1 Analiza social - economică a raionului Teleneşti pentru anul 2011 1.Introducere ..............................................................................................................................2 2.Analiza Economică ...................................................................................................................3 2.1. Industria ...........................................................................................................................7 2.2.Comerţ şi Servicii ...............................................................................................................8 2.3.Sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii .............................................................................8 2.4.Transportul rutier de persoane. .........................................................................................9 3. Analiza socială .......................................................................................................................10 3.1.Resurse umane în învățământ..........................................................................................11 3.2.Evaluarea sanitaro-igienică a mediului de instruire şi educaţie a copiilor .........................12 3.3.Logistica sistemului educaţional.......................................................................................12 3.4.Cultura .............................................................................................................................14 3.5.Asistenţa Socială ..............................................................................................................15 3.6.Activitatea medicală ........................................................................................................18 4Activitatea financiară ..............................................................................................................18 4.1. Investiţii în raionul Teleneşti prin intermediul FISM ....................................................19 4.2.Investiţii din fondul ecologic (FEN) în sumă de – 1mil. 614,9 mii lei ..................................20 4.3.Subvenții în agricultură ....................................................................................................21 4.4. Investiţii din bugetul de stat şi alte surse (directe de la sursă) : .....................................23 4.5. Investiţii în construcţia reţelelor de distribuire a gazelor naturale .................................23 4.6. Investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. ..............................................24 4.7. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii drumurilor ..............................25 4.8. Investiţii în infrastructura educaţională ..........................................................................26 4.9. Investiţii in domeniul cultural ..........................................................................................26 4.10. Investiţii în infrastructura de sănătate şi servicii sociale ...............................................26 5.Concluzii .................................................................................................................................27
Transcript
1
Analiza social - economică a raionului Teleneşti pentru anul 2011
Structura organizatorico-juridică a agenţilor economici în agricultură
număr de unităţi suprafaţa de teren
gestionat
% în
structură 1 Cooperative de producere
(C.P.)
4 2054 4,6
2 societăţi cu răspundere
limitată (SRL)
62 13572 30,0
3 societăţi pe acţiuni (S.A) 6 1276 2,8
4 gospodării ţărăneşti
înregistrate (GŢ)
12295 16318 36,1
5 terenuri care se lucrează
agricultori cu terenuri mici
29447 10703 23,7
6 alte formaţiuni 52 1293 2,9
4
Terenurile consolidate constituie în prezent circa 22600 ha, inclusiv în cadrul
relaţiilor de arendă peste 16000 ha. În anul 2011 procesul de consolidare a decurs
la nivelul anului 2010, fiind consolidate 586 ha, majoritatea prin cumpărare-
vânzare.
Fitotehnia (Creșterea plantelor) Acest sector ocupă 82,5 % în structura
terenurilor agricole (40205 ha) din care : 21785 hectare sau 65,7 % - culturi
cerealiere şi leguminoase, 9194 ha sau 27,6 %- culturi tehnice 870 ha , sau 2,6 %-
legume de câmp, cartofi şi bostănoase, 1170 ha, sau 3,5 %- culturi furajere, 151
hectare, sau 0,5% - s-au plantat vii şi livezi. În anul 2011 au rămas 1389 hectare
sau 4% - terenuri neînsămânțate în total.
Legumicultura Peste 80 % din acest sector este în majoritate ocupat de
proprietari mici care pe parcursul anului 2011 au obţinut recolte bune şi
permanent au asigurat piaţa locală cu un asortiment variat de legume. Există în
raion 3-4 producători mai mari de legume (SRL „Noctiluca" - 40 ha; SRL „Trofion
Agro"-25 ha, SRL „Goloseevo"-16 ha). Succesul în legumicultura depinde de mai
mulţi factori, dar principalul este irigarea. În acest scop majoritatea producătorilor
de legume dispun de sisteme de irigare prin dispersie şi prin picurare. Numai în
anul 2011 au fost procurate şi instalate 4 sisteme . În ultimii ani şi îndeosebi în
anul trecut s-au mărit suprafeţele de cultivare a legumelor în sol protejat. Dacă în
anul 2009 suprafaţa serelor a alcătuit 3,2 ha, în 2010 - 5,6 hectare, iar în anul
2011 s-a lărgit până la 7,8 hectare. Cele mai mari complexe de sere sunt la
Zahareuca, Ratuş, Negureni şi Sărătenii Vechi. Un stimul în construcţia serelor şi
cultivarea legumelor sub tehnologii avansate în sere este şi sistemul de
subvenţionare în acest domeniu, unde în 2011 s-au compensat 30 % din costul
construcţiei şi echipamentul corespunzător.
5
Plantaţiile multianuale în anul 2011 au ocupat 4322 ha , inclusiv: viile-1658
ha și livezile 1900 ha. Pentru viticultori 2011 a fost un an favorabil unde s-au
obţinut struguri de calitate şi cu o productivitate medie de 26 quintale/ha, iar pe
sectoarele care se respectă tehnologiile corespunzătoare s-au căpătat câte 80-120
quintale/ha. Au fost recoltate în total 4370 tone de struguri, din care peste 100
tone struguri de masă. În raion au activat 2 fabrici de prelucrare SA „Noroc"(satul
Mândrești) care a prelucrat 600 tone şi SRL „Doina Vin"(Leuşeni) 280 tone, restul
la alte fabrici din raionul Călăraşi, Străşeni şi Orhei.
