Analiza Surselor Proprii de Finantare

8/13/2019 Analiza Surselor Proprii de Finantare

1/29

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

,,GHEORGHE CHITU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 DE CALIFICARE

CALIFICAREA:TEHNICIAN IN ACTIVITATI

DE COMERT

INDRUMATOR: ABSOLVENT:

Prof.Nicol! Cr"!# P$!#% S&!f#i

G!or'!&

CRAIOVA

()*++(


2/29

TEMA

ANALIA SURSELOR PROPRII

DE FINANTARE LA S.C. PROTI(GRUP

S.R.L

CUPRINS


3/29

ARGUMENT4

CAPITOLUL +

SURSELE PROPRII DE FINANTARE ALE UNUI AGENT

ECONOMIC6

1.1.Delimitari privind sursele proprii de finantare6

1.2.Capitalul social.7

1.3.Primele legate de capital....12

1.4.Rezervele din reevaluare13

1..Rezervele13

1.6.Rezultatul reportat..14

1.7.Rezultatul e!ercitiului14

1.".#utofinantarea1

CAPITOLUL )

PREENTAREA GENERALA A S.C PROTI(GRUP S.R.L ------..1"

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CA PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

LA S.C PROTI(GRUP S.R.L--------------------+

BIBLIOGRAFIE....21

ANE/E

ARGUMENT


4/29

Capitalurile proprii corespund finantarii $unurilor economice aflate in circuitul

patrimonial al intreprinderii.%n mod concrete le se delimiteaza prin capitalulindividual sau social&primele de capital&rezervele din reevaluare&rezervele

intreprinderii&rezultatul reportat&rezultatul e!ercitiului& si alte fonduri proprii cuscop determinat.

%n structura capitalurilor proprii .capitalul individual sau social are un caracter

avansa$il .'l se constituie la infiintarea intreprinderii&fiind o conditie a e!istentei si

functionarii acesteia.(a intreprinderile individuale&constituirea capitalului are loc

pe calea aportului personal al proprietarului&iar la societatile comerciale&prin

aportul in numerar si)sau in natura al asociatilor dupa caz.

Capitalul social se diferentiaza in capital su$scris nevarsat*nedepus+ si capital

su$scris varsat*depus+.

Capitalul su$scris nevarsat este capitalul pe care proprietarii intreprinderii s,au

anga-at sa,l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia.

Capitalul su$scris varsat reprezinta partea din capitalul su$scris care a

fost&fizic&depusa de catre proprietari la dispozitia unitatii patrimoniale.

Pe parcursul functionarii intreprinderii&capitalul se poate ma-ora prin emisiunea

de actiuni noi&reprezentative cu aporturi in $ani si)sau in natura si prin operatiuni

interne*incorporarea de rezerve&capitalizarea profitului e!ercitiului

precedent&transformarea de o$ligatiuni in actiuni+.

Reducerea capitalului se efectueaza prin ram$ursarea catre actionari sau asociatia unei parti din acesta&atunci cand societatea il considera prea mare in raport cu

activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr,un sector sau ramura de

activitate.De asemenea&reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de

pierderi suferite in e!ercitiile financiare anterioare.

Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de

emisiune&fuziune si cele din aport in natura fiind determinate de operatiile de

crestere a capitalului prin aporturi noi sau prin fuziune.%n cazul aporturilor

noi&primele de emisiune si cele privind aportul in natura se creeaza ca diferenta

intre pretul de emisiune al noilor actionari*mai mare+ si valoarea nominala a

actiunilor societatii comerciale.

Rezultatele negative se iau in calcul cu semnul minus&si in consecinta micsoreaza

capitalul propriu.

Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si

reprezinta diferenta dintre valoarea conta$ila a actiunilor si valoarea nominala.


5/29

Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile create prin

reevaluarea oricarui activ.Cu ocazia reevaluarii&valoarea acestor active creste sau se

micsoreaza fata de valoarea conta$ila anterioara&cresterea fiind considerata sigura

si dura$ila.data constituite rezervele din reevaluare sunt mentinute atata timp cat

$unurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare.

