ANALIZA SERVICIILOR DE TRANSPORT ȘI TELECOMUNICAȚII PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Student:Cimpean Alexandru

Master Logistica Industriala Anul II

Profesor Coordonator:

Prof. dr. ing. Mircea BADESCU

Cap1. Serviciile de transport pe piața românească

1.1 Obiectul şi importanţa activităţii de transport

Transporturile reprezintă sistemul circulator al întregii planete şi în acelaşi timp, al fiecărei ţări în parte, având implicaţii profunde în domeniul producţiei materiale şi al schimbului.

Transporturile reprezintă un sistem dinamic si raţional care a cunoscut o permanentă dezvoltare cantitativă, calitativă şi structurală, ţinând pasul cu dezvoltarea producţiei, a ştiinţei şi tehnicii, contribuind nemijlocit la dezvoltarea forţelor de producţie, la creşterea economică pe plan mondial.

Activitatea de transport este o ramură distinctă a producţiei materiale, a activităţii economice în general, cu caracteristici proprii.

1.2 Rolul transporturilor în societate

Transportul reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale. În România transporturile, alături de depozitare şi comunicaţii, reprezintă aproape 10% din PIB.

Dezvoltarea transporturilor, apariţia de noi mijloace de transport perfecţionate şi specializate a permis specializarea şi schimbul de activităţi, formarea pieţei naţionale şi a pieţei mondiale, dezvoltarea comerţului pe plan intern şi internaţional.

Transporturile oferă mari posibilităţi de economii de scală, existând o proporţie mare a costurilor fixe care distribuite pe un număr mai mare de utilizatori determină reducerea costurilor unitare.

O caracteristică importantă a transporturilor este aceea că ele nu creează produse materiale ci servicii, adică efecte utile de deplasare în spaţiu a mărfurilor şi produselor.

a)Transporturi rutiere:

Transporturile rutiere de persoane şi mărfuri sunt realizate de un număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii, în majoritatea ţărilor tarifele fiind fixate în mod liber.

Transportul rutier reprezintă mijlocul de transport privilegiat şi pentru transportul de persoane, atât în interiorul localităţilor, cât şi la nivel national şi internaţional, datorită mobilităţii ridicate, accesibilităţii până în cele mai izolate regiuni, cât şi costurilor reduse în comparaţie cu alte mijloace de transport.

1.3 Clasificarea transporturilor

În funcţie de obiectul lor, transporturile sunt:

- transporturi de persoane;

- transporturi de lucruri (mărfuri). În funcţie de căile de transport pe care se realizează,

transporturile sunt:

a) transporturi rutiere;

b) transporturi feroviare;

c) transporturi fluviale şi maritime;

d) transporturi aeriene;

e) transporturi prin conducte magistrale;

Asemenea tuturor serviciilor, serviciul de transport nu poate fi stocat. De aceea este necesară dezvoltarea şi organizarea solidă a bazei tehnicomateriale, creşterea vitezei tehnice şi comerciale a mijloacelor de transport, utilizarea deplină a capacităţii acestora şi eliminarea transporturilor în gol sau cu încărcătură parţială, astfel încât nevoile de transport ale societăţii să poată fi satisfăcute cu cheltuieli minime de muncă socială.

b)Transporturi feroviare:

Transporturile feroviare de persoane şi mărfuri sunt, în cea mai mare parte, efectuate de întreprinderi foarte mari, naţionale, multe dintre ele apaţinând în întregime statului. Din punct de vedere al ofertei asistăm la o situaţie de monopol natural, în timp ce din punct de vedere al cererii, mai ales în privinţa transportului de persoane, vorbim de concurenţă puternică (foarte mulţi beneficiari cu cerinţe diferenţiate), ceea ce conduce la controlul tarifelor de către puterile publice.

Rolul tarifelor se manifestă în următoarele direcţii:

1. Reflectarea în mod justificat a cerinţelor legii valorii, asigurării rentabilităţii activitaţii de transport feroviar per total, dar în acelaşi timp pe produse în mod diferinţiat; stimularea raţionalizării transporturilor; stimularea folosirii capacităţii de transport (încărcare) a vagoanelor.

2. Reducerea staţionării mijloacelor de transport sub operaţiuni de încărcare-descărcare, respectiv folosirea vagoanelor la cât mai molte transporturi.