Pentru pomicultura, anul 2011 a fost un an mai puţin favorabil, îndeosebi
pentru speciile sâmburoase, unde au suferit de temperaturile joase în timpul
înfloririi. S-au recoltat în jur de 3540 tone de diferite fructe, din care peste 70 %
au fost realizate la prelucrare. Majoritatea livezilor de rod nu se prelucrează, dar
există şi livezi tinere de 500 ha plantate în ultimii 4-5 ani, care o parte din ele deja
dau recolte. În anul 2011 au fost plantate 151 ha de plantaţii noi, din care : vii -
3,60 ha, livezi - 47,57 ha, culturi nucifere cu soiuri altoite în jur de 100 hectare, pe
anul 2012 deja sunt unele proiecte pregătite pentru plantările de vii, livezi şi
nucari. Se prognozează plantarea în jur de 120-130 ha de vii, livezi și nucari.
Cel mai mult s-a investit în procurarea tehnicii şi utilajului agricol, şi anume
parcul de maşini s-a înnoit cu : 12 tractoare, 1 excavator, 2 combine pentru
recoltarea porumbului, 7 semănători pentru culturi prășitoare, 6 semănători
pentru culturi păioase, 12 pluguri, 18 cultivatoare de diferite mărimi, 2 grape cu
dinţi - BDT-7, 7 grape cu dinţi - BDT -3 , 5 stropitori, 3 sisteme de irigare, 3 cositori
rotative, 2 presuri de balotat.
6
Conform regulamentului de subvenţionare la această măsură au fost
depuse dosarele de subvenţionare, la care suma sprijinului solicitat constituie
2.354.931 lei.
Pentru roada anului 2012 au fost însămânțate cu culturi de toamnă şi
rapiţă 8495 ha (în 2011-9758 ha) cu 1263 ha mai puţin. Inclusiv - 6891ha-grîu,
1389 ha-orz de toamnă, 215 ha rapiţă. Au fost condiţii neordinare în toamnă,
lipsa precipitaţiilor a condiţionat întârzierea semănatului în termeni târzii.
Sectorul zootehnic - este reprezentat centrele de reproducere a păsărilor din SRL
„Brânzenii Noi"și SRL „Avicola Băneşti” . În raion activează - 3 ferme mai mari: SRL
„Goloseevo"(Ghiliceni) -110 capete, II „Prenco Grigore" (Brânzeni) -116 capete, II
„Noctiluca" (Negureni) -20 capete, ferme de porcine-7, ferme de ovine şi caprine.-
3, ferme avicole-3. Cea mai mare întreprindere zootehnică din raion este SRL
„Avicola Sărătenii Vechi". O dată cu producerea cărnii de pasăre, puilor şi ouălor,
fabrica arendează în jur de 920 ha de terenuri agricole, care le-a consolidat şi
creşte producţie agricolă atît pentru hrana păsărilor cât şi pentru comercializare şi
achitarea cotaşilor pentru arendă.
Totodată, în anul 2011 au activat 8 puncte autorizate de incubare a puilor.
De asemenea sunt autorizate şi funcționează 5 abatoare de achiziţionare şi
sacrificare a animalelor (Mihalaşa, Ghiliceni, Băneşti, Teleneşti, şi Brânzenii vechi); în
SRL „Avicola Sărătenii Vechi" este abatorul cu ciclul tehnologic complet (de la
sacrificare, congelare şi păstrarea cărnii de pasăre).
În raion activează 7 magazine alimentare cu autorizări în achiziţionarea şi
realizarea producţiei de origine animală. Pe parcursul anului 2011 în satele
raionului au activat 21 oficii pentru însămânțarea artificială a animalelor.
7
În anul 2011 productivitatea medie a unei vaci mulgătoare a alcătuit în jur de
2520 litri de lapte. În total s-a produs 12950 tone de lapte din care circa 4200 tone a
fost realizat prin cele 12 puncte de colectare a laptelui care au activat în satele
raionului. De la populaţia din raion colectează laptele în general 3 întreprinderi
mari: SA „Incomlact"- Bălţi , SRL „Lapmol"-Călăraşi și SA„JLC"-Chişinău.
În anii 2009 -2010 au funcţionat peste 22 puncte de colectare a laptelui, însă
din cauza micşorării numărului de vite şi corespunzător a cantităţilor de lapte multe
puncte au fost închise.
2.2.Industria
Sectorul industrial al economiei raionului este determinată de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:
Unitatea de măsură
2011 % faţă de anul 2010
Miez de nucă pentru consum uman
tone 368,1 96,5
Făină de grîu tone 1752,2 130 Tărîţe tone 847 150 Pîine de grîu tone 1090,9 121,4
Întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de 33916,5 mii de lei sau cu 5,4 % mai mult (în prețuri curente) în raport cu anul 2010. Investițiile în capital fix din contul tuturor surselor de finanțare realizate în economia raionului în perioada de raport au fost însușite în valoare de 42500,1 mii lei micșorându-se față de anul 2010 cu 15,9%.
