Universitatea Al.I.CUZA Calaras Dinu

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice din

bugetul consolidat al României

Iasi, 2012

2

CUPRINS

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele locale– criterii si

component……………………………………………………pag. 3

2. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-

2011…………………………………………………………..pag.7

3. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada 2009-

2011…………………………………………………………..pag.12

3

Capitolul 1

Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele locale– criterii si

componente.

Resursele fiananciare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii

obiectivelor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.

Bugetele publice, prin continutul lor economic, pot alcatui un sistem de relatii specific a

caror reprezentare sa fie data de trasaturi ori cu cacacteristici comune. Sistemul bugetar poate fi

definit ca fiind ansamblul relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al repartitiei

venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si

de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii de

interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice1.

Structural, sistemul bugetar in Romania, dupa opinia noastra, are drept componente

principale si definitorii urmatoarele: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale

de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetul fondurilor speciale. Comparativ cu

aceasta structura este cea clasica intalnita in majoritatea lucrarilor de specialitate, si anume cea

prezentata mai inainte, mai putin ultimele doua componente. La aceasta se pot adauga, prin

prisma cadrului juridic de actiune dat de legislatia finantelor publice2, mai multe categorii de

bugete ca: bugetele insitutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale; bugetele

imprumuturilor interne su externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice

locale; bugetul trezoreriei statului; bugetul institutiilor publice autonome etc.

Bugetul de stat exprima relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei venitului

national cu prilejul constituirii si repartizarii unui fond centralizat cu adresare generala, la si de la

dispozitia statlui, in scopul satisfacerii unor interese de ordin national.

Structural la venituri, bugetul de stat cuprinde o diversitate pronuntata de formare si

categorii de indicatori. Platitorii acestora sunt persoane juridice (agentii economici si insitutiile

1 Vacarel,I.,Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2008

2 Legea nr. 500/11.07.2002 privind finantele publice, art 1 , alin 2

4

publice) si persoane fizice (indeosebi salariatii). Veniturile reprezentative, ca pondere, sunt :

impozitul pe salarii, impozitul pe profit, TVA, taxele vamale si accizele, care detin intre 80%-

90% din total, prin raportare la mai multe perioade de gestiune bugetara.

Bugetele locale reflecta relatii economice banesti care apar in procesul repartitiei

venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare

generala la si de la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii unor

interese ale colectivitatilor publice locale. Aceste bugete sunt si cunoscute sub nume precum :

bugete ale consiliilor locale, bugete ale unitatilor administrativ-teritoriale, bugete ale localitatilor.

Ca balante financiare, bugetele locale cuprind atat venituri cat si cheltuieli. Veniturile din

bugetele locale se afla intr-o situatie particulara, prin comparatie cu celelalte componente ale

sistemului. Cele mai cunoscute sunt: impozitele si taxele locale( impozit pe cladiri, pe terenuri,

taxa asupra mijloacelor de transport, etc.) Acestea detin in medie pe total bugetele locale intre

30%-40% din totalul de venituri ale acestora prin raportare la mai multe perioade de gestiune

bugetara. Diferenta pentru completare, pana la concurenta marimii cheltuielilor o reprezinta

veniturile de echilibrare ce provin din bugetul de stat, realizate in teritoriu. In ultimii ani bugetari

s-a folosit ca venit de echilibrare impozitul pe salarii. Daca veniturile de echilibrare atribuite in

sume absolute nu sunt suficiente in acoperirea diferentei dintre cheltuieli si venituri proprii, se

apeleaza la subventii, ce reprezinta sume de bani fara nominalizare de surse din bugetul de stat,

unde apar cheltuieli la capitolul „Transferuri catre bugetele locale”. Raspunderea gestiunii

bugetelor locale le revine consilierilor de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, prin

compartimente de specialitate, organizate in acest sens.

La nivel national, resursele financiare au in componenta: resursele autoritatilor si

institutiilor publice, resursele intreprinderilor publice si private; resursele entitatilor

organizatorice fara scop lucrativ; resursele populatiei. Alocarea de resurse necesare producerii si

sustinerii bunurilor publice este, in primul rand, o rezultanta a raportului intre acestea si cele

private protrivit cu politicile din domeniu ale tarii, pe termen lung sau la nivelul unor perioade

mai reduse.