Pe masura amortizarii sau realizarii $unurilor&plusvaloarea este utilizata&partial sau

total&pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezultatul raportat&in

raport cu prevederile legii.

Rezervele intreprinderii reprezinta&in principiu&profitul sau alte resurse

capitalizate in mod dura$il de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor

competente.Deci&caracteristica de $aza a rezervelor este aceea ca ele se constituie

si se datoreaza in raport cu cotele afectate *retinute+ din rezultatul e!ercitiului

financiar sau din resurse destinate prin lege.

Rezervele legale se constituie anual intr,o anumita proportie din profitul $rut sau

din primele legate de capital&fiind destinate prote-arii capitalului&in cazul in caree!ercitiul financiar se inc/eie cu pierderi.

Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire

din profitul net este stipulat in statutul societatii sau prin clauze contractuale.'le

pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende in dauna altor

o$ligatii mai mari si mai urgente ale intreprinderii privind $una ei functionare sau

alte destinatii sta$ilite prin statut.

Rezervele pentru actiuni proprii reprezinta resursele de finantare constituite ca

ec/ivalent al valorii actiunilor proprii do$andite de catre o societate comerciala din

propriul sau capital social.'le se formeaza din $eneficiile distri$ui$ile&din rezervele

disponi$ile si din alte surse sta$ilite de lege.0unt mentionate ca pasiv pana in

momentul cesiunii sau anularii actiunilor do$andite din propriul capital social.

Prin pozitia de alte rezerve sunt delimitate fondurile create&de o$icei&prin

/otararea adunarii generale&din profitul net.'le sunt destinate pentru finantarea

partiala sau totala a noilor investitii in imo$ilizari corporale&acordarea de dividende

si in anii de e!ercitiu financiar care se inc/eie cu pierderi &pentru rascumpararea

propriilor actiuni de catre societate in vederea reducerii de capital.

%n categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative

reportate din anii precedenti a caror repartizare sau acoperire a fost amanata de

adunarea generala a asociatilor&precum si rezultatul net al e!ercitiului financiarinc/eiat.


6/29

CAPITOLUL +

SURSELE PROPRII DE FINANTARE ALE UNUI AGENT

ECONOMIC

+.+.D!li"i&ri 0ri1i#$ 2%r2!l! 0ro0rii $! fi##&r!

Pasivulreprezinta sursele sau resursele de finantare a $unurilor economice.

Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de

modul de constituire *finantare proprie&finantare straina+ conform ane!ei 1 si

e!igi$ilitatea lor *termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an+.

inantarea proprie a activului este facuta direct de titularul de patrimoniu prin

contri$utia sa materiala su$ forma de capital individual *in cazul intreprinderilor

individuale+ sau capital social*in cazul intreprinderilor societare+ si prin

autofinantare)capitalizarea profitului.%n ceea ce priveste finantarea straina a

activului&aceasta este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de

patrimoniu.#cestia imprumuta capitalurile lor&su$ diferite forme -uridice&cum sunt

creditele $ancare&cumparari de o$ligatiuni&creditele comerciale si alte datorii in

curs de decontare.

Corespunzator celor doua modalitati de finantare&pasivul patrimonial se imparte in

capitaluri proprii si datorii.(a acestea se adauga pasivele su$ forma provizioanelor

pentru riscuri si c/eltuieli.

'!igi$ilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare.#cest

termen&in cazul capitalului propriu opereaza in momentul lic/idarii patrimoniuluicu ocazia parta-ului&in cazul provizioanelor pe o perioada mai mare de un an&iar

pentru datorii&termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic decat un

e!ercitiu financiar.%n mod corespunzator datoriile sunt pe termen lung *pe o

perioada mai mare de un an+ si pe termen scurt*pana la un an+.

%n raport cu e!igi$ilitatea surselor de finantare pasivele se grupeaza in

,capital permanent&format din capitalurile proprii&provizioanele pentru riscuri

si c/eltuieli si datoriile pe termen lung

,datorii pe termen scurt sau curente&formate din datoriile cu termen de

decontare mai mic sau egal cu un an.0ursele proprii sunt utilizate pentru finantarea proprie a $unurilor economice.

