Analiza se a rdc proiect pentru consultare

1

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU

Analiza socio-economica a Regiunii de Dezvoltare Centru

Februarie 2015

2

CUPRINS

I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE .............................................................................................. 3

1.1 Amplasare ............................................................................................................................... 3

1.2 Relief ........................................................................................................................................ 3

1.3 Clima ........................................................................................................................................ 3

1.4 Reţeaua hidrologică ................................................................................................................ 4

1.5 Apele subterane ...................................................................................................................... 6

1.6 Resursele solului ..................................................................................................................... 7

1.7 Resurse minerale utile ............................................................................................................ 9

1.8 Fauna şi flora ........................................................................................................................ 10

II. SISTEMUL DE AŞEZĂRI ................................................................................................... 15

2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate ......... 15

2.2 Euroregiuni. .......................................................................................................................... 18

3.1 Numărul populaţiei. ............................................................................................................. 21

3.2 Structura de gen a populaţiei. ............................................................................................. 22

3.3 Vîrsta medie a populaţiei. .................................................................................................... 23

3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă. ....................................................................... 24

3.5 Densitatea populaţiei. ........................................................................................................... 25

3.6 Indicii sarcinii demografice. ................................................................................................ 26

III. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ .................................................................... 32

4.1 Populaţia activă. ................................................................................................................... 32

4.2 Populaţia ocupată. ................................................................................................................ 32

4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice. .................................................... 35

4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut. ................................................................................. 37

4.5 Şomajul .................................................................................................................................. 38

4.6 Dezvoltare umană ................................................................................................................. 41

IV. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII ............................................................................. 46

5.1 Infrastructura transportului .............................................................................................. 46

5.2 Infrastructura de utilităţi .................................................................................................... 49

5.3 Infrastructura educaţională, de sănătate şi socială .......................................................... 58

VI. ECONOMIA REGIUNII ŞI MEDIUL DE AFACERI ...................................................... 78

6.1 Contextul economic naţional şi regional ........................................................................... 78

6.2 Structura economică sectorială ......................................................................................... 81

Agricultura. ................................................................................................................................. 81

Industria. ..................................................................................................................................... 84

Antreprenoriatul ......................................................................................................................... 86

Turism ....................................................................................................................................... 101

6.3 Zonele Economice Libere. Parcurile Industriale. .......................................................... 105

3

I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE

1.1 Amplasare

Regiunea de Dezvoltare Centru este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu

România (Regiunea Nord-Est,județele Iași și Vaslui), la Est cu Regiunea de Dezvoltare Transnistria

(r. Rîbniţa și r. Grigoriopol), la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud (r. Căuşeni, r. Cimişlia și r.

Leova), la Nord cu Regiunea de Dezvoltare Nord (r. Făleşti, r. Sîngerei și r. Floreşti), la Centru – cu

Regiunea de Dezvoltare mun. Chișinău.

Suprafaţa regiunii este de 10 636 km² (1 063 600 mii ha), ceea ce constituie 31% din suprafaţa totală

a ţării, fiind cea mai mare regiune a Republicii Moldova.

1.2 Relief

Regiunea de Dezvoltare Centru, o porțiune a interfluviului Prut-Nistru, face parte din Cîmpia Est-

Europenă plată, avînd o suprafață relativ omogenă. Relieful este reprezentat prin sisteme de terase

fluviale şi albii majore, reţeaua ramificată de ravene, vîlcele şi hîrtoape, versanţi cu pante şi

expoziţii diverse, cu focare de alunecări de teren.

Suprafeţele interbazinale ocupă 23%, albiile majore ale rîurilor – 18%, versanţii deluviali – 15%, de

alunecare – 32%, versanţii de surpare-grohotiş – 2% şi alte tipuri de versanţi – 10% din suprafaţa

regiunii.În anii 1960-1980 a crescut considerabil impactul antropic asupra geosistemelor, formîndu-

se relieful tehnogen, care ocupă circa 29% din teritoriu.

În componenţa RDC intră, într-o măsură mai mare sau mai mică, următoarele 6 unităţi

geomorfologice: Cîmpia Prutului de Mijloc, Podişul Nistrului, Dealurile Ciulucului, Podişul

Codrilor Bîcului, Cîmpia Nistrului Inferior şi Podişul Moldovei de Sud1.

Înălţimile medii ale dealurilor variază între 200-250 m deasupra nivelului mării, iar cea mai înaltă

culme din Moldova – Dealul Bălăneşti (430 m) se află în RDC. Renumitul pedolog rus Vasilii

Dokuceaev a numit această regiune “Elveţia basarabeană”2

1.3 Clima

Clima reprezintă un component de bază al mediului, care, direct sau indirect, influenţează starea şi

productivitatea ecosistemelor, formează condiţiile de viaţă şi activitate a omului. În spațiul nostru

clima se caracterizează prin ierni blînde şi scurte şi veri călduroase şi de lungă durată. Este cunoscut

faptul, că regimul climatic, în special cel termic şi pluvial, în mare măsură influențează circulaţia

atmosferică. Clima din Regiunea de Dezvoltare Centru reprezintă rezultatul interferenţei diferitor

tipuri de mase de aer: polar, arctic şi tropical.

Temperatura medie lunară în regiune constituie 9,20C. În cea mai rece lună a anului (ianuarie)

temperatura medie constituie -3,30C, în cea mai caldă – iulie, valorile termice lunare ating +20,6

0C,

astfel amplitudinile termice fiind de 17,30C. Extremele termice în expresie absolută, la fel, variază

esenţial. Temperatura medie a aerului constituie +9C. Minimul absolut al temperaturii revine

lunilor ianuarie – 30-32C şi maximul lunii iulie +39-40.

1 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:

BonsOffices, 2014, pp. 7-10. 2 Op.cit., p 27.

4

Poziţia sa geografică în sud-estul Europei condiţionează perioada îndelungată a zilelor însorite. În

lunile de vară (iulie-august), aceasta constituie 260-300 ore, în cele de iarnă 50-75 ore. Durata

timpului însorit şi înălţimea soarelui deasupra orizontului, determină cantitatea radiaţiei solare

venită la suprafaţa terestră în regiune. În perioada aprilie-septembrie sumele lunare a radiaţiei directe

depăşesc valoarea de 220 mj/m², iar valorile maxime a radiaţiei directe se înregistrează în lunile de

vară (iunie-iulie) şi constituie 380 mj/m². Indicii numerici a radiaţiei globale în partea centrală a

regiunii înregistrează cca 4500 mj/m².

De cantitatea de radiaţie ajunsă la suprafaţa terestră, de specificul celei din urmă de a reflecta şi a

asimila această energie, depind, în mare măsură, resursele climatice a teritoriului dat. Lipsa

lanţurilor muntoase orientaţi altitudinal „predispune” acest teritoriu advecţiei maselor de aer reci,

care condiţionează îngheţurile periculoase în anotimpurile de tranziţie şi valurile de căldură, ultimele

favorizând manifestarea secetelor îndelungate şi severe. În ultimii ani se înregistrează sporirea

variabilităţii generale a climei însoţită de majorarea evidentă a frecvenţei fenomenelor climaterice de

risc.

Cantitatea de precipitaţii atmosferice diferă de la o lună la alta pe parcursul anului. Cele mai mari

cantităţi se înregistrează în luna iunie, valoarea constituind 92 mm. Cele mai mici cantităţi se

observă în anotimpurile de tranziţie, cu precădere în lunile octombrie (35 mm) şi martie (36 mm).

Suma anuală a precipitaţiilor atmosferice constituie 636 mm.

Schimbările globale de climă din ultimii ani şi-a lăsat amprenta şi asupra stării climei regionale.

Astfel, temperatura medie anuală a aerului – indicator al procesului de încălzire, pentru regiunea de

centru înregistrează o creştere rapidă cu 0.01ºC/an pe parcursul anilor 1887-2010, ceea ce determină

necesitatea de adaptare pentru aceste schimbări.

1.4 Reţeaua hidrologică

Reţeaua hidrologică RDC este străbătută de 3 cursuri importante de apă: rîul Nistru, rîul Prut şi rîul

Răut. Celelalte rîuri (Ciulucul Mare, Ciulucul Mic, Cernea, Cogîlnic, Botna, Icheli, Ivanos, Ivancea,

Brătuleanca, Şoltoaia, Gîrla Mare, Lăpuşniţa și Nîrnova) sînt afluenţi ai celor 3 rîuri mai mari.

Sursele principale de alimentare a rîurilor sînt apele subterane, ploile şi zăpada. Regimul hidrologic

natural al rîurilor Nistru, Prut şi al afluenţilor lor în mare măsură este denaturat de crearea barajelor

şi rezervoarelor de acumulare a apei.

Principalele surse de apă ale Regiunii de Dezvoltare Centru le reprezintă r. Nistru şi r. Prut. 73% din

bazinul hidrografic Nistru se află pe teritoriul regiunii, 23% din bazinul hidrografic Prut şi doar 4%

este ocupat de bazinul hidrografic Cogîlnic. Din cadrul bazinelor rîurilor medii şi mici ale regiunii,

cea mai mare suprafaţă îi revine bazinului Răut (peste 2500 km2), urmat de bazinul Bîc (peste 1500

km2), peste 500 km

2 revin bazinelor Botna şi Ichel, iar restul bazinelor au o suprafaţă mai mică de

500 km2.

Debitul mediu multianual de apă al r. Nistru, post Bender este de 292 m3/s iar al r. Prut, post

Ungheni este de 76,9 m3/s. Debitul specific se încadrează în limitele 5,06 l/s km pentru Prut şi 5,45

l/s km pentru Nistru, iar stratul scurgerii se ridică la valori de 160 mm pentru Prut şi 172 mm pentru

Nistru. Volumul mediul al r. Prut este de 2,33 km3 de apă pe cînd volumul r. Nistru se ridică peste 9

km3.

5

Figura 1.4.1. Reţeaua hidrografică a Regiunii de Dezvoltare Centru

Acumulările de apă din Regiunea de Dezvoltare Centru ocupă o suprafaţă de 156 km2, ceea ce

constituie 1,48 % din suprafaţa totală a regiunii. Cel mai mare număr de acumulări de apă este

caracteristic pentru raioanele Orhei, Hînceşti, şi Ungheni iar cel mai mic– pentru raionul Dubăsari.

Însă, după estimarea ponderii suprafeţei acumulărilor de apă raportată la suprafaţa raionului

administrativ, raionul Dubăsari ocupă loc de frunte fiind urmat de Rezina. O pondere mică a

suprafeţei acumulărilor de apă de sub 0,1% este înregistrată în raioanele Criuleni, Călăraşi,

Nisporeni, Străşeni. În prezent, volumul de apă total al acumulărilor de apă din Regiunea de

Dezvoltare Centru3 se estimează aproximativ la 500 mln.m

3.

Conform datelor Serviciului Meteorologic de Stat, organ ce se ocupă de monitorizarea stării chimice

și ecologice a apelor de suprafață, calitatea apei r. Nistru și al r. Prut a corespuns Indicelui Poluării

apei claselor II-III (curată-moderat poluată). Iar apa rîurilor mici se caracterizează printr-un grad

înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriți, compuși ai cuprului, produse petroliere, substanțe ce

degradează biologic, depistîndu-se 21 de cazuri de poluare excepțională (r. Bîc, r. Rîut și r. Ichel).


BonsOffices, 2014, p. 18

6

1.5 Apele subterane

RDC dispune de rezerve semnificative de apă potabilă. O importanţă deosebită pentru dezvoltarea

RDC o au apele subterane din straturile acvifere freatice şi de adîncime. Spre deosebire de apele

subterane adînci, apele freatice sînt supuse unei poluări antropice intense. Din cantitatea totală de

ape subterane de adîncime cercetate, circa 50% nu pot fi recomandate în scopuri potabile fără o

tratare preliminară. Aceste ape se caracterizează prin conţinut ridicat de mineralizare, fluor,

hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac şi alte elemente.

S-a constatat că aproximativ 75% din populația rurală a regiunii utilizează în gospodării apă din

fîntîni de mică adîncime care, în majoritatea lor, nu corespund normelor sanitaro-epidemeologice. În

anul curent, în RDC s-a înregistrat și o epidemie a Hepatitei A din cauza consumului de apă

netratată din fîntîni.

Încercările din ultimii ani de a construi stații moderne de purificare/potabilizare a apelor din fîntîni

arteziene (cu investiții considerabile) nu s-au soldat cu succes în RDC și nu numai, din cauza

costurilor ridicate (sau a tehnologiilor necorespunzătoare aplicate), astfel tariful pentru consumatori

devenind inacceptabil (depășește cu mult pragul de suportabilitate).

Strategia națională și Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru

Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020) prevăd alimentarea cu apă a locuitorilor preponderent

din surse de suprafață, care sînt din abundență și necesită o tratare minimă înainte de a fi consumată.

Figura 1.5.1. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC4.

4Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020),

p. 18.

Din această hartă reiese că rezerve de apă suficiente există în aproape toate raioanele regiunii, cu

excepția r. Ungheni și r. Nisporeni.

Cele mai multe izvoare şi cişmele, apa cărora corespunde parametrilor pentru utilizare, sînt

localizate în raioanele Şoldăneşti (76%) şi Orhei (70%). Calitatea apei în celelalte izvoare şi

cişmele nu corespunde cerinţelor normative, înregistrîndu-se depăşiri ale CMA după indicatorii

chimici: duritatea, mineralizarea, conţinutul de nitraţi etc.

Conform rezultatelor cercetărilor efectuate de Institutul de Ecologie și Geografie a AȘM în 10

raioane a RDC, se atestă un nivel înalt de poluare a apelor din izvoare și cișmele cu nitrați (50% din

sursele studiate).

Tabelul 1.5.1. Rezervele de ape subterane în RDC5

Regiunea Raionul Rezerve de apă

potabilă (m3/zi)

Rezerve de apă

tehnică (m3/zi)

Total rezerve

ape subterane

(m3/zi)

Regiunea de

Dezvoltare

Centru (RDC)

Anenii Noi 338.700 8.000 346.700

Călărași 7.100 3.000 10.100

Criuleni 215.500 4.000 219.500

Dubăsari 200.200 - 200.200

Hîncești 37.700 7.240 44.940

Ialoveni 63.800 1.500 65.300

Nisporeni 3.000 7.600 10.600

Orhei 80.560 1.200 81.760

Rezina 25.500 - 25.500

Strășeni 16.500 - 16.500

Șoldănești 8.400 - 8.400

Telenești 11.500 4.300 15.800

Ungheni - 1.900 1.900

Total RDC 1.008.460 38.740 1.047.200

Total RDC,

RDN, RDS

1.428.360 64.260 1.492.620

UTA Găgăuzia 31.500 15.800 47.300

Municipiul

Chișinău

46.760 10.900 57.660

1.6 Resursele solului

Pe teritoriul RDC se evidenţiază patru tipuri predominante de soluri: soluri de pădure cenuşii şi

cenuşii închise; cernoziomuri tipice şi levigate (depuse) a văilor rîurilor şi a afluenţilor lor;

cernoziomuri tipice şi alcalinice; cernoziomuri obişnuite şi carbonate.

Figura 1.6.1. Harta solurilor din Regiunea de Dezvoltare Centru

5 Ibidem., p. 17.

8

Mai mult de jumătate din suprafață RDC este ocupată de terenurile agricole, ceea ce formează

aproximativ o treime din totalul pe țară.

Tabelul 1.6.1.Date generale privind fondul funciar şi starea învelişului de sol a RDC

Suprafaţa totală a regiunii, ha 1063181 31% din suprafaţa republicii

Raioane administrative în componenţa

regiunii 13

cu suprafaţă min. 30922 ha (Dubăsari),

max. – 147213 ha (Hînceşti)

Terenuri agricole total, ha 701696

65,9% din suprafaţa regiunii (74,3% media

pe ţară), 28,1% din terenurile agricole din

ţară

Soluri erodate (toate gradele) total, ha 297122

42,3% din terenuri agricole supuse

cercetărilor pedologice (34,9% media pe

ţară)

Soluri transformate (desfundate) total,

ha 113150

16,1% din terenuri agricole (9,9% media pe

ţară)

Terenuri afectate de rîpi total, ha 5297 0,5% din suprafaţa regiunii (0,4% media pe

ţară)

Alunecări de teren total, ha 14907 1,4% din suprafaţa regiunii (0,7% media pe

ţară)

Terenuri forestiere total, ha 221353

20,8% din suprafaţa regiunii (12,4%media

pe ţară), 52,9% din terenuri forestiere din

ţară

Sursa: Cadastrul funciar, 2012

9

Solurile brune sînt mai puțin productive decît cernoziomurile și nu sînt recomandate pentru

recoltarea porumbului, florii soarelui sau soiurilor de viță de vie europene, dar sînt bune pentru

cartofi, secară, legume, tutun.

Solurile cenușii sînt răspîndite sub masivele forestiere naturale, în special în zonele deluroase, care

se folosesc și în agricultură.

Cernoziomurile sînt răspîndite pe întreg teritoriul regiunii, iar adîncimea stratului poate fi și pînă la

1 m. Suprafețele cu cernoziom sînt valorificare aproape în totalitate, fiind un sol cu productivitate

ridicată.

Trebuie să remarcăm faptul că RDC are o pondere mai mică a cernoziomului în comparație cu

celelalte regiuni. Bonitatea medie a solurilor din RDC este de 61,1 faţă de media bonităţii solurilor

la nivel naţional – 63,8.

1.7 Resurse minerale utile

Caracteristic pentru RDC sînt zăcămintele de minerale utile pentru producerea materialelor de

construcţie – rocile carbonatate: calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip

şi pietriş, diatomit şi tripoli. Zăcăminte de piatră calcaroasă sînt în apropierea satelor: Brăneşti,

Morovaia, Jeloboc din raionul Orhei, rezervele cărora ating 18 milioane m³, iar în raionul Şoldăneşti

– 6,3 milioane m³ ş.a. Zona Centru este bogată în roci carbonate – calcar care îşi găseşte o aplicare

largă în construcţie, cît şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi păsări. În afară de

mineralele carbonatate în regiune sînt dezvoltate zăcămintele de argilă, argilă nisipoasă, folosite

drept materie primă pentru cărămidă.

Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES) în prezent, în Republica Moldova, sînt luate

la evidenţă 150 de zăcăminte de substanţe minerale utile solide nemetalifere, care sînt exploatate

prin mine (43 la număr, din care se extrag blocuri de calcar) şi prin cariere deschise (107 la număr,

din care se extrag granit, gresie, calcare recifele, nisipuri în amestec cu pietriş, argilă şi altele), o

bună parte din ele se găsesc în RDC.

În perioada de tranziţie, după 1992, extragerea materiei prime minerale la toate tipurile de substanţă

a scăzut de peste zece ori.Numărul de exploatări de substanţe minerale utile există în toate cele 13

unităţi administrativ-teritoriale, cu unele concentrări mai accentuate în raioanele Criuleni și Anenii

Noi, Străşeni şi Ialoveni.

Raioanele Nisporeni, Dubăsari, Teleneşti şi Rezina au cele mai mari exploatări de substanţe

minerale utile (suprafeţe exploatate la 1000 locuitori, în hectare) din unităţile administrativ-

teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Centru.

În regiune există cel puțin 16 zăcăminte de ape minerale, multe dintre ele sînt și potabile, puse în

circuit. Cele mai cunoscute sînt: Varnița, Hîrjăuca, Mănăstirea Hîncu

Figura 1.7.1. Resursele minerale utile în Regiunea de Dezvoltare Centru6


BonsOffices, 2014, p. 11.

10

1.8 Fauna şi flora

Fondul forestier

Actualmente, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării, ceea ce constituie 419,1

mii ha. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri se află în proprietatea statului(87,2%), restul fiind

deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi.7

Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 46 milioane metri

cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi.

RDC se caracterizează prin cel mai bogat fond forestier, reprezentat de Codrii Moldovei şi alte

suprafeţe (perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor

acvatice etc.). Ponderea terenurilor silvice în RDC este de 17,7% faţă de media naţională – 11,9%.

Tabelul 1.8.1 Distribuţia terenurilor fondului silvic în RDC,pe raioane8

7www.moldsilva.gov.md



11

Nr. Raionul Suprafaţa, ha %

1 Anenii Noi 11255,54 5,1

2 Călăraşi 23680,19 10,7

3 Criuleni 8324,73 3,7

4 Dubăsari 2647,15 1,2

5 Hînceşti 39154,74 17,6

6 Ialoveni 14250,43 6,4

7 Nisporeni 15461,8 7,0

8 Orhei 25553,61 11,5

9 Rezina 10618,55 4,8

10 Strășeni 26272,8 11,8

11 Șoldănești 10648,2 4,8

12 Telenești 12396,19 5,6

13 Ungheni 21791,24 9,8

Total 222055,2 100

Se constată că cele mai mari suprafețe de păduri se află pe teritoriul raioanelor Hîncești, Strășeni,

Călărași, iar raioanele cu un fond forestier redus sînt Dubăsari, Criuleni, Rezina, Șoldănești.

Majoritatea suprafețelor silvice au drept destinație protecția terenurilor agricole, recreere sau de

conservare.

Tabelul 1.8.2 Repartizarea pădurilor din RDC pe subgrupe funcţionale

Nr. Denumirea subgrupei funcţionale %

1 Păduri cu funcţii speciale de protecție a apelor 3,1

2 Păduri cu funcţii speciale de protecție a terenurilor și solurilor 44,9

3 Păduri cu funcţii speciale de recreere 30,5

4 Păduri cu funcţii speciale de interes științific și de conservare a genofondului și

ecofondului forestier superior 21,5

În Regiunea de Dezvoltare Centru se întîlnesc 4 tipuri de păduri: păduri de fag, păduri de gorun cu

carpen, păduri de gorun, păduri de stejar cu carpen. Vegetaţia silvică a Codrilor este prezentată de

păduri de foioase, iar ca specii edificatoare sînt fagul, gorunulşi stejarul-comun. Ultimul ocupă

depresiunile. Gorunul creşte pe sectoarele cu altitudini medii sau mari. Fagul de cele mai multe ori

ocupă nivelurile hipsometrice mai înalte.În calitate de însoţitori se prezintă: frasinul, teiul, arţarul,

paltinul, cireşul, ulmul.

În etajul al doilea cresc: sorbul, jugastrul, părul de pădure,mărul-de-pădure. Subarboretul este

constituit din:corn, alun,păducel, salba-moale-europeană,sînger,dîrmozul.

Compoziţia pădurilor este predominantă de specii de foioase (98,7%), inclusiv făgete –0,5%,

cvercinee – 51,9%, salcîmete – 24,2%, frăsinete – 7,5%, cărpinete – 7,2%, plopişuri – 2,0%, alte

specii de foioase – 6,7%. Răşinoasele constituie 1,3%.

Speciile de arbori şi arbuşti care cresc în pădurile din regiune pot fi folosite în cantităţi limitate, ca

materie primă mai mult pentru confecţionarea articolelor de dimensiuni mici din artizanat, deoarece

Republica Moldova nu dispune de păduri industriale şi tăierile parţiale ale fondului forestier se

admit doar în scop sanitar. Totodată, fondul forestier poate fi utilizat ca resursă pentru dezvoltarea

turismului, recreaţiei şi cinegeticii.

12

Fauna silvică a regiunii este relativ bine păstrată, fiind reprezentată de: mistreţul sălbatic, bursucul,

nevăstuica, vulpea roşcată, pisica sălbatică. Mai rar se întîlnesc elani, cerbi, jderi, căprioare. Dintre

rozătoare aici găsim ondatra, veveriţa, hîrciogul de pădure, iepurele alb şi altele. Din păsări se

întîlnesc mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul, potîrnichea, prepeliţa, bîtlanul,

cocostîrcul, cioara de cîmp, vrabia.