In literatura de specialitate, in teoria finantelor publice, se apreciaza ca „ alocarea efectiva

a resurselor intre sectorul public si cel privat determina o anumita proportie intre acesteam

putandu-se accepta ca alocarea resurselor este optima daca cerintele consumatorilor sunt

satisfacute la nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public”3

Resursele financiare publice pot fi abordate si ca un subsistem distinctiv, avand in vedere

legaturile ce se stabilesc intre proceste de formare si administrare a totalitatii acestora, in raport

cu totalitatea nevoilor de satisfacut pe seama lor. Totodata, daca se are in vedere, modul diferit in

care se implica autoritatile publice in administrarea lor, ansamblul resurselor financiare publice

se structureaza pe doua subsisteme, si anume: (sub)sistemul resurselor publice bugetare;

subsistemul resurselor administrate autonom de intreprinderi cu capital de stat sau cele mixte.

Cel de al doilea subsistem inglobeaza resursele financiare administrate direct de catre

intreprinderile din sectorul economic de stat, in baza autonomiei lor de functionare ca societati

3 Vacarel, Iulian, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999,p. 375.

5

comerciale, regii autonome etc. , inclusiv participatiile de capital ale statlui la intreprinderi

mixte. Considerate, la randul lor, ca sistem, resursele financiare publice bugetare se structureaza

pe urmatoarele subsisteme mari:

Resursele financiare ale administratiei de stat central

Resursele financiare ale administratiei locale

Resursele financiare ale asigrarilor sociale de stat.

Cel de al treilea subsistem il constituie resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat

care se administreaza separate de catre institutii sau organisme specializate in acest domeniu. Ele

sunt menite sa asigure mijloace necesare unui trai decent pentru persoanele care nu poti dobandi

venituri satisfacatoare prin prestarea curenta a unei munci.

Ansamblul resurselor financiare publice(bugetare) este alcatuit componente, care se

caracterizeaza prin trasaturi comune, dar prezinta si particularitati privind formarea si utilizarea

lor, generand si efecte economico-sociale ce difera putin de la o component la alta. Pe baza

acestora se pot clasifica in functie de trei mari criteriim fiecare categorie distingandu-se prin

anumite caracteristici.

1. Dupa regularitatea folosirii lor, resursele financiare se impart in:

Resurse ordinare

Resurse extraordinare

Resursele financiare publice(bugetare) oridinare sunt folosite in mod curent si in conditii

social-economice considerate normale, motiv pentru care se mai numesc si resurse obisnuite.

Formele sub care se constituie aceste resurse se regasesc permanent in structura resurselor

financiare publice, respectiv in bugetul fiecarui an bugetar, iar prin importanta mare ce le revine

constituie componenta fundamental. In cadrul acestora, cele mai utlizate forme sunt :

Impozitele, taxele si contributiile obligatorii.

Veniturile din exploatarea intreprinderilor si proprietatilor din sectorul public.

Resursele financiare publice extraordinare, asa cum s-au conturat in timp, se

disting de cele oridnare, in primul rand, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de

catre stat , ceea ce presupune prezenta acestora numai in unii ani bugetari si absenta lor in alti

ani. Caracterul extraordinare al acestei categorii de resurse se considera a fi consecinta

manifestarii unor fenomene sau situatii economico-sociale neobisnuite, exceptionale,

generatoare ale unor nevoi publice, repsectiv cheltuieli impuse de imprejurari extraordinare intr-

o perioada sau alta.

6

2.Un alt criteriu de clasificare este continutul economic al proceselor pe care le

exprima formarea resurselor financiare publice, acestea pot fi grupate in urmatoarele categorii:

Resurse(venituri) fiscale

Resurse(venituri) nefiscale

Resurse de trezorerie

Resurse imprumutate

Resurse din emisiunea inflationista de moneda

3.Alta clasificare a resurselor financiare publice poate fi facuta in functie de

nivelul administrativ la care se mobilizeaza resursele, luand in considerare situatiile distinctive

ce apar in cazul statelor unitare, fata de cel al statelor federale. In cazul resusrselor unitare,

resursele financiare publice se compun din:

Resurse ale administatiei central

Resurse ale asigurarilor sociale

Prin comparatie, in cazul statelor federale resursele financiare pot fi grupate in

urmatoarele categorii: resurse ale statului federal; resurse ale statelor member(federate); resurse

ale entitatilor administrativ teritoriale(locale)