Capitalul reprezinta e!presia $aneasca a valorilor economice investite pentru

producerea de noi valori economice&cu scopul de a o$tine profit.

Capitalul are un caracter sta$il&in sensul ca asigura finantarea activitatii

agentului economic pe o perioada mai mare de un an.Capitalul se formeaza la

inceputul activitatii agentilor economici&se modifica prin cresterea sau diminuarea


7/29

lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lic/ideaza la incetarea e!istentei

unitatii.

%n functie de tipul -uridic de societate&capitalul e constituit din actiuni sau parti

sociale.Prin actul constitutiv&evaluarea sta$ilita a actiunilor sau partilor sociale se

numeste valoare nominala& care ramane o valoare constanta de

referinta.Cumparatorul actiunilor poarta denumirea de actionar.Ca posesor al

actiunilor cumparate& actionarul detine parti din capitalul unei societati&devenind

coproprietar cu altii actionari iar actiunile respective constituie titluri de proprietate

*acte cu care ei fac dovada ca sunt proprietari ai societatii respective+.

Posesorii actiunilor primesc anual o cota,parte din profitul o$tinut de societate

din desfasurarea activitatii&numita dividend.%ncasarea dividendelor de catre

posesorii de actiuni se face pe $aza cupoanelor de dividend care sunt atasate

actiunilor ca si /artii de valoare.

Din punct de vedere al sursei de finantare&capitalul im$raca doua forme distinct

,capitalul propriu ,capitalul strain

C0i&l%l 0ro0ri% reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei

intreprinderi&dupa deducerea tuturor datoriilor .

Capitalul propriu se concretizeaza in interesul rezidual al actionarilor in activele

unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Capitalul propriu se structureaza astfel

,capital social

,prime legate de capital

,rezerve din reevaluare ,rezerve

,rezultatul e!ercitiului

,rezultatul reportat

+.).CAPITALUL SOCIAL

C0i&l%l 2ocil are un caracter avansa$il si e!prima finantarea unitatii din

aporturile in $ani si natura ale proprietarilor.'l se constituie la infiintarea societatii

comerciale&fiind o conditie a e!istentei si functionarii acesteia.(a intreprinderileindividuale constituirea are loc pe calea aportului personal al unui singur

proprietar&iar capitalul se numeste capital individual.(a intreprinderile societare sau

la societatile comerciale aportul in numerar sau in natura se face de mai multi

actionari sau asociati&iar capitalul se numeste capital social.

Capitalul social se diferentiza in

capital su$scris&adica anga-at promis pentru constituirea societatii


8/29

capital su$scris varsat care a fost aportat&pus la dispozitia unitatii

capital su$scris nevarsat&nedepus conform anga-amentului asumat la

infiintarea societatii si calculat ca diferenta intre capitalul su$scris si

capitalul su$scris varsat.

Capitalul social este impartit in actiuni la societatile de capitaluri si in partisociale la societatile de persoane.#ceste fractiuni de capital au o valoare inscrisa pe

ele&numita valoarea nominala si care da posi$ilitatea evaluarii capitalului social al

intreprinderii astfel

capital socialnumarul de actiuni ! valoarea nominala

capital socialnumarul de parti sociale ! valoarea nominala

Prin vanzarea 5cumpararea titlurilor la $ursa &acestea capata si o alta valoare in

functie de cererea si oferta pe piata financiara numita valoare reala sau cotatie.

Pe parcursul desfasurarii activitatii&capitalul social se poate ma-ora sau micsora.

Cil! $! "orr! c0i&l%l%i 2ocil

Morr! c0i&l%l%i 2ocilse realizeaza pe parcursul activitatii si ea consta fie

dintr,un aport in numerar care contri$uie la im$unatatirea lic/iditatii firmei si a

structurii financiare a acesteia&respectiv a raportului datorii)capitaluri proprii&fie

printr,o simpla regularizare conta$ila fara miscare de fonduri in cazul incorporarii

rezervelor firmei.%n cazul convertirii datoriilor in capital social&desi nu se produce

o sporire efectiva a disponi$ilitatilor $anesti se im$unatateste capacitatea de plata

si ce este mai important&se im$unateste si structura financiara a firmei creandpremisa contractarii de noi credite ulterior.