În rîuri şi alte bazine de apă cresc următoarele specii de peşte: crap, plătică, şalău, morunaş,

fitofagul (crapul argintiu), mai rar se întîlnesc umbra şi ciopul. Cele mai des întîlnite păsări de apă

sînt raţele şi gîştele sălbatice.

Arii protejate de stat

Pe lîngă faptul că în Republica Moldova cota ariilor naturale protejate de stat este foarte mică, ele

sînt repartizate neuniform pe teritoriul ţării. Constatăm că în Regiunea de Dezvoltare Centru

suprafaţa acestora constituie circa 25% din fondul ariilor naturale protejate de stat al ţării. Cea mai

mare suprafaţă (23 655 ha) revine celor 3 rezervaţii ştiinţifice: „Codri”, „Iagorlîc” şi „Plaiul

Fagului”, care constituie 54% din suprafaţa ariilor naturale protejate de stat din Regiune. O suprafaţă

semnificativă, de circa 33%, ocupă şi Rezervaţiile peisajere.

Tabelul 1.8.3 Cota categoriilor şi suprafeţelor ariilor naturale protejate de stat din Regiunea

de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova9

Clasificarea ariilor naturale

protejate de stat

Numărul ANPS Suprafaţa

(ha)

Republica

Moldova

RDC Republica

Moldova

RDC

1. Rezervaţii ştiinţifice 5 3 31 378 23 655

2. Parcuri naţionale 1 1 33792,09 33792,09

3. Monumente ale naturii: 131(1 036) 45(338) 2 907,2 805

a) a) geologice şi paleontologice 87 27 2 682,2 756

b) b) hidrologice 31 14 99,8 22,7

c) c) botanice

– sectoare reprezentative cu

vegetaţie silvică

– arbori seculari

446

13

433

297

4

293

125,2

26,3

d) specii floristice şi faunistice rare: 269/203

4. Rezervaţii naturale: 63 30 8 009,0 4236,2

a) silvice 51 26 5 001,0 2714,2

b) de plante medicinale 9 4 2 796,0 1522

c) mixte 3 - 212,0 -

5. Rezervaţii peisajere 41 18 34 200,0 14339,4

6. Rezervaţii de resurse 13 1 523,0 4

7. Arii cu management

multifuncţional

32 14 1 030,4 307,7



13

a) sectoare reprezentative cu

vegetaţie de stepă

5 - 148,0 -

b) sectoare reprezentative cu

vegetaţie de luncă

25 14 674,7 307,7

c) perdele forestiere de protecţie 2 - 207,7 -

8. Rezervaţii ale biosferei - -

9. Grădini dendrologice 2 1 104,0 83

10. Monumente de arhitectură

peisajeră

21 7 304,96 17,275

11. Grădini zoologice 1 1 20,0 20,0

12. Zone umede de importanţă

internaţională

3 - 94 705,5 -

TOTAL 307 120 173 182,1 43467,575

Un rol considerabil în asigurarea conservării diversităţii biologice în Regiunea de Dezvoltare Centru

va reveni Parcului Naţional „Orhei”, fondat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 201 din 12.07.2013.

Parcului Naţional „Orhei” se întinde pe o suprafaţă de 33792,09 ha, în hotarele administrativ-

teritoriale ale raioanelor Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni şi este constituit în scopul conservării

speciilor de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică,

recreaţională şi culturală deosebită, care există în această zonă. Deşi, în baza Parcului Naţional

„Orhei” suprafaţa fondului ariilor naturale protejate de stat din Regiunea de Centru se majorează

considerabil, totuşi, aici lipsesc unele categorii de arii naturale protejate, precum: Rezervaţiile

naturale mixte, Ariile cu management multifuncţional – sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă

şi perdele forestiere de protecţie, Zonele umede de importanţă internaţională.

RDC este avantajos amplasată: vecinătatea cu UE oferă posibilitatea de integrare în spațiul

economic european, avînd oportunități de dezvoltare a afacerilor cu capital străin în zone economice

libere, condiții de tranzitare a mărfurilor, pasagerilor etc. din UE spre Ucraina și alte țări din est și

viceversa; vecinătatea cu capitala țării comportă premise benefice pentru dezvoltarea socio-

economică a regiunii.

Chiar dacă bonitatea solului în RDC este mai redusă în comparație cu alte regiuni și datorită

reliefului există suprafețe mai mari supuse inundațiilor sau eroziunii, totuși există suficiente

condiții de a practica agricultura performantă pe suprafețe mici și mijlocii. Oscilațiile climei

vor determina și o adaptare a tehnologiilor agricole.

În RDC avem aproximativ de 2 ori mai multe păduri în comparație cu alte regiuni ale țării. Cu

toate acestea, pădurile nu pot fi valorificate din punct de vedere industrial.Există posibilitatea de a

extindesuprafețele împădurite din contul solurilor supuse eroziunii sau degradate, pentru a spori

funcția ecologică a spațiilor silvice.

RDC dispune de suficiente resurse de apă (de suprafață și subterane) pentru consumul

populației și activități economice.Aproape toate raionale din regiune dispun de rezerve subterane

de apă potabilă, dar la moment 2/3 din populația rurală folosește apa din fîntîni poluată, cu efecte

negative asupra sănătății locuitorilor. Rîurile Nistru și Prut pot fi valorificate și în calitate de sursă

pentru sporirea terenurilor agricole irigate, prin aplicarea unor tehnologii de ultimă oră.

Relieful specific și clima din zona centrală a țării integrează condiții prielnice pentru dezvoltarea

turismului, în special a agroturismului și a turismului ecologic.

14

RDC nu dispune de resurse minerale combustibile sau metalifere, dar are din belșug resursele

minerale utile solide, în mod special, materiale de construcții. În regiune există și zăcăminte de ape

minerale potabile.

Abundența zilelor cu soare oferă o perspectivă benefică de dezvoltarea surselor alternative de

energie, în special a energiei solare, cu oportunități de reducere a cantității surselor tradiționale și a

mijloacelor financiare alocate în acest sens.

15

I. SISTEMUL DE AŞEZĂRI

2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate

RDC este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu România, la Est cu raioanele

Râbniţa, Grigoriopol, RDT, la Sud cu raioanele Căuşeni, Cimişlia, Leova, RDS, la Nord cu

raioanele Făleşti, Sângerei, Floreşti, RDN. Suprafaţa totală a regiunii este de 10 636 km² (1.063.600

mii ha), sau 31% din suprafaţa totală a ţării, fiind cea mai mare regiune ca mărime din cele 5 ale

Republicii Moldova.

Figura 2.1.1 Regiunea de Dezvoltare Centru

RDC cuprinde 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni,

Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC cuprinde 598 localităţi organizate în

329 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I: 14 oraşe şi 315 sate (comune). Majoritatea

populaţiei (circa 47%) locuieşte în localităţi de până la 5 mii de locuitori, 17% - în oraşe şi sate cu o

populaţie de pînă la 2000 locuitori şi peste 16% - în oraşe şi sate cu o populaţie cuprinsă între 5 mii

şi 10 mii locuitori.

În RDC nu este nici un municipiu. Cel mai mare oraş din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de

circa 32,7 mii locuitori urmat de or. Orhei – 25,7 mii locuitori şi or. Străşeni – 18,3 mii locuitori.

După numărul mediu al populaţiei conform datelor la 01.01.2009, oraşele se clasifică astfel:

Pînă la 5 000 locuitori – 2 oraşe (Bucovăţ, Corneşti);

5 000 - 10 000 locuitori – 4 oraşe (Anenii Noi, Criuleni, Şoldăneşti, Teleneşti);

10 000 - 15 000 locuitori – 3 oraşe (Călăraşi, Nisporeni, Rezina);

15 000 - 20 000 locuitori – 3 oraşe (Hânceşti, Ialoveni, Străşeni);

25 000 - 40 000 locuitori – 2 oraşe (Orhei şi Ungheni).

Numărul total de localităţi din regiune constituie 36,6% din numărul total de localităţi ale ţării,

ponderea oraşelor fiind de circa 23%.

16

Raionul Anenii Noi este amplasat în sud-estul Republicii Moldova pe un teritoriu cu suprafaţa de

887,6 km². În partea de nord raionul se mărgineşte cu teritoriul raionului Criuleni, rîul Nistru ne

desparte la est de Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului, la sud – cu oraşul Bender

şi raionul Căuşeni şi la vest – cu localităţile din componenţa mun. Chişinău.

Distanţa de la centrul raional pînă în capitala ţării –Chişinău- 36,0 km, pînă la cea mai apropiată

staţie de cale ferată –Bulboaca – 5,0 km. Reţeaua de drumuri auto asigură permanent legătura atît

între localităţile raionului şi capitală, cît şi cu alte centre raionale.

Raionul Anenii Noi include 46 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 5 localităţi din componenţa oraşului;

25 sate (comune) şi 40 de localităţi din componenţa satelor.

Raionul Călărași este situat în zona de centru-vest a Republicii Moldova pe o suprafață de 753,5

km², se învecinează cu raionul Nisporeni la sud-vest, Orhei – la est, Ungheni – la vest, Telenești la

nord și cu Strășeni la sud-est. Capitala raionului fiind orașul Călărași. Raionul are o poziție

avantajoasă din mai multe puncte de vedere. Unul din acestea este că teritoriul raionului este

intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina. Relieful teritoriului este complicat,

intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de centru a

Republicii Moldova în zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării.

Raionul Călăraşi include 44 de localităţi, dintre care 1 oraş, în componenţa căruia intră o localitate

şi 27 de sate, în componenţa cărora intră 42 de localităţi.

Raionul Criuleni ca structură administrativă geografic este amplasat în vecinătatea imediată a

capitalei ţării - or. Chişinău pe o suprafaţă de 688 km². Oraşul Criuleni este centru raional, situat pe

malul râului Nistru la o distanţă de 40 km de or. Chişinău, în partea de centru a ţării. Raionul

Criuleni este situat în cadrul extremităţii de est a Podişului Codrilor şi în partea de nord a Câmpiei

Nistrului Inferior. Relieful se caracterizează printr-o intercalare a cumpenelor de ape înguste cu văi

largi și adânci.

Raionul Criuleni include 43 de localităţi, dintre care 1 oraş, care include 2 localităţi şi 23 de sate

care au 40 de localităţi în componenţa lor.

Raionul Dubăsari. Raionul Dubăsari este împărțit în două: o parte controlată de Republica

Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste din Tiraspol, care include orașul Dubăsari.

Suprafaţa raionului este de 309,22 km². Partea controlată de R. Moldova este parte componentă a

RD Centru. Raionul se învecinează cu raionul Criuleni (în vest) şi cu regiunea Transnistreană (

raionul Rîbniţa (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud), cu raionul Dubăsari (în est). Amplasarea

raionului Dubăsari în zonă de câmpie (podişul central Moldovenesc) cu influenţe climaterice

moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea economiei locale. Punctul extrem de Nord al

raionului se află în regiunea satului Oxentea, punct extrem de Sud - satul Pîrîta, punct extrem de

Vest – satul Marcăuţi, punct extrem de Est - satul Doroţcaia.

Raionul Dubăsari include 15 localităţi, dintre care 11 sate cu 15 localităţi din componenţa satelor.

Raionul Hînceşti este situat în partea centrală a Republicii Moldova, în zona Codrilor. Centrul

rezidenţial este or. Hînceşti, situat la o distanţă de 35 km de capitală şi 120 km de Iaşi (România) pe

o suprafaţă de 1483,4 km2. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia, Leova, Nisporeni şi şi

cu România.

Raionul Hînceşti are în total 63 localităţi, inclusiv 1 oraş – Hînceşti şi 62 sate. În structura teritorial-

administrativă sînt 9 primării.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dub%C4%83sari_(raion)_-_Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dub%C4%83sari_(raion)_-_Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiraspol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dub%C4%83sari

17

Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de Chișinău

pe o suprafaţă de 783,48 km². O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află

pe Podișul Moldovei Centrale. Raionul Ialoveni se învecinează cu raioanele: Hâncești (la

Vest), Strășeni (la Nord), mun. Chișinău (la Est) și Căușeni (la Sud). Centrul raional este

orașul Ialoveni.

Raionul Ialoveni include 34 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 24 de sate, în componenţa cărora intră

33 de localităţi

Raionul Nisporeni este situat în partea centrală a Moldovei, în zona Codrilor, aşezat la 70 km de

capitala ţării pe o suprafaţă de 630 km². La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud

cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Raionul

Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu rîul

Prut, care constituie granița dintre România și Republica Moldova.

Raionul Nisporeni include 39 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate în componenţa cărora intră

38 de localităţi

Raionul Orhei este situat în partea de centru a republicii, așezat la 40 km de capitala Chișinău pe

malul râului Răut pe o suprafaţă de 1228 km². Centrul administrativ al raionului este orașul Orhei,

situat la o distanţă de 45 km spre nord pe traseul Chișinău-Bălți.

Raionul Orhei include 73 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu o localitate în componenţă şi 35 de sate,

în componenţa cărora intră 72 de localităţi.

Raionul Rezina este situat de-a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în partea de nord-est a ţării pe o

suprafaţă de 621,8 km². Raionul Rezina se mărgineşte cu raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti şi

Rîbniţa şi poartă numele oraşului-reşedinţă.

Raionul Rezina include 41 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu 3 localităţi în componenţa sa şi 23 de

sate cu 37 de localităţi în componenţă.

Raionul Străşeni este situat în partea de centru a republicii, aşezat la 23 km de capitala ţării

Chişinău pe o suprafaţa totală de 729 km2.

Relieful e deluros accidentat, înclinat de la nord-vest

spre sud-est secţionat de văi şi rîuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe

teritoriul raionului curg: rîul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici,

Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km).

Raionul Străşeni include 38 de localităţi, dintre care 2 oraşe, cu 1 localitate în componenţă şi 25 de

sate cu 35 de oraşe.

Raionul Şoldăneşti este situat în partea de nord-est a Republicii Moldova pe o suprafaţă de

598 km². În partea de nord şi nord–vest, raionul are hotare administrative cu raionul Floreşti, la sud-

vest cu raionul Teleneşti, la sud şi sud-est cu raionul Rezina, la est cu UAT din stînga Nistrului.

Centrul raional Şoldăneşti este situat la km 80,7 şi km 41,7 a traseului naţional Bălţi-Râbniţa, având

hotare cu raioanele Rezina, Teleneşti şi Floreşti.

Raionul Şoldăneşti are în componenţa sa 33 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate ce au în

componenţa lor 32 de localităţi

Raionul Teleneşti este situat la jumătatea traseului Chişinău-Bălţi, 90 km de la Chişinău şi 50 km

de la Bălţi pe o suprafaţă de 849 km². Oraşul Teleneşti este reşedinţa raionului Teleneşti şi este

situat în partea centrală a țării, pe malul drept al râului Ciulucul Mic, la 93 km de Chișinău, pe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codrii_Moldovei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei_Centrale

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_H%C3%AEnce%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Str%C4%83%C8%99eni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiul_Chi%C8%99in%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_C%C4%83u%C8%99eni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ialoveni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_H%C3%AEnce%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Ungheni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Str%C4%83%C8%99eni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orhei

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ciulucul_Mic

18

traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași. Pe teritoriul raionului curg râurile Răut şi

afluenţii lui Ciulucul- Mic, Ciulucul de Mijloc, Ciulucul Mare și Dobruşa.

Raionul Teleneşti are în componenţa sa 55 de localităţi, inclusiv 1 oraş cu 2 localităţi şi 29 de sate cu

52 de localităţi.

Raionul Ungheni. Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea de centru-vest a Republicii

Moldova pe o suprafaţă de 1083 km şi are ca vecini raioanele: Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti,

Sîngerei şi Făleşti. În partea de vest se mărgineşte cu rîul Prut care constituie frontiera de stat între

România şi Republica Moldova, iar în anul 2007 – şi hotarul cu Uniunea Europeană. Oraşul

Ungheni este centrul administrativ al raionului Ungheni, este situat pe malul stîng al rîului Prut la o

distanţă de 107 km de Chișinău. Localitatea este cel mai important punct vamal feroviar la hotar cu

România.

Raionul Ungheni are în componenţa sa 74 de localităţi, dintre care 2 oraşe cu o localitate în

componenţa lor şi 31 de sate cu 71 de localităţi.

2.2 Euroregiuni.

Raioanele din RD Centru participă activ la dezvoltarea relațiilor și proiectelor transfrontaliere

inclusiv în cadrul Euroregiunilor. Astfel, în RDC sunt prezente doua entități majore – Euroregiunea

”Siret – Prut - Nistru” (Romania – Republica Moldova) și Euroregiunea ”Nistru” (Ucraina –

Republica Moldova).

Euroregiunea Siret – Prut - Nistru, care a fost constituită în anul 2005, ca persoană juridică română,

cu sediul în municipiul Iași acoperă toate unitățile teritorial administrative din RDC Centru.

Misiunea acestei structuri de cooperare transfrontalieră este definită ca ”Extinderea și îmbunătățirea

relațiilor între comunitățile locale și autorități, în domeniul economic, cultural, științific și civic, cu

scopul de a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată teritorial a Euroregiunii; respectarea,

protejarea și garantarea drepturilor și intereselor unităților administrativ-teritoriale membre ale

Euroregiunii Siret – Prut - Nistru”.

Activitățile și proiectele Asociației ESPN acoperă domenii variate de interes, de la economie,

infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor

umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură, în concordanță cu

strategiile de dezvoltare ale administrațiilor locale.

Figura 2.2.1 Euroregiunea Siret – Prut - Nistru

Sursa http://www.euroregiune.org/

http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/67

http://www.euroregiune.org/membri/ialoveni/

19

Pe parcursul anilor 2012 - 2014, în cadrul Euroregiunii au fost organizate mai multe evenimente și

proiecte îndreptate spre dezvoltarea socio-economică durabilă a membrelor asociației10

.

Pe de altă parte, Euroregiunea ”Nistru”, care a fost constituită în anul 2012, ca persoană juridică

ucraineană cu sediul la Vinnitsa, acoperă trei raioane din RD centru, și anume Dubăsari, Rezina,

Șoldănești. Statutul11

organizației prevede realizarea următoarelor sarcini:

Consolidarea legăturilor economice, comerciale, științifice, culturale, turistice, sportive;;

Realizarea proiectelor comune în domeniul ecologic și ameliorării stării mediului ambiant în

bazinul rîului Nistru;

Realizarea proiectelor investiționale transfrontaliere;

Realizarea proiectelor regionale;

Consolidarea contactelor internaționale cu organizații similare, comunitatea donatorilor și a

partenerilor de dezvoltare

Figura 2.2.2 Euroregiunea Nistru

Sursa http://www.dniester.org/

În prezent, în cadrul Euroregiunii ”Nistru” este implementat proiectul12

„Dezvoltarea potenţialului

economic al Euroregiunii „Nistru”, în cadrul căruia, se preconizează următoarele activităţi:

10

http://www.euroregiune.org/#

11 http://dniester.eu/447

http://www.dniester.org/

20

Conferinţa internaţională „Dezvoltarea potenţialului economic din Euroregiunea „Nistru”;

Schimb de experienţă/vizită de studiu în Polonia cu scopul studierii experienţei poloneze

referitor la susţinerea mediului economic de către stat, evoluţia businessului mic şi

mijlociu în Polonia. (decembrie, 2014);

Trebuie de subliniat că pe baza bunelor relații stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea

Siret – Prut - Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista

membrilor regiunea Vinnița (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii

Moldova (inclusiv 3 din RDC). Semnarea documentului în cauza a permis consolidarea bazei

juridico-normative de colaborare transfrontalieră și crearea unui cadru de cooperare strategică

trilaterală Republica Moldova – România – Ucraina, ceea ce oferă mai multe oportunități de

dezvoltare.

În plus, sunt promovate, inclusiv prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, mai

multe proiecte de cooperare cu alte asociații și organizații similare, care nu sunt reprezentate de

unitățile administrativ – teritoriale din RD Centru. Astfel, în colaborare cu Euroregiunea Bug au fost

realizate următoarele:

Program Wizyty Studyjne w Polsce 2013-2014 (Vizite de studiu în Polonia) – care

presupune studierea experienței Poloniei și transferul de bune practici în promovarea

dezvoltării mediului de afaceri din RDC;

Programul „Regiunea în Tranziţie” – RITA, Polonia care presupune dezvoltarea

sistemului de prestare a serviciilor şi utilităţilor publice din Republica Moldova prin

schimbul de experienţă polonez în furnizarea de soluții eficiente pentru serviciile sociale

fundamentale și a utilităților publice.

Așadar, se poate concluziona, că RD Centru dispune de suficiente instrumente de promovare a

intereselor și implementare a proiectelor de dezvoltare la nivel transfrontalier și regional, atît

cu România, cît și cu Ucraina, devenind astfel un nod de legătura între cele două state vecine cu

Republica Moldova (respectiv UE și spațiul Estic). Totodată, dat fiind faptul că ambele asociații nu

sunt persoane juridice autohtone, se impune o necesitate de adoptare a unei abordări pro-active și

intensificarea eforturilor în vederea valorificării corespunzătoare a resurselor și

oportunităților oferite de Euroregiuni.

12

http://dniester.eu/news/1224

21

POPULAŢIE ŞI DEMOGRAFIE

3.1 Numărul populaţiei.

Populaţia Regiunii de Dezvoltare Centru constituie 1 060 40913

, fiind cea mai populată din cele 5

regiuni de dezvoltare. Procentual, populaţia regiunii reprezintă 29,81% din populaţia R. Moldova,

urmată de mun. Chişinău (28.08%), RD Nord (22.5%), RD Sud (15.75%) şi UTA Găgăuzia (3.87%)

(Diagrama 3.1.1). Urmărind evoluţia numărului populaţiei RD Centru pe parcursul ultimilor 5 ani,

observăm că în perioada anilor 2010-2014 s-a accentuat tendinţă de descreştere a nr. populaţiei,

aceasta înregistrînd o scădere cu 4 343 persoane de la 1 064 752 în anul 2010 la 1 060 409 în anul

2014.

Figura 3.1.1 Populaţia Republicii

Moldova pe regiuni de dezvoltare (%)

*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)

Tendinţa de descreştere este evidentă pe o mare parte a teritoriului R. Moldova, inclusiv în regiunile

vecine de dezvoltare – RD Nord şi RD Sud. Aici putem menţiona că descreşterea populaţiei în

această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi de soldul negativ al migraţiei externe.

Unica regiune unde s-a înregistrat creşterea numărului populaţiei (+18 244 locuitori) este mun.

Chişinău, care cunoaşte o evoluţie de la 786 232 persoane în anul 2010 la 804 476 în anul 2014.

Situaţia intraregională a mobilităţii numărului populaţiei capătă aspect descrescător pentru raioanele

Călăraşi (-582 locuitori), Hînceşti (-1 573 locuitori), Nisporeni (-990), Orhei (-490 locuitori), Rezina

(-1718 locuitori), Şoldăneşti (-1173 locuitori) şi Teleneşti (-1537 locuitori). O creştere a nr.

populaţiei s-a înregistrat în raioanele Anenii Noi (+341 locuitori), Criuleni (+708 locuitori), Ialoveni

(+2080 locuitori), Străşeni (+617). În raionul Ungheni şi Dubăsari numărul populaţiei în perioada

vizată s-a păstrat relativ stabil. Din categoria raioanelor mari (cu populaţie de peste 100 mii de

locuitori) fac parte 4 raioane din regiune – Hînceşti, Ialoveni, Orhei şi Ungheni (Figura 3.1.2).