In sransa legatura cu gruparea de mai sus, se poate face si o clasificare dupa modul cum

se strcutureaza resursele financiare pe componentele bugetului consolidate si anume:

Resurse ale bugetului de stat( impozite, taxe si contributii generale, venituri din

exploatarea sau valorificarea bunurilor statului, etc.);

Resurse ale bugetelor locale( impozite, taxe , contributii locale, venituri defalcate

si transferuri de la bugetul de stat etc.);

Resurse cu destinatie speciala( taxe si contributii destinate pentru constituirea de

fonduri speciale);

Dupa un alt criteriu de clasificare al resurselof financiare , in functie de locul de

provenienta, acestea se grupeaza in:

Resurse interne

Resurse externe

7

Capitolul 2.

Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada

2009-2011

In perioada 2009-2011, s-au produs anumite modificari in structura resurselor financiare

publice din bugetul de stat. In cazut veniturilor fiscale, s-a inregistrat o crestere in 2010 fata de

2009 de6,900.1 milioane lei. In anul 2011 sa inregistrat la fel o crestere de 13,222.6 milioane lei

fata de anul 2011. Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital a cunoscut o scadere

in 2010 fata de 2009 diferenta fiind de -2,336.60 milioane lei( modificare absoluta) , iar

modificarea relativa arata o scadere cu 14%. Scaderea s-a produs in principal datorita recesiunii

economice, a scaderii numarului salariatlor in urma unor prevederi legale de reducere cu 25% a

salariatilor din sectorul bugetar in partea a 2-a a anului. Modificarea absoluta a acestor venituri

comparand anul 2011 cu 2010 este de 1,144 milioane lei, iar cea relativa arata o crestere de 8%.

Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii salariului mediu pe economie si imbunatatirea

situatiei pe piata muncii, recalcularea pensiilor militarilor si pensionarilor din categoriile I si II

de munca, dar si eliminarea impozitului forfetar de la inceputul anului 2011 in cazul incasarilor

din impozitul pe profit.

Fig. 2.1. Incasari din impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital (mil lei)

13,000.00

13,500.00

14,000.00

14,500.00

15,000.00

15,500.00

16,000.00

16,500.00

17,000.00

2009 2010 2011

Incasari

Incasari

8

Veniturile din impozitele si taxele de proprietate au inregistrat o modificare

abosoluta negativa de -49.5milioane lei in 2010 fata de 2009, iar cea relativa ne arata o scadere

cu 96% datorita crizei economice. Iar in 2011 veniturile au continuat sa scada cu -5 milioane

fata de anul 2010, iar cea relativa indica o scadere cu 111% fata de anul 2010 , datorita crizei

econimice.

Fig. 2.2. Incasari din impozite si taxe pe proprietate (mil lei)

Veniturile din impozite si taxe pe bunuri si servicii au crescut in 2010 fata de 2009, ca

modificare absoluta suma este de 9,432.6 milioane lei, iar ca modificare relativa in 2010

veniturile au crescut cu 30%. In 2011 veniturile au crescut fata de 2010, modificarea absoluta

fiind de 12,005.5 milioane lei , iar modificarea relativa de 29%. Cresterea veniturilor din

impozite si taxe pe bunuri si servicii se datoreaza cresterii cotei de TVA de la 19 % la 24%

incepand cu semestru al II-lea al anului 2010 , si majorarea nivelului accizelor la motorina,

benzina fara plumb si tigari.

-10.00

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

20092010

2011

Incasari din impozite si taxe pe proprietate

9

Fig. 2.3. Incasari din impozite si taxe pe bunuri si servicii (mil lei)

Veniturile din impozitul pe comert exterior(taxele vamele) au inregistrat o scadere

in 2010 fata de 2009 de 81.5 mil lei , adica au scazut cu 12%. In anul 2011 veniturile au

inregistrat o crestere de 99.7 mil lei, reprezentand o crestere de 17% fata de 2010.

Fig. 2.4. Incasari din impozitul pe comertul exterior (mil lei)

Veniturile din alte impozite si taxe fiscale au cunoscut o scadere drastica in 2010

de -64.8 milioane lei, adica -60%, dar si in perioada 2011 fata de 2010, atunci cand au scazut cu -

21.6 lei adica -49%.