Salariul mediu nominal lunar al unui lucrător din economie în luna decembrie 2011 a constituit 2419,4 lei și s-a mărit față de perioada similară a
8
anului precedent cu 5,2%, în comparaţie cu cel din sectorul bugetar, unde salariul mediu a fost de 2104 lei.
2.3.Comerţ şi Servicii Volumul cifrei de afaceri (venitul din vânzări) pe întreprinderile cu genul
principal de activitate comerţul cu amănuntul cuprinse în cercetarea statistică
anuală privind indicatorii pe termen scurt în anul 2011 a constituit 40578,9 mii lei
şi s-a majorat faţă de anul 2010 cu 20,9%.
Cifra de afaceri (venitul din vânzări) pe întreprinderile cu genul principal de activitate de servicii de piaţă prestate populaţiei cuprinse în cercetarea statistică lunară in anul de raport a constituit 40693,0 mii lei, cu 7,9% mai puţin decât in anul precedent şi revin întreprinderilor cu forma de proprietate privată.
2.4. Sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Conform datelor prezentate de Camera Înregistrării de Stat, în raion sunt înregistrate 1599 de întreprinderi cu statut de persoană fizică şi juridică. În anul 2011 numărul întreprinderilor active a crescut nesemnificativ doar cu 1%.
Analizând dinamica întreprinderilor micului business, ce reprezintă circa 98% din totalul întreprinderilor din raion reflectă o ameliorare şi creştere stabilă a sectorului, datorită îmbunătăţirii mediului de afaceri şi perfecţionării cadrului regulator ce ţine de activitatea antreprenorială.
În perioada de raportare s-au efectuat următoarele activităţi:
• au fost organizate 7 cursuri de instruire în cadrul cărora au fost instruite 242 persoane;
• 19 (8 %) de participanţi la instruire au lansat propria afacere sau extins afacerea;
• au fost create 22 noi locuri de muncă;
• s-au acordat peste 319 consultaţii (în oficiu BCIS), potenţialilor beneficiari cu privire la dezvoltarea afacerilor;
A continuat implementarea Programului Naţional de Abilitare Economică a
Tinerilor (PNAET). În cadrul Componentei I „Instruire şi consultanţă
9
antreprenorială” a Programului PNAET, în perioada de referinţă: au beneficiat de
credite 4 tineri în sumă de 1 mil. 133 mii lei.
În desfăşurare este Programul-pilot de Atragere a Remitenţelor în Economie -
PARE 1+1, scopul căruia constă în mobilizarea resurselor umane şi financiare ale
lucrătorilor migrați moldoveni pentru dezvoltarea economică durabilă a ţării şi
stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM de către lucrătorii migrați şi beneficiarii de
remitenţe. Au fost instruiţi 30 de persoane , în urmă cărora au fost depuse 8
cereri de finanţare, şi la moment a fost finanţat un agent economic.
Trebuie să menţionăm şi lansarea în 2011 a Biroului Comun de Informaţii şi
Servicii în Teleneşti , cu sprijinul programului pentru abilitatea economică a
femeilor , finanţat de Guvernul Suediei, unde a fost introdus un nou concept
de prestare a serviciilor , bazat pe abordarea „ghişeu unic”. Beneficiari pe
parcursul anului au fost 668 de persoane.
2.5.Transportul rutier de persoane. În raion, transportul rutier de persoane este organizat pe rute suburbane,
stabilite de către Consiliul Raional, în baza cărora se asigură serviciile de transport
public de persoane prin curse regulate care sunt la moment – 23 de rute
suburbane şi 13 rute interurbane, care deservesc pasagerii din raion.
Agenţii economici, care dispun de autorizaţii pentru efectuarea
transportărilor regulate de pasageri pe rutele suburbane şi interurbane au
transportat 412.4 mii pasageri, cu 4.7 % mai mult faţă de anul 2010. Parcursul
pasagerilor în această perioadă a constituit 17mil 424,9 mii pasageri-km, sau cu
5.7% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
10
2.6.Telecomunicaţii
În 2011 numărul posturilor telefonice în reţeaua publică a crescut şi
alcătuiesc 19171 de posturi telefonice, din care la populația – 18055 posturi
telefonice. Posturile telefonice au crescut cu 121 numere în anul 2011. Numărul
posturilor telefonice la 100 de locuitori alcătuieşte 26,2 de posturi, ce este cu
mult mai mic decât pe ţară (32 de posturi). Volumul serviciilor de telefonie,
fixă şi mobilă este de 8 mil. 144,2 mii lei. Servicii de internet este de 4 mil. 227,5
mii lei.