13

BNS la 1 ianuarie 2014

30%

16%

22%

28%

4%

RD Centru

RD Sud

RD Nord

mun. Chişinău

UTA

Găgăuzia

22

Figura 3.1.2 Populaţia RD Centru


Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)

3.2 Structura de gen a populaţiei.

Evoluţia fenomenelor demografice în RD Centru îşi găsesc reflectare în distribuţia populaţiei pe

sexe şi vîrste.

Structura de gen a populaţiei RD Centru la nivelul anului 2014, indică o populaţie feminină în

procent de 51% din totalul regional, similar cu procentul naţional, în concordanţă şi cu ponderea

uşor mai crescută a femeilor şi în totalul populaţiei RD Nord şi RD Sud. Raionul cu cel mai ridicat

procent al populaţiei de gen feminin este Ungheni – 52,03%, raionul cu cel mai mic procent este

Teleneşti - cu 50,25 %. În toate raioanele populaţia de gen feminin depăşeşte numeric populaţia de

gen masculin.

Din Figura 3.1.3 vedem că raioanele Rezina (cu 25 281 bărbaţi şi 25 931 femei), Dubăsari (cu 17

215 bărbaţi şi 17 981 femei), Nisporeni (cu 32 568 bărbaţi şi 33 526 femei) sînt aproape de a fi în

egalitate de gen.

83429 78482

73700

35196

121218

100676

66094

125376

51212

92098

42440

73102

117386

83144 78821 73115

35188

122044

99108

66762

125866

52597

91346

43292

74177

117388

2014 2011

23

Figura 3.2.1. Structura de gen a populaţiei RD Centru


Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

3.3 Vîrsta medie a populaţiei.

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrînire demografică, în primul

rînd, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea

numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). Totodată RD Centru este mai puţin afectată de

acest proces, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. Vîrsta medie a populaţiei R. Moldova la

1 ianuarie 2014 este de 37,9 ani în mediul urban şi 36,8 ani în mediul rural. În RD Centru se

înregistrează în aceiași perioadă 37,5 ani în mediul urban şi respectiv 35,7 ani în mediul rural, fiind

sub media pe ţară. Totodată în RD Nord şi RD Sud se înregistrează creşterea acestui indicator peste

media pe ţară, fiind de 38,9 ani în mediul urban şi 39,1 ani în mediul rural pentru RD Nord şi 37,8

ani în mediul urban şi 35,9 ani în mediul rural pentru RD Sud.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

40727

38687 36021

17215

59786

49517

32568

60205

25281

45012

20728

36372

56315 42702

39795 37679

17981

61432

51159

33526

65171

25931

47086

21712

36730

61071

Bărbaţi Femei

24

Figura 3.3.1 Vîrsta medie a populaţiei



În perioada 2010-2014 în RD Centru a crescut cu 0,8 ani vîrsta medie a populaţiei (de la 35,2 ani în

2010 la 36 ani în 2014). În aspect interregional, cel mai înalt grad de îmbătrînire a populaţiei îl au

raioanele Rezina şi Şoldăneşti, unde vîrsta medie a populaţiei este de 37,1 ani, fiind inclusiv şi peste

media naţională. Cel mai scăzut grad de îmbătrînire a populaţiei este în raionul Ialoveni, unde vîrsta

medie a populaţiei este 34, 7 ani. (Figura 3.3.1)

3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă.

Numărul populaţiei rurale pentru RD Centru, conform datelor de la 1 ianuarie 2014 constituie 855

194. În aspect intraregional se observă o structură stabilă a populaţiei pe medii de rezidenţă. Nivelul

cel mai scăzut al populaţiei rurale se înregistrează în raionul Ungheni, unde avem 65,16% de

populaţie concentrată în mediul rural, gradul de urbanizare fiind mai înalt decît procentrul total pe

regiune. Cel mai mic grad de urbanizare se înregistrează în raionul Anenii-Noi, cu 89,62% din

populaţie concentrată în mediul rural.

33.5

34

34.5

35

35.5

36

36.5

37

37.536.8 36.9

35.3

36.9

35.7

34.7

35.6

36.5

37.1

35.8

37.1

35.7 35.8

25

3.5 Densitatea populaţiei.

Regiunea de dezvoltare Centru este mai slab populată, decît media generală pe ţară (117,2 loc/km²),

fiind înregistrat un număr de 99,7 loc/km², conform datelor BNS la 1 ianuarie 2014. Cea mai mare

densitate a populaţiei în aspect regional este înregistrată în mun. Chişinău - 1390,3 loc/km², cea mai

mică în RD Sud – 73,0 loc/km².

Figura 3.5 .1 Densitatea populaţiei RD Centru



În aspect evolutiv, pentru perioada 2008-2014 observăm o descreştere stabilă a densităţii populaţiei

pentru RD Centru. Aşadar, în anul 2008 densitatea populaţiei pe regiune era 100,1 loc/km², în anul

2014 - 99,7 loc/km². O densitate mare a populaţiei RD Centru de peste 100 loc/km² se înregistrează

în raionul Ialoveni – 127,3 loc/km² şi raionul Străşeni – 125,6 loc/km², raionul Dubăsari – 113,7

loc/km², raionul Ungheni – 108,3 loc/km², Criuleni – 106,6 loc/km², Nisporeni – 105,8 loc/km²,

Călăraşi – 104,6 loc/km², Orhei – 102,4 loc/km². Cea mai mică densitate a populaţiei se

înregistrează în raioanele Şoldăneşti – 71,9 loc/km² şi Hînceşti – 82,6 loc/km², Rezina – 84,1

loc/km², Teleneşti – 87,1 loc/km², Anenii-Noi – 93,7 loc/km².

Anenii-Noi

Criuleni

Hînceşti

Nisporeni

Rezina

Şoldăneşti

Ungheni

93.7

104.6 106.6

113.7

82.6 127.3

105.8

102.4 84.1

125.6

71.9 87.1

108.3

nr. locuitori la 1 km²

26

3.6 Indicii sarcinii demografice.

Indicii sarcinii demografice şi îmbătrînirii populaţiei în perioada 2010-2014 pe profil teritorial

confirmă tendinţele de îmbătrînire a populaţiei la nivel naţional, ceea ce în viitor va avea implicaţii

economice (reducerea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă, limitarea şi îmbătrânirea

resurselor umane disponibile), sociale (micşorarea contingentului de copii pentru instituţiile de

învăţământ, necesitatea adaptării sistemului de sănătate şi de pensionare sub influenţa procesului de

îmbătrânire) şi demografice (reducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii).

Figura 3.6.1 Indicii sarcinii demografice în profil interregional



Indicii sarcinii demografice în RD Centru este în creştere, astfel dacă în anul 2010 numărul

persoanelor în vîrstă inaptă de muncă, la 100 persoane în vîrstă, luat la media pe regiune, era de 45

de persoane, atunci în anul 2014, acesta a crescut pînă la 47 de persoane, ceea ce prezintă o creştere

semnificativă pentru o aşa perioadă scurtă de timp. Media pe ţară a acestui indicator la 1 ianuarie

2014 indică 46,5, aşa încît media pe regiune se află peste media pe ţară. Pentru a analiza aceste

implicaţii în RD Centru şi impactul lor asupra dezvoltării ulterioare a regiunii, vom prezenta indicele

sarcinii demografice şi în aspect intraregional, pe fiecare raion separat.

Din Diagrama 3.6.2 vedem că cel mai înalt indice al sarcinii demografice este înregistrat în raionul

Şoldăneşti, unde avem 53 de persoane inapte de muncă la 100 de persoane, ceea ce demonstrează o

medie mult mai mare decît media pe regiune.

Raioanele Călăraşi, Hînceşti, Nisporeni, Rezina, Teleneşti şi Ungheni prezintă o tendinţă de

îmbatrînire a populaţiei. În raionul Ialoveni indicele îmbătrînirii populaţiei este sub media pe ţară,

ceea ce demonstrează o concentraţie mai mare în raion a resurselor apte de muncă.

0

10

20

30

40

50

6047

53.2 46.6 38

47.7

RD Centru

RD Nord

RD Sud

mun. Chişinău

UTA Găgăuzia

27

Figura 3.6.2 Indicile sarcinii demografice în profil intraregional



Indicele sarcinii demografice pe categorii de vîrstă ne indică o tendinţă de egalare a ponderii

persoanelor cu vîrsta de 0-14 ani cu ponderea persoanelor cu vîrsta de 60 ani şi peste (Diagrama

3.6.3).

Figura 3.6.6 Tendinţele evoluţiei sarcinii demografice

45.2 48.1

46 45.7 46.8 44.1

47.5 46.3 48.1 47.1

53.4

47.9 48.4

26.7 26.3 26 25.9

25.9

18.4 18.9 19.6 20.3 21.1

15

17

19

21

23

25

27

29

2010 2011 2012 2013 2014

0-14 ani 60 ani şi peste

28



Acest indice ne demonstrează vădit tendinţa de îmbătrînire a populaţei. Aşa dacă în anul 2010

numărul copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 26,7% din numărul total al populaţiei din RD

Centru, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi peste - 18.4%, atunci în anul 2014 numărul

copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 25,9%, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi

peste - 21,1% din numărul total al populaţiei din RD Centru.

Figura 3.6.4 Numărul de copii în gospodărie, 2013, RD Centru



Figura 3.6.4. Evoluţia numărului de copii în gospodărie



În perioada 2009-2013 este evidentă o creştere a ponderii numărului de familii fără copii. Aşa dacă

în anul 2009 familiile fără copii constituiau 55,6% din numărul total de familii din RD Centru,

20.6 20.8 18.9 19.9 17

17.7 15.1 14.2 13.6 11.6

6.1 6.4 4.4 5.4 3.9

55.6 57.8 62.6 61.1

67.6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2009 2010 2011 2012 2013

1 copil 2 copii 3 şi mai multi copii fără copii

17%

12%

4% 67%

1 copil 2 copii

3 şi mai multi copii fără copii

29

atunci la 1 ianuarie 2013 ponderea acestora a crescut pînă la 67,6%. Totodată a scăzut ponderea

familiilor cu copii, de la 44,6% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013. În perioada 2009-2013 numărul

de familii cu 1 copil a scăzut cu 3,6 p.p., numărul familiilor cu 2 copii a scăzut cu 6,1 p.p., iar

numărul familiilor cu 3 şi mai mulţi copii a scăzut de la 6,1% la 3,9%. Aceste tendinţe nefavorabile

pentru evoluţia populaţiei din RD Centru au parvenit drept consecinţă a evoluţiei negative a

natalităţii, a creşterii numărului de boli cronice şi a plecării în masă a populaţiei peste hotarele R.

Moldova.

3.7 Rata fertilităţii.

Comportamentul reproductiv atît la nivelul ţării, cît şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru

suferă transformări importante, fertilitatea scade într-un ritm accelerat, situîndu-se sistematic sub

nivelul de înlocuire a generaţiilor (2,1 copii), calendarul naşterilor suferă o deplasare spre vîrstele

mature (în jur de 30 ani). Toate aceste schimbări favorizează familia restrînsă în detrimentul familiei

numeroase.

Tabelul 3.7.1 Rata fertilităţii

RDC/RDS/RDN

/UTA

Găgăuzia/mun.

Chişinău

2009

2010

2011

2012

2013

Total ţară 1,33 1,31 1,27 1,28 1,24

Mun. Chişinău 0,95 0,94 0,91 0,91 0,87

RD Nord 1,45 1,41 1,35 1,36 1,34

RD Centru 1,49 1,47 1,41 1,42 1,40

RD Sud 1,38 1,37 1,28 1,30 1,31

UTA Găgăuzia 1,63 1,47 1,49 1,47 1,39



Evoluţia viitoare a numărului de copii în familie rămîne necunoscută, dar redresarea situaţiei

reprezintă singura opţiune capabilă să ducă la ameliorarea situaţiei demografice a ţării şi, eventual,

la stoparea declinului demografic în viitor.

Rata populaţiei active în RD Centru constituie 38,9 %, fiind mai mică ca media pe ţară, care numără

41,4 %. În perioada anilor 2009 - 2013 rata populaţiei active în RD Centru cunoaşte o uşoară

descreştere de la 41,0 % în anul 2009, 40,0 în anul 2010, 39,8 în anul 2011, 37,5 în anul 2012. În

perioada anilor 2012-2013 numărul populaţiei active a crescut cu 1,4 puncte procentuale de la

37,5% la 38,9%.

30

Figura 3.7.1 Evoluţia sporului natural în perioada 2009-2013 în aspect regional



În ultimii ani se constată o ameliorare a sporului natural în RD Centru, deşi în unele raioane

(Călăraşi, Hînceşti, Rezina, Şoldăneşti) se menţine în continuare la valori negative. Cel mai mic spor

natural se înregistrează în raionul Şoldăneşti, care se menţine negativ pe parcursul ultimilor 5 ani (-

2.9% în anul 2009, -3.4% în anul 2013), cunoscînd o ameliorare temporară în anul 2011, cînd acesta

a crescut de la -4.2‰ în anul 2010 la -3.4% în anul 2011.

Figura 3.7.2 Structura demografică a populaţiei pe raioanele RD Centru



-1

1

3

5

7

9

11

13

15

10.8 11.5

12.8

11.2 10.9

12.8

11.2 12

10.9

12.4 11.5 11.4

12.9

10.4 12.2 10.7 10.6 11.3 9.1 10.5 11.5

12

10.2

14.9

10.9 10.7

0.4

-0.8

2.1

0

-0.3

3.7

0.7 0.4

-1.1

2.1

-3.4

0.5

2.2

natalitate mortalitate spor natural

-0.1 -1

0.7 0.3 0.8

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

2009 2010 2011 2012 2013

RD Centru RD Nord RD Sud mun Chişinău UTA Găgăuzia

31

Componenta principală a evoluţiei structurii demografice a populaţiei este mişcarea naturală

(natalitatea, mortalitatea, sporul natural), iar din aceste fenomene natalitatea ocupă locul decisiv.

Regiunea de Dezvoltare Centru se încadrează, cu unele excepţii, în limitele medii europene ale ratei

natalităţii (11.8%) şi ratei mortalităţii (11.0%) şi nu face excepţie de la evoluţia fenomenelor

demografice înregistrate pe plan european. Totodată rata natalităţii în RD Centru este în scădere,

fiind în anul 2009 de 12.4%, iar în anul 2013 – 11.8%. În acelaş timp aceasta se află peste rata

natalităţii la nivel naţional, care s-a diminuat de la 11.4% în anul 2009 pînă la 10.6% în 2013.

Situaţia similară, doar cu mici abateri se înregistrează şi în celelalte regiuni de dezvoltare ale R.

Moldova.

Indicele mortalităţii depăşeşte indicele natalităţii în raioanele Călăraşi, Hînceşti, Rezina şi

Şoldăneşti, înregistrînd un spor natural negativ.

Evoluţia structurii demografice a populaţiei RD Centru din ultimul deceniu s-a răsfrînt direct şi

asupra contingentului de elevi. Astfel ca doar în anii 2010-2013 contingentul de elevi din RD Centru

s-a redus cu 10 068 persoane, de la 122 971 înregistrați în anul de învăţămînt 2010/2011 la 112 903,

înregistraţi în anul de învăţămînt 2012/2013.

Evoluţia demografică a RD Centru se caracterizează, similar situaţiei la nivelul întregii ţări, printr-

un fenomen de „declin demografic”, cu numărul populaţiei în scădere continuă, evoluţie

nefavorabilă a natalităţii şi mortalităţii, spor natural şi migraţional negativ, dezechilibru în

structura pe vîrste şi intensificarea procesului de îmbătrînire demografică. Aici putem

menţiona că descreşterea populaţiei în această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi

de soldul negativ al migraţiei externe.

Pe teritoriul regiunii au loc modificări evidente în structura de vîrstă a populaţiei, ceea ce implică

schimbarea structurii generale a necesităţilor sociale: va fi nevoie de un număr mai mare de

cantine sociale, aziluri pentru bătrîni, facilităţi pentru persoanele vîrsnice.

Structura pe grupe de vîrstă și sexe în RDC are consecințe nu numai asupra ritmului de întinerire

a generaţiilor dar şi asupra necesităţilor de consum, a infrastructurii educaţionale sau de asistenţă

socială, asupra capacităţii regiunii de a oferi locuri de muncă populaţiei active.

Diminuarea ponderii populatiei tinere în RDC înseamnă că în viitorul apropiat, regiunea va duce

lipsă de forţă de muncă, în special de tineret.

Reducerea numărului de familii cu copii (de la 44,4% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013) şi a

ponderii copiilor în structura populaţiei are drept consecinţă scăderea numărului de locuri

necesare în şcoli şi instituţii preşcolare, respectiv a numărului de profesori şi educatori.

Procesul de îmbătrînire demografică a potenţialului forţei de muncă influenţează nivelul

productivităţii muncii.

32

II. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

Indicator absolut Valoarea

Populaţia regiunii la 1.01.2014 1 060 409 persoane

Resurse de muncă la 1.01.2014 328 800 persoane

Populaţia activă 328 800 persoane

Populaţia ocupată 312 700 persoane

Salariaţi 124 216 persoane

Şomeri înregistraţi 16 100 persoane

Indicator relativ %

Rata de activitate a resurselor de muncă 38,9

Rata de ocupare a resurselor de muncă 37,0

Rata de activitate a populaţiei de 15-64 ani 39,6

Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani 41,4

Rata şomajului înregistrat 4,9

Rata şomajului BIM a populaţiei de 15-64 ani 6.0

4.1 Populaţia activă.

Populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Regiunii de Dezvoltare Centru

constituie circa 328,8 mii persoane, fiind în creştere cu 11 mii persoane faţă de anul 2012. Această

creştere se datorează creşterii cu 9,1 mii a numărului persoanelor ocupate. Ponderea bărbaţilor în

cadrul persoanelor active o depăşeşte puţin pe cea a femeilor (167,7 faţă de 161,1).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în

populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) constituie 38,9%, atingînd valori mai înalte în rîndul

populaţiei masculine – 38,5%, în comparaţie cu rata pentru femei – 36,6%. Cea mai înaltă rată de

activitate (59,5%) se înregistrează în categoria de vîrstă 45-54 ani.

4.2 Populaţia ocupată.

Populaţia ocupată constituie circa 312,7 mii persoane. Repartiţia pe sexe relevă că numărul

bărbaţilor este mai mare decît cel a femeilor (157,4, respectiv 155,3).

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei din RD Centru prezintă o oscilare mică, practic neesenţială

variind între 38,5% în anul 2009 şi 37,0% pentru anul 2013. În comparaţie cu celelalte regiuni de

dezvoltare, vom menţiona că este unica regiune cu o pondere relativ stabilă a populaţiei ocupate. În

aspect comparativ, vom menţiona că ponderea populaţiei ocupate în RD Sud este în descreştere cu

4,9 p.p., variind de la 36,7% în anul 2009 la 31,8 % în anul 2013. Tendinţa de stabilitate a ratei

populaţiei ocupate nu este una ideală, dar oscilaţia mică ne oferă posibilitatea de a stabili variante

optimiste în evoluţia generală a RD Centru.

33

Figura 4.2.1. Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei pe regiuni de dezvoltare



Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani

şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă) din RD Centru este de 37,0 %. La

bărbaţi ea este mai înaltă (38,5%) în comparaţie cu femeile - 35,6%. Cea mai înaltă rată de ocupare

(58,0%) se înregistrează la persoanele de 45-54 ani.

Figura 4.2.2 Populaţia ocupată în RD Centru după grupe de vîrsă şi ponderea ei în totalul

populaţiei ocupate din RDC

38.5 37.3 37.6

35.8 37

30

35

40

45

50

55

2009 2010 2011 2012 2013

RD Centru RD Nord RD Sud mun. Chişinău

9%

21.4%

24.24%

28.4%

15.1%

RD Centru RD Sud

RD Nord mun. Chişinău

UTA Găgăuzia

34



Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vîrstă arată că ponderea persoanelor tinere (15-24

ani) a constituit 9% din total, a persoanelor adulte (25-54 ani) - 74%, şi a persoanelor în vîrstă de 55

ani şi peste – 16,5%.

După nivelul de instruire în RD Centru s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii

generale şi profesionale le-a revenit 31,81%, persoanelor cu studii superioare 14,65%. Persoanele cu

studii liceale şi persoanele cu studii gimnaziale au înregistrat ponderi diferite (19,8%, respectiv

25,04%). În rîndul persoanelor ocupate cu studii superioare trei din patru lucrează în localităţile

urbane; femeile reprezintă mai mult de jumătate (55,4%).

Figura 4.2.3. Populaţia ocupată după nivelul de instruire



La nivel regional ponderea cea mai însemnată o deţin absolvenţii de învăţământ secundar

profesional (27.99%), fiind urmate de persoanele care au absolvit ciclul gimnazial (25,04%), şi cel

liceal (19,8%). La nivelul ţării ordinea aceeași, ponderile fiind însă diferite.

În aspect evolutiv, observăm că în perioada 2009-2013 a crescut ponderea persoanelor ocupate cu

studii superioare de la 12,83% la 14,65% (cu 1.8 p.p). Ponderea forţei de muncă cu studii superioare

a crescut semnificativ în ultimii ani, acest trend fiind de aşteptat să continue în perioada următoare.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2009 2010 2011 2012 2013

12.83 13.13 14.33 14.69 14.65

13.02 12.84 14.01 13.81 13.82

27.81 27.08 27.32 26.82 27.99

23.57 24.51 22.22 21.41 19.8

21.7 21.53 21.61 22.93 25.04

1.1 0.9 0.54 0.4 0.5

Primar sau fără şcoală

Gimnazial

Liceal

Secundar profesional

Mediu de specialitate

Superior

35

O tendinţă de scădere s-a înregistrat în rîndul persoanelor ocupate cu studii liceale de la 23,57% în

anul 2009 la 19,8% în anul 2013. În acelaş timp a crescut numărul persoanelor ocupate cu studii

gimnaziale de la 21,7% în 2009 la 25,04 % în anul 2013, ceea ce demonstrează tendinţa

angajatorilor de a angaja persoane fără studii, muncitori necalificaţi. Aceasta va replica în RD

Centru tendinţa tinerilor de a nu-şi continua studiile şi de a căuta un loc de muncă direct după

terminarea claselor gimnaziale, fără a-şi continua studiile şi de a obţine o profesie calificată.

4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice.

Distribuţia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale relevă faptul că în anul 2013 în

Regiunea de Dezvoltare Centru o pondere mare din populaţia ocupată se regăseşte în învăţămînt 25,

24 %, plasîndu-ne peste media naţională, în timp ce agricultura ocupă doar 10,57 % din totalul

activităţilor economice, păstrîndu-se practic aceeaşi pondere ca cea din anii precedenţi. Din

persoanele ocupate în agricultură, jumătate lucrează în gospodăriile auxiliare proprii, ceea ce

reprezintă fiecare a şaptea persoană din totalul persoanelor ocupate.

Figura 4.3.1 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice în RD Centru



După învăţămînt urmează industria, care ocupă 16,40 % din totalul activităţilor economice. Cea mai

mică pondere în activităţile economice ale RD Centru o au activitatea financiară cu 1,42 % şi cea

din hoteluri şi restaurante – cu 1,08 %. Totodată, este în creştere numărul populaţiei antrenat în

construcţii, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii.

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Agricultură, vînat, silvicultură, pisciculturp

Industrie

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii

Hoteluri şi restauranturi

Transporturi şi comunicaţii

Activităţi financiare

Tranzacţii imobiliare

Administrare publică

Învăţămînt

Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi de servicii

13365

20728

3911

13153

1360

7580

1600

3924

9798

31006

13446

4345

36

În perioada analizată, evoluţia numărului mediu a salariaţilor la nivelul RD Centru s-a înscris în

tendinţa înregistrată la nivel naţional. Astfel, în perioada 2003 - 2013 a avut loc o descreştere

continuă a numărului mediu al salariaţilor, pînă la 124 216 persoane.

