+ All Categories
Home > Documents > Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Date post: 30-Jun-2015
Category:
Upload: catalin-radulescu
View: 3,807 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
86
Cuprins Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
Transcript
Page 1: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii

1.2. Căile de acces

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului

turistic

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile

Herculane

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice

2.2. Potenţialul turistic natural

2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

2.3. Potenţialul turistic antropic

2.3.1. Obiective turistice religioase

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane

3.1. Baza turistică tehnico-materială

3.1.1. Unităţile de cazare turistică

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

3.2. Circulaţia turistică

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate

3.2.2. Evoluţia numărului de turişti

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări

3.2.4. Durata sejurului mediu

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice

3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii

Page 2: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii

Băile Herculane

4.1. Propuneri personale

4.2. Strategii

4.3. Planuri de dezvoltare turistică

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Concluzii

Bibliografie

Page 3: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii

Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş

Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi

(spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5

km de E 70 (Bucureşti – Orşova - Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai

importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul

fluxurilor turistice dinspre Europa de

vest. Deşi se află în plină regiune

muntoasă, într-un ansamblu peisagistic

deosebit de spectaculos, altitudinea

medie a staţiunii este de 165 m.

Teritoriul administrativ al oraşului

este încadrat între limitele Parcului

Naţional Domogled – Valea Cernei,

ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui

turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii

Europene.

1.2. Căile de acces

Accesul în staţiune se realizează astfel:

- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:

DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E

79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia,

leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au

ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa)

şi Bulgaria (Calafat);

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează

staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de

turişti;

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.

Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:

Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.

Page 4: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN

57B, DN 58

22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6

47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6

78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6

182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6

386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D -

E 70/DN 6 - E 574 - E 81.

- feroviar

teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti

– Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau

Stamora Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două

puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar

european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei.

Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două

puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora

Moraviţa).

- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78

km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara -

160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6).

- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui

cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei.

Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră

pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii

Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii.

Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o

tabula votiva din bai :

« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius

Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în

calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat

acest prinos de recunostiinta… ».

Page 5: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un

important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de

exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în

Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a

1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au

ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca

semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a

Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si

modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici

majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac

impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între

care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul

Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-

Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa

Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în

care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul

Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra

sectorului turistic

La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,

în creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259

locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai

jos se poate observa că gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai

pronunţat comparativ cu media judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că

forţa de muncă din industria turismului este formată în mare parte din femei, segment

ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de activitate lucrativă, se poate

afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară derulării activităţilor

specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).

Page 6: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Tabel nr. 1

Populaţia la 1 iulie 2005

Populaţia stabilă Total Masculin % Feminin %

Judeţul Caraş Severin 331.876 161.656 48,7 170.220 51,3

Mediul urban 187.559 90.626 48,3 96.933 51,7

Băile Herculane 6.259 2.998 47,9 3.261 52,1

% din judeţ 1,9 1,9 1,9

% din mediul urban 3,3 3,3 3,4

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului

Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii mediului urban.

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, din figura alăturată se

observă o distribuţie relativ echilibrată a acesteia, astfel:

total populaţie: 6.259 persoane

grupa de vârstă 0 - 14 ani, 713 persoane, respectiv 11,39 %;

grupa de vârstă 15 – 24 ani, 1.051 persoane, respectiv 16,79 %;

grupa de vârstă 25 – 34 ani, 1.011 persoane, respectiv 16,15 %;

grupa de vârstă 35 – 49 ani, 1.516 persoane, respectiv 24,22 %;

grupa de vârstă 50 – 64 ani, 1.316 persoane, respectiv 21,03 %;

grupa de vârstă 65 ani şi peste, 652 persoane, respectiv 10,42 %.

Conform analizelor demografice, când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă

între 0 - 20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total, se poate afirma că

populaţia respectivă are tendinţe de îmbătrânire. În cazul staţiunii Băile Herculane,

populaţia cu vârste cuprinse între 0 - 20 ani este de 1.216 persoane, respectiv 19,4 %

din totalul populaţiei oraşului, ceea ce arată că această tendinţă se manifestă.

Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 - 49 ani, persoane mature,

cu experienţă şi putere de muncă. De asemenea, trebuie precizat că oraşul Băile

Herculane dispune totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 -

15 ani, care vor reprezenta resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării

activităţilor economice prezente la nivel de localitate.

Page 7: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Structura populaţiei pe grupe de vârste

0-14 ani11,39%

15-24 ani16,79%

25-34 ani16,15%35-49 ani

24,22%

50-64 ani21,03%

65 ani si peste10,42%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 1

Din punct de vedere etnic, la Recensământul Populaţiei din anul 2002, populaţia

de etnie română era majoritară, mai exact reprezenta 96,9 % din totalul populaţiede

6.019 persoane:

români: 5.834 persoane;

maghiari: 51 persoane;

rromi: 67 persoane,

germani: 27 persoane;

cehi: 18 persoane;

alte etnii: 22 persoane.

La Recensământul Populaţiei din 2002, structura populaţiei după religii arăta că

din cele 6.019 persoane stabile:

5.730 persoane erau de religie ortodoxă, respectiv 95 %;

135 persoane erau romano-catolici, respectiv 2,2 %;

52 persoane erau de religie baptistă, respectiv 0,8 %;

28 persoane erau greco-catolici, respectiv 0,5 %;

27 persoane erau de religie penticostală, respectiv 0,5 %;

47 persoane erau de alte religii, respectiv 1,8 %.

Page 8: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului

2002 arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:

populaţie activă: 2.728 persoane, respectiv 45,32 % din totalul populaţiei

stabile;

populaţie ocupată: 2.217 persoane, respectiv 36,83 % din totalul

populaţiei stabile;

rata şomajului: 18,73 %.

Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul

Băile Herculane este de 18,73 %, mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului

Caraş - Severin, unde este de doar 9,8 %.