Incasari din impozite si taxe pebunuri si servicii

0.00

20,000.00

40,000.00

60,000.00

20092010

2011

Incasari din impozite si taxe pe bunuri si

servicii

520.00

540.00

560.00

580.00

600.00

620.00

640.00

660.00

680.00

700.00

2009 2010 2011

Incasari din impozitul pe comertul exterior (taxele vamale)

10

Fig. 2.5. Incasari din alte impozite si taxe fiscale (mil lei)

Veniturile nefiscale. Modificarile aparute la aceste venituri se datoreaza in special

prevederilor legislative. Anul 2010 a cunoscut o crestere categorica de 4,414.7 milioane lei

reprezentand 119% crestere fata de 2009, iar apoi o scadere mica 809.8 milioane lei reprezentand

10%.

Fig. 2.7. Venituri nefiscale (mil lei)

Veniturile din capital prezinta o crestere semnificativa in anul 2010 fata de 2009 de 243,3

milioane lei, modificarea relativa fiind de 619%, iar in perioada 2011 fata de 2010 a cunoscut o

scadere de -7 milioane lei, modificarea relativa fiind de -2%

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

20092010

2011

Incasari din alte impozite si taxe fiscale

0.00

2,000.00

4,000.00

6,000.00

8,000.00

10,000.00

20092010

2011

Incasari din venituri nefiscale

11

Fig. 2.8. Veniturile din capital (mil lei)

Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat, prezinta urmatoarele modificari:

in 2010 o crestere de 60.40 milioane lei , cea relativa 74%, iar in anul 2011 sa ingregistrat fata de

2010 o modificare absoluta de 407.1 milioane lei, iar cea relativa 188.5%

Fig. 2.9. Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat (mil lei)

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

20092010

2011

Veniturile din capital

-100.00

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

20092010

2011

Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat

12

Capitolul 3.

Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada

2009-2011

Venit curent

Incasări Perioada 2009-

2010 Perioada 2010-

2011

2009 2010 2011 M

absoluta M

relativa M

absoluta M.

relativă

Venituri fiscale 36,708.80 34,524.30 33,023.90 0.00 -0.06 -

1,500.40 -0.04

Impozit pe profit, salarii, venit si castg din capital

15,033.20 14,466.00 14,502.40 -567.2 -0.04 36.4 0

Impozite si taxe pe proprietate 3,323.80 3,797.10 3,976.90 473.3 0.14 179.8 0.05

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 18,236.20 16,129.20 14,414.70 -

2,107.00 -0.12

-1,714.50

-0.11

Alte impozite si taxe fiscale 115.6 132 129.9 16.4 0.14 -2.1 -0.02

Venituri nefiscale 3,998.20 7,367.60 9,147.70 3,369.40 0.84 1,780.10 0.24

Subventii 4,373.40 5,340.90 5,672.50 967.5 0.22 331.6 0.06

Venituri din capital 370.4 294.6 396.8 -75.8 -0.2 102.2 0.35

Donatii 577.1 209.2 99.6 -367.9 -0.64 -109.6 -0.52

Sume de la UE in contul platilor efectuate si

prefinantari 725.7 2,279.90 3,517.80 1,554.20 2.14 1,237.90 0.54

Operatiuni financiare 4 2 - -2 -0.5 -2 -1

13

Fig. 3.1. Veniturile bugelelor locale pe anii 2009- 2010 și 2010-2011

Veniturile pe care leau inregistrat bugetele locale se datoreaza in mare masura si

factorilor economici care au influientat si bugetul de stat , dar si de modificarile fiscale si

legislative pe care le-am intalnit si la bugetul de stat.

0.00

5,000.00

10,000.00

15,000.00

20,000.00

25,000.00

30,000.00

35,000.00

40,000.00

2009 2010 2011

Venituri fiscaleImpozit pe profit, salarii, venit si castiguri din capitalImpozite si taxe pe proprietateImpozite si taxe pe bunuri si serviciiAlte impozite si taxe fiscaleVenituri nefiscaleSubventiiVenituri din capital

14

Bibliografie

Vacarel, Iulian, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999

Vacarel,I.,Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2008

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii Legea nr. 500/11.07.2002 privind finantele publice, art. 1, alin. 2

15

ANEXE

16

17