Tabelul 4.3.1 Numărul mediu al salariaţilor pe regiuni de dezvoltare



În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe cele 13 raioane se poate observa

faptul că, în anul 2013, majoritatea salariaţilor erau concentrați în raioanele Orhei (16 006 persoane)

şi Ungheni (15 982 persoane), reprezentînd 12,89% şi respectiv 12,87% din numărul mediu al

salariaţilor de la nivelul regiunii de dezvoltare Centru. La polul opus s-au situat raioanele Dubăsari

(4 028 persoane) şi Şoldăneşti (4 688 persoane).

Figura 4.3.2 Numărul mediu al salariaţilor în raioanele din RD Centru



0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

12184

7935 7909

4028

12833 11369

6206

16006

7070

10711

4688

7294

15982

2012 2013

Total pe republică 736 780 726 348

Mun. Chisinau 347 734 344 776

RD Nord 157 492 153 886

RD Centru 126 449 124 216

RD Sud 73 171 71 229

U.T.A. Gagauzia 27 756 27 893

37

Efectivul salariaţilor pe sexe. În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sexe,

în anul 2013, în RD Centru, 54 563 salariaţi erau de sex masculin, în timp ce numărul mediu al

salariaţilor de sex feminin a fost mai mare - 69 653 persoane. Ponderea salariaţilor de gen feminin se

păstrează şi în cadrul repartizării acestora pe raioanele RD Centru.

Nivelul de trai este un indicator compus care presupune analizarea unui cumul de indicatori.

În profil teritorial atît evoluţiile puterii de cumpărare a salariilor, cît şi a pensiilor de asigurări

sociale de stat au fost similare din punct de vedere al dinamicii. Chiar şi pe fundalul declinului

principalilor indicatori economici din 2013, se observă o creştere atît a nivelului salariului mediu

lunar, cît şi a veniturilor disponibile ale populaţiei.

4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut.

Cîştigul salarial nominal mediu brut pe ţară în anul 2013 constituie 3 386,2 lei, cel mai înalt nivel

fiind constatat în municipiul Chişinău, atingînd cel mai înalt nivel înregistrat în anul 2013 – 4 026

lei, urmat de RD Nord cu media de 2905 lei.

Cîştigul salarial nominal mediu brut în RD Centru de la 1 530 lei în anul 2007, la 2 299 lei în anul

2010, urmînd tendinţa de creştere înregistrată la nivel naţional pînă la 2 769 lei în anul 2013.

Figura 4.4.1. Cîştigul salarial nominal brut pe regiuni de dezvoltare (a. 2013)



De asemenea, tendinţa de creştere continuă s-a înregistrat în perioada analizată şi la nivelul celor 13

raioane componente ale regiunii. Totodată acest indicator se află sub media pe ţară, ceea ce relevă

încă un cîştig salarial nominal brut scăzut în regiune.

Figura 4.4.2. Cîştigul salarial nominal brut pe raioane în RD Centru

0

1000

2000

3000

4000

5000

Mun. Chisinau Nord Centru Sud U.T.A. Gagauzia

4026

2905.3

2769.7 2576.1

2603.8

38



Astfel, se poate observa în diagrama 4.4.2, faptul că doar în raionul Rezina media cîştigului salarial

se apropie de media naţională, indicînd valoarea de 3 283 lei la polul opus fiind raionul Teleneşti cu

un cîştig salarial nominal brut de 2 473 lei.

4.5 Şomajul

În Republica Moldova numărul şomerilor înregistraţi pe parcursul anului 2013 a constituit 63,1 mii

persoane, ceea ce reprezintă un trend descendent pentru perioada 2010-2013. Numărul şomerilor

înregistraţi la sfîrşitul anului a avut o evoluţie asemănătoare ratei şomajului. În anul 2013 acesta

este de 16,1 mii, fiind în descreştere cu 4,7 mii faţă de anul 2009.

Figura 4.5.1 Şomajul total pe regiuni de dezvoltare

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2792 2967 2642

2635 2679

2667 2586 2805 3283 2753 2638 2473 2897

0

2

4

6

8

mun.

ChişinăuRD Nord

RD CentruRD Sud

6.3

3.9 4.9 5.6

39

Figura 4.5.2 Rata şomajului pe regiuni de dezvoltare


Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii - 10,3 mii faţă de 5,8 mii femei. Din aceştia

10,1% sînt tineri (15-34 ani). Similar, rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în

perioada 2009-2013, cea mai înaltă rată înregistrându-se în anul 2010 (6,8%) – la nivel naţional fiind

de 7,4%, iar cea mai scăzută în 2012 (4,5%) – la nivel naţional fiind de 5,6%.

Figura 4.5.3 Rata şomajului pe sexe în aspect regional


La sfîrşitul anului 2009 rata şomajului în Regiunea de Dezvoltare Centru era de 6,1% (6,4% la nivel

naţional). În anul 2013 rata şomajului în RD Centru este de 4,9 %.

0

2

4

6

8

Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud

6

7.3

4

6.2 6.9

4.1

5.1

3.7 3.6

5.6

Bărbaţi Femei

0

2

4

6

8

mun.

Chişinău RD NordRD Centru

RD Sud

6.3

3.9 4.9 5.6

40

Numărul şomerilor pe categorii de vîrstă are tendinţa de descreştere pentru grupele de vîrstă 15-24

ani (de la 7,5 mii în anul 2009 la 5,5 mii în 2013), 25-34 ani (de la 5,6 mii în anul 2009 la 4,6 în

2013), 35-44 ani (de la 3,6 mii în anul 2009 la 2,7 în anul 2013), 45-54 ani (de la 3,1 mii în anul

2009 la 2,4 mii în anul 2013), iar pentru persoanele din grupul de vîrstă 55-64 ani se observă un

număr stabil al şomerilor.

Figura 4.5.4 Rata de activitate, rata de ocupare şi rata şomajului în

RD Centru pe categorii de vîrstă



În RD Centru rata şomajului reprezintă 6,2% în rîndul bărbaţilor şi doar 3,6% în rîndul femeilor.

Cea mai mare rată de activotate în anul 2013 s-a înregistrat în rîndul persoanelor cu vîrsta cuprinsă

între 45-54 ani (59,5%), totodată rata şomajului pentru această categorie de vîrstă prezintă un indice

mic- 2,7%.

Rata cea mai mare a şomajului pe categorii de vîrstă este în rîndul populaţiei cu vîrsta cuprinsă între

15-24 ani (15,9), aceasta fiind mult peste media pe regiune. Aceasta denotă faptul că populaţia

tînără se încadrează mai greu în cîmpul muncii şi în regiune nu există pîrghii de a stimula angajatorii

să ia la muncă persoane tinere şi a le oferi posibilităţi de dezvoltare.

19.2

43.6

56 59.5

39.2

5.6

16.2

40.7

54.1 58

38.4

5.6 15.9 6.5 3.4 2.7 1.8

0

10

20

30

40

50

60

70

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani şi peste

Rata de activitate Rata de ocupare Rata şomajului

41

Figura 4.5.5 Rata şomajului în pe sexe în aspect regional



Rata şomajului pe sexe ne indică o pondere mai mare a şomajului pe ţară în rîndul bărbaţilor. Rata

şomajului la bărbaţi (6,2%) în RD Centru este cu 2,6 pp mai mare decît rata şomajului în rîndul

femeilor (3,6%). Observăm în RDC cea mai mare discrepanţă dintre rata şomajului pe sexe,

comparativ cu celelalte regiuni ale R. Moldova.

4.6 Dezvoltare umană

Statisticile oficiale indică că în ultimii ani, la nivel naţional, se observă o îmbunătăţire a nivelul de

trai al populaţiei Republicii Moldova. Totodată, trebuie menţionat că veniturile disponibile ale

locuitorilor din oraşe sînt mai mari decît ale locuitorilor de la sate, ceea ce indică o discrepanţă

dintre bunăstarea locuitorilor din mediul urban faţă de bunăstarea locuitorilor din mediul rural.

Structura veniturilor populaţiei în funcţie de sursa de venit arată că veniturile obţinute din salariu

continuă să reprezinte sursa principală de venit pentru cetăţeni. Ponderea veniturilor din salarii în

2013 a constituit 35,6 % din venitul total al populaţiei RD Centru fiind în creştere cu circa 2,8%

comparativ cu anul 2012, cînd acest indicator a constituit 32,8%. Creşterea ponderii veniturilor

salariale în totalul veniturilor a fost determinată de evoluţiile pozitive din economia naţională şi de

pe piaţa muncii. Totodată, se observă o discrepanţă enormă dintre ponderea veniturilor salariale în

totalul veniturilor de la oraşe şi a celor de la sate, fiind determinată în mare măsură de domeniile

activităţilor economice practicate în mediul urban şi cel rural

Ponderea veniturilor din activitatea individuală agricolă a marcat o reducere de la 14,7% pînă la

13,6%, aceasta fiind cauzată de seceta care a afectat activitatea agricolă pe întreg teritoriu al

republicii.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud

6

7.3

4

6.2

6.9

4.1

5.1

3.7 3.6

5.6

Bărbaţi Femei

42

Pe de altă parte ponderea veniturilor din prestaţiile sociale şi din activităţile non-agricole au marcat

o creştere, respectiv, de la 18,5% pînă la 20,0% şi de la 8,9% pînă la 9,4% (Tabelul 4.6.1).

Tabelul 4.6.1 Veniturile disponibile medii lunare pe persoane în RD Centru



Creşterea ponderii veniturilor din prestaţiile sociale a fost determinată de implicarea mai activă a

statului promovarea politicilor sociale şi combaterea sărăciei, care, realmente, a şi condus la

reducerea nivelului sărăciei a pensionarilor, a familiilor cu copii, precum şi a altor familii care

beneficiază de plăţi sociale din partea statului.

Figura 4.6.1 Ponderea veniturilor pe activităţile RD Centru



26%

10%

5%

0%

14%

12%

1%

1%

17%

14%

Activitatea salariata Activitatea individuala agricola Activitate non-agricolă

Venit din proprietate Prestaţii sociale Pensii

Îndemnizatii pentru copii Ajutor social Alte venituri

Remitente

2009

2010

2011

2012

2013

Venituri disponibile - total 990,1 1 086,5 1254,4 1317,2 1437,9

Activitatea salariata 346,6 373.9 458,5 432,7 512,2

Activitatea individuala agricola 141,8 174,1 188,1 194,2 195,6

Venit din proprietate 0,7 1,2 1,1 0,4 0,9

Prestatii sociale 166,8 203,3 232,3 263,9 287,1

Pensii 139,2 158,7 187,4 206,5 243,2

Îndemnizatii pentru copii 5,5 7,3 6,2 9,8 9,6

Compensaţii 7,5 8,1 8,6 5,8 0,1

Ajutor social 1,1 4,6 3,9 17,6 11,1

Alte venituri 244,5 251,0 262,5 302,0 332,8

Remitente 219,7 221,5 231,0 262,2 286,7

43

Şi creşterea ponderii pensiilor în totalul veniturilor populaţiei (14,1% în 2009 pînă la 16,8% în

2013), volumul cărora înregistrează tendinţe stabile de creştere, joacă un rol important în

combaterea sărăciei.

Creşterea veniturilor populaţiei a condus şi la majorarea nivelului cheltuielilor de consum. În 2013

cheltuielile de consum ale populaţiei RD Centru, au înregistrat o creştere, cifrîndu-se la nivelul de

1604,2 lei faţă de 1 396,6 lei în 2012.

Gospodăriile casnice şi-au mărit cheltuielile de consum aproape pentru toate categoriile de bunuri şi

servicii. Totodată, trebuie menţionat faptul că creşterea tarifelor pentru serviciile comunale, precum

şi a preţurilor la produsele alimentare, compensează, într-o anumită măsură, creșterea nivelului

consumului, astfel încît nu putem vorbi despre creşterea bunăstării populaţiei.

Dacă urmărim evoluţia cheltuielilor medii lunare pentru perioada 2009-2013, vedem o creştere

considerabilă a cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei. Astfel, dacă acestea înregistrau 182,3 lei în

anul 2009, atunci în 2013 aceste cheltuieli au atins cifra de 307,7 lei, situîndu-se pe locul 2 în lista

cheltuielilor, după cele pentru produsele alimentare (714,3 lei).

Tabelul 4.6.2 Cheltuieli de consum medii lunare pentru o persoană în RD Centru

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor de consum din RD Centru, aceasta este dominată de

cheltuielile alimentare care alcătuiesc circa 44,5% din cheltuielile totale ale populaţiei. De remarcat

că, ceea ce este caracteristic pe întreg teritoriu al R. Moldova, ponderea cheltuielilor alimentare în

consumul populaţiei de la sate este mult mai mare decît ponderea cheltuielilor alimentare în

consumul populaţiei de la oraşe, ceea ce indică un nivel al bunăstării mai modest pentru locuitorii de

la sate faţă de locuitorii de la oraşe.

2009

2010

2011

2012

2013

Cheltuieli de consum - total 1 076,2 1 198,1 1 362,5 1 396,6 1 604,2

Produse alimentare 448,2 507,4 592,6 640,7 714,3

Bauturi alcoolice, tutun 25,1 30,2 30,2 30,3 31,8

Imbracaminte, incaltaminte 136,2 136,1 151,2 162,8 181,8

Intretinerea locuintei 182,3 204,6 244,4 244,2 307,7

Dotarea locuintei 48,7 53,0 52,6 49,5 61,5

Ingrijire medicala si sanatate 64,3 77,2 67,8 76,7 80,9

Transport 44,8 55,4 86,6 50,8 64,6

Comunicatii 49,7 52,3 56,2 58,0 62,5

Agrement 16,6 19,3 12,8 14,4 16,2

Invatamint 2,8 11,4 13,3 13,8 12,8

Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 18,3 12,0 10,2 7,8 11,5

Diverse 39,1 39,1 44,6 47,7 58,6

44

Figura 4.6.2 Ponderea cheltuielilor de consum pe categorii de bunuri RD Centru



O parte importantă din bugetele gospodăriilor este alocată şi pentru întreţinerea locuinţei - circa

19,2% şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11,3%. Totodată, pentru învăţămînt şi pentru

agrement ponderea cheltuielilor este extrem de modestă , respectiv, 0,8% şi 1% în 2013, ceea ce este

caracteristic pentru un stat cu venituri modeste (tabelul 4.6.2)

În prezent în RD Centru conform datelor statistice oficiale se observă sporirea presiunii pe care o

exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active, ceea ce duce după sine scăderea nivelului

de trai al populaţiei.

Analiza şomajului la nivel regional devine complicată din cauza datelor statistice incomplete sau

lipsei acestora în aspect raional. Dar şi datele care există la nivel de ţară şi cele pe regiuni de

dezvoltare nu sînt relevante, deoarece majoritatea cetăţenilor nu se prea grăbesc să se

înregistreze la oficiile forţei de muncă.

Principala explicaţie de menţinere a şomajului la cote relativ mici este că populaţia are posibilitatea

emigrării. Evident, persoanele rămase fără loc de muncă consideră mai multe variante de cîştig a

venitului, inclusiv lansarea unor afaceri proprii, autoangajarea sau angajarea la un alt serviciu. Dar

faptul că emigrarea a prevalat totuşi asupra altor opţiuni arată că riscurile unei activităţi economice

în Republica Moldova sînt mult mai mari chiar şi decît riscurile unei emigraţii ilegale.

Datele statistice pe regiune arată că şomajul îi afectează în mod deosebit pe cei cu vârsta

cuprinsă între 15 şi 29 de ani. Ei formează cel mai numeros grup de şomeri. Cu cel mai mare risc

44%

2%

11%

19%

4% 5%

4% 4%

1% 1% 1% 4%

Produse alimentare Bauturi alcoolice, tutun Imbracaminte, incaltaminte Intretinerea locuintei

Dotarea locuintei Ingrijire medicala si sanatate Transport Comunicatii

Agrement Invatamint Hoteluri, restaurante, cafenele etc. Diverse

45

de şomaj se confruntă tinerii de vîrsta de 20-24 de ani, majoritatea fiind absolvenţi ai

instituţiilor superioare de învăţămînt. Situaţia este deosebit de gravă pentru bărbaţii tineri care

locuiesc în oraşe, riscul lor de a nu găsi un loc de muncă pe potrivă fiind mai mare decît în mediu pe

ţară.

46

III. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII

5.1 Infrastructura transportului

RDC este situată în partea centrală a Republicii Moldova asigurând conexiunea între celelalte

regiuni. La Vest RDC are conexiune directă cu România prin 3 puncte vamale, inclusiv unul

feroviar – nodul feroviar Ungheni. La Est prin RDT – cu Ucraina, Rusia. Spre Nord şi Sud

conectivitatea regiunii trece prin RDN şi, respectiv, prin RDS. Distanţa până la oraşele mari din

ţările vecine este de 20-150 km până la Iaşi, România, de 150-220 km până la Cernăuţi, Ucraina şi

de 100 - 170 km până la Odessa, Ucraina.

Reţeaua de transport a RDC se prezintă prin două tipuri de transport: auto şi feroviar. Traficul de

mărfuri şi pasageri este asigurat de transportul auto atât la nivel local, republican cât şi la nivel

internaţional. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri şi pasageri la

nivel internaţional.

Căi de transport internaţional

Legături de trafic internaţional. RDC este traversată de o reţea densă de trasee internaţionale:

Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta - Odessa (BOC);

Coridorul Giurgiuleşti-Briceni (GBC).

Din RDC se poate deplasa spre Nord pe traseul internaţional: М2 – Chişinău-Soroca – hotarul cu

Ucraina şi М14 – Odessa - Tiraspol - Chişinău - Briceni - Brest; spre Sud pe traseul M3 –Chişinău -

Giurgiuleşti; spre Est pe traseul M21 – Chişinău - Dubăsari; spre Vest pe traseul M1 – Chişinău -

Leuşeni. Aceste trasee vor fi suplimentate cu încă un traseu internaţional în cazul realizării

coridorului de transport Budapesta - Iaşi - Chişinău - Odessa.

Celelalte căi de transport de importanţă internaţională şi naţională care trec prin RDC sunt:

Direcţia Nord, spre oraşele Cernăuţi - Jitomir - Lvov – Warshawa; pe traseul М2 – Chişinău-

Soroca – hotarul cu Ucraina;

Direcţia Nord – Est, spre oraşele Vinitsa – Kiev - Moscova; М14 –Odesa - Tiraspol-Chişinău -

Briceni - Brest;

Direcţia Sud, spre oraşele Galaţi - Tulcea-Constanţa - Varna - Istambul: M3 –Chişinău -

Giurgiuleşti şi R3 – Chişinău-Hânceşti-Basarabeasca;

Direcţia Sud-Est, spre oraşele Odesa - Nicolaev - Herson - Yalta: R2- Chişinău-Bender şi R30–

Anenii Noi-Căuşeni-Ştefan-Vodă-frontiera cu Ucraina.

Direcţia Est, spre oraşele Krasnâe Okna- Krivoi Rog - Doneţk - Voronej: M21 – Chişinău-

Dubăsari şi R5 – Chişinău-Vadul - lui-Vodă-Dubăsari.

Direcţia Vest spre oraşele Iaşi – Târgul Neamţ - Cluj - Oradea - Budapesta: M1 – Chişinău -

Leuşeni şi R1 –Chişinău-Ungheni.

Căi de transport interregional şi local

Legături de trafic interregional. Legătura RDC cu RDN se efectuează prin mun. Bălţi pe traseele

М2, М14, R13, R14, R17. Cele mai solicitate sunt drumurile M14 şi R14 pe care circulaţia, pe unele

porţiuni,este asigurată pe două benzi, fapt ce nu corespunde fluxului de transport permanent în

47

creştere. Legătura RDC cu RDS se efectuează pe drumurile M14, M3, R-3, R-30, R-34, dintre care

cel mai aglomerat este drumul R3 şi necesită suplimentare cu minimum o bandă de circulaţie.

Legătura cu RDT este posibilă pe drumul internaţional M1.

Reţeaua de drumuri intraregionale. Distanţa maximă dintre localităţile RDC pe direcţia Nord-Sud

este de aproximativ 180 km, iar pe direcţia Est-Vest aproximativ 120 km şi legătura poate fi

asigurată tranzit prin mun. Chişinău. Distanţa dintre principalele centre urbane (Ialoveni, Străşeni,

Ungheni, Orhei, Hânceşti) nu depăşeşte 150 km.

Legăturile între oraşele RDC sunt asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând municipiul Chişinău.

Oraşul Ungheni nu are legătură directă cu or. Hânceşti şi or. Orhei. Din aceste considerente este

necesar de finisat construcţia drumului R20 şi R44. Modernizarea şi construcţia unor porţiuni ale

drumului Ungheni - Leuşeni - Leova ar diversifica legăturile intraregionale. Oraşul Nisporeni are

legătură directă doar cu or. Ungheni (R25) şi de ocolire cu or. Călăraşi (R25, R1), cu or. Hânceşti

(R25, M1, R44). Oraşul Teleneşti are legătură directă doar cu or. Orhei, iar cu oraşele Rezina şi

Şoldăneşti are legătură doar prin or. Orhei sau prin mun. Bălţi, sau prin reţeaua de drumuri de

importanţă locală. Oraşul Rezina are legătură directă cu or. Şoldăneşti (R13) şi or. Orhei (R20).

Oraşul Şoldăneşti are legătură directă cu or. Rezina (R13) şi de ocolire cu or. Orhei (R13, R20),cu

or. Teleneşti (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălţi. Există necesitatea construcţiei

drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi posibilă legătura directă între

or. Teleneşti şi oraşele Rezina şi Şoldăneşti, ocolind or. Orhei. Oraşul Orhei este legat cu toate

oraşele prin drumuri naţionale: Orhei - Rezina (R20), Orhei-Teleneşti (М2, R14, R22), Orhei -

Şoldăneşti (R20, R13). Cu or. Criuleni şi or. Dubăsari, Orheiul face legătura pe drumul R23, М2. Pe

porţiunea Brăneşti drumul M2 este în variantă de pietriş şi din aceste motive este ocolit de

transportatori. Oraşul Anenii Noi şi or. Ialoveni au legături cu celelalte oraşe ale regiunii prin

municipiul Chişinău pe drumurile M14, R2.

Reţeaua de drumuri locale. În afară de aceste drumuri există o reţea largă ramificată de drumuri de

importanţă locală. Densitatea drumurilor publice din RDC este de 32 km/100/km2. Acest indicator

este mai mic decât în RDN dar mai mare decât media naţională care constituie 26,9 km/100 km2.

Drumurile naţionale deţin o pondere de 36,5%, majoritatea absolută cu îmbrăcăminte rigidă. Cele

mai multe drumuri sunt în raioanele Străşeni şi Ialoveni. La extrema opusă se află raionul Hânceşti.

Starea drumurilor locale este deplorabilă şi necesită reparaţie şi reconstrucţie. Din cauza stării

nesatisfăcătoare a drumurilor localităţile rurale sunt neatractive. Ba mai mult, există localităţi care

din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au legătură cu centrul raional. Bugetele austere

ale primăriilor nu pot oferi mijloace pentru reparaţia capitală a drumurilor ce traversează satele.