Deci&ma-orarea capitalului social se realizeaza&in mod normal&prin urmatoarele

procedee

emisiunea de noi actiuni

incorporarea de rezerve &profituri nerepartizate sau prime de emisiune

conversiunea datoriilor firmei

plata dividendelor in actiuni

fuziunea prin a$sor$irea altei firme.

#preciem ca in cazul fiecarui procedeu de sporire a capitalului social tre$uie avutein vedere urmatoarele aspecte

daca modifica imediat ec/ili$rul financiar al firmei

daca influenteaza structura financiara a firmei

daca are ca efect ma-orarea mi-loacelor economice ale firmei


9/29

.E"i2i%#! $! #oi c&i%#i

Dupa modul in care su$scrierea noilor actiuni se face prin aport in numerar sau in

natura,se produc si influente financiare in activitatea firmei.

Calea cea mai intalnita de ma-orare a capitalului social o reprezinta 0or&%l i#

#%"!rr.#ceasta modalitate este decizia adunarii generale e!traordinare a

actionarilor&de regula&cand nu e!ista modalitati de finantare mai accepta$ile sau nu

mai e!ista posi$ilitatea de indatorare datorita structurii financiare e!istente*se stie

ca $ancile acorda credite pana la o anumita proportie din capitalul

social&considerate acoperitoare in caz de lic/idare a firmei+.

Prin cresterea capitalului social in aceasta maniera&au loc urmatoarele

modificari

creste capitalul permanent si implicit fondul de rulment net intrucat

activele imo$ilizate nete raman constant raportul datorii )capitaluri proprii scade

ec/ili$rul financiar este consolidat prin cresterea lic/iditatii intreprinderii

oua emisiune face o$iectul unui prospect de emisiune inregistrat la organele

a$ilitate.

Morr! c0i&l%l%i 2ocil 0ri# 0or&%l i# #&%r,are ca efect sporirea

numarului de actiuni ce are ca su$stanta un activ real si nu monetar.Desi nu

im$unatateste lic/iditatea firmei&im$unatateste raportul datorii)capitaluri proprii&ce

se reflecta pozitiv in pozitia viitoare a creditorilor financiari&respective $ancilorfinantatoare.Daca aceasta posi$ilitate este un fapt convingator&e!ista dificultati de

evaluare a $unurilor aduse ca aport la capitalul social .

Daca&totusi&se agreeaza&atunci procedura de evaluare presupune nominalizarea de

e!perti acceptati de ceilalti actionari&efectuarea unei e!pertize si sta$ilirea valorii

de aport.

%n cazul aportului in natura&cresc&in acelasi timp atat capitalurile permanente

cat si activele imo$ilizate si deci&fondul de rulment anterior ramane in prima faza

nesc/im$at.Dar cresterea capacitatii de productie sau comercializare prin

incorporarea noilor imo$ilizari corporale&de regula&conduce la cresterea necesarului

de active circulante&a necesarului de fond de rulment*stocuri&creante+&ceea cenecesita si asigurarea surselor adica fie emisiunea de alte actiuni in numerar&fie

surse temporare&respective credite pe termen scurt.

De asemenea&poate avea&totusi&loc o crestere a fondului de rulment atunci cand

aportul este in stocuri.

'ste $ine sa remarcam&caracterul oarecum rigid al aportului in natura la capitalul

social&determinat de restrictiile care functioneaza in e!ploatarea si &indeose$i&in


10/29

circulatia acestor aporturi&in sensul ca modernizarea&cesiunea sau vanzarea unui

aport in natura la capitalul social tre$uie efectuat&pentru societatile de capital si

de persoane&cu acordul e!pres al aportatorului in natura.

4 .I#cor0orr! $! r!5!r1!,0rofi&%ri #!r!0r&i5&! 2% 0ri"! $! !"i2i%#!

Morr! c0i&l%l%i 2ocil 0ri# i#cor0orr! r!5!r1!lor&cu e!ceptia celor

legale &apare ca rezultat al politicii de autofinantareintr,o prima faza&profitul este

asezat in rezerve pentru ca&apoi&sa fie integrat in capitalul social&firma refuzand

orice posi$ilitate de distri$uire a acestor rezerve.