În activitatea de transport si expediţii se folosesc următoarele tarife:

-locale - prevăd nivelul taxelor de transport pentru diferite categorii de mărfuri de la punctul de frontieră al unei ţări la o staţie din interior sau de la o staţie din interior la punctul de frontieră.

- internaţionale - sunt folosite în traficul internaţional pentru plata taxelor de transport, a mărfurilor de import-export. Acestea pot fi: tarife de tranzit, tarife directe, tarife comune, tarife speciale, oficiale, reduse.

c)Transporturi maritime:

Transporturile maritime sunt de regulă realizate de un număr limitat de întreprinderi mari şi mijlocii, multe dintre acestea activând într-un mediu internaţional.

Tarifele sunt stabilite la conferinţe, practicându-se însă şi alte tarife în contextul tendinţei de liberalizare a schimburilor internaţionale. Transportul maritim asigură derularea a cca.75-80% din totalul traficului mondial de mărfuri întrucât reprezintă modalitatea de transport cea mai ieftină.

d)Transporturi fluviale:

Transporturile fluviale se situează pe locul doi după transporturile maritime în privinţa costurilor de transport, fiind de 2-3 ori mai ieftine decât transportul feroviar şi cu mult mai ieftine decât transportul rutier şi aerian. Competitivitatea transportului fluvial se datorează în primul rând capacităţii mari de transport a mijloacelor fluviale, ceea ce conduce la cheltuieli mai mici pe tona de marfă transportată.

1.4 Cererea de transport

Piaţa serviciilor de transport este reprezentată de ansamblul relaţiilor de vânzare cumpărare care au loc în domeniul expediţiilor şi transporturilor sub forma confruntării cererii de servicii cu oferta capacităţilor de expediţii şi transport existente pe piaţă.

Cererea de transport reprezintă o cerere derivată, ceea ce înseamnă că transportul este un consum intermediar faţă de un consum final la destinaţie. Alegerea unei modalităţi de transport este o component aleatoare mai importantă decât în celelalte forme de consum. Semnificaţia noţiunii de cerere este mai largă decât cea de trafic, astfel încât cererea de transport reprezintă un potenţial de trafic, cererea nu se va realiza însă, decât dacă există condiţii de transport corespunzatoare.

În formarea cererii de transport factorul decisiv îl reprezintă producţia de mărfuri şi capacitatea de transport proprie a unităţilor beneficiare.

1.5 Oferta de transport

În esenţă, oferta de servicii de transport este alcătuită din ansamblul prestaţiilor prin intermediul cărora se realizează deplasarea mărfurilor dintr-un loc în altul.

Oferta, ca şi cererea, este determinată, în dimensiunea ei, de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt tehnologia, costul prestaţiei, taxele, preţul altor produse , preţul resurselor, numărul ofertanţilor, perspectivele pieţii, condiţiile naturale, economice.

Realizarea unor servicii de calitate la standarde europene presupune adaptarea permanentă a pachetului de oferte de expediţii şi transporturi demărfuri la cererea manifestată pe piaţă. Raportul calitate – preţ este completat de profesionalismul lucrătorilor, de evoluţia tehnică şi chiar de cuceririle ştiinţei

Cap2. Serviciile de transport pe piata internțională

Industria transporturilor este o parte importantă a economiei Uniunii Europene. Sectorul de transport joacă un rol strategic în UE, reprezentând aproximativ 5% din produsul intern brut şi adjudecând peste 10 milioane de angajaţi din UE.

Politica europeană a transporturilor este una dintre primele politici comunitare comune, baza sa legală fiind stabilită încă din 1957, prin Tratatul de la Roma, de înfiinţare a Comunităţii Economice. Scopul principal al acestei politici a fost liberalizarea serviciilor şi deschiderea pieţelor de transport pentru a facilita realizarea pieţei interne.