Tabelul 5.1.1 Reţeaua drumurilor publice în RDC kilometri

Drumuri

publice –

total

din care:

drumuri

naţionale

din acestea,

cu

îmbrăcăminte

rigidă

drumuri

locale

din acestea,

cu

îmbrăcăminte

rigidă

Total RDC 3352.1 1213.6 1213.6 2138.5 1990.9

Anenii Noi 282.2 135.0 135.0 147.2 134.9

Călăraşi 256.2 123.8 123.8 132.4 132.4

Criuleni 236.5 102.7 102.7 133.8 120.0

Dubăsari 108.8 23.5 23.5 85.3 85.3

48

Hînceşti 352.2 138.7 138.7 213.5 207.1

Ialoveni 278.6 117.5 117.5 161.1 147.4

Nisporeni 202.5 62.0 62.0 140.5 126.1

Orhei 333.2 116.2 116.2 217.0 211.1

Rezina 208.6 40.0 40.0 168.6 157.6

Străşeni 267.6 126.3 126.3 141.3 139.5

Şoldăneşti 200.0 46.3 46.3 153.7 139.6

Teleneşti 253.6 76.7 76.7 176.9 149.5

Ungheni 372.1 104.9 104.9 267.2 240.4



Figura 5.1.1 Densitatea drumurilor publice, km/100

km2 pe regiuni



Transportul feroviar. Densitatea reţelelor de căi ferate în RDC constituie 3,4 km /100 km2ea fiind

mai maredecâtîn RDN2,1 km /100 km2 şi decât media republicană 3,3 km/100 km2, dar mai mică

decâtîn RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritoriul RDC trec traseele naţionale de cale ferată:

Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, şi un segment neînsemnat de cale ferată

a sectorului Slobodca - Bălţi. Staţia de cale ferată Ungheni este punct de trecere internaţional care

efectuează transport de mărfuri şi pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nod de cale ferată a RDC.

Staţia de cale ferată Şoldăneşti efectuează transport de mărfuri şi pasageri pentru deservirea

îndeosebi a obiectelor economiei naţionale. Configuraţia reţelei de cale ferată este de două tipuri –

cu o singură linie şi cu două linii. Intensitatea circulaţiei trenurilor de pasageri este de 2-14 garnituri

pe zi şi marfare de 4-10 garnituri pe zi.

Transport naval. În RDC nu există căi de comunicaţie navale, dar activează două porturi: Portul

naval Ungheni şi Portul naval Rezina.

49

5.2 Infrastructura de utilităţi

Managementul deşeurilor solide

În RDC infrastructura şi managementul deşeurilor menajere solide este slab dezvoltată, atât

cantitativ, cât şi calitativ. Se atestă un nivel înalt de poluare a solurilor, apelor şi altor componente

de mediu cauzat preponderent de tradiţiile neprietenoase mediului şi infrastructura slab dezvoltată

de colectare a deşeurilor solide şi lichide, inclusiv a celor toxice. Pentru regiune e specifică

colectarea neseparată a deşeurilor şi o cotă foarte redusă a deşeurilor reciclate (o parte

nesemnificativă a deșeurilor PET și de sticlă, care sunt colectate neorganizat). Deoarece în aceste

condiții, trebuie să fie întreprinse urgent măsuri pentru a remedia situația din sector, în prezent, este

elaborată și urmează să fie abrobată Legea (nouă) cu privire la gestionarea deșeurilor în Republica

Moldova, bazată pe prevederile Strategiei de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027, precum și pe

directivele relevante ale UE.Aspectele administrative, ce țin de acest domeniu, sunt abordate de

prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală (Legea nr. 1402 din 24.10.2002),

Legea privind administrația publică locală (Legea nr. 436 din 28.12.2006) și Legea privind

descentralizarea administrativă (Legea nr. 435 din 28.12.2006). Prevederile de bază din aceste legi

sunt următoarele:

Managementul deșeurilor ține de competența APL de nivelul 1 iar abrobarea planurilor de

management al deșeurilor este de competența APL de nivelul 2.

Autoritățile publice locale se pot asocia în scopul livrării în comun a serviciilor publice

locale, inclusiv de management al deșeurilor.

Serviciile de gospodărire comunală comunală, inclusiv de management al deșeurilot, pot fi

furnizate de către o gamă largă de entități publice și private, precum și prin diferite tipuri de

contacte, inclusiv contracte de concestiune.

Din Strategia de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027 putem deduce că deși există discrepanțe

importante între nivelele de dezvoltare ale diferitor raioane, este important ca dezvoltarea

sistemului integrat de management al deșeurilor să aibă un impact regional, fiind acoperite toate

localitățile, inclusiv cele rurale. În acest context, trebuie să se înțeleagă că nu contează amplasarea

fizică a capacităților de reciclare sau eliminare a deșeurilor, ci extinderea rețelelor de colectare și

transportare a deșeurilor. În aceste condiții, se impune realizarea de noi depozite ecologice zonale și

crearea de stații de transfer în vederea implementării optime a unui sistem integrat de gestionare a

deșeurilor, care să deservească populația din municipii, orașe, comune și sate.Gestionarea

deșeurilor solide este strîns legată de obiectivele de dezvoltare a țării. Pe de o parte, managementul

neadecvat al deșeurilor are un impact negativ asupra mai multor ramuri și anume:

Reţeaua rutieră în Regiunea Centru este suficient de dezvoltată, însă starea acesteia este rea. Astfel,

starea rea a drumurilor este privită drept o constrângere majoră care împiedică dezvoltarea

economică a regiunii. Din cauza stării nesatisfăcătoare a reţelei de drumuri, utilizatorii suportă

cheltuieli suplimentare pentru a avea acces la serviciile sociale şi administrative.

RDC este deservită de mai multe drumuri magistrale şi republicane, care formează baza reţelei de

drumuri a regiunii. Acestea drumuri asigură circulația internaţională şi intra-regională.

Conectivitatea regională şi locală este asigurată de drumurile locale gestionate de Administraţia de

Stat a Drumurilor, precum şi de drumurile ce se află în administrarea autorităţilor publice locale.

50

1) dezvoltării agriculturii, ca rezultat al folosirii solulului (terenurilor agricole) pentru depozite de

deșeuri, pe cînd aceste terenuri pot fi utilizate în activități agricole;

2) dezvoltării turismului, ca rezultat al știrbirii imaginii generale asociate cu depozitele de deșeuri

și cu mirosul neplăcut ce se emană de la acestea ( mai mult ca atît, foarte multe deșeuri sunt

aruncate la întîmplare și chiar de-a lungul drumurilor)

3) sănătății publice, ca rezultat al condițiilor anti-sanitare ale depozitelor de deșeuri și al

potențialului lor de a deveni focare de infecții.

Volumul deşeurilor colectate şi depozitate nu este înregistrat, deoarece nu se efectuează o cântărire

sau monitorizare a acestora în mod organizat şi permanent. Astfel, volumul şi tipurile de deşeuri

colectate sau reciclate din fiecare localitate, raion şi regiune nu sunt cunoscute. Serviciile de

salubrizare aplică metoda de eliminare a deşeurilor pe sol sau la depozitele existente, care în

majoritatea cazurilor nu sunt autorizate şi reprezintă o sursă majoră de poluare a solului şi a apelor

subterane. Aceste locuri de depozitare a deşeurilor nu întrunesc standardele moderne de mediu în

ceea ce priveşte amplasarea, proiectarea, construcţia şi exploatarea lor. Deşeurile depozitate nu sunt

compactate sau acoperite cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor şi răspândirii

mirosurilor neplăcute.În afară de aceasta, la depozitele de deșeuri actuale nu există un control strict

al calității și cantității deșeurilor care ajung să fie depozitate, nu există facilități pentru recuperarea

gazelor de depozit sau pentru recuperarea și tratarea levigatului, căile de acces spre locurile de

eliminare a deșeurilor nu sunt întreținute, vehiculele și alte echipamente nu sunt curățate, depozitele

nu sunt îngrădite, păzite și marcate.

Activităţile de management al deşeurilor nu respectă ierarhia de gestionare a deşeurilor, stabilită

conform prevederilor directivelor UE, ceea ce demonstrează existenţa unui impact semnificativ

asupra mediului în regiune. Modul în care deşeurile sunt gestionate la nivelul UE ca un tot întreg, în

trei ţări – Ungaria, Polonia şi Estonia, care au aderat la UE în 2004, şi România, care a aderat la UE

în 2007, este prezentat în Tabelul. Datele care reies din comparaţia ponderii deşeurilor eliminate la

depozite denotă faptul că în Republica Moldova eliminarea deşeurilor la depozite este singura

soluţie aplicată şi doar un procent mic revine reciclării deşeurilor. Această situaţie este caracteristică

şi pentru RDC.

Tabelul 5.2.1 MDS în UE, state selectate din UE şi RM în 2011(în %)

Sursa: Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru

14

Sistemul de colectare a deşeurilor în Regiunea de Dezvoltare Centru acoperă populaţia din mediul

urban în proporţie de 100%, iar pe cea din mediul rural – în proporţie de 2,3% (au fost identificate

circa 23 de servicii de salubrizare, dintre care 12 – în mediul urban şi 11 – în mediul rural), ceea ce

reprezintă o problemă serioasă atît privind dezechilibru de dezvoltare cît și privind condiţiile de trai

14

http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&id=1988&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-

regionale-sectoriale-PRS/PRS-Managementul-deeurilor-solide/

51

ale populaţiei. În zonele rurale, unde nu sunt organizate servicii de salubrizare, eliminarea deșeurilor

se efectuiază individual de populație fiind în acest mod poluate zonele de odihnă, luncile rîurilor și

zonele verzi. Mai mult ca atît și în localitățile în care sunt organizate servicii de salubrizare acestea

nu funcționează eficient deoarece nu există posibilitatea colectării separate a deșeurilor. Astfel în

containere numeresc la un loc toate deșeurile, inclusiv și cele care trebuie să fie reciclate. Ca

rezultat, operatorii ratează încasarea unor sume financiare substanțiale care ar permite prestarea

unor servicii de calitate mai înaltă sau/și s-ar răsfrînge asupra tarifului ( în vederea micșorării

acestuia). Din cauza ratei extrem de mici de reciclare ale deșeurilor, practic 100 % din cantitatea

acestora, ajunge să fie depozitată și în acest mod sunt scoase din circuit economic suprafețe

importante de terenuri agricole și aducîndu-se un impact negativ substanțial mediului ambiant. Din

cauză că materialele reciclabile sunt amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și

biologic, recuperarea lor este dificilă. Experiența altor state (în special membre UE) ne

demonstrează eficiența impunerii unei taxe de mediu (de ex. în Estonia aceasta constituie cca 50-60

euro) pentru depozitarea unui m³ de deșeuri la depozit, cu scopul de a stimula recuperarea și

reciclarea.Volumul zilnic a deşeurilor menajere solide în RDC este colectat şi stocat în deponii mici,

amplasate la marginea localităţilor din regiune. Majoritatea acestor deponii ocupă suprafeţe mari,

dar sunt inadecvat amenajate. Astfel, circa 473 de depozite existente pentru eliminarea deşeurilor nu

corespund standardelor internaţionale de mediu, ceea ce la fel, reprezintă o ameninţare pentru

sănătatea publică şi resursele de mediu, cu excepţia a 3-4 depozite construite conform cerinţelor de

protecţie a mediului (Hîncești, Nisporeni şi Teleneşti).

Figura 5.2.1 Depozite de deşeuri existente şi statutul lor legal

Sursa: Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru

15

Sursele de venit operaţionale pentru sistemul de management al deşeurilor reprezintă o combinaţie a

alocărilor bugetare şi a încasărilor de tarife, însă acestea nu pot acoperi cheltuielile pentru

15



52

managementul întregului sector. Alocările bugetare provin din bugetele locale şi variază de la 5%

până la 20% din valoarea acestora. Nivelul tarifelor pentru serviciile prestate variază între 5 şi 10

lei/persoană/lună (0,33-0,67 €/lună) în diferite raioane. Persoanele juridice plătesc un tarif de cca.

70-110 lei pe m3/deşeuri pe care le generează16

.

Insuficienţa de resurse financiare în acest sector este cauzată de mai mulţi factori, inclusiv aplicarea

unui management necorespunzător la colectarea plăţilor de la generatorii de deşeuri şi la asigurarea

bugetelor din venituri netarifare.

Resursele financiare disponibile pentru gestionarea sectorului sunt insuficiente pentru a acoperi toate

cheltuielile ce ţin de managementul deşeurilor. Conform informaţiei prezentate de către Serviciile de

salubrizare existente, resursele financiare acumulate din plăţile pentru servicii acoperă doar

cheltuielile de transportare, iar cheltuielile ce ţin de tehnologia de înhumare nu sunt acoperite. Nu

sunt resurse pentru a susţine dezvoltarea tehnologiilor noi în sector. Veniturile non-tarifare nu sunt

acumulate şi nu fac parte din bugetul de cheltuieli pentru prestarea serviciilor, deoarece colectarea

separată a deşeurilor şi reciclarea fracţiei utile sunt asigurate de unii agenţi economici care, pe de o

parte, contribuie la reducerea volumului de deşeuri depozitate la depozit, iar pe de altă parte,

veniturile din procesul reciclării nu revin în circuitul financiar al sistemului existent.

O altă problema majoră ține de educația ecologică a populației. Mai mulți actori regionali implicați

în procesul gestionării și modernizării sistemului de administrare a deșeurilor managere solide

(experții, reprezentanți ai APL 1 și 2, operatorilor locali și regionali) au menționat faptul că lipsa

unor politici adecvate de sensibilizare, comunicare, educare și creșterea responsabilității

comunităților locale duce la apariția unor deficiențe majore în funcționarea sistemului în cauza. De

asemenea, a fost evidențiată lipsa unor mecanisme eficiente de sancționare a persoanelor care

încalcă legislația ecologică în vigoare.

În perioada 2013 -2014, în Regiunea de Dezvoltare Centru au fost realizate mai multe activități în

vederea ameliorării situației în domeniul managementului deșeurilor solide , inclusiv:

- Elaborat și aprobat Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea

de Dezvoltare Centru, care, pe lîngă o analiză complexă a situației din domeniul respectiv vine

cu un suport metodologic și practic comprehensiv de transpunerea cadrului de planificare

strategică naționala sectorială și regionala pe plan local (operaționalizează noțiuni de Zona de

management a deșeurilor, cooperarea intercomunitară, etc.). De asemenea, documentul în cauză

conține și un Plan de Acțiuni, realizarea căruia va contribui la consolidarea cadrului normativ,

instituțional și financiar. În viitor Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor

pentru Regiunea de Dezvoltare Centru va deveni un element de bază în procesul elaborării

Planului Operațional Regional.

- Implementat proiectul:„Salubrizarea localităţilor din raioanele Nisporeni, Străşeni şi Călăraşi

pentru un mediu curat şi sănătos”, avînd ca obiectiv general ameliorarea calităţii resurselor

naturale şi ameliorarea condiţiilor de trai ale locuitorilor din 12 localităţi ale raionul Nisporeni,

Străşeni şi Călăraşi. În cadrul proiectului respectiv, pe lîngă altele a fost finalizat poligon pentru

deşeurile solide, construite şi dotate cu 30 containere euro, 15 lăzi de plastic şi 201 containere de

metal cu rotile și 82 platforme de colectare DMS și altele.

16



53

- Implementat proiectul „Un mediu salubru pentru o dezvoltare regională durabilă” (primăria or.

Hînceşti, com. Bozieni, Mereşeni şi s. Logăneşti), avînd ca obiectiv general dezvoltarea

iniţiativelor regionale în vederea îmbunătăţirii factorilor de mediu în regiunea Hînceşti prin

reducerea impactului negativ al deşeurilor managere solide. Proiectul a contribuit la crearea

sistemului regional de colectare a deşeurilor din or. Hînceşti şi zonele adiacente: Bozieni,

Mereşeni şi Logăneşti și a permis asigurarea accesului a 26 800 de persoane la serviciile de

salubrizare.

- Implementat proiectul-pilot „Îmbunătăţirea sistemului integrat de management al deşeurilor

solide în raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti” (finanţat de Agenția de Cooperare

Internațională a Germaniei), avînd ca obiectiv general reducerea nivelului de poluare a mediului

prin extinderea managementului integrat de colectare, stocare şi reciclare a deşeurilor din

raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti. În cadrul proiectului, bazat pe cooperarea

intercomunitară, au fost construite 474 platforme, procurat utilaj şi tehnică specială.

Generarea deşeurilor menajere este influenţată de numeroşi factori, cei mai importanţi fiind venitul

populaţiei, comportamentul consumatorilor, apariţia pe piaţă de noi produse ambalate şi

evoluţia demografică.

Sistemul de colectare a deşeurilor în Regiunea de Dezvoltare Centru acoperă populaţia din mediul

urban în proporţie de 100%, iar pe cea din mediul rural – în proporţie de 2,3%.

În zonele rurale, unde nu sunt organizate servicii de salubrizare, eliminarea deșeurilor se

efectuiază individual de populație fiind în acest mod poluate zonele de odihnă, luncile rîurilor

și zonele verzi. Mai mult ca atît și în localitățile în care sunt organizate servicii de salubrizare

acestea nu funcționează eficient deoarece nu există posibilitatea colectării separate a deșeurilor.

Alimentare cu apă şi canalizare

Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă este efectuată preponderent din captările de apă subterană

din localităţile regiunii. Calitatea apei nu întotdeauna corespunde normativelor sanitare existente

pentru apa potabilă, de aceea apa din multe conducte poate fi folosită doar ca apă tehnică. Apa din

fântâni şi izvoare este folosită ca apă potabilă de circa 80% din populaţia RDC.

Ponderea fondului locativ din RDC care dispune de apeduct este de 33,4% faţă de media naţională

50,13%.Suprafaţa totală a fondului locativ dotat cu reţele de apă din RDC a crescut în anul 2013 cu

cca 19 % faţă de anul 2010. Densitatea reţelelor de apeduct în RDC este de 25,8 km/100 km2,

aceasta se plasează pe locul doi după RDS care are o densitate de 31,3 km/100 km2 şi constituie o

valoare mai mică faţă de media naţională de 29,3 km/100 km2

În anul 2013 pe teritoriul regiunii au fost amplasate 325 sisteme de alimentare cu apă, din care 22

unităţi – în mediu urban şi 303 unităţi – în mediu rural. Din total apeducte, pe parcursul anului 2013

au funcţionat 302 sisteme (93%) sau cu 27 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent.

Diagrama 5.2.1 Sisteme de alimentare cu apă în anii 2009-2013

54


(Statistica Teritorială, Banca de date)

Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţie pe parcursul anilor

2009 – 2013 a79 sisteme de alimentare cu apă,preponderent în următoarele raioane: Orhei – 20,

Criuleni – 12, Călăraşi şi Ialoveni – cîte 9 sisteme, Hînceşti – 8, Teleneşti – 7, Anenii Noi – 6,

Rezina – 5, Nisporeni – 4, Ungheni – 3 sisteme. Totodată,4 sisteme de alimentare cu apă au fost

scoase din funcţiune în raioanele Şoldăneşti – 5, Straşeni –2 şi Dubăsari – 1 sistem.

Lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile în anul 2013 a constituit 2

745,5 km sau cu 779,6 (40%) km mai mult faţă de anul 2009. Printre raioanele cu cea mai mare

lungimea apeductelor și rețelelor de alimentare cu apă se enumeră: Orhei (470,4 km), Anenii Noi

(340,0 km), Hîncești (312,9 km) și Ialoveni (308,9 km). Cea mai mică lungimea apeductelor și

rețelelor de alimentare cu apă se înregistrează înraioanele Șoldănești (23,0 km), Dubăsari (85,4 km)

și Rezina (88,9 km).

Toate localitățile urbane (100%) și aproximativ 46% din localitățile rurale ale RDC au sisteme

centralizate de alimentare cu apă, furnizînd apă potabilă doar la 74% din populație urbană și 39%

din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de apă în RDC este estimată la

aproximativ 46%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 54%. Estimarea

detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în Regiunea Centru este prezentată în

figura de mai jos.

Diagrama 5.2.2 Rata de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă în RDC

55

Sursa: Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă şi de Canalizare pentru RDC

Canalizare. Reţeaua de canalizare în RDC este slab dezvoltată, iar tehnologiile de epurare a apelor

reziduale sunt depăşite. Ponderea fondului locativ din RDC care dispune de reţea de canalizare este

de 34,1% faţă de media naţională 49,9%. Suprafaţa totală a fondului locativ dotat cu reţele de

canalizare din RDC a crescut în anul 2013 cu cca 19 % faţă de anul 2010.

Dotarea fondului locativ cu servicii centralizate de aprovizionare cu apă şi canalizare în RDC

variază între 1,5% (fondul locativ dotat în raioanele Şoldăneşti şi Teleneşti) şi cca14% în raioanele

Ialoveni, Anenii Noi şi Străşeni, cca 13% în raioanele Ungheni şi Orhei.

Sisteme de canalizare funcţionale în RDC constituie 32,9% faţă de numărul de sisteme funcţionale

pe ţară, plasîndu-se pe locul doi dupa regiunea Nord (34,1%).

Diagrama 5.2.3 Sisteme de canalizare în anii 2009-2013

56


(Statistica Teritorială, Banca de date)

În anul 2013 din numărul total de apeducte, 59 au fost dotate cu sisteme de canalizare, din care au

funcționat 40 sisteme sau cu 2 unități mai puțin comparativ cu anul 2012. Pe parcursul anului 2013

au fost scoase din funcțiune 2 sisteme de canalizare în raioanele Anenii Noi și Orhei. Din total

sisteme de canalizare, 41 sunt dotate cu stații de epurare, iar din numărul sistemelor de canalizare

funcționale doar 26 sunt dotate cu stații de epurare. În profil teritorial, de cele mai multe sisteme de

canalizare funcționale dispun raioanele Anenii Noi, Strășeni, Hîncești, Criuleni și Orhei. În raionul

Șoldănești lipsește sistemul de canalizare, iar raioanele Telenești, Rezina și Dubăsari au cîte un

sistem funcțional de canalizare.

Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparație cu sistemele de

alimentare cu apă. Toate localitățile urbane (100%) și doar 6% din localitățile rurale ale RDC au

sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 42% din populația urbană și aproximativ 3%

din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de canalizare în RDC este

estimată la aproximativ 10%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 30%.

Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de canalizare în Regiunea Centru este prezentată

în figura de mai jos

Diagrama 5.2.4 Rata de acoperire estimată a serviciilor de canalizare în RDC

57

Sursa: Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă şi de Canalizare pentru RDC

Calitatea serviciilor de canalizare este foarte redusă. Deși toate zonele urbane au stații de epurare a

apelor uzate, majoritatea instalațiilor existente de epurare sunt deteriorate și nu sunt operaționale.

Actualmente, tratarea mecanică este prevăzută pentru toate apele uzate urbane, în timp ce tratarea

biologică există doar la stațiile de epurare de la Nisporeni, Călărași și Orhei și parțial în Ungheni.

Calitatea apelor uzate epurate în toate zonele urbane, cu excepția orașelor Nisporeni, Călărași și

Orhei, nu corespunde normelor de deversare existente.

Sistemele de canalizare sunt slab dezvoltate și necesită investiții substanțiale pentru extinderea

rețelelor de colectare, reabilitarea/construcția stațiilor de pompare a apelor uzate, precum și a

stațiilor de epurare.

Serviciile de canalizare în zonele rurale rămîn la nivelul rudimentar de dezvoltare, în cea mai mare

parte fiind caracterizate prin utilizarea descentralizată de latrine cu infiltrarea directă a apelor uzate

în sol.

Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. În ultimii

ani, cu suportul financiar din partea agențiilor internaționale de finanțare și fondurilor naționale, s-a

înregistrat o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum și calitatea serviciilor de

alimentare cu apă pentru majoritatea localităților urbane. Totuși, unele segmente ale rețelelor de

distribuție nu mai pot fi renovate, necesitînd o înlocuire urgentă.