Tabel nr. 2

Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002

Populaţie Nr. pers. %

Populaţie stabilă 6.019 100,0Populaţie 0-18 ani 1.231 20,45Populaţie peste 18 ani 4.788 79,55Populaţie activă 2.728 45,32Populaţie ocupată 2.217 36,83Şomeri 511 8,49Rata şomajului % 18,73 -Populaţie inactivă 3.291 54,78Elevi/studenţi 1.122 18,64Pensionari 1.189 19,75Casnice 358 5,9Persoane întreţinute 369 6,1Altă situaţie 253 4,2

Sursa datelor: INS, Recensământul Populaţiei, 2002

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004

persoane, din care:

10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al salariaţilor

din acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune

prezenţa unor cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament;

8,9 % ocupate în învăţământ;

8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi

termică, gaze şi apă);

6,2 % ocupate în comerţ;

5,5 % ocupate în administraţie publică;

4,7 % ocupate în construcţii;

1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;

Page 9: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;

0,5 % ocupate în agricultură;

53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii de

turism şi alte domenii de natură turistică.

Tabel nr. 3.

Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005

Sector de activitate Nr. mediu %

Agricultură 10 0,5Industrie - total 168 8,4 - industria extractivă 2 0,1 - industria prelucrătoare 50 2,5 - energie electrică şi termică, gaze şi apă 116 5,8Construcţii 94 4,7Comerţ 125 6,2Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 37 1,8Activ. financiare, bancare şi de asigurare 17 0,8Administraţie publică 110 5,5Învăţământ 178 8,9Sănătate şi asistenţă socială 204 10,2Alte activităţi 1.061 53,0TOTAL 2.004 100,0

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă

disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi

de comerţ, ocuparea forţei de muncă feminine.

Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante

871820

703647

545

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2000 2001 2002 2003 2004

per

soan

e

Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)

Graficul nr. 2.

Page 10: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de

salariaţi din cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la

871 persoane. Acest lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi

structuri de cazare şi alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă

nedeterminată sau determinată.

Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi

social întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are

şansa dezvoltării unei cariere în domeniul de turism.

Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o

veche tradiţie, ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce

în ce mai importante a locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea

contribui în viitor la valorificarea durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi

dezvoltarea activităţii turistice.

Page 11: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic

al staţiunii Baile Herculane

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice

Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin

atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în

circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin

amenajări corespunzătoare.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:

Potenţialul turistic (natural şi antropic);

Infrastructură (generală şi turistică);

Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).

Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă

materia primă pentru activităţile turistice.

Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând,

resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia,

fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale

constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi

introdusă în circuitele turistice. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea

resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-

geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau

amenajări ale acestora.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna

omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului

turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă

turistică efectivă.

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei

umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu

sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază

de existenţă pentru turism.

Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii

capabil sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi

momentul sosirii la locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri

materiale, cât şi din servicii.

Page 12: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi

intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.

Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o

activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic.

Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din

elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement,

alte servicii, reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute

sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24

de ore.

Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă

turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice

Infrastructura este de două feluri:

- infrastructurǎ generală;

- infrastructurǎ turistică.

Infrastructura generală:

- Reţeaua de transport comunicaţii;

- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);

- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);

- Reţeaua comercială şi prestări servicii;

- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.

Infrastructura turistică:

- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;

- Grupuri administrative gospodăreşti;

- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;

- Căi de comunicaţie.

Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte

turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale.

Cuprind:

1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);

2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);

3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);

4.Structuri tratament balnear;

5.Structuri de transport turistic.

Page 13: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

2.2. Potenţialul turistic natural

2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el

Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor

de relief de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi,

Munţii Cernei – Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul

acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică,

spectaculoasă şi impunătoare.

Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de

culoare albă, caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură

culme principală, orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât

dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se

situează în general între 1000 şi 1500 de m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate

în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea peisagistică deosebită: Domogled –

1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421 m, Pietrele Albe – 1.336 m.

Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa Mare, Arsaşca,

Motru Sec. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili

dinspre Valea Cernei, fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor

frecvente rupturi de pantă.

Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic,

manifestată sub diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare,

crovuri, văi seci şi polii, relief ruiniform, ş.a. Între Vf.  lui Stan şi Vf.  Domogled se află

cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un

abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina,

Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste, greu accesibile, zonă în care

se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice.

Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nord-

vestic al culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul

Belareca, şi implicit al staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m

altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-o varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline),

fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se

găsesc pe şisturile cristaline, calcarele formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar

corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive, puţin fragmentate, cu crestele

rotunjite.

        

Page 14: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare,

sunt mai scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc

fragmentaţi de ape, cu abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care

adăpostesc numeroase peşteri

În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt

constituiţi din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic,

în geomorfologia cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab

ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a

platformei de eroziune Bărăscu. În zona înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief

glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene.

Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă,

situată la peste 2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă

mai joasă, dezvoltată pe versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m

altitudine, ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta

înaltă a Godeanului, şi anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi

Vf. Borăscu – 2.158 m alt.

Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca

altitudine, întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între

Vf.  Paltina şi Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf.

Paltina – 2149 m, Şaua dintre Paltina şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf.

Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena – 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra

Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m, Vf. Godeanu – 2.229 m.

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află

în zona de influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer

cald şi umed dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică.

Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează

în plină regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea

Centrală sau Câmpia Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C;

numărul de zile de iarnă, cu temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în

special în luna ianuarie. Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei

vegetaţiei, cu o medie a lunii celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi,

călduroase, favorabile practicării turismului.

Page 15: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ,

760 mm/an la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu.

Influenţa climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind

canalizate pe culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de

precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.

"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul

verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai

timpuriu decât în bazinul inferior.

Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor

repetate din timpul iernii.

Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu

cer senin fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este

senin între 20 - 23 de zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece

(maximum în luna noiembrie).

Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual.

Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm

atmosferic sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii

săi şi de cele două lacuri de baraj artificial.

Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi

ajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o

diferenţă de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare

fragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului

superior este cunoscută sub numele de Cernişoara, care străbate un scurt sector de

chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe de la împreunarea Izbucului ce

apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste

9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile Corcoaia, care, deşi

scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după care Cerna

pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.

Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de

două culmi diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba

(1.740 m), reunite sub forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna

de apă între bazinele Cernei şi Jiului.

Page 16: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi

abrupţi, rectilinii, cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m.

Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km2, din care mai

mult de jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs

rectiliniu, orientat pe direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre

vest, iar de la Gara Băile Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela

Reca), îşi schimbă direcţia spre sud, până la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful

Orşova al Lacului Porţile de Fier I.

Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior

(Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita

între judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al

Cernei), unde limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi.

Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna.

Apele se pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare

Reci", Bârza, Topleţ. La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime,

perpendiculare pe vale, apar izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în

cura balneară. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi

Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele minerale provin din apele de infiltraţie

care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ 1.200 m adâncime, unde sunt

încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile Cernei, de-a lungul

unor falii.

Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în

întregime pe un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o

parte, de Munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un

ansamblu geografic foarte complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au

reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca

bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic şi peisagistic.

În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele

sistemului hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan.

Lacul are o suprafaţă de 678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil.

m3. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în

bazinul Motrului.

Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de

staţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii

Page 17: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia.

Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m3.

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă

abundenţa vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta

vegetaţiei Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin

păduri de fag şi quernicee. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea.

Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum:

frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul.

Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei,

reprezentate prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei.

Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor

Craiova, Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene.

Restul suprafeţelor sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte

specii termofite, ca: stejarul pufos, cărpiniţa, liliacul, scumpia.

Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa

Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase.

Alături de acesta se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere

ştiinţific, cum ar fi: liliacul, cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul.

Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa

împădurită reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total.

Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi

sunt alcătuite din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee.

Aceste pajişti constituie locuri pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din

zonele de conservare specială ale Parcului Naţional.

Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia

de păiuş roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de

plante cu flori, cele mai multe sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare

multicolore care dau zonei un farmec aparte prin peisaje deosebit de atractive.

Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul

Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică

remarcabilă, inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare).

Din totalul acestora, 66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând

doar în Parc, fapt care favorizează dezvoltarea turismului ştinţific.

Page 18: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică

remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa

strămoşului acestuia, Ursus spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea

superioară a văii Cernei), căpriorul, mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai

rară), lupul. Sunt frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune

pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.

Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai

rar acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi

numeroase păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea

neagră, cucul, sturzul, diferite columbite. Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile

acestora, se adăpostesc păsări ca bufniţa, cucuveaua, gaia.

Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană:

vipera cu corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de

sticlă, şopârla cenuşie, şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc.

Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat.

Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole:

zona păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul

mijlociu al Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior).

Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă

lepidopterele; din cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna

concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul României.

Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul

administrativ al oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul

măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul de management al Parcului.

2.3. Potenţialul turistic antropic

Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al

istorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale

civilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală

modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea

vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct

de vedere turistic în plan intern şi internaţional.

Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru

valoarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,

instituţiile şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile

Page 19: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

tehnico-economice. Lista completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de

patrimoniu naţional, stabilită prin Ord. 2314 / 2004, este prezentată ca anexă (Anexa nr.

1).

2.3.1. Obiective turistice religioase

- Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)

- Biserica catolică (1838)

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

- Vestigii şi situri arheologice:

- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)

- Băile Romane (în hotelul Roman)

- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.

- Muzee:

- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii

Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.

- Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):

- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864

- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec.

al XIX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul

Roşu, sec. al XIX-lea

- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa

Hercules

- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna,

Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel

Decebal (1862), str. Cerna, nr. 20

- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2

- Vila "Elisabeta" (1875)

- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1

- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str.

Cerna nr. 6-18

Page 20: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5

- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului

Roman

- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană

- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules

- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35

- Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1

- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa

Cazinoului

- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse

manifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi

vizitatori şi turişti. Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

Festivalul Ţuicii

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Page 21: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii

Baile Herculane, în perioada 2004-2008

3.1. Baza turistică tehnico-materială

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire

turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru

realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat

mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.

Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de

turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si

amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru

turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru

turisti, impreuna cu serviciile aferente.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în

perioada 2002 - 2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82

%, respectiv de la 17 la 31 unităţi.

Tabel nr. 4.

Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare

Anul Tip unitate 2002 2003 2004 2005 2006

Total 17 21 25 27 31Hoteluri 8 9 10 11 12Campinguri 1 1 1 1 -Vile turistice 1 2 2 2 2Tabere 1 1 1 1 1Altele* 6 8 11 12 16

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni

turistice. O evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul

acestora crescând de la 8 unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006.

Page 22: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Evoluţia nr. structurilor de cazare din staţiunea Băile Herculane

31

27

17

21

25

0

5

10

15

20

25

30

35

2002 2003 2004 2005 2006

nu

măr

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

Graficul nr. 3.

Pentru perioada analizată 2002 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă

astfel:

Tabel nr. 5.

Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare

Anul Tip unitate 2002 2003 2004 2005 2006

Total Caraş Severin 6.789 6.583 7.000 7.113 7.478Total Băile Herculane 4.341 4.466 4.622 4.628 4.608% din judeţ 63,9 67,8 66,0 65,1 61,6Hoteluri 3.912 3.997 4.089 4.068 4.135% din total 90,1 89,5 88,5 87,9 89,7Campinguri 132 132 132 132 -% din total 3,0 3,0 2,9 2,9 0,0Vile turistice 24 36 36 34 34% din total 0,6 0,8 0,8 0,7 0,7Tabere 130 85 85 67 67% din total 3,0 1,9 1,8 1,4 1,5Altele* 143 216 280 327 372% din total 3,3 4,8 6,1 7,1 8,1

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin *Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de

cazare a crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002

la 4.608 locuri în 2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii

locurilor de cazare din hoteluri (cu 5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni

(cu 60 %).

Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare

Page 23: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

aparţinând altor tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri)

a crescut simţitor,, de la 3,3 %, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent

înregistrat în anul 2006.

Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane

se găsesc aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin.

Băile Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri

oferite turiştilor.

Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele

hoteliere balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-

un cadru natural agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului.

La nivelul anului 2006, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31

unităţi, dintre care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare,

reprezentând 89,7 % din locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş

Severin.

Tabel nr. 6.

Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2006

Tip unitateNr. unităţi Nr. locuri

Total 4* 3* 2* 1* neclasif. Total 4* 3* 2* 1* neclasif

Hotel 12 1 1 9 1 - 4.135 106 68 3.639 322 -Hotel pentru tineret 2 - 2 - - - 62 - 62 - - -

Vilă turistică 2 - 2 - - - 34 - 34 - - -Pensiune urbană 12 - 3 9 - - 210 - 76 134 - -Tabere şcolare 1 - - - - 1 67 - - - - 67Popasuri turistice 2 - - 1 1 - 100 - - 56 44 -

TOTAL 31 1 8 19 2 1 4.608 106 240 3.829 366 67TOTAL

fără popasuri 29 1 8 18 1 1 4.508 106 240 3.773 322 67

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

La nivelul anului 2006, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se

prezenta în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele,

2,30% de 4 stele şi 1,45 % neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2

stele, ponderea cea mai mare o deţin hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o

distanţă semnificativă de pensiunile urbane, cu 134 locuri (3,5 %). Această distribuţie

este caracteristică staţiunilor balneare din România, dominate de unităţi de cazare de 2

stele.

Page 24: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort, 2006

4 stele2,30% 3 stele

5,21%

2 stele83,09%

1 stea7,94%

necls1,45%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 4.

Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul

hotelurilor – 89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor,

popasurile – 2,17 %, taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele

turistice – 0,74 %.

Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu

hotelurile, în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de

aproape 91 %, o deţin acestea din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile

cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane.

Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi, 2006

Hoteluri89,74%

Vile turistice 0,74%

Tabere 1,45%

Popasuri 2,17%

Pensiuni urbane4,56%

Hoteluri pentru tineret1,35%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 5.

Page 25: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia

Judeţeană de Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:

total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;

total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;

structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni urbane,

2,17 % în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret,

0,74% în vile turistice.

Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie

2006 existau 28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de

cazare.

Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de

cazare, staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de

calitate diverselor categorii de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste

medie şi chiar ridicate.

3.1.1. Unităţile de cazare turistică

Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de

camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este

amenajat şi dotat precum şi prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât

şi grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu:

minibar, televizor color, cablu TV, telefon cu acces direct la liniile internaţionale, acces

internet, uscător de par, băi proprii cu cabine de duş, halate de baie, climatizare.

Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în

stil românesc, cu foişor, bar, braserie, mansardă.

Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat

din bucătăria internaţională şi tradiţională.

Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată

corespunzător cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie,

etc., poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshop-

uri etc.

Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita,

Minerva, Diana.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi

apartamente.

Page 26: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar

de zi, terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.

Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182

camere şi 301 locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de

conferinţe, telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de

gimnastică, saună, piscină interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa,

magazin, agenţie de turism, excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul.

Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al

Masivului Domogled, adiacent Parcului Vicol.

Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente).

Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon,

televizor şi cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină.

Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25

single, 2 apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon.

Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală

de conferinţe.

Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol.

Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de

tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de

gimnastică, bowling, frizerie & coafură.

Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri.

Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de

tratament, farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de

gimnastică, bowling, frizerie & coafură.

Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133

camere şi 232 locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare.

Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al

Masivului Domogled.

Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente.

Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi.

Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer

Page 27: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

liber.

Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două

paturi şi 2 camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un

restaurant de 40 de locuri.

Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu

vaporul, ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la

cameră, tratament acupunctură la cameră

Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de

joacă pentru copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu.

Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust,

cu baie proprie şi TV.

Servicii oferite în cadrul pensiunii:

- salon pentru servirea mesei;

- o piscină cu apă termală (circuit închis);

- săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;

- parcare supravegheată video.

Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile

turistice oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o

importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament.

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism

Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există

şi unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco

baruri etc. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru

servirea mesei de către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.

Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea

puterii de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna

februarie 2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip

restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie,

clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.

Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:

136 de 1 stea (2,7 %),

3.956 de 2 stele (78,8 %),

574 de 3 stele (11,4 %),

354 de 4 stele (7,1 %).

Page 28: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Tabelul nr. 7.

Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2006

Nr. crt.

Denumire Tipul unităţiiCategoria

de clasificareNr. locuri

Restaurante clasice 3.6221. Ferdinand Restaurant clasic 4* 2242. Ambasador Restaurant clasic 3* 663. Belvedere Restaurant clasic 3* 644. Elite Restaurant clasic 3* 505. Grota Haiducilor Restaurant clasic 3* 2326. Afrodita Restaurant clasic 2* 3507. Casa Lorabela Restaurant clasic 2* 408. Cerna Restaurant clasic 2* 1579. Dacia Restaurant clasic 2* 48010. Diana Restaurant clasic 2* 35011. Domogled Restaurant clasic 2* 12512. Hercules Restaurant clasic 2* 27213. Minerva Restaurant clasic 2* 37414. Orizont Restaurant clasic 2* 41015. Roman Restaurant clasic 2* 30016. Trandafirul Galben Restaurant clasic 2* 128

Baruri de zi 8101. Ferdinand Bar de zi 4* 502. Belvedere Bar de zi 3* 243. Ada Kaleh Bar de zi 2* 204. Afrodita Bar de zi 2* 285. Cerna Bar de zi 2* 406. Dacia Bar de zi 2* 1807. Diana Bar de zi 2* 308. Domogled Bar de zi 2* 2609. Minerva Bar de zi 2* 12010. Roman Bar de zi 2* 58

Bar de noapte 801. Minerva Bar de noapte 4* 80

Bufet bar 2601. Cezar Bufet bar 2* 1242. Coronin Bufet bar 1* 643. Flora Bufet bar 1* 324. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40

Disco bar 1101. Dacia Disco bar 2* 110

Restaurant berărie 138

1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138

TOTAL 5.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622,

Page 29: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

(72,2 %), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260

locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri

cu 100 locuri, respectiv 2,2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.

În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea

dimensiunilor şi structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de

cazare. Din acest punct de vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în

alimentaţie / locuri de cazare. În cazul staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006

acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de

alimentaţie este relativ satisfăcută.

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament

Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată

în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa

structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale

staţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile

care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de

cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.

Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea

afecţiunilor şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de

tratament, aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC

CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii

Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare

funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.

Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină

Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile

Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul

Sănătăţii:

1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA

a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:

- diadinamici – 3 bucăţi - BTL – 2 bucăţi- galvanizări – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată- solux -1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi- sunet – 3 bucăţi

b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate

medicale:

Page 30: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

- diadinamici – 10 bucăţi - magneto -3 bucăţi- galvanizări – 4 bucăţi - aerosoli – 1 bucată- solux – 2 bucăţi - duş subacval – 1 bucată- sunet – 4 bucăţi - saună – 1 bucată- BTL – 5 bucăţi

2. Baza de tratament SC HERCULES SA

a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. interferenţiali–1 bucată - ap. diadinamici – 2 bucăţi

- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc. - magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată

- ap. ultrasunete – 2 bucăţi - solux – 1 bucată

b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. diadinamici – 2 bucăţi - magnetodiaflux – 2 bucăţi- ap. interferenţiali – 1 bucată - solux – 2 bucăţi- ap. ultrasunete – 2 bucăţi

c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- BTL 5000 – 5 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc.- subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată- BTL 07 – 2 bucăţi - bicicletă ergometrică –1 bucată- BTL 09 – 1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi- BTL 20 – 2 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată- BTL 21 – 2 bucăţi

d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- magnetodiaflux – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi- diadinamici – 10 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi- ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.- ap. microunde – 2 bucăţi - solux – 4 bucăţi- ap. unde scurte – 2 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi - ap. Hammer – 6 bucăţi- BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi- ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi

e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. unde scurte – 1 bucată- ap. diadinamici – 3 bucăţi - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată- magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi- ap. impulsuri tip TUR–1 bucată - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată

f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- CDD – 1 bucată - ultrasunet – 3 bucăţi- Galvanizări – 2 bucăţi - C. Interferenţiali – 1 bucată- C. TRABERT – 2 bucăţi - Baie 4 celulară – 2 bucăţi- unde scurte – 2 bucăţi - Solux – 2 bucăţi.

Page 31: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

- MDF – 1 bucatăSC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii

10 ani. Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat

ultrasunete, aparat aerosoli, aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie,

aparat INTERDIN, cadă duş subacval, aparat diadinamic, aparat curenţi interferenţiali,

aparat unde scurte, aparat electrostimulare, aparat magnetodiaflux, baie galvanică,

aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă computerizată, aparat

ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional MUSCLE, saună,

aparat terapie laser.

3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine

următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. ultrasunete – 1 bucată - impulsuri TRABRT – 1 bucată- ap ultrascurte – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată- C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată- laser – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată- nemectron – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi

sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:

electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali,

nemectron, magnetodiaflux;

masaje, aerosoli

hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi

galvanice, duo subacval etc.

acupunctură.

Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness

(aparatură pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole,

saună, acupunctură etc.), precum:

- masaj corporal - tratament cosmetic clasic- masaj aromatic - gimnastică aerobică- masaj pentru drenajul limfei - săli de gimnastică medicală - peeling corporal cu nisip de râu - aromoterapie- jacuzzi - saună- baie imperială romană (include:masaj

corporal, baie termominerală, ceai sudorific, sudaţie)

- aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial)

- tratament cosmetic geriatric; - reflexoterapie- presopunctură - gimnastică aerobică

Page 32: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este

dotată cu aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice.

Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează

organismul, prin tratamente cu Gerovital H3.

În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru

tratament balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacităţile de tratament

balneoterapeutic (hidroterapie) din staţiunea Herculane se compun din:

Locaţie bază de tratament Cură externă Capacitate (litri/zi)

Hotel Roman - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000- bazin 17 mc 170.000

Hotel Hercules - bazin 21 mc 21.000- bazin 30 mc 30.000

Hotel Diana - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Neptun - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600- 2 bazine × 25 mc 50.000

Hotel Hebe - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400- 1 bazin 21 mc 21.000

Hotel Apollo - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000- 1 bazin 34 mc 34.000- 1 bazin 25 mc 25.000- 1 bazin 18,5 mc 18.500

Hotel Diana - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400- 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Afrodita - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000- 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Minerva - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000- 2 bazine×30mc 60.000

Hotel Cerna - 2 bazine×10,4 mc 20.800- 1 bazin 22,2 mc 22.200

Vila Belvedere - 1 bazin 6.730- 1 bazin 23.800

TOTAL 1.890.230

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând

în calcul piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor

termominerale din Băile Herculane este de 2.986.402 litri/zi.

Page 33: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:

Nr. crt. Complex hotelier Număr

proceduri Unitate de timp

1. Complex ROMSIND 4.000 proceduri/zi în 8 ore2. Complex Hercules 1.700 proceduri/zi în 8 ore3. Complex Minerva 1.500 proceduri/zi în 8 ore4. Complex Roman 1.700 proceduri/zi în 8 ore5. Complex Diana 1.200 proceduri/zi în 8 ore6. Complex Afrodita 1.300 proceduri/zi în 8 ore7. Baia Apolo 2.300 proceduri/zi în 8 ore

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata

diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de

fizio- şi electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt

grad de atractivitate.

Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru

deplasarea într-o staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de

agrement devin o componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism,

întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi

distracţie, evadarea din cotidian. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru

realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru atragerea unor segmente tot

mai mari de turişti.

Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de

vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile

de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru

vizitatorii oraşului staţiune balneară Băile Herculane. 

Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane

sunt reprezentate de:

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri

Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri

Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri

Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice

Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului

Terenul de fotbal din zona Pecinişca

Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă, existente în

cadrul mai multor structuri de cazare

Grădină de vară

Scenă în aer liber în Parcul Central

Page 34: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea

Cernei

Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Parcuri şi scuaruri amenajate: Parcul

Central în faţa Cazinoului, Parcul Vicol şi

Scuarul Hercules

Piscine acoperite, piscine în aer liber sau

ştranduri cu apă termală, în cadrul

unităţilor:

Hotel Roman

Hotel Diana

Hotel Afrodita

Hotel Minerva

Hotel Hercules

Hotel Sara’s Sons

Piscina Hercules.

Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)

„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu

Severin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii

montane la: Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului,

Crucea Albă, Vârful Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota

Haiducilor, Cascada Codiu etc. Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru

practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii, speologiei.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă

cale de acces pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de

drumuri de pe teritoriul administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră,

sunt:

drumuri naţionale:

DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70,

de 108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul

administratival oraşului;

Page 35: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

drumurile judeţene:

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este

drumul de legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai

utilizat de turişti; măsoară 5,40 km lungime;

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă

din DJ 608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;

reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care

26 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;

drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al

lacului).

Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament

normal, electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane –

Timişoara - Jimbolia. Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu

valoare culturală deosebită, declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista

monumentelor istorice, actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004.

Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km.