#ceasta operatiune nu se reflecta in vreun flu! de fonduri&impactul sau

constand in intarirea increderii tertilor fata de acest anga-ament al actionarilor de a,

si pastra fondurile in societate.odificarea&practic&nu opereaza decat in interiorul

capitalurilor proprii&marirea capitalului social avand ca efect diminuarea cu aceeasi

suma a rezervelor si fondurilor proprii. 0copul cresterii de capital prin incorporarea rezervelor este&cel mai

adesea&acela

de a armoniza capitalul social cu volumul de activitate al firmei si nu se poate

realiza decat cu apro$area adunarii generale e!traordinare a actionarilor.

%n ceea ce priveste ec/ili$rul financiar&nu intervin modificari.De asemenea&

fondul de rulment ramane nemodificat &iar gradul de indatorare ramane nesc/im$at

&deoarece nu au loc modificari in ceea ce priveste ponderea surselor proprii si a

celor imprumutate.

Cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor se poate realiza prin

doua modalitati

fie prin cresterea valorii nominale a actiunilor e!istente

fie prin cresterea numarului de actiuni care se distri$uie gratuit actionarilor

e!istenti.

iecare dintre aceste modalitati produce influente financiare.

#tunci cand incorporarea rezervelor nu da nastere la o emisiune de actiuni gratuite

ci se realizeaza prin cresterea valorii nominale a actiunilor vec/i&necrescand

numarul actiunilor firmei&pe piata financiara cursul $ursier nu este influentat

imediat. 8lterior &poate sa ai$a loc o crestere a cursurilor&atunci cand firma asigura o

crestere a profiturilor repartizate su$ forma de dividend.

Pentru firma&emiterea de noi actiuni gratuite poate fi vazuta si ca o masura

alternativa pentru distri$uirea de dividende&cu influente pozitive asupra trezoreriei

acesteia.


11/29

%n cazul incorporarii in capitalul social a profitului reportat din e!ercitiile

anterioare&a profitului din ultimul e!ercitiu inc/eiat sau a primelor de emisiune

&procedura este analoaga cu cea de mai sus.

c.Co#1!r2i $&oriilor fir"!i

Cunoscuta si su$ denumirea de co#2oli$r! $&ori!i&aceasta presupune

cresterea capitalului social prin incorporarea datoriilor sau transformarea datoriilor

pe termen scurt in datorii pe termen mediu si lung&caz in care are loc cresterea

capitalurilor permanente ale firmei.Cresterea capitalului social prin incorporarea

datoriilor se face numai cu acceptul furnizorilor si creditorilor firmei&prin

renuntarea actionarilor e!istenti la dreptul preferential de su$scriere.

Conversia datoriilor pe termen scurt in capital are ca efect cresterea fondului de

rulment prin cresterea capitalului social&crestere care este asimilata unei emisiunide actiuni in numerar daca este vor$a de creante lic/ide&datorii fata de creditotri si

cresterii aportului in natura la capitalul social daca este vor$a de creante in

natura&fata de furnizori.#cest tip de conversiune are la $aza dificultati mari de

trezorerie &firma nefiind capa$ila sa,si ac/ite furnizorii sau sa ram$urseze creditele

pe termen scurt.#vanta-ul creditotrilor poate aparea atunci cand acestia sunt

interesati de a devein actionari la respective firma.'c/ili$rul financiar al firmei este

influentat in sens pozitiv.

Conversia datoriilor pe termen mediu si lung nu influenteaza fondul de rulment

net al firmei&capitalul permanent ramanand nesc/im$at&dar&in sc/im$&structura

financiara se modifica in sensul sporirii ponderii capitalurilor proprii si scaderii

ponderii datoriilor.

orma&insa&consacrata de transformare a datoriilor in capitalul social&este conversia

o$ligatiunilor in actiuni&pe $aza unei proportii de conversie sta$ilita din momentul

emiterii o$ligatiunilor converti$ile .

