.Desi modelul de 16GB costa 99 de dolari cu abonament pe doi ani, in Statele Unite, la liber, pretul este de 549 de dolari, adica cu o suta de dolari mai ieftin decat iPhone 5S.

iPod nano

iPhone 3g

Macbook Air

MacPro, Iphone 5, iPod, Apple TV, Apple Air, Shuffle

Moartea lui Steve Jobs

Se anunta iPhone 5s

In plus, in India el va putea fi cumparat cu echivalentul a 35.000 de rupii, dar fara alte taxe, in Germania cu 599 de euro si cu 469 lire sterline in Marea Britanie.Pretul in China va fi 4.488 de yuani, adica aproximativ 730 de dolari, ceea ce este foarte mult pentru o piata-tinta a telefonului.

Indicii bursieri sunt un produs relativ recent pe piaţa din România şi nu numai, însă au o lungă tradiţie în ţările în care pieţele de capital au apărut cu mult timp în urmă.

Dow Jones Industrial Average este primul indice bursier apărut la Bursa din New York în 1896. După acest prim indice au apărut indicele britanic FT-SE 30, indicele japonez Nikkei şi alţii, aceşti trei indici fiind cei mai reprezentativi la nivel naţional.

La început, indicii bursieri au fost determinaţi doar pentru acţiuni, însă în prezent există indici care urmăresc evoluţia şi a altor titluri de valoare, cum sunt obligaţiunile, titlurile emise de fondurile mutuale. Consecinţa directă a diversificării produselor bursiere şi a pieţei de capital a fost diversificarea indicilor bursieri.

În ceea ce priveşte România, piaţa bursieră a funcţionat şi în perioada interbelică şi apoi, din nou, începând cu 1995, primul indice bursier oficial apărând în septembrie 1997, numit indicele BET (Bucharest Exchange Trading) sau Indicele Bursei de Valori Bucureşti. După acesta a fost lansat, în primăvara anului 1998, indicele compozit BET-C, apoi la 1 august 1998 indicele oficial al pieţei extrabursiere, RASDAQ-C.

După valorile mobiliare care constituie suportul indicelui, se identifică următorii indici:a. Indici bursieri pentru acţiuni – sunt foarte numeroşi şi se calculează în toate ţările unde

există pieţe de capital. Cei mai cunoscuţi indici de acest tip sunt: Dow Jones Industrial Average, Standard & Poor’s 500 şi NASDAQ-100 în SUA, indici FT-SE în Marea Britanie, DAX în Germania, Nikkei şi Topix în Japonia, CAC-40 în Franţa.

b. Indici bursieri pentru obligaţiunic. Indici ai volatilităţiid. Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi de alte instituţii de acest fel – acest tip

de indici arată evoluţia unităţilor de fond şi a titlurilor emise de fondurile mutuale şi de fondurile de pensii.

După modul de calcul, indicii pentru acţiuni sunt:a. Indici bursieri din prima generaţie, care se calculează ca medie aritmetică a cursului

acţiuni-lor componente, ajustată cu un divizor care exprimă modificările ce se petrec asupra acţiunilor componente, de exemplu modificări de capital, fuziuni. Din această categorie fac parte cei mai vechi indici bursieri: Dow Jones, creat în 1896 şi indicele Nikkei, creat în 1950, acesta fiind cel mai vechi indice de pe piaţa japoneză care a suportat ulterior modificări.

Indicii din prima generaţie cuprindeau doar acţiunile unor emitenţi dintr-un singur domeniu de activitate, având o capacitate de informare limitată. Cu timpul, aceşti indici au trecut printr-un proces de revizuire şi îmbunătăţire pentru a ţine pasul cu cerinţele utilizatorilor.

a. Indicii bursieri din generaţia a doua pot fi caracterizaţi astfel: cuprind un număr mare de firme (2000-3000 în cazul indicilor Frank Russell, 500 în cazul S&P); indicii cuprind acţiuni care aparţin mai multor domenii de activitate (cu excepţia indicilor

sectoriali); metodologia de calcul a indicilor presupune ponderarea acţiunilor cu cursul bursier sau capi-

talizarea bursieră.Indicii Topix, S&P 500, CAC-40, DAX sunt indici din generaţia a doua.

După gradul de cuprindere, indicii se împart în:a. Indici generali ai pieţei – cuprind acţiuni din mai multe domenii de activitate, cu scopul de a

reflecta cât mai bine structura pieţei şi evoluţia economiei în ansamblu. Printre aceştia se numără NASDAQ-100, FT-SE Actuaries 100, CAC-40, DAX, BET.

b. Indici sectoriali – aceştia exprimă evoluţia unui singur sector al economiei cu ajutorul firmelor care aparţin acestui sector şi care sunt cotate la bursă.