Pe lângă deschiderea pieţelor transporturilor şi crearea condiţiilor de concurenţă echitabilă, modelul unei „mobilităţi durabile” a dobândit în ultimii ani o semnificaţie din ce în ce mai importantă

Există o serie de documente fundamentale ale acestei politici, care

stabilesc obiectivele politicii comune de transport şi măsurile ce trebuie să fie luate în vederea realizării acestor obiective:

În luna decembrie 1992, Comisia a publicat prima Carte Albă cu privire la „Dezvoltarea viitoare a politicii de transport comune”, care a subliniat deschiderea şi integrarea pieţei de transport din UE;

În luna septembrie 2001, Comisia a publicat o altă Carte Albă - „Politica de transport europeana în anul 2010: e momentul deciziei”, care a accentuat importanţa schimbării ponderii unor moduri de transport, eliminării ambuteiajelor, considerării utilizatorilor ca fiind centrul politicii de transport şi gestionării efectelor globalizării;

În anul 2006, Comisia a publicat o analiză interimară a Cărţii Albe din anul 2001‚ „Menţinerea Europei în mişcare - mobilitatea durabilă a continentului nostru”, care a atras atenţia asupra schimbărilor intervenite în domeniu începând cu anul 2001, precum extinderea UE, îngrijorări crescânde cu privire la securitate şi terorism, accelerarea globalizării;

2.1 Particularitățile transporturilor internaționale

Prin transporturi internaționale întelegem acele transporturi care tranversează cel puțin o frontieră de stat, punctele de expediere și de destinație a mărfii sau pasagerilor fiind situate în țări diferite.

Transporturile internaționale reprezintă mijlocul material ce stă la bază relațiilor economice ale unei țări cu celelalte țări ale lumii. Ele continuă procesul de producție în sferă circuitului economic mondial și reprezintă un sistem tehnico-economic complex prin intermediul căruia o parte din produsul social este realizată pe piețele externe în schimbul altor mărfuri necesare economiei naționale, contribuind direct la modificările de structură, cantitate și calitate în produsul intern brut (P.I.B), produsul național brut (P.N.B) și produsul național net (P.N.N).

În zilele noastre transporturile internaționale au devenit efectiv o componentă tot mai importantă a strategiei desfacerii mărfurilor pe piețele externe cunoscută sub numele de logistică.

Între starea economiei mondiale și cea a transporturilor internaționale există o legătură cauzală obiectivă. Starea transporturilor internaționale depinde de starea comerțului mondial, iar aceasta din urmă depinde de starea economiei mondiale. Dacă economia mondială se află într-o perioadă de avânt, de expansiune economică, aceasta va determina o creștere a comerțului mondial și o cerere sporită de mijloace de transport si invers.

În principiu, nivelul și dinamică prețurilor serviciilor de transport internațional sunt determinate de raportul dinamic dintre cererea și oferta de transport. Nivelul lor tinde să crească dacă cererea crește mai repede decât oferta și invers. Pe termen lung prețurile serviciilor de transport internațional manifestă o tendința generală de creștere

Cap3. Serviciile de telecomunicații pe piața românească

3.1 Prezentarea serviciului de telecomunicație

Serviciile de telecomunicații au rolul de a satisface multitudinea trebuințelor oamenilor,de a influența nivelul și calitatea consumului final. Telecomunicaţiile joacă un rol esenţial în dezvoltarea unei societăţi şi de asemenea influenţează stilul de viaţă al oamenilor.

Actualmente reţelele trebuie să facă faţă acestor cerinţe de creştere a traficului, a cerinţelor de bandă impuse noilor servicii şi a concurenţei deosebite apărută după realizarea pieţei de telecomunicaţii.

Noile tehnologii, utilizate în comutaţie, transmisiuni, semnalizare, procesarea detelor distibuite, managementul reţelelor, au făcut posibilă crearea rapidă a unor reţele fiabile şi creşterea inteligenţei lor.

Telecomunicațiile fac posibil ca informațiile, știrile, emisiunile de divertisment și filmele să ajungă în casa fiecăruia dintre noi.

Evoluţia serviciilor moderne pentru producţie poate fi prezentată ca succesiune a trei “valuri” şi anume: apariţia şi cristalizarea serviciilor cu rol periferic pentru întreprinderi (primul val); tendinţa de externalizare a serviciilor (al doilea val); dezvoltarea explozivă a serviciilor “avansate” de producţie (al treilea val).