3.Analiza socială
3.1.Sistemul Educaţional Principala instituţie în sistemul educaţional din raion este Direcţia Generală
Învățământ, Tineret şi Sport Teleneşti (DGÎTS). DGÎTS Teleneşti are în subordine
gimnazii, 2 gimnazii-grădiniţă; 4 instituţii extraşcolare (Centrul de Creaţie, Şcoala
sportivă, Şcoala muzicală, Şcoala Arte plastice). DGÎTS Teleneşti monitorizează şi
activitatea educaţională în şcoala auxiliară din orăşelul Teleneşti.
La data de 01 septembrie 2011 în instituţiile preşcolare au fost înscrişi 2646
copii. Reţeaua de instituţii preşcolare include: 2 şcoli-grădiniţă, un centru
comunitar cu regim flexibil de activitate; 9 grădiniţe au un regim de activitate de
9 ore, 19 grădiniţe-regim de 10,5ore, centrul comunitar – 24 de ore; 17 instituţii
preşcolare îşi desfăşoară activitatea în clădiri-tip, 18 grădiniţe - în clădiri ajustate.
11
În instituţiile preuniversitare la 1 septembrie şi-au început activitatea 8443
elevi, din care 706 elevi au fost înscrişi în clasa I, 3162 elevi în ciclul primar ; 4419
elevi şi-au continuat studiile în ciclul gimnazial; în ciclul liceal şi-au continuat
studiile 862 elevi, din care în clasa a X-a de liceu au fost înscrişi 301 elevi (din ei
129 elevi - în clase cu profil real, 172 elevi-în clase cu profil umanist).
În comparaţie cu anul 2010 constatăm o reducere a numărului de copii în
învăţământul preuniversitar cu 656 persoane. A scăzut cu 398 persoane numărul
de elevi în ciclul gimnazial.
3.2. Resurse umane în învățământ
În instituţiile de învăţământ din raion au activat şi activează 1142 cadre
didactice: 249 persoane activează în învăţământul preşcolar, 873 persoane sunt
încadrate în instituţiile preuniversitare. În câmpul muncii sunt antrenate 203 de
cadre didactice de vârstă pensionară (181 persoane - în instituţiile
preuniversitare, 22 persoane - în instituţiile preşcolare), 267 cadre didactice au
mai puţine ore decât prevede norma didactică în domeniu (185 persoane - din
instituţiile preuniversitare, 82 persoane din învăţământul preşcolar). 30 de
angajaţi îşi continuă studiile la facultate.
Specialiştii tineri, în număr de 43 persoane, angajaţi în anii 2009, 2010, 2011
beneficiază de privilegiile: compensarea lunară a costului pentru 30KWh,
asigurarea gratuită a unui ster de lemn, o tonă de cărbune, cheltuielile pentru
închirierea locuinţei. Cu toate acestea, problema asigurării domeniului educaţiei
cu cadre nu este soluţionată integral: la moment în raion lipsesc 8 specialişti.
Continuă să persiste şi o altă problemă: pe parcursul anului 2011 în raion au
abandonat învăţământul 10 cadre didactice, inclusiv 4 specialişti tineri.
12
3.3.Evaluarea sanitaro-igienică a mediului de instruire şi educaţie a copiilor În rezultatul supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat a instituţiilor pentru
copii s-a constatat că, în majoritatea cazurilor, abateri de la cerinţele sanitaro-
igienice se înregistrează ca necorespunderi a nivelului de iluminat artificial, a
parametrilor microclimei şi cerinţelor fiziologice de alimentaţie.
Monitorizarea condiţiilor instruirii şi educării copiilor şi adolescenţilor
instituţionalizaţi denotă faptul că un număr semnificativ de instituţii încă nu
respectă cerinţele igienice în activitatea sa (20 % în anul 2011 şi 20 % în anul
2010). Foarte sporită este cota instituţiilor în care nu se respectă parametrii micro
climaterici (28 % în anul 2011 şi 25,0 % în anul 2010), fapt care determină o
incidenţă sporită a afecţiunilor căilor respiratorii superioare. Din 373 încăperi
instructiv-educative în care s-a determinat temperatura aerului cu temperatura
aerului mai joasă de 150C s-au depistat 12 %. Situaţia este mai alarmantă în
privinţa încăperilor cu altă destinaţie. De exemplu, temperaturi mai joase de 150C
au fost stabilite în 22,2 % săli sportive şi 39,1 % ateliere. În plan teritorial
asemenea temperaturi joase a aerului au fost înregistrate în încăperile instructiv-
educative în următoarele localităţi: Bogzeşti, Pistruieni, Țânțăreni, Teleneşti (liceul
teoretic), Chiştelniţa, Scorţeni şi Crăsnăşeni.
3.4.Logistica sistemului educaţional
La nivel de asigurare a alimentaţiei copiilor din instituţiile preşcolare, din ciclul
primar, din familiile defavorizate: pe parcursul anului 2011 toţi copiii din
instituţiile preşcolare şi cei din ciclul primar au fost asiguraţi cu hrană. Astfel, la
finele anului situaţia se prezintă în felul următor : 2646 copii din instituţiile
preşcolare beneficiază de asigurarea cu alimentaţie echilibrată, în dependenţă de
13
orarul de activitate a instituţiei; 3162 elevi din clasele primare (100%) se
alimentează gratuit în sumă de 6 lei/zi. Alţi 417 elevi din clasele gimnaziale se
alimentează fie din contul administraţiei publice locale (elevii din familii social -
vulnerabile), fie din cont propriu. Mai beneficiază de alimentaţie gratuită 65 copii
din grupele pregătitoare.