În cazul pieţei germane, care este reprezentativă prin numărul şi structura indicilor sectoriali, domeniile economiei pentru care se calculează aceşti indici sunt: bănci; asigurări; industria automo-bilelor; publicitate şi mass-media; tehnica de calcul şi informatica; industria chimică şi petrochimică; industria extractivă; industria alimentară şi a băuturilor; transporturi; construcţii; telecomunicaţii; industria farmaceutică; vânzări en-detail şi lanţuri de magazine; servicii financiare (exceptând băncile şi societăţile de asigurări); utilităţi publice.

După intervalul la care sunt calculaţi, indicii bursieri pot fi:a. Indici calculaţi în timp real, la intervale cuprinse între 15 secunde şi un minut, acest tip de

indici fiind majoritar în momentul de faţă în lume.b. Indici calculaţi doar la sfârşitul zilei de tranzacţionare (cazul temporar al indicelui BET-

compozit).

După numărul de pieţe financiare care intră în calculul indicelui, aceştia se împart în:a. Indici ce cuprind în portofoliul lor acţiuni cotate pe o singură piaţă bursieră, fie acţiunile

unor firme autohtone, fie ale unor firme străine cotate şi pe acea piaţă.b. Indici mondiali care ţin cont de acţiunile ce cotează pe diverse pieţe ale lumii şi care au

criterii suplimentare referitoare la ţările care intră în calcul, pe lângă criteriile ce sunt stabilite pentru un titlu individual.

Cei mai cunoscuţi indici din această categorie sunt FT Actuarial World Stock Index, MSCI (calculat de Morgan Stanley), indicii Frank Russell şi indicele Dow Jones Euro STOXX, care este calculat pentru piaţa europeană şi care cuprinde ţările care au adoptat moneda euro. Pe piaţa Marii Britanii există un indice care face parte din familia indicilor FT-SE, dar care urmăreşte doar evoluţia companiilor multinaţionale.

După tipul pieţei de capital pe care sunt calculaţi, există:a. Indici calculaţi pe piaţa bursieră (indicele BET)b. Indici ai pieţei extrabursiere (indicele RASDAQ-C)

În funcţie de instituţia care calculează indicele, există:a. Indici oficiali, calculaţi de organismele pieţei de capital respective (indicele BET în

România).b. Indici calculaţi de aceste instituţii în colaborare cu publicaţii financiare, de exemplu indicii

FT-SE calculaţi de „Financial Times” în colaborare cu Bursa din Londra, DJIA calculat în colaborare cu „The Wall Street Journal”.

c. Indici calculaţi de diverse publicaţii economico-financiared. Indici calculaţi de societăţi de valori mobiliare, firme de consultanţă şi alte instituţii

financiare.

1. Indicii naţionali : caracterizează piaţa bursieră considerată reprezentativă pentru o anumită ţară.

Indicele DJIA (Dow Jones 30 Industrial Average)

reflectă activitatea bursei de pe Wall Street, fiind considerat cel mai reprezentativ indice;

a fost calculat pentru prima dată la 3 iulie 1884 pe baza a 11 acţiuni preponderent ale unor companii din transporturi, iar din octombrie 1928 este calculat pe baza a 30 de acţiuni;

ca formulă de calcul, DJIA se obţine însumând preţurile acţiunilor celor 30 de companii ce compun indicele şi împărţind la divizorul DJIA.

Indicele NYSE (New York Stock Exchange Composite Index)

exprimă tendinţa de evoluţie a ansamblului valorilor mobiliare importante de pe piaţa americană;

cuprinde peste 1700 de valori mobiliare şi este determinat ca medie aritmetică ponderată, unde ponderea reprezintă capitalizarea bursieră

Indicele FT – 30 (FT Ordinary Index)

este cel mai vechi indice din Marea Britanie; se calculează pe baza a 30 acţiuni tranzacţionate intens.

Indicele FTA (Financial Times Actuaries all shares index)

indicele actuarial al tuturor acţiunilor; este format din 670 acţiuni împărţite în 6 grupe şi 35 subsectoare

reprezentând 90 % din capitalizarea bursieră;

se calculează pe piaţa londoneză zilnic între orele 17 şi 18.