#preciem ca o urmare fireasca a operatiunii de conversiune o constituie diminuarea

puterii vec/ilor actionari in cadrul firmei ca urmare a scaderii ponderii valorii

actiunilor detinute in cadrul capitalului firmei.

$.Pl& $i1i$!#$!lor i# c&i%#i.

odalitatea de distri$uire a dividendelor su$ forma de actiuni este asimilata&dinpunct de vedere -uridic&unei sporiri a capitalului social in numerar.a-orarea

capitalului social in aceasta maniera se face numai cu apro$area adunarii generale a

actionarilor prin emisiunea de noi actiuni sau prin cresterea valorii nominale a

actiunilor e!istente.


12/29

crestere a capitalului social su$ aceasta forma are ca efect scutirea firmei de o

iesire de lic/iditati&contri$uind&in acelasi timp&la im$unatatirea gradului de

indatorare financiara prin cresterea capitalurilor proprii

!.F%5i%#! 0ri# 42or4ir! &o&l 2% 0r&il l&!i fir"! are ca efect

cumularea partii de capital social al firmei a$sor$ite.%n tara noastra&problematica

fuziunii,unei firme de catre o alta firma este prevazuta de legislatia in vigoare&iar

firma care a$soar$e do$andeste drepturile si este tinuta de o$ligatiile firmei pe care

o a$soar$e .%n acest caz&se poate aprecia ca avem&mai degra$a&de,a face cu o

concentrare a capitalului in cadrul firemi care a a$sor$it firma sau firmele ce,si

pierd pozitia de persoane -uridice decat cu o ma-orare afectiva de capital.

Cil! $! "ic2orr! c0i&l%l%i 2ocil

C0i&l%l 2ocil l %#!i fir"! 0o&! fi 2i "ic2or&,atunci cand in activitatea

firmei intervin anumite situatii care impun acest lucru. asemenea operatiune areloc&in mod frecvent&atunci cand

se fac ram$ursari *restituiri+ partiale de catre actionari sau

asociati&concretizate in micsorarea valorii nominale a actiunilor sau partilor

sociale sau reducerea numarului acestora.

tre$uie acoperite pierderile din e!ercitiile anterioare

se rascumpara actiunile proprii de catre firma si se anuleaza.

+.3.PRIMELE LEGATE DE CAPITAL

Pri"!l! $! c0i&lse sta$ilesc ca diferenta intre

valoarea noilor aporturi si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale

pretul de emisie si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale

valoarea o$ligatiunilor converti$ile si valoarea nominala a actiunilor partilor

sociale

valoarea conta$ila a actiunilor sau partilor sociale si valoarea nominala a

actiunilor partilor sociale

Primele de capital pot fi prime de emisiune

prime de fuziune

prime de aport

prime de conversie


13/29

+.6.REERVELE DIN REEVALUARE

R!5!r1!l! $i# r!!1l%r! reprezinta plusuri create in urma reevaluarii

activelor imo$ilizante pot fi micsorate daca in urma unor reevaluari

ulterioare&valoarea activelor scade.

sunt mentinute cat timp $unurile la care se refera nu au fost amortizate sau

vandute

rezervele rezultate din reevaluare pot fi incorporate in rezerve sau in

capitalul social

plus valoarea rezultata in urma reevaluarii elementelor amortiza$ile in

rezerve se va transfera esalonat sau la termenul final al amortizarii&asupra

rezervelor

plus valoarea rezultata ca valoare a reevaluarii elementelor care nu fac

o$iectul amortizarii se va transfera asupra capitaluluiRezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile create prin

reevaluarea oricarui active.Cu ocazia reevaluarii&valoarea acestor active creste

sau se micsoreaza fata de valoarea conta$ila anterioara&cresterea fiind

considerate sigura si dura$ila.De e!emplu&in urma reevaluarii&valoarea activelor

fi!e corporale creste de la 1.99.99 lei la 1.699.99 lei.Diferenta de 199.99 lei

este reprezentata ca un raport de sc/im$ intre cresterea capitalurilor proprii su$

forma diferentelor din reevaluare.

data constituite&rezervele din reevaluare sunt mentinute atata timp cat $unurile

la care se refera nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare.Pe masuraamortizarii sau realizarii $unurilor&plusvaloarea este utilizata&partial sau

total&pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezultatul reportat&in

raport cu prevederile legii.