La nivel de asigurare cu agent termic şi apă potabilă menţionăm că la începutul
anului 2012 toate instituţiile educaţionale din raion sunt asigurate cu căldură, din
care : 10 şcoli dispun de asigurarea cu gaze naturale, 22 şcoli dispun de
cazangerii. Mai puţin bună este situaţia în alte 8 şcoli care continuă să încălzească
încăperile cu sobe. Tabloul asigurării cu agent termic a instituţiilor preşcolare este
următorul: în perioada rece a anului se încălzesc cu sobe 22 de grădiniţe. De
încălzire autonomă dispun 9 grădiniţe, 5 grădiniţe sunt conectate la încălzirea cu
gaze naturale. Sunt asigurate cu apă potabilă 34 instituţii preşcolare, din care
până la blocul alimentar - 16 instituţii. Patru unităţi preşcolare utilizează apa din
fântână (Bogzeşti, Codru-nou, Cucioaia, Centrul comunitar Zăicani).
La nivel de asigurare a odihnei de vară şi a întremării sănătăţii copiilor în
anul 2011 a avut loc datorită contribuţiei substanţiale din partea Consiliului
Raional la organizarea şi desfăşurarea odihnei de vară a elevilor. Astfel, a fost
posibilă activitatea a 14 tabere cu sejur de zi şi a 3 tabere cu regim staţionar :
Ordăşei, Crăsnăşeni, Mândrești.
În ianuarie-decembrie 2011 capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de cazare turistică colective a constituit 23.0 mii locuri-zile, rămânând la acelaşi nivel în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 2010 şi toate revin taberelor de vacanţă pentru elevi.
14
Structura de cazare turistică colective în perioada de referinţă au fost frecventate de 842 copii, cu 5.8% mai puţin faţă de perioada similară a anului 2010.
Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de cazare turistică colective în
ianuarie-decembrie 2011 a fost de 8.4 mii sau cu 0,5 mii (5,6%) mai puţin decât
cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2010. Durata medie a şederii
la taberele de vacanţă pentru elevi în perioada de vară a anului 2011 a fost de 10
zile.
3.5.Cultura Reţeaua instituţiilor de cultură este constituită din 97 unităţi, dintre care: 44
case şi cămine de cultură, 47 de biblioteci publice, o şcoală de muzică cu 2 filiale,
o şcoală de arte Plastice cu 9 filiale, 2 muzee cu 2 filiale.
În Casele şi Căminele de Cultură activează 144 formaţii artistice de
amatori, dintre care 57 pentru copii, 28 formaţii deţin titlul onorific ,,model”.
În cadrul manifestărilor cultural-artistice de nivel raional au fost
organizate şi desfăşurate diverse expoziţii ale meşterilor populari precum ar
fi : ale elevilor de la şcoala de arte plastice ,,Nicolae Moisei”, ale meşterilor
populari din raion şi ale Muzeului raional de Istorie şi Etnografie .
Este de menţionat faptul că pe parcursul anilor 2010-2011 până în
prezent la Secţia raională Cultură sunt înregistraţi 61 de meşteri dintre care 22
au devenit membrii Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. Astfel
în raion a fost creată prima filială a meşterilor populari din Republică a Uniunii
respective.
15
Un aspect deosebit în dezvoltarea culturii şi artei în raion îl are activitatea
învățământului artistic extraşcolar, în cadrul cărora, inclusiv filiale, studiază-
295 elevi, activează - 25 profesori, dintre care titulari – 22. Elevii nu numai că
studiază arta şi muzica, dar şi participă activ, în diverse activităţi din cadrul
raionului, cât şi peste hotarele lui.
Un deosebit succes în activitate are Muzeul Raional de Istorie şi
Etnografie, prin informarea vizitatorilor cu tradiţiile, obiceiurile, cultura şi arta
din raion. Muzeul activează din anul 2008, acumulând deja peste 15 200 de
obiecte istorice.
3.6. Asistenţa Socială Instanţa care se ocupă cu protecţia socială în raionul Teleneşti este secţia
Asistenţa Socială şi Protecţia Familiei. Prin intermediul ei au fost implementate 2
proiecte cu suportul Programului "Comunitate Incluziva - Moldova", în
parteneriat cu Keystone Human Services International Moldova Association. A
fost dezvoltat un nou serviciu social specializat Echipa Mobilă, având drept scop
de a contribui la preîntâmpinarea abandonului şi a instituţionalizării copiilor cu
dezabilităţi. De asemenea cu suportul AO"KEYSTONE Moldova" a fost instituit
serviciul pilot ""Plasament de tip familial pentru adulţi cu dezabilităţi mintale'"
în baza căruia a fost dezinstituţionalizat un adult şi plasat în familie.