Indicele FT-SE 100 (Financial Times - Stock Exchange 100):

data de start este 31 decembrie 1983, valoarea de start este 1000 puncte;

este suport activ pentru contractele FUTURES şi OPTIONS negociate la Bursa din Londra;

reflectă cursul acţiunilor celor mai reprezentative companii;

este un indice cu pondere aritmetică, în care ponderea este capitalizarea bursieră;

este calculat în timp real.

Indicele Standard Poor’s 500

a fost lansat pentru prima dată în martie 1957 în S.U.A.; este calculat pe baza a 500 acţiuni din ramurile: industrie, transporturi,

instituţii financiare, utilităţi publice care reprezintă 80 % din totalul capitalizării bursiere;

se calculează ca medie aritmetică ponderată, unde ponderea reprezintă capitalizarea bursieră

Indicele CAC 40 (Compagnie des Agents de Change)

a fost publicat pentru prima dată la 15.06.1988 pe bursa din Paris; se calculează ca medie aritmetică ponderată, unde ponderea reprezintă

valoarea de piaţă a titlurilor; calculat pe piaţa financiară pe baza a 40 acţiuni; selectarea eşantionului

are în vedere criteriile:o valorile alese să facă parte din primele 100 societăţi

(privind capitalizarea);o lichiditatea;o volatilitatea (diferenţa între preţul de vânzare şi cel de

cumpărare, calculat ca procent din valoarea medie a tranzacţiilor).

Indicele SBF 120

este considerat indice de referinţă pentru activitatea bursieră din Paris; criteriile de alegere a valorilor ce compun SBF sunt:

o numărul zilnic de tranzacţii;o valoarea tranzacţiilor;o viteza de rotaţie a unui titlu;o volatilitatea calculată ca diferenţă între cel mai mare şi

cel mai mic curs.

Indicele TOPIX

caracterizează prima secţiune a Bursei din Tokio; are o valoare de 1000 puncte, calculată la 01 aprilie 1998; este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră; este calculat în timp real.

Indicele NSA (Nikkey Stock Average)

a fost publicat pentru prima dată la 27.02.1987 şi se reactualizează la fiecare minut, folosindu-se preţurile din tranzacţii;

este calculat ca medie aritmetică ponderată a preţurilor acţiunilor a 225 de companii japoneze de tip „blue chip” listate în Prima Secţiune a Bursei de Valori de la Tokio.

Indicele Hang Seng Index

a fost publicat începând cu noiembrie 1969, având în componenţă 33 din cele 300 de acţiuni cotate la bursa din Hong Kong;

este calculat ca medie aritmetică ponderată a valorii de piaţă.

Indicele belgian BEL 20

reflectă evoluţia în timp real a 20 din cele mai lichide valori cotate pe piaţa Euronext Belgia;

este utilizat ca suport pentru contracte derivate.

Indicele BEL 20 Return Private

este indice de rentabilitate belgian; se adresează investitorilor particulari deoarece permite evaluarea

rentabilităţii plasamentelor efectuate.

Indicele DAX (Deutscher Akienindex)

este cel mai reprezentativ indice calculat la Bursa din Frankfurt; cuprinde 30 acţiuni ale celor mai importante companii germane; este calculat la fiecare 15 secunde ca o medie ponderată a cursurilor

celor 30 acţiuni, înmulţită cu un factor de corecţie k ce se modifică atunci când se adaugă sau se elimină acţiuni din componenţa indicelui.

2. Indicii mondiali (internaţionali) sunt constituiţi pe baza indicilor naţionali şi caracterizează pieţele bursiere în ansamblul lor. Aceştia oferă o bază de analiză a pieţei bursiere mondiale.

Indicii MSCI World Index (Morgan Stanley Capital International)

reprezintă un grup de indici concepuţi pentru a măsura performanţele pieţelor din S.U.A., Europa, Canada, Mexic, Australia, Orientul Îndepărtat;

se bazează pe cotaţiile a 1477 acţiuni reprezentând aproximativ 60 % din valoarea adăugată a pieţelor din 20 de ţări;

din acest grup de indici fac parte indicii internaţionali, compatibili şi comparabili, care poartă denumirea:

o Indicele nord-american;o Indicele Europei, Australiei, Noii Zeelande şi Orientului

Îndepărtat (EAFE);o Indicele Europa 13;o Indicele ţărilor nordice;o Indicele Pacificului şi Orientului Îndepărtat.