Pentru localitățile rurale situația variază în funcție de accesul la sursele de apă, situația demografică și

amplasarea geografică legată de apropierea lor de marile centre urbane și accesul la rețeaua principală

de drumuri. Cu suportul fondurilor naționale și internaționale, unele dintre sistemele rurale au fost

reabilitate folosind foraje de adîncime existente, iar altele au fost nou-construite. Deoarece aceste

sisteme rurale nu prevăd tratarea apei, apa livrată în cele mai multe cazuri nu este potabilă datorită

contaminării naturale sau activităților umane. În cazul apelor subterane de bună calitate, riscul

provine de la contaminare microbiană ca urmare a practicilor de dezinfectare (clorinare) insuficientă.

În sistemele bazate pe sursele de apă de suprafață, calitatea serviciilor variază în mare măsură. O

parte semnificativă a populației se alimentează din fîntînile săpate, care nu corespund standardelor de

calitate și seacă în timpul verii.

58

5.3 Infrastructura educaţională, de sănătate şi socială

Infrastructura educaţională.

La nivelul Regiunii Centru, în anul 2013 infrastructura de învățămînt a fost bine dezvoltată, fiind

reprezentată prin 972 unități de învățămînt, ceea ce reprezintă cu 22 instituții mai puțin decît în anul 2009. La

nivelul învățămîntului preșcolar, numărul instituțiilor a crescut cu 37 unități, a scăzut cu 57 unități instituțiile

de învăţămînt primar și secundar și cu 2 unități a scăzut numărul școlilor profesionale.

În anul școlar 2012/2013 la nivelul întregii regiuni funcționau 479 grădinițe, 473 instituții de învățămînt

primar și secundar, 13 școli profesionale și de meserii și 7 colegii. De remarcat că în regiune nu funcționează

nici o instituție de învățămînt superior. Densitățile cele mai mari se înregistrează în raioanele Orhei, Ungheni

și Hîncești, la polul opus fiind raionul Dubăsari, Șoldănești și Călărași.

Învățămîntul preșcolar. La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2012/2013, populația preșcolară

totală a fost de 42545 copii, această cifră constituind 30% din numărul total de preșcolaridin țară.

Urmărind evoluţia numărului de copii în grădiniţe pe parcursul anilor 2009-2013 observăm o

creştere cu 6 732 copii (de la 35 813 la 42 545). Totodată a crescut şi numărul grădiniţelor cu 37

instituţii, (de la 442 în anul 2009 la 479 în anul 2013). Creşterea numărului de copii în grădiniţe şi

creşterea numărului de instituţii a dus la creşterea cu 290 personalului didactic din cadrul acestor

instituţii.

Figura 5.3.1 Evoluţia indicatorilor instituțiilor preșcolare din RD Centru (2009-2013)



0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

Nr. Instituții Nr. de copii

Cadre didacNr.copii la 1

cadru

442

35813

3105

12

454

37336

3196

12

461

39027

3304

12

467

40954

3394

12

479

42545

3395 13

2009 2010 2011 2012 2013

59

Totodată din diagrama 5.3.1 observăm că numărul de copii la un cadru didactic a crescut în anul

2013, aşa dacă în perioada 2009-2012 reveneau 12 copii la un cadru didactic, atunci observăm că în

anul de învăţămînt 2012/2013 reveneau deja 13 copii la un cadru didactic.

Figura 5.3.2 Numărul de preșcolari din RD Centru în anii 2009/2011/2013



Aşadar se observă o tendință pozitivă de creștere a numărului copiilor care frecventează instituțiile

preșcolare, acest fapt datorindu-se înființării de noi grădinițe.

Cel mai mare număr de copii se înregistrează în perioada 2012/2013 în raioanele Ungheni (5061),

Orhei (5057), Ialoveni (4078), aceste raioane fiind și cele mai populate din punct de vedere

demografic.

La nivelul regiunii Centru în anul școlar 2012/2013 personalul didactic din grădinițe număra 3395

de cadre didactice, cel mai mare număr de educatori fiind în raioanele Orhei, Strășeni și Ialoveni.

Raioanele Dubăsari și Șoldănești se identifica cu un număr foarte mic de educatori. Față de ultimii

ani s-a înregistrat la nivelul raioanelor o creștere a numărului cadrelor didactice datorită măririi

numărului de grădinițe cu 37 unități.

În anul școlar 2012/2013 ponderea personalului calificat în total personal didactic în învățămîntul

preșcolar în Regiunea Centru a fost de 38,82%, peste media regională fiind raioanele Anenii-

Noi(52,63%), Ialoveni (48,23), Criuleni (46,48%), Strășeni (45,48%), Dubăsari (45,16%), urmate

de raioanele Ungheni (39,94%),la polul opus situîndu-se Șoldănești (35,80%), Călărași (35,39%),

Nisporeni (33,3%), Telenești (31,90%), Orhei (30,61%), Rezina (30,05%) și Hîncești (28,33%).

..Anenii Noi

..Calarasi

..Criuleni

..Dubasari

..Hincesti

..Ialoveni

..Nisporeni

..Orhei..Rezin

a..Stras

eni..Soldanesti

..Telenesti

..Ungheni

2009 3177 2000 2754 1155 4128 3534 1968 4047 1748 3077 1372 2483 4370

2011 3384 2158 3085 1369 4199 4144 2077 4638 1803 3445 1451 2485 4789

2013 3500 2480 3341 1480 4484 4708 2163 5057 1981 3935 1523 2832 5061

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

nr.

per

soa

ne

60

La nivel național, cea mai mare pondere a personalului calificat s-a înregistrat în Regiuneade

dezvoltare Mun. Chișinău (70,34 %) iar cea mai mică în Regiunea Sud (32,4%).

Figura 5.3.3 Personalul didactic în instituțiile preșcolare

din RD Centru



În comparaţie cu celelalte niveluri de educaţie, învăţământul preşcolar înregistrează la nivel

regional ponderi alarmante ale personalului didactic necalificat. În anul şcolar 2012- 2013, doar

38,82% din totalul cadrelor didactice sunt calificate.

Educaţia şi formarea profesională a personalului reprezintă un aspect fundamental pentru

calitatea serviciilor educaționale. Este unul din factorii cheie care determină reuşita integrării

copiilor în societate, îndrumarea lor în descoperirea lumii şi a altor aspecte; sprijinirea acestora

în dezvoltarea socială şi emoţională; introducerea şi iniţierea lor în primele activităţi de învăţare

(scriere, citire, aritmetică, ştiinţe); trezirea interesului lor cultural pentru muzică, teatru, arte,

etc. şi încurajarea şi menţinerea interesului lor, în procesul de învăţare, despre mediul atât de

complex care îi înconjoară.

Învăţămîntul primar şi secundar. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în contextul procesului de

optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ general, numărul instituţiilor de învăţământ

primar şi secundar general s-a redus cu 10,7%.

Conform datelor statistice numărul instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general a scăzut de

la 129 278 elevi în anul 2009 la 108 143 elevi în anul 2013. Se observă o reducere a numărului de

elevi cu 21 135 pe parcursul acestei perioade.

AneniiNoi

Calarasi

Criuleni

Dubasari

Hincesti

Ialoveni

Nisporeni

Orhei RezinaStrase

niSoldan

estiTelene

stiUnghe

ni

2009 239 189 229 114 297 276 155 375 186 294 167 252 332

2011 254 212 240 129 305 290 170 406 183 323 173 248 371

2013 247 226 256 124 307 340 165 405 183 340 162 257 383

050

100150200250300350400450

nr.

per

soan

e

61

Figura 5.3.4 Situația instituțiilor primare și secundare în RD Centru



Densitatea cea mai mare a instituțiilor din învățămîntul primar și secundar se înregistrează în

raioanele Orhei (58), Ungheni (51) și Hîncești (52), la polul opus fiind raionul Dubăsari (13) şi

Șoldănești (24).

Figura 5.3.5 Infrastructura instituțiilor de învățămînt

primar secundar din RD Centru

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Nr. instituții Nr. copii

Cadredidactice Nr.elevi la 1

cadru

530

129278

11560

11

523

122971

11341

11

509

117680

10845 11

485

112903

10183 11

473

108143

9970 11

2009 2010 2011 2012 2013

62



În anul școlar 2011/2012, drept consecință a scăderii numărului mediu de elevi în fiecare clasă,

instituțiile de învățămînt au fost reorganizate. Cel mai mare decalaj s-a resimțit în raioanele Călărași

și Ungheni, cu 11 instituții mai puțin decît în anul școlar 2009/2010 în comparație cu anul școlar

2012/2013. Această măsură a fost luată pentru evitarea utilizării ineficiente a mijloacelor financiare

alocate învățământului și pentru utilizarea economiilor anuale la îmbunătățirea calității educației.

Figura 5.3.6 Ponderea instituțiilor de învățămînt primar și secundar în Regiunea

Centru în anul 2013.

..AneniiNoi

..Calarasi

..Criuleni

..Dubasari

..Hincesti

..Ialoveni

..Nisporeni

..Orhei

..Rezina

..Straseni

..Soldanesti

..Telenesti

..Ungheni

2009 36 42 34 13 54 37 35 65 40 39 31 42 62

2010 36 39 34 13 52 36 35 65 40 39 31 41 62

2011 35 34 34 13 51 36 34 63 40 39 31 41 58

2012 35 33 34 13 51 35 34 58 38 38 25 38 53

2013 33 31 33 13 52 34 34 58 37 36 24 37 51

0

10

20

30

40

50

60

70

nr.

inst

itu

ții

63



Numărul elevilor din instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, la fel, a fost în descreştere

în ultimii 5 ani. La începutul anului de studii 2012/2013, numărul elevilor din instituţiile de

învăţământ primar şi secundar general a constituit 108 123 persoane, reprezentînd o micşorare de

16,36%, comparativ cu anul de studii 2009/2010.

În aspect intraregional avem o descreştere a numărului de elevi în fiecare raion. Această descreştere

se datorează şi descreşterii natalităţii în regiune, dar şi a reformelor din domeniul învăţănîntului care

au fost implementate în R. Moldova.

Diagrama 5.3.7 Numărul de elevi din RD Centru

pentru anii 2011/2012/2013

Anenii Noi 7%

Calarasi 6% Criuleni

7%

Dubasari 3%

Hincesti 11%

Ialoveni 7% Nisporeni

7%

Orhei 12%

Rezina 8% Straseni

8%

Soldanesti 5%

Telenesti 8% Ungheni

11%

64



În plan regional, ponderea cea mai mare a numărului de elevi este repartizată Regiunii Centru

(29,81%), Regiunea Nord (28,46%), Regiunea Chișinău (20,72%), cea mai mică pondere se

înregistrează în Regiunea UTA Găgăuzia (4,8%) și Regiunea Sud (15,8%).

Tabelul 5.3.1 Numărul de elevi ce revin unui cadru didactic în Regiunea Centru în anul

școlar 2012/2013

0

10000

20000

AneniiNoi

Calarasi

Criuleni

Dubasari

Hincesti

Ialoveni

Nisporeni

Orhei RezinaStrasen

iSoldan

estiTelene

stiUnghe

ni

2011 9219 8194 8919 3802 14263 11877 8141 13041 6029 10695 5284 9210 14297

2012 8780 7859 8592 3644 13528 11360 7755 12629 5748 10295 5108 8564 13818

2013 8478 7574 8285 3484 12873 11059 7310 12163 5485 9845 4824 8196 13327

Regiunea/ Raion Total

Regiunea Centru 11

Anenii-Noi 11

Călărași 11

Criuleni 11

Dubăsari 9

Hîncești 12

Ialoveni 12

Nisporeni 12

Orhei 11

Rezina 9

Strășeni 11

Șoldănești 11

Telenești 11

65



În anul școlar 2012-2013 la nivelul RD Centru numărul de elevi ce revin unui cadru didactic în

învățămîntul preșcolar a fost de 11 elevi, peste media regională fiind raioanele Hîncești (12),

Ialoveni (12), Nisporeni (12) și Ungheni (12), cel mai mic număr de elevi/ cadru didactic fiind în

raioanele Dubăsari (9) și Rezina (9). Amintim faptul că valoarea acestui indicator la nivelul regiunii

Centru coincide cu cel la nivel național, regiunea cu cel mai mic număr de elevi ce revine unui cadru

didactic este Nordul. În regiune, imaginea generală privind numărul de elevi ce revin unui cadru este

una stabilă pe parcursul ultimul 3 ani.

Figura 5.3.9 Personalul didactic în instituțiile primare și secundare din RD Centru.



În RD Centru în anul școlar 2012/2013 personalul didactic din școli, gimnazii și licee numără

10183 persoane, aceasta constituind 30% din numărul total de cadre didactice din țară. Față de

ultimii ani s-a înregistrat la nivelul raioanelor RD Centru o scădere a numărului cadrelor didactice

datorită în principal scăderii numărului de copii, salariilor mici, dar și închiderii unor unități școlare

în special în mediul rural. Cele mai semnificative scăderi a numărului de cadre didactice s-au

înregistrat în raioanele Orhei, Strășeni, Ungheni și Anenii-Noi, diferențe nesemnificative au

înregistrat raioanele Dubăsari, Ialoveni și Nisporeni.

..AneniiNoi

..Calarasi

..Criuleni

..Dubasari

..Hincesti

..Ialoveni

..Nisporeni

..Orhei

..Rezina

..Straseni

..Soldanest

i

..Telenesti

..Ungheni

2011 843 801 824 406 1198 958 675 1269 682 1055 517 855 1258

2012 778 742 805 417 1120 939 660 1213 707 944 493 819 1208

2013 746 707 765 378 1083 918 632 1107 596 909 433 760 1149

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

nr.

pe

rso

ane

Ungheni 12

66

Învăţămîntul secundar profesional (şcoli profesionale). Ca rezultat al optimizării reţelei de instituţii

de învăţământ secundar profesional, numărul acestor instituţii în Regiunea Centru s-a redus cu 2

unităţi comparativ cu perioada anilor 2009-2011 şi constituie 13 unităţi.

Școala Profesională nr. 2 Criuleni și Școala Profesională Cucuruzenii de Sus, raionul Orhei, au fost

comasate pe motiv ca nu îndeplineau planul de admitere.

În raioanele Anenii-Noi, Călărași, Criuleni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Telenești și Ungheni există

cîte o singură Școală Profesională. În raionul Hîncești - 3, iar în raionul Ialoveni - 2. Doar în raionul

Dubăsari, Strășeni și Șoldănești nu există nici o școală profesională.

Figura 5.3.10 Situația instituțiilor secundar profesionale în RD Centru



Numărul de elevi relevă o tendinţă de descreştere, fiind de 2643 persoane la începutul anului de

studii 2012-2013, faţă de 3791 în 2009-2010. Învăţământul secundar profesional este solicitat mai

mult de băieți, ponderea acestora, în anul de studii 2012-2013, fiind de 73,71%.

2009

2011

2013

0500

1000150020002500300035004000

Nr. Instituții Nr. elevi Înmatriculați Absolvenți

2009 15 3791 2379 2260

2010 15 3624 2444 2298

2011 15 3278 2151 2121

2012 13 3077 1977 1774

2013 13 2643 1737 1807

67

Tabelul 5.3.2 Ponderea absolvenților femei/bărbați a instituțiilor de învățămîntsecundar

profesional

R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013

Bărbați 72,69 72,01 72,74 73,22 73,71

Femei 27,30 27,98 27,25 26,77 26,28



Ponderea absolvenților instituțiilor de învățămîntsecundar profesional în dependenţă de gen revine

bărbaţilor, păstrîndu-se totodată o tendinţă de creştere (de la 72,69% în anul 2009 la 73,71% în anul

2013). Ponderea femeilor este mai mică, fiind respectiv în descreştere în perioada 2009-2013 (de la

27,3% în anul 2009 la 26,28% în anul 2013) (Tabelul 5.3.1.2)

Tabelul 5.3.3 Absolvenții instituțiilor de învățămînt

secundar de specialitate în RDC

Raion 2009 2010 2011 2012 2013

Anenii-Noi 115 78 83 68 63

Călărași 188 194 196 108 140

Criuleni 322 335 310 264 221

Hîncești 382 407 321 318 351

Ialoveni 319 223 245 216 189

Nisporeni 156 182 128 114 135

Orhei 298 330 302 184 207

Rezina 151 163 166 156 158

Telenești 59 117 101 69 87

Ungheni 270 269 269 277 256



Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate este în descreştere, în 2013 fiind

înmatriculate 1737 persoane sau cu 642 persoane mai puţin decât în anul 2009. Numărul

absolvenţilor, în anul 2013, a scăzut până la 1807 persoane, comparativ cu circa 2260 de absolvenţi

în perioada anilor 2009-2010.

Învăţămîntul mediu de specialitate (colegii). Pe parcursul anilor 1990-2011, evoluţia instituţiilor de

învăţământ mediu de specialitate (colegiilor) a fost una controversată, ele fiind incluse pentru o

anumită perioadă în nivelul superior de învăţământ. Transformarea acestora în instituţii de

învăţământ superior de scurtă durată a avut un profund impact asupra ofertei educaţionale,

metodelor de predare-învăţare, componenţei corpului profesoral-didactic şi atractivităţii studiilor

pentru absolvenţii de gimnazii, şcoli medii şi licee.

68

În RD Centru există 7 colegii. Cel mai mare număr de colegii îl are raionul Ungheni (Colegiul de

medicină, Agroindustrial și Național al Poliției de Frontieră), raionul Orhei are 2 colegii (Colegiul

pedagogic și de medicină), raionul Călărași are un colegiu (Colegiul pedagogic) și unicul colegiul

de construcție din regiune se află în raionul Hîncești.

Tabelul 5.3.4 Situația Colegiilor din RD Centru

R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013

Nr. de instituții 7 7 7 7 7

Nr. de elevi 3873 3931 3689 3563 3066

Înmatriculați 1236 1088 970 935 762

Absolvenți 698 752 900 824 1071



La începutul anului de studii 2012-2013, numărul de elevi în cele 7 colegii din Regiunea Centru a

constituit 3066 de persoane, fiind, practic, la nivelul anului de studii 2009-2010. Învăţământul mediu

de specialitate, într-o proporţie mai mare, este solicitat de fete (69,46 din numărul total de elevi). Se

constată o descreştere a numărului de elevi, în anul 2013 fiind înmatriculate 762 persoane sau cu

474 mai puţin comparativ cu anul 2009.

Tabel 5.3.5 Ponderea absolvenților femei/bărbați a instituțiilor

de învățămînt mediu de specialitate

R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013

Bărbați 28,51 29,65 29,2 26,45 30,53

Femei 71,48 70,34 70,7 73,54 69,46



Odată cu implementarea Procesului de la Bologna, durata studiilor superioare s-a micșorat pînă la 3-

4 ani. În acest caz este preferențial de a studia în cadrul unor specialități la instituțiile

învățămîntului superior și de a obține diplomă de licență, decît de a studia aproximativ aceeași

perioadă la colegiu și de a obține diplomă de învățămînt mediu de specialitate, care este mai puțin

cotată pe piața muncii, mai ales din punct de vedere a salarizării.

La nivelul RD Centru, infrastructura de învățămînt este bine dezvoltată, numărul total de unități

de învățămînt (preșcolar, primar și secundar, secundar profesional și mediu de specialitate) a fost de

972, în anul 2013. Cele mai multe unități de învățămînt au fost înregistrate în raioanele Orhei,

Ungheni și Hîncești, la polul opus situîndu-se raioanele Dubăsari și Șoldănești.

Analizînd comparativ cu anul școlar 2008/2009, numărul total de unități școlare a scăzut la

nivelul Regiunii Centru, desființîndu-se 57 instituții de învățămînt primar și secundar, 2

69

instituții de învățămînt secundar profesional (Criuleni și Orhei), deși a crescut simțitor

numărul instituțiilor de învățămînt preșcolar cu 37 unități.

Accesul copiilor de vîrstă timpurie la educaţie creşte într-un ritm susţinut, dar reţeaua existentă de

grădiniţe acoperă doar o parte din cerere.

În comparaţie cu celelalte niveluri de educaţie, învăţământul preşcolar înregistrează la nivel

regional ponderi alarmante ale personalului didactic necalificat. În anul şcolar 2012- 2013,

doar 38,82% din totalul cadrelor didactice sunt calificate;

În RDC numărul elevilor şi al studenţilor a scăzut semnificativ, ca urmare a declinului

demografic cauzat de sporul negativ al populaţiei şi de exodul peste hotare.

Învăţămîntul general este caracterizat printr-o reţea supradimensionată de şcoli, iar utilizarea

ineficientă a capacităţii nu permite investiţii în modernizarea instituţiilor şi dotarea lor cu

echipament adecvat;

Învăţămîntul secundar profesional şi mediu de specialitate nu este suficient de atractiv pentru

elevi, dar este costisitor pentru stat. Reţeaua de instituţii de învăţămînt secundar profesional şi mediu

de specialitate este supradimensionată şi cu o infrastructură învechită, fapt ce duce la cheltuieli

nejustificate de întreţinere.

Infrastructura de sănătate.

Infrastructura instituţiilor medicale. Potrivit datelor statistice din anul 2013, Regiunea Centru

dispunea de o rețea de unități sanitare compusă dintr-un număr de 13 spitale raionale, 2 puncte

medicale independente, 80 instituții de medicină primară și 195 farmacii comunitare. La nivel de

raioane cele mai multe unități sanitare sunt în Orhei, Ungheni și Ialoveni, iar cele mai puține în

Dubăsari și Rezina.

În anul 2012, la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, întru asigurarea funcţionării instituţiilor

medicale primare în condiţii de autonomie au fost stabilite etapele de delimitare juridică a Centrelor

de sănătate, proces care urma să fie finalizat în anul 2014, astfel numărul unităților de asistență

medicală primară în Regiunea Centru a crescut de la 53 unități în 2012 la 80 în 2013.

Tabelul 5.3.6 Infrastructura instituțiilor medicale în Regiuni, în anul 2013

Instituții medicale de stat Instituții medicale private

Regiuni Spitale

municipale/

raionale

Puncte

medicale

independente

Asistența

medicală

primară

Centre de

sănătate

private/spitale

private

Întreprinderi

individuale de

ambulator

RDNord 12 1 63 - 110

RDCentru 13 2 80 1 81

RDSud 8 2 31 1 53

Mun. Chișinău 9 3 63 2 110

UTA Găgăuzia 3 3 6 - 15

70



Numărul instituțiilor de asistență medicală primară nu a suferit modificări doar în raioanele

Dubăsari, Rezina, Șoldănești și Telenești. Față de anul anterior, în 2013 la nivelul Regiunii se

remarca o stabilitate în ceea ce privește numărul de spitale raionale, situații mai specifice se observă

în raionul Dubăsari care nu are nici un spital raional și în raionul Hîncești care are 2 spitale (unul în

or. Hîncești iar cel de-al doilea în satul Cărpineni). În regiune activează un centru de sănătate privat,

în orașul Criuleni.

Tabelul 5.3.7 Infrastructura instituțiilor medicale în Regiunea Centru în anul 2013

Instituții medicale de stat Instituții medicale private

RAIOANE Spitale

raionale

Puncte

medicale

independente

Asistența

medicală

primară

Centre de

sănătate

private

Întreprinderi

individuale de

ambulator

AN 1 - 5 - 10

CL 1 - 7 - 8

CR 1 - 6 1 2

DB - - 1 - -

HN 2 - 6 - 4

IL 1 - 10 - 6

NS 1 - 5 - 1

OR 1 1 11 - 18

RZ 1 - 2 - 6

ST 1 - 7 - 6

SL 1 - 5 - 2

TL 1 1 5 - 4

UN 1 - 10 - 14 *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender


Personalul medical. Personalul medico-sanitar din Regiunea Centru în anul 2013 era alcătuit dintr-

un număr de 1626 medici, 177 stomatologi, 458 farmaciști iar numărul personalului sanitar mediu a

fost de 4495. La nivel regional față de anul 2012, numărul de medici a scăzut cu 36 persoane,

numărul personalului sanitar mediu a scăzut cu 96 persoane, numărul medicilor cu profil

stomatologic a rămas neschimbat.