În ultimele decenii serviciile au dobandit un rol tot mai important în progresul economico-social și au o contribuție semnificativă la crearea produsului intern brut și la ocuparea forței de muncă, fapt ce a contribuit la dezvoltarea puternică a economiei naționale

3.2 Rolul serviciilor de telecomunicație

România este o ţară în care sectorul comunicaţiilor cunoaşte o creştere accelerată după Revoluţia din 1989. Televiziunea publică (Televiziunea Română), postul de radio public (Societatea Română de Radiodifuziune) şi agenţia de presă Rompres sunt singurele companii de stat din acest domeniu, care este coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei .

Există aproximativ 4,1 milioane de linii fixe de telefonie, principalii furnizorii fiind Romtelecom (deţinut de grupul elen OTE), RCS & RDS şi UPC România şi aproximativ 19 milioane de utilizatori de telefonie mobilă.

Furnizorii de telefonie mobilă sunt Vodafone România, Orange România, Zapp Mobile, Cosmote România

Piaţa românească de telecomunicaţii a atins o valoare de cinci miliarde de Euro în anul 2008, iar pentru anul 2009 valoarea este estimată la patru miliarde euro.

3.3 Conținutul serviciilor de telecomunicații

Serviciile de telecomunicații cuprind:

telefonie fixă; internet; televiziune prin cablu; voice-mail; radio; telefonie mobilă;

3.4 Factori de influență ai pieței serviciului de telecomunicații

Factorii economici și sociali:

-veniturile –prețurile/tarifele;

Progresul tehnico-stiintific;

Factorii psihologici și de civilizație:- sensibilitatea la calitatea serviciilor;

Factor demografic:

-din mediul urban(85%);

-din mediul rural(15%).

3.5 Oferta de telecomunicații

Oferta de servicii în telecomunicaţii este formată în principal de servicii de telefonie vocală şi servicii de telex la care se adaugă şi servicii de televiziune prin cablu , servicii de conectare prin internet, transmisii de date, voicemail, paging şi servicii de telefonie mobilă.

Din aceste servicii, cele de telefonie vocală deţin prioritatea centrală în cadrul strategiei de dezvoltare a Societăţii ROMTELECOM SA.

Această ofertă este condiţionată de capacitatea echipată a centralelor telefonice. Pe măsură ce această capacitate instalată de linii telefonice va creşte şi oferta de servicii de telefonie va fi mai mare.

Din punct de vedere structural, oferta de servicii în telecomunicaţii se împarte în două categorii de servicii :

-de bază;

-periferice.

3.6 Cererea de telecomunicații

Cererea de servicii în telecomunicaţii face parte din nevoile primare ale consumatorilor, alături de cele de igienă, şi sănătate, transport, reparaţii şi întreţinere şi au o elasticitate foarte scăzută.

Cererea de servicii este mult mai mare din punct de vedere al volumului convorbirilor telefonice ale persoanelor juridice. Persoanele juridice care deţin 10% din totalul abonaţilor aduc 80% din venituri, în timp ce abonaţii rezidenţiali, care deţin o pondere de 90% în totalul abonaţilor aduc venituri de 20% din total.

O cerere de servicii care deja cunoaşte o dezvoltare ridicată este cea de servicii de conectare la INTERNET . În următorii ani, datorită dezvoltării explozive în domeniul telecomunicaţiilor şi în domeniul informaticii se va simţi nevoia acută de informaţii noi şi ,,calde”.

4.Serviciile de telecomunicații pe piața internatională

Telecomunicațiile sunt prin execlență o activitate internațională.

Dezvoltarea tehnologică și implicțiile politice ale utilizării telecomunicațiilor pledează pentru o abordare globală, facilitată de colaborarea între state și eventual sectorul privat în cadrul unor organizții internaționale.

Multitudinea organizațiilor internaționale interguvernamentale al căror obiect de activitate principal este legat de telecomunicații are mai multe explicații: tradiția în domeniu, rolul important jucat de telecomunicații, nevoia de vizibilitate și pluralitatea de interese care pot fi reprezentate optim în anumite cadre organizatorice specifice, între ele.

4.1 Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) este cea mai veche dintre organizațiile internaționale interguvernamentale, fiind practice și practicând însuși prototipul acestora.

România a participat activ la activitățile UIT încă din 1865, în special, prin trimiterea unor delegații la diverse reuniuni organizate de UIT, găzduirea unor evenimente sub egidă UIT și contribuții tehnice, spre exemplu, propuneri de rezoluții, la diverse reuniuni.