Indicele mondial FT Actuarial World Index

este un agregat al indicilor naţionali şi regionali reprezentat de 2400 valori mobiliare individuale;

evidenţiază evoluţia bursieră din 32 ţări, 9 regiuni grupate geografic, 36 grupări industriale, 7 sectoare economice;

se calculează zilnic în moneda locală;Indicele Global Salomon Russell

are o structură de 45.000 acţiuni ale unor companii din 23 de ţări.Indicele mondial Standard Poor’s 1200

acoperă 7 regiuni principale ale lumii, respectiv:o SP 500 în SUA (500 acţiuni);o SP TOPIX 150 în Japonia (150 acţiuni);o SP TSE în Canada (60 acţiuni);o Euro şi Euro Plus în Europa continentală (200 acţiuni);

o Asia/Pacific SP Index (100 acţiuni);o SP Latin America (40 acţiuni);o SP UK (150 acţiuni).

Indicii STOXX

aceştia au fost creaţi din necesitatea promovării cooperării financiare după integrarea economică europeană şi introducerea monedei unice;

sunt denumiţi şi indici paneuropeni care cuprind:Indicele Dow Jones STOXX

are o structură de 650 societăţi ce acoperă întreaga Europă.

Indicele Dow Jones Euro STOXX

cuprinde 320 societăţi emitente din ţările membre ale Uniunii Monetare Europene.

Indicii „blue chip”

sunt subsidiari ai indicilor generali, societăţile fiind selectate pe bază de capitalizare bursieră, lichiditate, sector de activitate reprezentativ.

Indicele Euronext 100

a fost lansat la 31 decembrie 1999; are în componenţă primele 100 de titluri cu cea mai mare capitalizare

bursieră şi lichiditate de pe piaţa Euronext (Franţa, Olanda, Belgia).

Indicele NEXT 150

este calculat pe baza a 150 valori mari şi medii (din punct de vedere al capitalizării) de pe piaţa Euronext (Franţa, Olanda, Belgia).

a fost lansat la 31 decembrie 1999.Indicii FTSE Eurofirst 80

este conceput pentru a reflecta performanţele societăţilor din ţările membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al capitalizării bursiere.

Indicele Eurofirst 100

are în componenţă societăţi din ţările membre ale Uniunii Europene dar şi importante societăţi britanice.

Activitatea bursieră din România este analizată şi prezentată pe baza următorilor indicatori principali ai staticii şi dinamicii pieţei de capital.

În ce priveşte statica pieţei de capital, sunt calculaţi:

anual:

- pentru ansamblul pieţei: valoarea tranzacţionată totală;- pentru societăţile listate: valoarea tranzacţionată, numărul societăţilor listate,

capitalizarea bursieră, rata lichidităţii, PER, P/B, DY;- pentru societăţile nelistate: numărul societăţilor nelistate şi valoarea tranzacţionată.

lunar:

- pentru acţiunile societăţilor listate, acţiunile societăţilor nelistate şi pentru obligaţiuni: volumul, valoarea şi numărul tranzacţiilor.

În ce priveşte dinamica pieţei de capital, principalii indicatori calculaţi sunt cei pentru care se prezintă evoluţia zilnică pe bursă, respectiv: indicii BET, BET-C, BET-FI, ROTX, BET-XT, BET-NG, numărul de acţiuni tranzacţionate, numărul de tranzacţii, valoarea tranzacţionată şi capitalizarea bursieră.

Indicele BET

Este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră ce reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor celor mai lichide 10 acţiuni tranzacţionate la B.V.B. Valoarea indicelui este ajustată cu un factor de corecţie în cazul modificării capitalului social sau a preţurilor acţiunilor ca urmare a divizării acestora;

Valoarea indicelui este calculată în timp real şi afişată pe tabela electronică a Bursei, pe toate terminalele agenţilor din ring şi conectate la distanţă prin sistemul de tranzacţionare automată. Indicele este preluat în timp real de către agenţiile de ştiri REUTERS şi Dow Jones Telerate.

Indicele BET – C (composite)

Este al doilea indice oficial al B.V.B., construirea acestuia a fost justificată de necesitatea reprezentării complete a evoluţiei preţurilor valorilor mobiliare tranzacţionate la B.V.B.;

Indicele BET – C se calculează cu aceeaşi formulă ca şi indicele BET dar cu o reprezentare mai largă. Calculul se bazează pe media ponderată cu capitalizarea bursieră a preţurilor acţiunilor aflate în portofoliul indicelui, preţurile folosite fiind preţuri medii la data de referinţă.