În anul 2011 a fost creată o Casă de copii de tip familie în satul Budăi, în care
au fost plasaţi 4 copii din Centrul de plasament "Concordia". În total în raion
activează 11 Case de copii tip familie în care sunt plasaţi 56 copii aflaţi în
dificultate. În asistenţă parentală profesionistă sunt angajaţi 5 asistenţi parentali
care au în plasament 10 copii.
16
Datorită asociaţiei obşteşti „TITUS" în raion activează două cantine sociale
pentru copii din familii social-vulnerabile, în or. Teleneşti pentru 100 copii şi
satul Crăsnăşeni 20 copii. În satul Mândrești activează cantina socială pentru
persoane în etate. De serviciile ei se utilizează 100 persoane în etate şi este
finanţată de Fundaţia austriacă „Concordia", cu suportul SCR Elveţia, prin
intermediul "Crucea Roşie" Teleneşti. În or. Teleneşti a activat, timp de 7 luni
cantina socială, de serviciile căreia au beneficiat 175 persoane .
În scopul susţinerii persoanelor socialmente vulnerabile, pentru persoanele
vârstnice solitare şi cu dezabilităţi este un sprijin Azilul şi Centrul de reabilitare
din raion cu o capacitate de 15 şi respectiv 50 de paturi. La începutul anului
2012 în azil erau plasaţi 13 persoane. Cu privire la serviciile Centrului de
reabilitare, de acestea lunar beneficiază 40-45 beneficiari, iar anual 600-650
beneficiari.
Pentru anul 2011 au fost repartizate bilete de reabilitare medicală la 173
de persoane cu dezabilităţi şi persoane în etate la centrul republican de
reabilitare a invalizilor şi pensionarilor.
Aproximativ 4137 persoane beneficiază de compensaţii pentru călătoriile
în mijloacele de transport, 122 de persoane au beneficiat de compensaţie
anuală pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dezabilităţi
ale aparatului locomotor în mărime de 400 lei.
La începutul anului 2012 în cadrul serviciului protezare — ortopedie erau la
evidenţă 445 de persoane. Pe parcursul anului 2011 de serviciul protetico-
ortopedic au beneficiat 127 persoane, care au fost asigurate cu încălţăminte
ortopedică, cărucioare, bandaje, premergătoare, bastoane şi proteze.
17
Ajutoarele materiale acordate din Fondul de susţinere socială a populaţiei
în anul 2011 au constituit 2597,7 mii lei pentru 8067 beneficiari, fiind utilizate în
următoarele scopuri: pentru procurarea produselor alimentare, medicamentelor
şi în unele cazuri excepţionale (decesuri, calamităţi naturale) . Ajutorul social - în
anul 2011 au fost primite 7967 cereri de ajutor social, m. baza cărora a fost
alocată suma de 14 milioane 820 mii 453 lei . În cadrul serviciului îngrijire socială
la domiciliu activează 54 de lucrători sociali ce deservesc 524 persoane
singuratice şi cu dezabilităţi. O mare parte din ei au beneficiat de serviciile Secţiei
de Geriatrie din satul Sărătenii-vechi unde sunt cazaţi pe timp de iarnă.
Conform deciziei Consiliului Raional şi suportul Asociaţiei Obşteşti
"EveryChild" au fost dezinstuţionalizaţi 73 de copii, care au fost reintegraţi în
familia biologică, extinsă, plasaţi sub tutelă, în asistenţă parentală profesionistă,
casele de copii tip familie. Din cadrul Proiectului au fost alocate surse financiare,
în sumă de 117 mii lei, care s-au acordat pentru procurarea materialelor de
construcţie, lemnelor de foc pentru perioada rece a anului, produselor
alimentare etc.
Cu suportul donatorilor (FISM-2, PNUD, Asociaţia "Acasă", KEYSTONE etc.) au
fost renovate, şi sunt în proces de construcţie un şir de obiecte de menire socială,
în cadrul cărora au fost deschise şi se vor deschide Centre pentru prestarea
serviciilor sociale persoanelor aflate în dificultate:
- Centrul Comunitar Multifuncţional în or. Teleneşti , a fost creat şi
funcţionează, iar alt bloc urmează să fie deschis.
- Centrul multifuncţional în s. Verejeni (construcţia se finalizează).
Asigurarea instituţiei cu asistente medicale şi personal tehnic este
satisfăcătoare. Pe parcursul anului 2011 în spital s-au tratat 7789 pacienţi faţă de
7638 în 2010. Durata medie de spitalizare constituie 8,9 zile. Suma contractată
între CNAM şi Spital constituie 14075.7 mii lei faţă de 13667 mii lei în 2010.
Aceasta a dat posibilitate de creştere a retribuirii muncii salariaţilor cu 6,6%,
îmbunătăţirea alimentaţiei pacienţilor cu 13% şi creşterea asigurării pacienţilor
cu medicamente de 2,7%.