Exista 5 membrii de sector din România, și anume Romtelecom, la sectorul de standardizare, Radiocomunicații, la sectorul de radiocomunicații și Telemobil, Topex și Logic Telecom, la sectorul de dezvoltare.

Obiectivele UIT sunt următoarele:

Să mențină și să extindă cooperarea internaționaăl între statele membre în vederea ameliorării și utilizării raționale a telecomunicațiilor.

Să promoveze și să crească participarea diverselor entități și organizații la activitățile sale și să faciliteze cooperarea fructuoasă între acestea și statele membre în vederea atingerii obiectivelor UIT.

Să promoveze și să acorde asistență tehnică țărilor în curs de dezvoltare în domeniul telecomunicațiilor și să promoveze mobilizarea resurselor necesare pentru ameliorarea accesului la servicii de telecomunicații în aceste țări.

Să promoveze dezvoltarea echipamentelor și utilizarea lor cât mai eficientă în vederea creșterii eficiețtei serviciilor de telecomunicțtii, crescandu-le utilitatea și făcându-le pe cât posibil, disponibile pentru public.

Să promoveze extinderea beneficiilor noilor tehnologii de telecomunicații la toata lumea.

Să armonizeze acțiunile statelor membre și să promoveze cooperarea fructuoasă și constructivă între statele membre și membrii de sector în atingerea acestor scopuri.

Să promoveze, la nivel internațional, adoptarea unei abordări globale a chestiunilor legate de telecomunicații în societatea și economia informațională globală, prin cooperarea cu alte organizații interguvernamentale mondiale sau regionale, precum și cu organizațiile neguvernamentale relevante.

Principalele activități ale UIT

Este cea mai importantă organizație de standardizare în domeniul telecomunicațiilor. Standardele elaborate de UIT acoperă practic toate aspectele telecomunicațiilor. Colaborarea cu alte organizații de standardizare, globale sau regionale, a permis reducerea incompatibiltăților și accelerarea ritmului de introducere a unor noi tehnologii.

UIT constituie un forum de dezbatere adecvat pentru noile orientări ale sectorului și promovarea unor noi modele economice și tehnologice. Aceste dezbateri pot avea loc atât în cadrul adunărilor și conferințelor cât și în cadrul Forumului de poltici de telecomunicații, al Seminarului global pentru expediții în reglementare sau în alte întâlniri organizate periodic.

Secretarul general al UIT servește ca depozitar al unor trasee legate de telecomunicații, cum ar fi acordurile regionale de radiodifuziune Stockholm 61, Geneva 75, Geneva 84 si Rio de Janeiro 75, Memorandumul de ințelegere privind GMPCS ( Comunicțtii Mobile Globale Personale prin Satelit) și este ținut la curent de depozitarii respectivi privind evoluția unor tratate sau organizații pentru care UIT este importantă (ITSO, IMSO).

5. Bibliografie

Economia serviciilor, Maria Zaharia, Roxana Stan , Cristina Vadineanu, Marian Bucuioc

Economia serviciilor, Veronica Ionașcu, Camelia Pavel Rețeaua de transport european la orizontul anului 2020, Kopecky M. Transporturi și expediții internaționale, Constantin Alexa Transporturi și asigurări, C. Alexa, V. Ciucurel Poșta și telecomunicațiile în România, Gheorghe Enciu Telecomunicațiile factor activ în dezvoltarea societății, Gheorghe

Enciu Telecomunicațiile anului 2000, Nicodim Noveanu Organizații internaționale de telecomunicații la care România este

parte, Ioana Maria Slăvescu, Victor Sorin Grigorașcu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunica%C8%9Biile_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://www.business24.ro/articole/servicii+telecomunicatii

http://itmoldova.com/2012/12/12/dezbateri-in-cadrul-conferintei-mondiale-privind-telecomunicatiile-internationale/

http://www.anrceti.md/fileupload/12 http://ro.wikipedia.org/wiki/Transporturile_%C3%AE

n_Rom%C3%A2nia http://www.untrr.ro/info-untrr-anul-ii-nr-8-18-august-

2005/actualitatea-in-transporturile-rutiere-internationale.html#.Uq2kZfRdW6M

http://static.anaf.ro/static/10/Vrancea/Preciz-transport-international-de-persoane.pdf