+.7.REERVELE

R!5!r1!l! intreprinderii reprezinta&in principiu&profitul sau alte resurse

capitalizate in mod dura$il de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor

competente.Deci&caracteristica de $aza a rezervelor este aceea ca ele se constituie

si se datoreaza in raport cu cotele afectate *retinute+ din rezultatul e!ercitiuluifinanciar sau din resurse destinate prin lege.%n mod e!ceptional&rezervele pot fi

constituite si din elemente componente ale situatiei nete&cum sunt rezervele din

reevaluare sau primele legate de capital.

0tructural rezervele se impart in

rezerve legale


14/29

rezerve statutare

rezerve pentru actiuni proprii

alte rezerve

Rezervele legale se constituie anual intr,o anumita proportie din profitul $rut sau

din primele legate de capital&fiind destinate prote-arii capitalului&in cazul in caree!ercitiul financiar se inc/eie cu pierderi.

Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire

din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clause contractuale.'le

pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde in dauna altor o$ligatii mai

mari si mai urgent ale intreprinderii privind $una ei functionare sau alte destinatii

sta$ilite prin statut.

Rezervele pentru actiuni proprii reprezinta resursele de finantare constituite ca

ec/ivalent al valorii actiunilor proprii do$andite de catre o societate comerciala din

propriul sau capital social .'le se formeaza din $eneficiile distri$ui$ile&din

rezervele disponi$ile si din alte surse sta$ilite de lege.0unt mentionate ca pasivpana in momentul cesiunii sau anularii actiunilor do$andite din propriul capital

social.

Prin pozitia de alte rezerve sunt delimitate fondurile create&de o$icei&prin

/otararea adunarii generale&din profitul net.'le sunt destinate pentru finantarea

partial sau totala a noilor investitii in imo$ilizari corporale&acordarea de divi,dende

si in anii de e!ercitiu financiar care se inc/eie cu pierderi&pentru rascumpararea

propriilor actiuni de catre societate in vederea reducerii de capital.

+.8.REULTATUL REPORTAT

R!5%l&&%l r!0or&&reprezinta partea de rezultat a carui afectare financiara a

fost amanata de #dunarea :enerala a #sociatilor sau #ctionarilor.

profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distri$uirii

sale pe destinatii sta$ilite prin lege sau prin statutul intreprinderii

el poate fi un rezultat reportat pozitiv *profit nerepartizat+ sau negative

*pierdere neacoperita+

pierderea diminueaza sursele proprii de finantare pana la acoperirea sa din

rezultatul e!ercitiului urmator sau din rezerve destinate in acest sens.

+.9.REULTATUL E/ERCITIULUI


15/29

R!5%l&&%l !!rci&i%l%i reprezinta diferenta dintre veniturile si c/eltuielile

corespunzatoare e!ercitiului financiar.

(a sfarsitul e!ercitiului financiar rezultatul e!ercitiului poate fi

profit,venituri mai mari decat c/eltuieli

pierdere,c/eltuieli mai mari decat venituriPentru sta$ilirea avanta-ului adus de activitatea economica se compara c/eltuielile

*C+ cu veniturile *;+ in vederea sta$ilirii rezultatului *R+.Din aceasta comparative

poate rezulta

profit;,C

pierdereC,;

Rezultatul pozitiv se repartizeaza pe destinatii su$ forma de rezerve&dividendele

sau se reporteaza pe anul urmator.Pana la repartizare&profitul reprezinta o sursa

proprie de finantare cu caracter temporar.

Plusul de mi-loace $anesti&disponi$il la $anci #C


16/29

Deci&autofinantarea corespunde,in principal,cotei din profitul net capitalizate in

firma si amortizarii activelor imobilizate.

ivelul autofinantarii este determinat direct de politica de dividend&pentru ca rata

capitalizarii profitului este determinata de rata de distri$uire a dividendelor si de

marimea amortizarii activelor imo$ilizate.