4.Activitatea financiară În rezultatul activităţilor desfăşurate în raion privind executarea bugetului
raionului în ansamblu pe perioada anului 2011 pe toate componentele partea de
venituri a fost precizată în sumă de 150 mil. 436,1 mii lei , la partea de cheltuieli
în sumă de 156 mil 248,9 mii lei , deficitul format de 5 mil. 812 mii lei fiind
acoperit din soldul disponibil ai ordonatorilor principali de buget.
Transferuri de la bugetul de stat a constituit 131 mil 945,6 mii lei, inclusiv:
mijloace încasate prin decontări reciproce pentru cheltuieli capitale – 5 mil. 268,4
19
mii lei. Granturile primite de primării constituie - 12 mil. 471 mii lei. Pentru
fondul de susţinere socială a populaţiei au fost încasate de la fondul republican 1
mil.652,9 mii lei.
Bugetul Public Naţional pentru an 2011 a fost realizat în sumă de 76 mil
836,9 mil. lei inclusiv:
• Bugetul de stat - 8 mil 647 mii lei
• Bugetul UAT - 18mil. 346 mii lei
• Bugetul asigurărilor sociale de stat - 40 mil. 519 mii lei
• Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală - 9 mil 375 mii lei.
Veniturile acumulate la Bugetul Public Naţional, în întregime au crescut
comparativ cu nivelul acumulărilor a anului precedent cu 6,2 mil. lei sau cu 8,9%.
4.1. Investiţii în raionul Teleneşti prin intermediul FISM Suma investițiilor totală este de - 7 mil 783 mii lei. Au început
lucrările , care sunt spre finisare la construcţia a 2-ă Centre Multifuncţionale de prestări servicii Sociale în satul Verejeni şi or. Teleneşti
- Sat. Verejeni construcţia centrului Multifuncțional – suma totală de 2 mil. 322 mii lei.
- Or. Telenești construcția centrului Multifuncțional – suma totală de 803 mii lei.
1. În 2011 în raion au fost începute lucrările de reparaţie şi construcţie prin intermediul FISM de la 4 primării selectate conform gradului de vulnerabilitate a localităţilor.
Denumirea primării
Obiectul investiţii Suma totala a lucrărilor necesare (mii lei)
Astfel, pentru stimularea creditării producătorilor agricoli , pentru sprijin
financiar, au fost depuse 2 cereri de acordare a subvenţiilor. Suma sprijinului
solicitat în cadrul acestei măsuri este de 67,3 mii lei.
În raionul Teleneşti, în anul 2011, au fost înfiinţate câteva plantaţii
multianuale de culturi nucifere, plantaţii pomicole (măr, păr, prun), viţă-de-vie cu
soiuri de masă, care cad sub incidenţa măsurii 3 de sprijin. Pentru obţinerea
subvenţiilor în urma investiţiilor efectuate pentru înființarea plantațiilor
multianuale au fost depuse 3 dosare de către agenţii economici. Suma totală a
subvenţiilor solicitate pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale este de 1 mil 452
mii lei.
22
Pentru stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren
protejat (sere, tuneluri) au fost înaintate 3 cereri de acordare a subvenţiilor, suma
subvenţiilor solicitate constituind 289,2 mii lei.
În anul 2011, în raionul Teleneşti, au fost depuse 22 cereri pentru acordarea
subvenţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol Au fost procurate 4
cultivatoare, 5 semănători, 7 tractoare, o combină, 3 sisteme de irigare, 6 maşini
de stropit. Suma totală a subvenţiilor solicitate constituie 2 mil 354,9 mii lei.
Pentru stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii
postrecoltare şi procesare, ca formă de sprijin şi înlesnire acordată producătorilor
agricoli, În anul 2011 a fost procurat utilaj pentru sortarea, decojirea, prăjirea
seminţelor şi extragerea uleiurilor vegetale din seminţele de floarea soarelui.
Producătorul agricol, în urma depunerii cererii, a beneficiat de sprijin financiar în
sumă de 12,5 mii lei.
Cu scopul de a majora suprafeţele terenurilor irigate şi sporirea
productivităţii acestora se acordă înlesniri agenţilor economici prin compensarea
cheltuielilor energetic la irigare şi desecare. Pentru această , au fost acordate
subvenţii unui singur agent economic în sumă de 15,6 mii lei, pentru irigarea pe
parcursul lunilor iunie-septembrie a legumelor în câmp deschis.
Ca o concluzie a celor expuse mai sus, putem spune că în raionul Teleneşti,
pe parcursul anului 2011, au fost efectuate investiţii considerabile în sectorul
agricol în sumă de 4 mil 191,5 mii lei, iar stimularea producătorilor agricoli de
către stat prin acordarea de înlesniri şi subvenţii are ca efect creşterea cantităţii şi
calităţii producţiei agricole.
23
4.4. Investiţii din bugetul de stat şi alte surse (directe de la sursă) : • Lucrări de întreţinere a drumurilor din raion , (drumuri locale şi naţionale)-
• Reparaţia drumului L297 Băneşti Noi- 200 mii lei;
• Reparaţia drumului Teleneşti – Băneşti - 119,7 mii lei;
• Asfaltarea drumuri prin s. Ghiliceni – 1mil. 086 mii lei;
• Reparaţia drumului în varianta albă prin satul Verejeni - 440,2 mii lei;
• Reparaţia drumului prin satul Sărăteni – 198,3 mii lei.