71

Tabelul 5.3.8 Numărul personalului medico-sanitar

din raionalele RD Centru în anul 2013.

RAIOANE Medici Stomatologi Farmaciști Personal

sanitar mediu

AN 138 16 49 345

CL 109 8 48 330

CR 126 10 26 296

DB 33 8 9 90

HN 182 21 51 469

IL 169 26 34 341

NS 88 12 23 277

OR 207 20 62 614

RZ 73 4 18 253

ST 150 15 39 350

SL 72 9 22 215

TL 109 16 20 317

UN 170 12 57 598

Regiunea

Centru

1626 177 458 4495



În ceea ce privește numărul de medici la 10000 locuitori, regiunea ocupă locul IV la nivel național

cu 15,3 medici.

La nivel raional media regională a fost depășită doar de Anenii-Noi (16,5 medici la 10000 locuitori),

Criuleni (17,1 medici la 10000 locuitori), Ialoveni (16,8 medici), Orhei (16,5 medici), Strășeni (16,3

medici) și Șoldănești cu 17,0 medic, ultimul loc fiind ocupat de Dubăsari (9,4 medici la 10000

locuitori).

Tabelul 5.3.9 Gradul de asigurare a populației cu personal medical

ce revin la 10000 de persoane în anul 2013

RAIOANE Medici Stomatologi Personal sanitar

mediu

AN 16,5 1,9 41,4

CL 13,9 1,0 42,0

CR 17,1 1,4 40,2

DB 9,4 2,3 25,6

HN 15,0 1,7 38,7

IL 16,8 2,6 33,9

NS 13,3 1,8 41,9

OR 16,5 1,6 49,0

72

RZ 14,3 0,8 49,4

ST 16,3 1,6 38,0

SL 17,0 2,1 50,7

TL 14,9 2,2 43,4

UN 14,5 1,0 50,9

Media RD Centru 15,3 1,7 42,4

Media RMoldova 19,3 1,68



Numărul de personal sanitar mediu la 10000 locuitori, la nivel național constituie 42,4 persoane,

astfel poziționîndu-se pe ultimul loc. La nivel raional media este depășită doar în raionale Orhei

(49,0), Rezina (49,4), Șoldănești( 50,7), Ungheni (50,9), ultimul loc fiind ocupat de Dubăsari (25,6).

Paturi în spitale la 10000 locuitori. Referitor la numărul de paturi în spitale la 10000 locuitori,

Regiunea Centru ocupă locul II la nivel național cu 28,53 locuri/pat. Aprofundînd analiza la nivel

regional se constată depășiri ale mediei regiunii în raionul Hîncești (43,18 paturi), Orhei (37,39

paturi), Șoldănești (33,16 paturi), Ungheni (30,57 paturi) și Rezina (30,24 paturi), la polul opus cu

cele mai puține paturi în spital se identifică raionul Ialoveni cu 111 paturi la 100,7 mii locuitori.

Figura 5.3.11 Numărul de paturi în spitale la 10000

locuitori în Regiunea Centru (2013)



22.89

27.1 26.2

43.18

11.02

28.89

37.39

30.24

21.19

33.16

26.96 30.57

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2013

73

Principalii indicatori privind starea de sănătate a populației din Regiunea Centru

O stare bună de sănătate este un element esențial al bunăstării umane, reprezentînd atît o valoare în

sine, cît și un element cheie al capitalului uman, care la rîndul său influnețează direct procesul de

creștere a competitivității economice.

Începînd cu anul 2003 poate fi observată o creştere continuă a speranţei de viaţă, excepţie făcînd

doar 2005, an în care s-a înregistrat un nivel înalt al mortalităţii generale şi celei infantile. În anul

2013, acest indicator a înregistrat valoarea maximă a perioadei date – 71,85 ani, respectiv la bărbaţi

– 68,05 şi la femei – 75,55 ani.

Figura 5.3.12 Durata medie de viață în Moldova în perioada anilor 2003-2013



Formarea unei prime imagini cu privire la starea de sănătate a populației Regiunii Centru are la bază

analiza sintetică a principalilor indicatori referitori la numărul persoanelor bolnave de diferite

afecțiuni și numărul de întreruperi de sarcină.

Figura 5.3.13 Numărul de întreruperi de sarcină la 100 născuți vii

65

66

67

68

69

70

71

72

73

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

2013

74



În anul 2013 la nivelul Regiunii Centru au avut loc 21,5 întreruperi de sarcină la 100 născuți vii cu

1,6 întreruperi de sarcină mai puține decît în anii precedenți. Această dinamică pozitivă menținîndu-

se în ultimii 5 ani. Cele mai multe întreruperi de sarcini au fost în 2013 în raioanele Orhei (34,2),

Șoldănești (32,5), Nisporeni (31,2) iar cele mai puține în raioanele Telenești (7,8) și Hîncești (10,2).

Cu excepția raioanelor Călărași, Hîncești, Nisporeni, Orhei, Rezina și Strășeni, în Regiunea Centru

s-a înregistrat o creștere față de anii anteriori privind întreruperile de sarcină.

Tabelul 5.3.10 Morbiditatea populației la 100000 locuitori

conform claselor de boli în anul 2013

Tumori

maligne

Tuberculoza

activă

Bolile

aparatului

respirator

Diabet

zaharat

Maladii

psihice

Bolile

aparatului

circulator

RD Centru 224,5 106,1 10983,3 280,4 318,4 1885,3

RD Nord 242,1 80,8 110005,8 233,4 377,4 1962,5

RD Sud 235,7 67,6 7088,4 343,1 374,0 2018,3

Mun.

Chișinău

236,5 72,1 17581,3 281,7 397,3 1823,8

UTA 247,2 58,7 11703,5 330,6 399,8 2096,1

0 5 10 15 20 25 30 35

Anen…

Calar…

Criul…

Dub…

Hinc…

Ialov…

Nisp…

Orhei

Rezina

Stras…

Sold…

Tele…

Ung…

2013

75

Găgăuzia *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender


Figura 5.3.14 Morbiditatea populației la 100000 locuitori în cazul tuberculozei în Regiunea

Centru în anul 2013



Tuberculoza afectează grav centrul Republicii Moldova, unde peste 150 de oameni care suferă de

această boală sunt înregistrați în fiecare raion. Ceva mai bine stau lucrurile în sudul și nordul țării,

numărul bolnavilor de tuberculoză din aceste regiuni variind între 100 și 130 de persoane pe raion.

Un recent raport al specialiștilor de Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” atestă că cele

mai multe cazuri de tuberculoză sunt înregistrate în raionul Călăraşi. În 2013, aici erau aproape 160

de bolnavi de tuberculoză. Numărul acestora depăşeşte cu peste 30 la sută plafonul fixat de

autoritățile responsabile de menținerea sănătății publice – 104 cazuri la o populație de 100 de mii de

oameni.

Situația nu e cu nimic mai bună nici în raioanele Strășeni și Orhei, unde cîte 150 de oameni, în

medie, suferă de tuberculoză. La Floreşti, Şoldăneşti şi Căuşeni numărul persoanelor cu tuberculoză,

de asemenea, depășește cifra de o sută. În 2013, în aceste raioane au fost înregistrate câte 132, 130 şi

respectiv 113 cazuri de tuberculoză.

Potrivit datelor statistice din anul 2013, Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități sanitare

compusă dintr-un număr de 13 spitale raionale, 2 puncte medicale independente, 80 instituții de

medicină primară și 195 farmacii comunitare. La nivel de raioane cele mai multe unități sanitare

sunt în Orhei, Ungheni și Ialoveni, iar cele mai puține în Dubăsari și Rezina;

140.5 132.4

99.3

62.4

96.5 91.6

83.1 88.5

124.1

139.3 140.9

86

101.4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

76

În regiune se constată incidența mare a bolilor cronice nontransmisibile și insuficiența măsurilor de

prevenire a acestora;

Infrastructura fizică este insuficient dezvoltată iar instituțiile medicale sunt insuficient dotate cu

inventar medical performant;

Tuberculoza afectează grav centrul Republicii Moldova, unde peste 150 de oameni care suferă de

această boală sunt înregistrați în fiecare raion. Ceva mai bine stau lucrurile în sudul și nordul țării,

numărul bolnavilor de tuberculoză din aceste regiuni variind între 100 și 130 de persoane pe raion.

5.4 Fondul locativ

Fondul de locuinţe din RD Centru a cunoscut o stagnare în perioada anilor 2005 – 2013, numărul

general de locuinţe în regiune păstrîndu-se relativ stabil (anul 2005 - 378 800 locuinţe, 2006 - 378

800 locuinţe, anul 2007 - 379 900 locuinţe ..... anul 2013 - 379 200 locuințe). În anul 2013, fondul

de locuințe la nivelul regiunii era de 379 200 locuințe, cu cca 900 locuințe mai puţine fața de anul

2009 (380 100 locuinţe). La nivel de raion, cele mai multe locuințe erau în anul 2013 în raionul

Orhei (46 600 locuințe), urmat de Hînceşti (42 200 locuinţe) şi Ungheni (38 300 locuinţe), la polul

opus fiind Dubăsari cu doar 12 700 locuințe. În aspect intraregional, numărul de locuinţe pentru

perioada 2009-2013 a crescut doar în raioanele Ialoveni (de la 31 900 locuinţe în anul 2009 la 34

000 locuinţe în anul 2013) şi Anenii Noi (de la 29 300 locuinţe în anul 2009 la 30 000 locuinţe în

anul 2013), în celelalte raioane numărul de locuinţe a scăzut puţin.

Fondul locativ al localităţilor urbane din RDC la 1 ianuarie 2013 a constituit 80,7 mii apartamente în

(cca 14,51% din totalul ţării), după mun. Chişinău cu 270,7 mii apartamente, (cca 48,57% din totalul

ţării) şi RDN cu 131,9 mii apartamente, (cca 23,73%). Dintre raioanele RDC, raionul Orhei deţine

ponderea de 15,1 mii apartamente în zona urbană, (18,71% din totalul regiunii), fiind urmat de

raionul Ungheni - 12,4 mii apartamente, (15,36%), raionul Străşeni - 8,0 mii apartamente, (9,91%),

raionul Rezina cu 7,4 mii apartamente,(9,16%), raionul Dubăsari nu dispune de localităţi urbane.

Fondul locativ al localităţilor rurale a RDC la 1 ianuarie 2013 a constituit 298,5 mii apartamente.

Raionul Hînceşti deţine 36,1 mii case de locuit, (12,0% din totalul fondului locativ al RDC), raionul

Orhei - 31,5 mii case de locuit, (10,55%), raionul Ialoveni - 27,2 mii case de locuit, (9,11%), raionul

Rezina deţine cel mai mic număr al fondului locativ rural-13,9 mii case de locuit, (4,65%) din totalul

regiunii.

Gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu locativ pe cap de locuitor în zona RDC în localităţile

urbane în anul 2013 a constituit 21,6 mii m², faţă de 2009 a scăzut cu - 2,25%, sau (22,2 mii m²).

Dintre raioanele RDC, raionul Anenii Noi deţine ponderea de 33,3 mii m², Rezina-29,5 mii m²,

Soldăneşti-24,4 mii m², Orhei şi Ialoveni-22,6 mii m² pe cap de locuitor în zona urbană.

Tabelul 5.4.1 Asigurarea populaţiei cu locuinţe, m²pe cap de locuitor

77

Asigurarea populaţiei cu locuinţe, m²pe cap de locuitor

Localităţi urbane Localităţi rurale

2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013

RDC 22.2 21.5 21.6 21.7 21.6 21.9 22.1 22.1 22.2 22.2

Anenii Noi 31.3 33.2 33.8 33.9 33.3 22.5 22.5 22.6 22.7 22.7

Călăraşi 18.5 18.5 18.6 18.7 18.6 21.6 21.8 21.8 21.9 22.1

Criuleni 24 24.1 24 24 23.2 29.5 29.5 29.4 29.4 29.4

Dubăsari - - - - - 21.4 21.7 21.7 22 22.1

Hînceşti 20.6 20.7 20.8 21 20.6 21.8 22.2 22.1 22.1 22.2

Ialoveni 23.6 22.8 23 23 22.6 22 22.2 22.2 22.3 22.2

Nisporeni 17.9 18.1 18.5 18.7 18.8 19.3 19.6 19.8 19.9 20

Orhei 27.3 22.2 22.4 22.8 22.6 19.7 19.6 19.7 19.6 19.7

Rezina 28.1 27.9 28.4 28.5 29.5 16 16.5 16.6 16.7 16.8

Străşeni 22.1 22.1 22.2 22.2 21.9 23.4 23.4 23.4 23.5 23.4

Şoldăneşti 23.9 24.1 24.6 24.3 24.4 21.8 22.1 22.3 22.3 22.6

Teleneşti 21.1 21.4 21.6 21.6 21.6 21.7 22.1 22.1 22.2 22.4

Ungheni 16.9 16.9 16.9 17 16.8 21.4 21.9 22 22 21.6 *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender


Asigurarea populaţiei cu locuinţe în localităţile rurale în anul 2013 a constituit-22,2 m², faţă de 2009

a crescut cu 1,36%, sau (21,9 m²), raionul Criuleni deţine ponderea de 29,4 m², Străşeni - 23,4 m²,

Anenii Noi - 22,7 m², Şoldăneşti si Ungheni-22,6 mii m²pe cap de locuitor, iar cea mai mică pondere

se înregistrează în raionul Nisporeni cu 20 mii m²pe cap de locuitor.

Valoarea lucrărilor de construcţii, în preţuri curente, realizate în antrepriză, conform datelor

statistice prezentate pentru anul 2013, RDC se clasează pe locul II cu 757 milioane lei, 11,20% din

totalul ţării după mun. Chişinău - 4840,8 milioane lei, (71,67%), în comparaţie cu anul 2009, în

anul 2013 valoarea lucrărilor de construcţii în RDC a crescut cu 88,2%. Dintre raioanele RDC, cea

mai înaltă pondere la acest capitol o deţine raionul Ialoveni-170,9 milioane lei cu 167,03% în

creştere faţă de 2009, Orhei -99,7 milioane lei, Străşeni-86,6 milioane lei, Hînceşti-69,9 milioane

lei, Călăraşi - 61,3 milioane lei, iar cea mai mică valoare a lucrărilor de construcţii se înregistrează

în raionul Dubăsari cu 0,7 milioane lei, sau 0,09% din totalul regiunii.

Darea în folosinţă a caselor de locuit în RDC în anul 2013 a constituit 45,8 mii m², cu 33,13% mai

mult faţă de 2009. La acest capitol RDC deţine 11,82% din totalul ţării, ocupînd locul III după mun.

Chişinău-387,3 mii m², (sau 75,20%) şi RDN cu 56,1 mii m² (10,89% din totalul ţării). Dintre

raioanele RDC, Ialoveni deţine-14,1 mii m² (sau 30,78% din totalul RDC), Anenii Noi-6,6 mii

m²,(14,41%), Hînceşti - 6,0 mii m² (13,10%), Călăraşi - 4,3 mii m²,(9,38), Orhei-4,2 mii m²,

(9,38%), Orhei-4,2 mii m², (9,17%), iar ponderea cea mai mică se înregistrează în raionul Dubăsari-

0,2 mii m², (0,43% din totalul RDC).

În concluzie, în baza analizei efectuate putem constata că fondul locativ al RDC pe perioada anilor

2009-2013 a fost afectat de criza economică care a cauzat creşterea valorilor lucrărilor de construcţie

şi a determinat o scădere în asigurarea populaţiei cu locuinţe.

78

VI. ECONOMIA REGIUNII ŞI MEDIUL DE AFACERI

6.1 Contextul economic naţional şi regional

La nivel naţional pe parcursul perioadei 2009-2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au

înregistrat progres. Pe parcursul anului 2013 inflaţia a fost moderată. Indicatorii monetari şi bugetari

au crescut. S-a remarcat creşterea veniturilor populaţiei, numărul populaţiei ocupate şi diminuarea

numărului şomerilor.

Produsul intern brut (PIB). După recesiunea din anul 2012, economia Moldovei în anul 2013 a

intrat într-o perioadă de relansare. Produsul intern brut în anul 2013 a însumat 99,9 mild. lei,

majorîndu-se faţă de anul 2012 cu 8,9% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă

asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în bunuri – cu 5,5 puncte procentuale

(p.p.), inclusiv: agricultură – 4,5 p.p., industria - 1 p.p., fiind urmată de servicii – cu 2,5 p.p.

(inclusiv: comerţul interior – 1 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,4 p.p., construcţii – 0,2 p.p.).

Veniturile publice au înregistrat creştere. În anul 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate

venituri în sumă de 36,9 mild. lei, în creştere cu 10,1% comparativ cu anul 2012 şi la nivel de 99,6%

faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 38,7 mild.

lei, fiind în creştere cu 9,3%, respectiv şi 96,4% faţă de cele prevăzute. Astfel, deficitul bugetar la 31

decembrie 2013 a constituit 1764,6 mil. lei, cu 78,6 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi

dată a anului 2012.

Datoria de stat a fost în creştere. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de

Guvern, la 31 decembrie 2013 a constituit 23,5 mild. lei, în creştere cu 11,0% faţă de data similară a

anului 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 8,4%. Datoria de stat externă a înregistrat o

creştere de 3,6%, însă, exprimată în lei, o creştere mai mare, de 12,1%, din cauza deprecierii

monedei naţionale faţă de dolarul SUA.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor

preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru anul 2013, deficitul contului curent a constituit 4,9% în

raport cu PIB (în anul 2012 – 6,8%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi

transferurile efectuate de muncitori) – 24,9% (în anul 2012 – 24,5%), investiţiile străine directe în

economia naţională – 2,9% (în anul 2012 – 2,4%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor –

37,6% (în anul 2012 – 40,4%).

Ritmul de creştere al exporturilor a depăşit pe cel al importurilor. În anul 2013 exporturile s-au

majorat cu 11,0% şi importurile - cu 5,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 3093,7

mil. dolari SUA, faţă de 3051,0 mil. dolari în anul 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu

exporturi a constituit 43,7% faţă de 41,5% în anul 2012.

Sectorul industrial îşi continuă încet, dar sigur ascensiunea. Volumul producţiei industriale în

ianuarie-decembrie 2013 a constituit 38,1 mild. lei şi a înregistrat o creştere de 6,8% (în preţuri

comparabile) faţă de anul 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 7,9% şi

79

volumul producţiei industriei extractive - cu 22,2%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de

energie electrică şi termică a scăzut cu 4,3%17

.

Volumul producţiei agricole a crescut semnificativ. Producţia agricolă în anul 2013 a constituit în

preţuri curente circa 24,5 mild. lei, în creştere cu 38,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012.

Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea pronunţată a producţiei vegetale cu

61,8%, producţia animală a crescut cu doar 0,7%.

Activitatea investiţională reflectă o imagine pozitivă. În ianuarie-decembrie 2013 volumul

investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 18,5 mild. lei, cu o creştere de 2,3%

(în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2012. Din acestea, lucrările de construcţii-

montaj au constituit circa 9,7 mild. lei şi au crescut cu 1,6 %, respectiv.

Volumul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut. Volumul

cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2013 s-a majorat cu 3,1% (în preţuri comparabile)

faţă de anul 2012, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 10,7%,

respectiv.

În perioada 2009-2013 evoluţia sărăciei în toate zonele18

țării s-a diminuat. În zona de Sud

(raioanele Leova, Cimișlia, Basarabeasca, Căușeni, Ștefan Vodă, Cantemir, Taraclia și Cahul,

U.T.A. Găgăuzia) rata sărăciei a constituit 18.9%, în zona de Centru (raioanele Ungheni, Telenești,

Rezina, Orhei, Călărași, Nisporeni, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Hîncești) –

17%, în Nord (raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Soroca, Drochia, Rîșcani, Glodeni,

Fălești, Sîngerei, Florești, Șoldănești și mun. Bălți) – 12.9% şi în Municipiul Chişinău (orașul

Chișinău și suburbiile care intră în componența municipiului) – 2.4%. Cea mai esențială reducere a

ratelor de sărăcie s-a obținut în zona de Sud (6.5 puncte procentuale) și în zona de Centru (5.3

puncte procentuale). Aceste evoluții au determinat reducerea discrepanțelor între nivelul de

bunăstare a populației din aceste zone și restul țării, dat fiind faptul că zona de Sud și zona de Centru

sunt cele mai sărace zone19

.

Cu toate acestea, continuă să existe discrepanţe semnificative între zonele ţării în ceea ce priveşte

nivelul sărăciei. Cea mai săracă zonă din Moldova continuă să fie zona de Sud, după care urmează

zona de Centru, de Nord, şi mun. Chişinău. Sărăcia în Sudul Moldovei este cu 1.9 puncte

procentuale mai mare decît în Centrul ţării, cu 6 puncte procentuale – decît în Nord şi de 8 ori mai

mare decît în Chişinău. Astfel, în municipiul Chișinău s-au înregistrat cele mai mici rate ale sărăciei.

Chişinăul este avantajat în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, deoarece dispune de factori de

producere şi elemente de infrastructură necesare pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltarea social-

economică accelerată. Toate acestea asigură stabilitate acestei zone şi un nivel al bunăstării mai

ridicat în comparaţie cu alte zone.

17

http://www.mec.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-privind-evolutia-social-

economica 18

Zonele statistice nu sînt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică; în 2005 au fost constituite 4

zone statistice (Mun. Chișinău, Nord, Centru și Sud) pentru a asigura colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor

regionale rezultate din cercetărilor selective asupra gospodăriilor populației privind forța de muncă (AFM) și bugetele

gospodăriilor casnice (CBGC) 19

http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei,

http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei

80

În anul 2013 nivelul de trai al populaţiei Republicii Moldova s-a îmbunătăţit. Ponderea persoanelor

sărace în 2013 a constituit 12.7%, fiind în descreştere faţă de 2012 cu 3.9 puncte procentuale. Au

fost în creştere cheltuielilor de consum și veniturile disponibile ale populației20

.

Creşterea economică înregistrată în această perioadă a avut impact pozitiv asupra creşterii bunăstării

populaţiei şi a influenţat diminuarea ratelor de sărăcie. Tendinţe pozitive s-au înregistrat în sectorul

agricol, industrial, au crescut investiţiile şi tranzacţiile comerciale. Un impact semnificativ asupra

reducerii nivelului de sărăcie l-au avut programele cu menire socială promovate de Guvern, precum

și creșterea volumului remitențelor de peste hotare.

Printre factorii care au generat limitarea resurselor financiare ale gospodăriilor sărace necesare

pentru asigurarea unui trai decent se numără tarifele înalte la serviciile comunale şi preţurile mari la

produsele alimentare și nealimentare.

Figura 6.1.1 Rata sărăciei absolute pe zone de dezvoltare, %, 2006-2013


Nivelul sărăciei în mediul rural continuă să rămînă la un nivel mai înalt decît în mediul urban. Din

cele 424 mii persoane sărace din Republica Moldova, 360 mii provin din mediul rural. Totuşi, în

anul 2013 s-a înregistrat o tendinţă de diminuare a ratelor de sărăcie în spaţiul rural. Rata sărăciei în

mediul rural a constituit 18.8 %, diminuîndu-se cu 4 puncte procentuale faţă de 2012. Aproape

jumătate din populaţia economic activă de la sate este antrenată în activităţi agricole, de aceea

reducerea sărăciei rurale a fost cauzată, în primul rînd, de evoluţiile pozitive înregistrate în sectorul

20


19.7 11.4 8.5 5.3 5.3 2.5 4.4 2.4

32.7 30.4 30

28.3 23.7

18.7 18.2 12.9

33.5

30.2 31.2 33.2 29.6

23.4 18.8 17

34.1

29.5 35.2 38

27.7

25.1 25.4

18.9

30.2

25.8 26.4 26.3

21.9

17.5 16.6

12.7

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Chișinău Nord Centru Sud Total


81

agricol, de veniturile mai mari obţinute în acest domeniu, dar şi de creşterea veniturilor obţinute din

alte surse.