#utofinantarea este aptitudinea firmei de a,si finanta utilizarile dura$ile*investitii

in active imo$ilizate+&ram$ursarea creditelor pe termen mediu si lung&cresterea

necesarului de fond de rulment ca urmare a cresterii capacitatii de productie pe

seama fondurilor proprii ca parte a capitalurilor proprii.

#sadar& %&ofi##&r!,e!prima capacitatea de acumulare interna a unei firme

care&dup ace si,a platit furnizorii&proprii producatori*salariatii+si a varsat

impozite&o$tine un profit care va servi&in acelasi timp&ca remunerare a capitalurilor

anga-ate si va permite investitii care sa contri$uie la mentinerea sau marirea

competitivitatii firmei.

%n functie de componentele pe care le contine&autofinantarea poate fi autofinantare neta,care cuprinde numai partea din profitul net destinata

capitalizarii

autofinantare bruta,care cuprinde pe langa autofinantarea neta si

amortizarile si daca este cazul si provizioanele constituite&care au ca scop&in

principal &reinnoirea mi-loacelor fi!e uzate si respective de a face fata

riscurilor si c/eltuielilor datorita evolutiei con-uncturale a factorilor

economici.

#sa cum am aratat&autofinantarea depinde&in mod e!plicit&de 0oli&ic $!

$i1i$!#$,dar si de o serie de factori care reflecta capacitatea firmei de a negocia cumediul.

#ceasta capacitate este influentata de o serie de conditii sau restrictii e!terne care

pot fi negociate de firma sau !are provin din interventia statului&cauze care

determina un volum mai mare sau mai mic al capacitatii de autofinantare.

Autofinantarea constituie elementul in $aza caruia finantarea straina este solicitata

si atrasa de catre agentul economic deoarece

furnizeaza indicatii cu privire la performantele intreprinderii

creeaza capacitatea de ram$ursare a datoriilor

da o masura riscului pe care furnizorii de fonduri si,l asuma

asigura pe investitorii financiari asupra posi$ilitatilor de valorificare si

ram$ursare a fondurilor pe care le vor investi

#utofinantarea reprezinta ceea ce ramane intreprinderii dup ace au fost

remuneratepersonalul&statul&creditorii si actionarii.


17/29


18/29

CAPITOLUL )

PREENTAREA GENERALA A S.C. PROTI(GRUP S.R.L

+.PREENTAREA S.C. PROTI(GRUP S.R.L

0ocietatea Comerciala PR


19/29

0.C PRGRUP S.R.L

#m realizat un studiu de caz privind capitalurile proprii ale 0.C PR


20/29


21/29


22/29

.C#P%


23/29

lei&adica cu apro!imativ 1% ca urmare a acoperirii unor investitii din rezervele

firmei.

profitul firmei era de "2 131 lei la 31.12.2919 fata de 39.1A" lei la sfarsitul

anului precedent cu o crestere de 1 A33 lei&adica o crestere cu 172%fata de anul

precedent. Profitul nu a fost repartizat la sfarsitul anului 2919&dar conform /otararii #:#

va fi repartizat pe destinatiile legale.

0e constata ca firma nu si,a constituit prime de capital *prime de aport+.

De asemenea &pe $aza /otararii #:# rezervele din reevaluare vor fi incorporate

la capitalul social si la rezerve.

BIBLIOGRAFIE

Eoromnca 'mil ,Bazele conta$ilitatii&'d. 0'DC

(%BR%0&%asi&2997

atis Dumitru si ,Bazele conta$ilitatiispecte teoretice&'d.#lma

colectivul ater&Clu- apoca&299


24/29

Popa %rimie 'mil ,Bazele conta$ilitatii,#plicatii practice

si cola$oratorii in entitatile din Romania&

'd. %


25/29

ig.1 odalitatile de finantare

#'G# 2


26/29

'ntitatea 0.C PR


27/29

A B + )

#.#C


28/29

Patrimoniul regiei 2 9 9

%%. PR%' D' C#P%


29/29

r. De inregistrare in organismul professional

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	paponne29
View:	272 times
Download:	1 times

Analiza Surselor Proprii de Finantare

Documents