3.2. Circulaţia turistică

Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile

de turişti, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de

tratament acordate prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi

analizată pentru perioada 2002 - 2006, iar în ceea ce priveşte biletele de tratament

datele sunt disponibile pentru perioada 1993 - 2005. De asemenea, vor fi studiate

sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate

Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în

mare parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale

cu proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea

turismului balnear, iar pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară

frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au

creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism.

Page 36: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această

zonă, turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor

variate ale acestora.

Dintre acestea pot fi menţionate:

a) Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a

prezenţei factorilor naturali de cură.

Factori naturali de cură:

ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce

variază între 38 - 60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice,

bromurate, iodurate, sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală

situată între 0,2 – 8,5 g/l;

bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu

aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient

de unipolaritate de 0,97 – 0,74.

Indicaţii terapeutice:

afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare

afecţiuni posttraumantice

afecţiuni neurologice periferice

afecţiuni metabolice şi de nutriţie

afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,

afecţiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli

profesionale).

b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă

pentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării

drumeţiei montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee

montane marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea

Cernei.

c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii

Băile Herculane, respectiv:

alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei;

traseele se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de

la Crucea Albă din masivul Domogled (1.180 m), pe

Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf. Ciorici (413 m) şi

Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei. Baza de

plecare pentru toate traseele este staţiunea. Clima, cu influenţe

Page 37: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite căţărarea şi în

perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături de traseele alpine, au

apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă. Valea Cernei are un

potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta aşteptând să fie

valorificat;

zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice

oferite de Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre

cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a

zborului cu parapanta şi deltaplanul;

raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există

următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:

Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi:

urcare pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3

cascade) şi coborârea pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor

Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore);

Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă

termală;

Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului

(marcaj: cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore);

Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m)

- (marcaj: banda albastră, 8-10 ore);

Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam

(169 m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct

galben, durata 2-3 ore);

Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei

(marcaj punct roşu, durata 1 oră);

Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj

punct roşu, durata 2 ore);

Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate

nivelele de dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la

lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel

ridicate;

alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica

peste canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada

Vânturătoarea şi coborârea ei în rapel (70 m).

Page 38: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase

monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public,

memoriale, muzee, atât pe raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul

turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire spirituală, relaxare.

e) Alte forme de turism:

turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase

peşteri (Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime),

Peştera de la Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu

Aburi ş.a.) şi a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;

turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul

unor structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni.

Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi

promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din staţiune;

turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant

sedativ, de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat.

Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate

anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în formă. În prezent această

formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;

turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile

de vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în

zonă (cabane de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri

piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare;

turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei

Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai

mare, care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate,

mai ales după aderarea României la UE - de când acest acest lucru a

devenit obligativitate pentru ţările membre;

turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie

o serie de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc

numeroşi vizitatori şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie

sau relaxare; astfel de manifestări sunt:

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

Page 39: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

Festivalul Ţuicii

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social

În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel, în

perioada 1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările

sociale în staţiunea Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la 26.377 bilete în

anul 2005. În perioada analizată, în staţiune au venit 9,6 % din totalul persoanelor care

au primit bilet de tratament acordat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

La o analiză mai profundă se poate observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din

turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002 - 2005 au avut un bilet de tratament

balnear.

Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi

menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale,

agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi,

VIP, persoanele interesate de tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin

oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru

consumatorii de turism.

Evoluţia nr. de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane

276.342

291.699

334.817330.030

338.244

239.060

210.031

192.108

162.388

142.961

210.519

193.426

148.143

30.571

41.280

41.595

33.250

26.377

23.138

19.33316.23312.176

10.76519.26017.44113.624

9,0

11,4

9,5

12,412,5

9,79,2

8,47,57,5

9,19,09,2

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

nu

măr

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

%

Nivel naţional

Băile Herculane

%

Sursa datelor: date prelucrate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.Graficul nr. 13.

Page 40: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai

mare activitate turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca

mărime şi circulaţie turistică din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din

locurile de cazare existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de

turişti din Caraş - Severin.

De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de

înnoptări din judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea

atrage 9,6 % din totalul biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de

sănătate şi sistemului asigurărilor sociale de stat. Băile Herculane este promovată de

agenţiile de turism, care includ staţiunea în pachetele de turism balnear. Toate cele

prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e necesar, importanţa deosebită a

staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România.

3.2.2. Evoluţia numărului de turişti

În intervalul 2002 - 2006, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie

descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de

reducerea numărului de bilete de tratament subvenţionate de stat, de problemele

existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc.

Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005, după care s-a înregistrat o

revigorare a staţiunii, iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a intrat pe o curbă

ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie anuală de

3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77.028 turişti în anul 2006

numărul acestora era de doar 67.007 turişti.

Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele

înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în

perioada analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în

anul 2006.

În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de

mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada

analizată de 95,4 %, în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile

totale. Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini

în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35 % în anul 2002 la 3,0 % în

2006. Practic, ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de

Page 41: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune.

Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are

încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne.

Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane

6700760317

710267567777028

57667

679717196972135

64997

20102650305537084893

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

2002 2003 2004 2005 2006

per

soan

e

Total turişti Turişti români Turişti străini

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 6.

Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane

93,65 95,10 95,70 95,61 97,00

6,35 4,903,004,30 4,39

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2002 2003 2004 2005 2006

Turişti români Turişti străini

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş SeverinGraficul nr. 7.

Page 42: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor

străini, după ţara de origine.

Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2006

Ucraina5,6%

Republica Moldova6,2%

Austria4,5%

S.U.A.4,4%

Israel3,7%

Franta3,2%

Italia9,7%

Ungaria18,7%

Germania24,5%

Alte tari19,6%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 8.

Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu

ponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica

Moldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa

(3,2 %). În categoria alte ţări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii

Britanii, Danemarca, Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia,

Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia, Federaţia Rusă, China,

Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.

Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş -

Severin şi a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri,

atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2000 – 2006,

ponderea sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a

scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor

străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %, în timp ce pentru turiştii români

aceasta este de 69,5 %.

Page 43: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin

76,9572,33

69,71

62,0268,5571,40

76,61

63,01 63,5764,88

34,6638,77

50,0757,13

71,81

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

2002 2003 2004 2005 2006

%

Total turişti

Turişti români

Turişti străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 9.