Cu suportul Guvernul în acest an s-a reușit repararea următoarelor drumuri de
nivel local :
- Reparaţia drumului Vadu Leca - Târșiței;
- Reparaţia podului din satul Mândrești;
- Reparaţia drumului prin sat Văsieni.
26
4.8. Investiţii în infrastructura educaţională Cât priveşte investiţiile în acest domeniu , în 2011 s-au efectuat lucrări de
reparaţii capitale şi investiţii capitale considerabile , prin decizia consiliului
raional de a investi în reparaţii și construcţii capitale la instituţiile școlare și
preșcolare prin direcţionarea surselor de la transferuri (6mil. 766 mii lei ) – s-a
reușit în aceşti an de a efectua reparații în peste 26 de școli şi 22 grădiniţe,
suma lucrărilor efectuate este de 12 mil. 927,9 mii lei, inclusiv de la bugetul de
stat - 1 mil 680,6 mii lei, iar din bugetul APL – 2 mil 574,5 mii lei.
4.9. Investiţii in domeniul cultural În anul 2011 prin finanțare semnificativă s-au reparat : 9 case de cultură, s-au
construit 2 terenuri de minifotbal ( în Brânzeni şi satul Mihalaşa), s-au reparat 2
biblioteci, 1 sala sportiva și sa început construcţia muzeului raional.
Au fost alocaţi bani pentru reparații si investiții capitale la compartimentul
dat : din bugetul de stat – 997,5 mii lei, din bugetul raional – 1 mil 982,5 mii lei,
iar din bugetul APL – 480,8 mii lei. În total s-au valorificat surse financiare , din
toate sursele de 3 mil. 460,8 mii lei.
4.10. Investiţii în infrastructura de sănătate şi servicii sociale Pentru dezvoltarea şi fortificarea instituţiilor medicale în anul 2011 sau
efectuat lucrări de reparaţie în sumă de 6 mil 515,8 mii lei din toate sursele de
finanţare, unde se pot enumera următoarele obiecte:
Reparaţia capitală la secţia pediatrie, blocului ginecologic, secţiei consultative Spitalului raional – 680,6 mii lei;
27
Reparaţia acoperişului la centru de reabilitare din Sărăteni – 600 mii lei;
Construcţia Centrelor Multifuncţionale pentru prestări de servicii în satul Verejeni şi or. Teleneşti;
Începerea construcţiei a centrului de sănătate din Negureni- 489,2 mii lei;
Reparaţia OMF în localităţile Ineşti, Băneşti, Crăsnăşeni şi Hirişeni, CS din satele Sărăteni, Căzăneşti şi Mândrești.
În total investiţii capitale în anul 2011 din toate sursele de finanţare alcătuiesc - 51 mil 595,5 mii lei.
Concluzii Pentru anul 2011 în raionul Teleneşti s-a înregistrat progres limitat în toate domeniile. La nivel economic, în raionul Teleneşti predomină agricultura. Sunt doar câțiva producători agricoli mari, restul sunt foarte mici, iar o mare parte din teren este nelucrat. Majoritatea populaţiei are ca principala sursă de venit agricultura tradiţională, extensivă, ceea ce face imposibilă colectarea datelor de la aceştia. Aceasta duce la interpretări eronate. Totuşi, parcurile agricole au fost reînnoite, s-a achiziţionat echipament pentru prelucrarea solului, s-au acordat subvenţii pentru prelucrarea solurilor în teren protejat. Din păcate, agricultorii autohtoni nu sunt suficient de protejaţi şi sunt neasiguraţi în faţa schimbărilor climaterice, ceea ce transformă mediul agrar din raion în unul turbulent. Sectorul industrial rămâne la nivel incipient – cea mai importantă fiind industria prelucrătoare. Există doar câteva întreprinderi mari care
28
prelucrează miezul de nucă în lohn - activ. Sectorul serviciilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii se bazează pe activităţile de comerţ şi service-uri auto. La nivel social, au avut loc multe schimbări de natură organizaţională. Şcolile medii au fost transformate în gimnazii sau licee, iar numărul elevilor a scăzut cu mai mult de 300. Lipsesc multe cadre didactice. La nivel asigurării sociale există un parteneriat durabil între administraţia publică locală şi societatea civilă. O mare parte a populaţiei necesită asistenţă socială, creând o povară mare pentru stat.
În ceea ce priveşte activitatea financiară, acestea este destul de ridicate, având suport din partea donatorilor externi, dar şi din partea fondului ecologic naţional. Totuşi, acestea sunt îndreptate spre repararea unor edificii, infrastructurii fizice. Bugetele administraţiilor publice locale sunt mici, majoritatea formate din transferuri, iar autorităţile administraţiei publice nu sunt suficient de bine formate, transparente pentru a atrage investiţii.