Indicele BET – C este exprimat atât în lei cât şi în USD. Exprimarea în USD se realizează prin convertirea preţurilor în lei la cursul B.N.R. din ziua respectivă. Valorile de închidere sunt incluse în sumarul tranzacţiilor emis zilnic de către Bursă, precum şi în Buletinele Bursei.

Valoarea indicelui este preluată în timp real de către agenţiile de ştiri REUTERS şi Dow Jones Telerate.

Indicele BET – FI (fondurile de investitii)

Este primul indice sectorial lansat de B.V.B. ce reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul B.V.B.

Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii BET şi BET – C.

Factorul de ponderare pentru un simbol (fond de investiţii) inclus în indicele BET – FI este numărul de acţiuni ale simbolului respectiv, singura regulă pentru includerea unui fond de investiţii în componenţa indicelui BET – FI este să fie listat la B.V.B.

În cazul divizării sau consolidării acţiunilor incluse în coşul indicelui sau când se procedează la adăugarea sau ştergerea unui simbol în / din coşul indicelui ca urmare a listării / delistării se recurge

la ajustarea indicelui prin modificarea factorilor de ponderare sau prin aplicarea unui factor de corecţie.

Indicele ROTX

Indicele ROTX reflectă în timp real modificările de preţ pentru cele mai reprezentative societăţi tranzacţionate la B.V.B. Este creat în conformitate cu aceleaşi principii care stau la baza Familiei de Indici CECE.

Indicele ROTX este realizat astfel încât să constituie o referinţă reprezentativă pentru piaţa de capital din România şi să servească drept activ suport pentru instrumentele financiare listate şi pentru produsele structurate (warrants, certificate, swap-uri).

Indicele ROTX este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a societăţilor incluse în coşul indicelui. Valorile din perioada de bază exprimate atât în moneda naţională, cât şi în $ sau € au fost stabilite la1000 puncte indice la data de 01.01.2002, data de lansare fiind 15.03.2005.

Numărul de societăţi din componenţa indicelui este limitat la cele mai lichide acţiuni „blue chip” care sunt eligibile pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate (contracte futures şi opţiuni).

Indicele BET-XT (extended index)

Este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea bursieră a societăţilor incluse în coşul indicelui, ajustat ca urmare a apariţiei unor evenimente corporative cu impact semnificativ asupra preţului precum: splitări, consolidări, majorări de capital, etc.

În cazul acordărilor de dividende nu se operează ajustări asupra indicelui.

Are in portofoliul său cele mai lichide 25 de societăţi reprezentative pentru sectoarele din economia naţională şi reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală „Regular”.

Valorile indicelui BET-XT în moneda naţională sunt calculate şi transmise publicului în timp real, iar valorile indicelui exprimate în EUR şi USD sunt comunicate prin publicare după încheierea şedinţei de tranzacţionare.

Indicele BET-NG (Energy and Related Utilities Index)

Este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea bursieră a societăţilor incluse în coşul indicelui, ajustat ca urmare a apariţiei unor evenimente corporative cu impact semnificativ asupra preţului precum: splitări, consolidări, majorări de capital, etc.

Este un indice sectorial ce reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB pe segmente de piaţă reglementate, care au domeniul principal de activitate energia şi utilităţile aferente. Numărul companiilor din portofoliul său este variabil. Reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală „Regular”.

În cazul acordărilor de dividende nu se operează ajustări asupra indicelui.

Valorile indicelui BET-NG în moneda naţională sunt calculate şi transmise publicului în timp real, iar valorile indicelui exprimate în EUR şi USD sunt comunicate prin publicare după încheierea şedinţei de tranzacţionare.

Indicii Pieţei RASDAQ

Acest sistem de indici are următoarele componente:

- Indicele RASDAQ Compozit, care include în calcul toate acţiunile societăţilor comerciale listate pe Piaţa RASDAQ;

- Indicele RAQ – I lansat la 28 octombrie 2002 cu valoarea iniţială este 1.079,216 puncte; care include acţiunile societăţilor comerciale listate la categoria I a Pieţei RASDAQ;

- Indicele RAQ – II lansat la 28 octombrie 2002 cu valoarea iniţială este 1.079,216 puncte care include acţiunile societăţilor comerciale listate la categoria a II-a a Pieţei RASDAQ.Indicele RASDAQ Compozit

Indicele RASDAQ – C reflectă tendinţa globală a preţurilor tuturor acţiunilor emise de societăţile comerciale listate pe Piaţa RASDAQ. Singura condiţie ca un emitent să fie inclus în RASDAQ – C este să fie listat pe Piaţa RASDAQ.