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul

Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor

efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări

realizate de turişti în judeţul Caraş - Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor

efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru

caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.

Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul

înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total,

scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor

2002 - 2006 fiind de - 4,8 %. Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii

serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi

coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a

sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor

români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

Page 44: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean

93,80

86,8888,0990,3492,79

93,50

88,0289,1190,8693,23

37,00

52,52

68,85

77,1486,20

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

100,00

2002 2003 2004 2005 2006

Total turişti

Turişti români

Turişti străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 10.

Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului

692.750656.259

781.813881.763

860.307

686.160645.298767.688861.754

829.050

6.59010.96114.12520.00931.257

10,310,911,011,211,7

10,611,211,312,0

11,5

3,34,1

4,65,4

6,4

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

1.000.000

2002 2003 2004 2005 2006

zile

- t

uri

st

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

zile

/ t

uri

st

Total turişti Turişti români Turişti străiniDsej medie Dsej români Dsej străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 11.

În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor

este de circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din

numărul total.

Page 45: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

3.2.4. Durata sejurului mediu

Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este

reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în

perioada 2002 - 2006 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor

români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că

2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12

zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului

este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate în

perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc

în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite

culturale, turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi

populaţia unei destinaţii turistice.

An Total turisti Populatia Dens. circ.turistice

2002 6019 77 028 0,078

2003 6019 75 677 0,079

2004 6019 71 026 0,085

2005 6259 60 317 0,104

2006 6259 67 007 0,093

Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul

2005 faţă de anul 2002, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul

2006 faţă de anul 2005.

3.2.7 Funcţia turistică a staţiunii

Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica

si turistica permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si

doua cartiere: Zăvoi si Pecinişca.

Page 46: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV"

Elementele ofertei turistice

Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi)

Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci)

Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I)

Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale

Indicele de atractivitate al statiunii reale (I) Abaterea

1 2 3 4 5 6 7

I Mediul natural 40   127   190 63-Relief 5   20   36 16

Diversitate 1 3 3 7 7 4

Accesibilitate 3 5 15 8 24 9

Originalitate 1 2 2 5 5 3

-Clima 8   20   32 12

Temperatura medie

4 4 16 6 24 8

Precipitatii 2 1 2 3 6 4

Curentii de are 2 1 2 1 2 0

-Hidrografie 9   28   42 14

Ape minerale 1 4 4 9 9 5

Ape termominerale

1 3 3 5 5 2

Ape mezotermale 1 3 3 3 3 0Ape sodice 1 3 3 5 5 2

Ape clorurate 1 3 3 5 5 2

Ape bicarbonatate

1 3 3 5 5 2Ape (lacuri) sulfuroase

1 3 3 5 5 2

Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1

Lacuri sarate 1 3 3 3 3 0-factori cu potential terapeutic

11   37   26 -11

Emanatii diverse (mofete)

2 3 6 5 10 4

Namoluri sapropelice si de turba

2 4 8 2 4 -4

Nisipul (talazoterapia)

1 2 2 2 2 0

(bai de) aer 1 4 8 3 3 -5(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2

Namoluri minerale de izvor

1 3 3 1 1 -2

Saline 2 3 6 2 4 -2

Page 47: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

-Flora 2   4   15 11

Diversitate 1 2 2 8 8 6Originalitate 1 2 2 7 7 5

-Fauna 2   3   14 11

Diversitate 1 1 1 8 8 7Originalitate 1 2 2 6 6 4-Puritate 3   15   25 10

Aer 1 5 5 9 9 4

Apa 1 5 5 9 9 4

Sol 1 5 5 7 7 2

II Structuri materiale

30   102   206 104

-De cazare 8   28   55 27Cantitativ 5   16   37 21

Diversitate 1 3 3 7 7 4Capacitate 1 3 3 9 9 6Amplasare 2 4 8 8 16 8Estetica 1 2 2 5 5 3

Calitativ 3 4 12 6 18 6

-De alimentatie 6   21   39 18

Cantitativ 4   11   27 16

Diversitate 1 3 3 4 4 1

Capacitate 1 2 2 9 9 7Amplasare 1 3 3 7 7 4

Specific 1 3 3 7 7 4

Calitativ 2 5 10 6 12 2

-De transport 4   12   18 6Diversitate 2 3 6 4 8 2

Capacitate 2 3 6 5 10 4

-De agrement 3   8   16 8De zi 2 3 6 6 12 6

De noapte 1 2 2 4 4 2-De tratament 9   33   78 45Diversitate 3 4 12 9 27 15Capacitate 3 3 9 9 27 18

Amplasare 3 4 12 8 24 12

III Infrastructura

10   40   54 14

-De acces 5   20   20Feroviar 1 5 5 6 6 1

Rutier 2 5 10 7 14 4

Aerian 1 3 3 0 0 -3

Naval 1 2 2 0 0 -2

-De alimentatie 5   20   34Apa 1 4 4 6 6 2

Energie electrica 2 4 8 7 14 6

Combustibil 2 4 8 7 14 6

Page 48: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

IV Suprastructura

5   15   22 7

-Generala 2   6   9De organizare 1 3 3 4 4 1

De paza 1 3 3 5 5 2

-Turistica 3   9   13

De organizare 2 3 6 4 8 2

De paza 1 3 3 5 5 2

V. Mediul economic

5   17   15 -2

Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2Sectorul secundar 1 1 1 1 1 0Sectorul tertiar 2 4 8 4 8 0

VI. Mediul cultural

10   37   77 40

Manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri)

4 4 16 8 32 16

Patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati)

3 3 9 8 24 15

Patrimoniu neconstruit (folclor)

3 4 12 7 21 9

TOTAL 100,0 - 338 - 564 226

Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un

coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce

demonstreaza ca este o statiune solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata,

complexa si eficienta. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic. In urma

compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala), s-au

constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile Herculane dispune de un

potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii

turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si

izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in cazul

structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si

diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile,

din punct de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti.

Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii

unui aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita

Page 49: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul

mediului economic, Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.

In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un

potential natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice

complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive

statiuni balneoclimaterice din Romania, fiind si cea mai veche statiune

balneoclimaterica.

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a

staţiunii Băile Herculane

Page 50: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

4.1. Propuneri personale

Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de

următoarele elemente:

Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare

complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim

recunoscută;

bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare

negativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;

cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care

permite o diversificare a ofertei turistice;

prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între

limitele sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi

faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;

accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea

de cele navale-fluviale, pe Dunăre;

existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament

balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu

posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;

tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a

ansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de

epocă istorică;

potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;

apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile

turistice internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-

Muntele Mic, Oltenia de Nord.

4.2. Strategii

Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile

Page 51: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a

Uniunii Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva

elemente – cadru, de principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:

realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al

structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de

modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice

oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;

diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul

întregii staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;

dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a

dotărilor pentru divertisment cultural;

dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde",

ştrandul termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea

concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune;

modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;

monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare,

semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate

periclitate, la nivelul capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza

Regulamentului Parcului Naţional;

dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de

conservare, atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă

potabilă, dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;

îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare

de servicii turistice;

amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de

staţiune, pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona

staţiunea în sezonul estival, dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee

turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG. Este vorba de parcelele

(Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri), şi cantonul silvic

(loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri), malul lacului

Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel). Aceste propuneri de

amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe

Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre

Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări

Page 52: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi

eliminate campările dezorganizate;

dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu

amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;

evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie -

mediul natural şi construit;

4.3. Planuri de dezvoltare turistică

În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea

unor forme de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :

dotări de agrement, sport şi cultură

amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în

apropierea complexelor balneare

amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber

reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu

cultural, prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;

amenajarea unor peşteri pentru vizitare

Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime,

1-2 m înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o

temperatură de 50 - 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear

subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m);

"Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de

lângă Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant

datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei

fracturi, făcând un zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu

valoarea de unicat, având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi

ştiinţifice;

Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m

altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două

galerii: principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături

arheologice (50 m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete

mici calcaroase, pe podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul

mijlociu, prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi

biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii

Page 53: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

omului în peşteră", care să fie unic în România, după ce se realizează

lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea acesteia;

Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775

m), are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată,

peştera poate fi vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea

peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces ;

amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare

eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului

prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest

sens, următoarele:

reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi,

pantă de înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor

pietonale tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria

limitrofă centrului staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare,

bornare;

amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor

balneare, pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.

amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat

piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre

Izvorul Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări:

igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de

retenţie / piscină subterană, montarea de obiecte de mobilier specific,

confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuţe, cuier pentru haine),

iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece ; la exteriorul galeriei, se

amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă amenajată pentru

plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor chioşcuri de

răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN

67D ;

amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf.

Domogled (1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va

instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi

răcoritoare, cafea şi din care se va putea admira peisajul.

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Page 54: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari

Valori folclorice si etnografice:

Manifestari folclorice - Sarbatoarea

Liliacului - organizata la Carasova

--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local

imediata vecinătate cu UE

administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează

Obiective de mare interes turistic:Parcul National Domogled - Valea Cernei

--existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii)

curiozitatea unor categorii de turişti pentru România

ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional

-apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.

--lipsa reclamei implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale

strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate

-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale

--lipsa colaborării cu operatorii de turism

implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie

ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional

-Monumente de arta plastica si

conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane

--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare

protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia

dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ

-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)

reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului

o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ

-Obiective economice de interes turistic:

- Lacul de acumulare Baile Herculane

situat in amonte de "Sapte Izvoare

--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei

perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor

Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;

--companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului

Bogata mostenire isotorica si

--calitatea proastã a serviciilor

Page 55: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.

--dezvolaterea haotică a infrastructurii--administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului

Page 56: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Concluzii

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre

cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune

datează din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor

reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului

nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL,

dermatologice, obezitate etc.).

Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului

statiune balneara Băile Herculane.

În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare

cu apă termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au

fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de

debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a

constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea,

tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de

aeroionizarea staţiunii.

Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele

argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:

Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic,

falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;

Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care

necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie;

Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru

rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică;

Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase

arboreturi din Europa;

O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;

O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);

Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;

Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:

56

Page 57: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;

- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;

- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în

sectoarele de chei;

- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;

Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul

balnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi

educaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme.

57

HARTA DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIUSc. 1: 350.000

Hartă prelucrată după „România – Atlas rutier”, editată de Direcţia Topografică Militară

Page 58: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

Bibliografie

1. Băltăreţu A., Neacşu N. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2008

2. Florescu C. (coord) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.

3. Ghinea D. – Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,

2002.

4. Berlescu Elena - Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL,

Bucureşti, 1996.

5. Cucu V., Ştefan M. - Ghid - Atlas al monumentelor istorice. Ed. Sport - Turism

Bucureşti, 1979.

6. Pricăjan A. - Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972.

7. Teodoreanu Elena, Dacos – Svoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. -

Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport - Turism, Bucureşti,

1984.

8. Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodorescu Elena, Grigore L. - Cura

balneoclimatică în România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984.

9. Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr. - Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din

România, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986.

10.Gh. Vlasceanu, I. Ianos - “Orasele Romaniei” Casa Editoriala ODEON, Bucuresti,

1998.

11.M. Cândea, G. Erdeli, T. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism, Ed.

Universitatii din Bucuresti, 2000.

12.V. Glăvan – Turismul in Romania, Ed. Economica, Bucuresti, 2000.

13. I. Iordan, S. Bonifaciu – Romania. Ghid Turistic, Ed. Garamond, 1997.

14.R. Minciu – Economia Turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003.

15.N. Neacsu, O. Snack, P. Baron - Economia Turismului,Ed. Pro Universitaria,

Bucuresti, 2001.

16.Pliante statiuni si hoteluri, reviste de turism.

17.Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile

Herculane. INCDT Bucureşti, 2001.

18.Date preluate de la Primăria Băile Herculane şi de la agenţii de turism din localitate.

58

Page 59: Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..

19.Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin.

20.Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. Primăria Băile Herculane,

2006.

21.www.alpinet.org

22. www.carpaţi-valea-cernei.com

23. www. domogled - cerna .ro

24. www.funtour.ro

25. www.insse.ro

26. www.baileherculane.ro

27. www.baile-herculane.ro

28. www.ici.ro

29. www.wikipedia.org

30. www.statiunea-baile-herculane.com

31. www.tourismguide.ro

59


Recommended