Cele mai sărace sînt familiile lucrătorilor care se întreţin din activităţi individuale agricole şi a celor

angajaţi în sectorul agricol. Sectorul agricol, rămîne a fi unul din cele mai nerentabile sectoare

economice, asigurînd cele mai mici venituri pentru populaţie.

Reieşind din contextul naţional şi regional expus anterior, vom examina evoluţia indicatorilor

economici disponibili la nivel regional.

6.2 Structura economică sectorială

Agricultura.

Agricultura RD Centru, dispune de un potențial natural, uman, dar mai puțin economic de

dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică, productivitatea muncii, utilizarea de

îngrășăminte, inovare în domeniu, cu toate acestea prin politici coerente de modernizare, măsuri

bine calculate și eforturi comune ale autorităților, producătorilor și exportatorilor putem contribui la

reabilitarea și dezvoltarea agriculturii. Conform datelor statistica.md redate în tabelul de mai jos,

suprafața agricolă a Regiunii Centru, înregistrată în anul 2013 a fost de 203.896 ha.

Resurse agricole în RD Centru. Pe parcursul anilor 2010-2013 suprafaţa agricolă a RD Centru a

crescut cu 11 702 ha. Această creştere s-a datorat creşterii terenurilor destinate culturilor agricole -

cu 11 038 ha, dar şi creşterii plantaţiilor pomicole – 1 293 ha. Totodată pe parcursul acestei perioade

se înregistrează o descreştere a terenurilor acoperite cu vii – cu 629 ha mai puţin în 2013 decît în

2010.

Figura 6.2.1 Suprafaţa agricolă a RD Centru

87%

8% 5%

culturi agricole

plantatii pomicole

vii

82

Ponderea culturilor agricole în totalul suprafeţei agricole a RD Centru constituie 87%, plantaţiilor pomicole lew revine 8% şi terenului acoperit cu vii – 5%

Figura 6.2.2 Suprafaţa însămînţată pe culturi agricole la întreprinderi agricole şi gospodării

ţărăneşti (de fermier), RD Centru, 2013

În profil teritorial este evidentă tendinţa de creştere a suprafeţelor însămînţate pe culturi agricole

pentru toate raioanele. O creştere esenţială a fost înregistrată în raionul Şoldăneşti, unde în anul

2010 erau destinate culturilor agricole 14 683 ha din terenuri, iar în 2013 – 20 912 ha, înregistrînd o

creştere cu 6 229 ha pe raion.

Figura 6.2.3 Roada medie la 1 ha chintale

22643

1358

16380

10185

17874

6784

1560

21403 20808

2081

20912

16128

20740

0

5000

10000

15000

20000

25000

Series 1

30.8 27.7

32.4 29.4

27.6

31.5 32.4

21.1

36.4

30.3

25.6

30.7

25 27.6

24.8 27.8

37.5

25.6

31.5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Total pe republica

83

Roada medie la hectar în anul 2013 în RD Centru constituie 31, 5 chintale la hectar, cu 0, 7 q/ha mai

mare decît media pe republică. Roada medie la hectar mai mare decît în RD Centru se înregistrează

în RD Nord – 32, 4 chintale la hectar, pe cînd UTA Găgăuzia, mun. Chişinău şi RD Sud indică

roada medie la hectar sub 30 de chintale, respectiv, după cum urmează – 27,6 q/ha, 27,7 q/ha şi 29,4

q/ha.

În cadrul RD Centru, cea mai mare roadă medie la hectar pe culturi agricole pentru anul 2013 se

înregistrează în raionul Ungheni – 45,5 q/ha, Criuleni – 36,4 q/ha, Şoldăneşti – 37,5 q/ha. Totodată

urmărind tendinţele în aspect evolutiv, observăm că aceste raioane demonstrează cei mai mari

indicatori la capitolul dat pe regiune. Am putea vorbi aici despre bonitatea mare a solului în aceste

raioane. Cea mai mică roadă la hectar în anul 2010 era în raionul Anenii Noi – 13, 7 q/ha, dar în

anul 2013 acest indicator a ajuns la 32,4 q/ha, ceea ce constituie un salt considerabil.

Urmărind evoluţia roadei medii la hectar pe parcursul anilor 2010-2013 vedem că în anul 2012 acest

indicator a înregistrat cele mai mici valori pe întreg teritoriu al R. Moldova. Totodată cea mai

afectată zonă a fost RD Centru. Aceasta a avut loc ca urmare a vremii predominant uscate,

semnalate pe parcursul lunii iulie 2012. În consecinţă s-au creat condiții mai puțin favorabile pentru

creșterea și dezvoltarea culturilor cerealiere. Astfel de regim termic ridicat în această perioadă din an

crează condiții mai puțin favorabile pentru înflorirea paniculului și a știuletelui, ceea ce a contribuit

negativ asupra formării recoltei la porumb. Rezervele de umezeală productivă în luna iulie pe

terenurile cu semănături de porumb în o mare parte a teritoriului republicii au fost joase. Asemenea

decalaje de condiţii climaterice constituie situaţii de risc pentru agricultura R. Moldova în general, şi

după cum ne demonstrează indicatorii pentru RD Centru, această zonă riscă să fie mai afectată.

Suprafața însămînțată pe culturi agricole, total pe Regiunea de Dezvoltare Centru, conform

datelor statistice prezentate în tabelul de mai jos, la întreprinderi agricole și gospodării țărănești pe

perioada anului 2013, a constituit 178.858 ha, ceea ce înregistrează o creștere de 11.038 ha față de

anul 2010. Creșterea s-a datorat faptului posibelelor extinderi a suprafețelor agricole din regiune.

Cea mai mare pondere la suprafața însămînțată pe culturi agricole o înregistrează raionul Ungheni,

cu 20.740 ha tot pe perioada aceluiași an, 2013, în comparație cu anul 2010, suprafața însămînțată în

acest raion a crescut cu 512 ha. Raionul Călărași a înregistrat cea mai mică pondere a suprafeței

însămînțate cu ponderea de 1358 ha.

84

Industria. Din totalul întreprinderilor din regiune, întreprinderile industriale au constituit 15%

(1.122 întreprinderi) în anul 2013. Numărul acestora a scăzut cu 1% față de anul 2009. Ponderea

întreprinderilor industriale a RD Centru, din totalul întreprinderilor industriale pe țară, constituia

20,2% în anul 2013, clasîndu-se pe locul 2 după regiunea mun. Chișinău cu 55,23%.

Majoritatea întreprinderilor industriale din regiune se specializează în industrie prelucrătoare şi

constituie 85,49%, urmată de industria energiei electrice și termice, gaze și apă - 10,42%, iar

industriei extractive îi revine doar 4,09%.

Figura 6.2.4 Evoluţia numărului întreprinderilor industriale din RD Centru

Sursa: Biroul Național de Statistică

Dintre raioanele RDC raionul Orhei este lider la activitatea industrială după numărul agenţilor

economici cu o pondere de 13.81%, urmat de raioanele Ungheni - 13,27%, Ialoveni - 12,03%. Cea

mai mică pondere a întreprinderilor industriale se înregistrează în raionul Șoldănești şi constituie

1,7% din totalul întreprinderilor industriale din regiune.

După valoarea producției fabricate, sectorul industrial al regiunii, conform datelor statistice

prezentate pentru anul 2013, se clasează pe locul 3 cu 16% după mun. Chișinău - 57,% și RD Nord -

18,5%. În comparație cu 2009 valoarea producţiei fabricate în regiune a crescut cu 3%.

Figura 6.2.5 Valoarea producţiei fabricate în RDC, anul 2013, %

85


Dintre raioanele RD Centru, care contribuie cu cea mai mare valoare a producției fabricate se

enumeră raionul Ungheni cu 26% faţă de total pe regiune, Rezina - 15%, Anenii Noi - 14%, cea mai

mică pondere din regiune se înregistrează în raioanele Teleneşti – 2%, Nisporeni – 2%, Șoldănești -

1%, Dubăsari deține 0%.

Ramurile de profil în RDC sunt reprezentate de:

a) Industria alimentară și a băuturilor (faină, mezeluri, carne, pîine și produse de panificație, sucuri

de legume și fructe), potențialul industrial al acestora este concentrat în raioanele - Anenii Noi,

Orhei, Hîncești, Telenești, Ungheni;

b) Industria ușoară (textile, tricotaj, confecții, pielărie și încălțăminte), este dezvoltată în raioanele

Ungheni, Telenești, Orhei, Ialoveni, Călărași;

c) Materialele de construcție (pietriș, prundiș, bolovani și silex, nisip, pietre pentu cioplit sau pentru

construcții, pietre calcaroase), sunt concentrate în raioanele Orhei, Anenii Noi, Strășeni, Telenești;

După valoarea producției livrate pe piața externă, RDC a înregistrat 16,2% (5896,5 milioane lei) din

totalul producției livrate pe țară, plasîndu-se pe locul 3 după mun. Chișinău-59,6% (21566,0

milioane lei), RD Nord-17,09% (6184,5 milioane lei). Ponderea producției livrate revine raioanelor

Ungheni-26,4% (15616,3 milioane lei), Rezina-15,1 % (890,7 milioane lei), Anenii Noi-14,17%

(835,7 milioane lei), Ialoveni-10,5% (620,9 milioane lei), Orhei-9,5% (565,9 milioane lei), iar cea

mai mică valoare a producției livrate o deține raionul Dubăsari -1,6% (11,1 milioanelei).

Numărul de personal antrenat în domeniul industrial în RDC constituie 26,45% din numărul total

de personal al țării. În industria prelucrătoare activează 21,27% de persoane în decursul ultimilor

ani, numărul de salariați din industrie s-a redus cu 5,4%.

86

În concluzie, în baza analizei efectuate putem constata că sectorul industrial al RDC este puțin

dezvoltat. Raionul Ungheni este cel mai dezvoltat centru industrial din regiune, iar cel mai slab

dezvoltat industrial este raionul Dubăsari.

Antreprenoriatul în RD Centru

Dezvoltarea activităţilor antreprenoriale este unul din obiectivele principale ale dezvoltării

regionale. În perioada 2009-2013 numărul întreprinderilor s-a mărit cu cca 23%. S-a înregistrat o

creştere a numărului tuturor tipurilor de întreprinderi. În perioada 2009-2013 numărul IMM a

crescut, cu excepţia celor mijlocii. Acest fenomen se explică prin creşterea numărului de

microîntreprinderi. Totodată, s-a redus numărul locurilor de muncă,

în special, din contul întreprinderilor mijlocii şi mari.

Numărul întreprinderilor. Întreprinderea are un rol hotărîtor în dezvoltarea economică a RD Centru

deoarece ele crează substanța economică a regiunii. La finele anului 2013 în RD Centru existau 7

523 întreprinderi active, poziționîndu-se pe locul 2 la nivel de țară. Total pe țară la finele anului

2013 erau înregistrate 52 246 de întreprinderi. Circa 66% din totalul întreprinderilor din R.

Moldova sînt concentrate în mun. Chișinău (34 506), urmată de RD Centru cu 14 % (7 523), RD

Nord cu 12% (6 160), RD Sud cu 5% (2 655) și UTA Găgăuzia cu 3% (1 402). Numărul

întreprinderilor în RD Centru ne prezintă o evoluție pozitivă, înregistrîndu-se o ceștere cu 1 386

întreprinderi pe parcursul anilor 2009-2013. Un trend pozitiv în acest aspect se înregistrează pe tot

teritoriul R. Moldova.

Figura 6.2.6 Numărul de întreprinderi în RD Centru pe raioane



Analiza în profil teritorial relevă faptul că raionul Orhei se situează pe primul loc în ceea ce privește

numărul de firme active (1 172), urmat, la distanțe nu prea mari de Ialoveni (1 064) și Ungheni

(1023). La polul opus se situează raionul Șoldănești cu doar 179 de întreprinderi active înregistrate

0

200

400

600

800

1000

1200

683

371 432

176

701

1064

365

1172

322

800

179 235

1023

nr. Intreprinderi

87

în anul 2013. Cea mai mare creștere a numărului de întreprinderi (cu peste 200) în perioada 2009-

2013 a fost înregistrată în raioanele Ialoveni și Orhei, Urmate de Strășeni și Ungheni, unde s-a

înregistrat o creștere cu peste 150 de întreprinderi.

Structura întreprinderilor. Structura la nivel regional al firmelor pe clase de mărimi nu diferă

semnificativ de cea la nivel național. Atît la nivel național, cît și la nivel regional ponderea cea mai

mare o reprezintă microîntreprinderile, urmate de întreprinderile mici.

Figura 6.2.7 Ponderea întreprinderilor R. Moldova pe clase de mărimi


Întreprinderile mari și mijlocii dețin o pondere mai mică în totalul întreprinderilor, la nivel de țară

fiind aceeaș, de 3%, iar la nivelul RD Centru ponderea întreprinderilor mijlocii constituie 3%, iar a

celor mari – 2%. La finele anului 2013 în RD Centru erau înregistrate 141 de întreprinderi mari

(peste 250 de salariați), 236 de întreprinderi mijlocii (50-249 salariați), 1 476 întreprinderi mici (10-

49 salariați), 5 670 micro-întreprinderi (0-9 salariați).

Figura 6.2.7 Ponderea întreprinderilor RD Centru pe clase de mărimi


În regiunea Centru sînt concentrate 141 de întreprinderi mari, ceea ce constituie 10 % din totalul

întreprinderilor mari din țară. În raionul Ialoveni își au sediul 26 de întreprinderi mari, dintre care 10

3% 3%

19%

75%

Mari Mijlocii Mici Micro

2% 3% 20%

75%

Mari Mijlocii Mici Micro

88

au apărut în perioada 2009-2013, urmat de raionul Hîncești cu 18 firme mari și raionul Orhei cu 17

firme mari. (Identificarea celor mai mari AE! Consultarea domeniilor!). Nici o întreprindere mare nu

se află în raionul Șoldănești, doar 1 întreprindere este înregistrată în Dubăsari și doar 3 întreprinderi

mari sînt la Telenești.

Din cele 236 de întreprinderi mijlocii din RD Centru (numărul înregistrează un ușor trend negativ pe

perioada 2009-2013 de la 246 la 236), cele mai multe se află în raionul Ialoveni (37), urmat de

raionul Anenii Noi (30) și Strășeni (29). Cel mai mic număr de întreprinderi mijlocii se înregistrează

la Telenești (6), Dubăsari (7) și Șoldănești (8). În aceste raioane evoluția întreprinderilor mijlocii a

avut un trend negativ pe perioada 2009-2013, numărul întreprinderilor diminuîndu-se de 2 ori, iar în

raionul Telenești chiar mai mult, cu 10 întreprinderi.

Numărul întreprinderilor mici cunoaște un trend pozitiv pe perioada 2009-2013, crescînd de la 1

202 la 1 476 întreprinderi. Cele mai multe întreprinderi sînt la Orhei (209), Ialoveni (188) și Strășeni

(174). Cele mai puține întreprinderi sînt în Dubăsari (35), Nisporeni (65) și Telenești (71).

Cele mai numeroase întreprinderi din RD Centru sînt micro-întreprinderile, în număr de 5 670.

Ponderea cea mai mare se înregistrează în raionul Orhei (918), Ungheni (826) și Ialoveni (813). În

Șoldănești și Dubăsari sînt înregistrate puțin peste 100 de întreprinderi.

Cifra de afaceri. Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale

efectuate de firmă, respectiv vînzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În

anul 2013 cifra de afaceri înregistrată de întreprinderile din RD Centru a înregistrat cifra de cca 22

968 mil lei, aceasta constituind cca 10% din totalul pe ţară, după mun. Chişinău (73%) şi RD Nord

(cca 12%).

Figura 6.2.9 Cifra de afaceri în profil regional, 2013


Evoluţia cifrei de afaceri în RD Centru pentru perioada 2009-2013 ne prezintă un trend pozitiv

prezentată printr-o creştere cu cca 56% (de la 12 802 mil lei în 2009 la 22 968 mil lei în 2013).

mun Chişinău

73%

RD Nord

12%

RD Centru

10%

RD Sud

3%

UTA Găgăuzia

2%

89

Aportul comerţului în cifra de afaceri în a întreprinderilor din RD Centru este semnificativ, fiind de

aproximativ 47%, cel al industriei prelucrătoare este de cca 24%, iar cel al agriculturii de cca 10%.

Figura 6.2.10 Cifra de afaceri în profil teritorial


Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. În perioada anilor 2009-2013 IMM-urile din RD Centru au

înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul este rentabil şi contribuie

pozitiv la formarea venitului naţional. Rezultatele cele mai bune au fost înregistrate la categoria

întreprinderilor mici.

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în RD Centru este constituit din 7 382 întreprinderi, ceea ce

constituie 98,13 % din totalul întreprinderilor din regiune și angajează cca 72% din salariați

întreprinderilor din RD Centru.

Tabelul 6.2.1 Sectorul înttreprinderilor mici şi mijlocii în RD Centru

Numărul de unități Numărul de salariați Venitul din vînzări

(cifra de afaceri)

Profit pînă

la

impozitare

Unități În %

față de

total

Mii

persoane

În %

față de

total

Mln lei În %

față de

total

Mln. lei

Regiunea

Centru

7 382 98.13 49 838 72.27 10 996.9 47.89 311.1

Anenii Noi 668 97.80 4 959 69.50 1 097.0 48.97 57.9

Calarasi 363 97.84 3 168 72.58 621.7 61.14 23.1

2240

1017

913

211

2112

4330

945

2753

2310

2334

284

562

2957

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000

Anenii Noi

Calarasi

Criuleni

Dubasari

Hincesti

Ialoveni

Nisporeni

Orhei

Rezina

Straseni

Soldanesti

Telenesti

Ungheni

mil lei

90

Criuleni 423 97.91 2 977 74.71 553.5 60.60 -21.8

Dubasari 175 99.43 1 598 96.21 209.0 99.15 -8.7

Hincesti 683 97.43 4 345 67.42 1 036.4 49.07 35.4

Ialoveni 1 038 97.56 5 919 66.25 1 778.9 41.08 63.9

Nisporeni 358 98.08 2 302 71.56 525.3 55.59 7.2

Orhei 1 155 98.55 7 114 71.54 1 336.1 48.54 23

Rezina 314 97.52 2 642 84.52 687.8 29.77 18.6

Straseni 787 98.38 5 266 80.40 1 371.4 58.76 48.7

Soldanesti 179 100.00 1 828 100.00 284.0 100.00 5.6

Telenesti 232 98.72 2 134 88.11 417.9 74.32 12.3

Ungheni 1 007 98.44 5 586 59.72 1 078.3 36.46 46.0


Cu toate acestea venitul din vînzări înregistrat de IMM-urile din RD Centru este sub 50% față de

totalul veniturilor înregistrate de întreprinderile din RD Centru.

În perioada 2009-2013, IMM-urile din majoritatea sectoarelor economiei naţionale din RD Centru

au înregistrat valori ascendente de dezvoltare. Veniturile din vînzări au crescut în toate ramurile de

activitate ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, dacă în anul 2009 veniturile din vînzări ale

IMM-urilor constituiau 12 802,5 mii lei, atunci în anul 2013 faţă de anul 2009 acestea s-au majorat

cu 10 165, 7 mil.lei, însumînd 22 968,2 mil.lei.

Ponderea veniturilor IMM în profil raional este reprezentată în Figura 6.2.6.

Figura 6.2.11 Ponderea veniturilor IMM în profil raional


0

20

40

60

80

100

47.89 48.97 61.14 60.6

99.15

49.07 41.08

55.59 48.54

29.77

58.76

100

74.32

36.46

Venituri % din total

91

Această evoluţie este consecinţa flexibilităţii IMM-urilor, majoritatea încadrîndu-se în clasa

microîntreprinderilor, care sînt caracterizate de o volatilitate suplimentară (se restructurează şi se

reorientează mult mai rapid).

În anul 2013 veniturile din vînzări ale IMM-urilor în medie pe o întreprindere au constituit 1490 mii

lei sau cu 336 mii lei mai mult faţă de anul 2009 cînd acestea au constituit 1154 mii lei, iar veniturile

din vînzări ale IMM-urilor în mediu la un salariat au constituit 220,7 mii lei sau cu 81.1 mii lei mai

mult faţă de anul 2009, cînd a constituit 139.6 mii lei.

Ponderea mare a veniturilor per raion din activitatea IMM-urilor predomină în raioanele Șoldănești

(100%), Dubăsari (99%) și Telenești (74%). Această pondere ne vorbește despre ponderea

numărului IMM-urilor în numărul total al întreprinderilor în aceste raioane. În raionul Șoldănești nu

există nici o întreprindere mare, toate fiind IMM-uri. Un rol mai mic îl au IMM-urile în raioanele

Rezina (30%), Ungheni (36%) și Ialoveni (41%). În aceste raioane veniturile antreprenoriatului sînt

concentrate la întreprinderile mari.

Rezultatul financiar al IMM-urilor înregistrate în RD Centru în anul 2013 este caracterizat prin

obţinerea unui profit în mărime de 311.1 mil.lei, care a crescut în comparaţie cu anul 2009 cu 202.5

mil.lei.

Analiza regională, relevă faptul că forţa de muncă ocupată în IMM-uri pe perioada 2009-2013 este

în descreștere în regiunile din R. Moldova, doar în RD Centru se înregistrează un ușor trend de

creștere. În anul 2013 s-a concentrat în regiunea municipiului Chişinău cu 163,5 mii persoane,

urmată de regiunea Nord cu 51,9 mii persoane, regiunea Centru cu 49,8 mii persoane şi regiunea

SUD cu 22,6 mii persoane şi UTA Găgăuzia cu 10,5 mii persoane.

Figura 6.2.12 Ponderea angajaților IMM în profil raional


În profil raional peste 70 % din salariații întreprinderilor din RD Centru sînt angajați în cadrul IMM-

urilor. Raioanele Șoldănești (100%), Dubăsari (96%), Telenești (88%) și Rezina (85%) sînt

raioanele cu ponderea cea mai mare a personalului angajat în IMM-uri.

0

50

10072.27 69.5 72.58 74.71

96.21

67.42 66.25 71.56 71.54 84.52 80.4

100 88.11

59.72

Angajați IMM %

92

La moment, datele privind întreprinderile şi afacerile micro, efectuate fără înregistrarea

întreprinderii, sînt incomparabile. Nu există un registru consolidat care ar permite de a analiza

activitatea tuturor IMM-urilor şi a deţinătorilor de patente, care activează în RD Centru (nu există un

asemenea registru nici pe țară). Prin urmare, o analiză profundă a dezvoltării sectorului IMM în

prezent nu este posibilă.

În toate raioanele din RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de

întreprinderi din domeniul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor,

motocicletelor, a bunurilor casnice și personale (23%), Agricultura, economia vinatului si

silvicultura(12%), Industria prelucratoare (13%), Tranzactii imobiliare,inchirieri si activitati

de servicii prestate intreprinderilor (9%).

Specializarea antreprenoriatului regional.

În RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniul

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice și

personale (23%), Agricultură, economia vînatului şi silvicultură(12%), Industria prelucrătoare

(13%), Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor (9%).

Tabelul 6.2.13 Distribuția întreprinderilor din RD Centru, în anul 2013, pe raioane și activități

ale economiei naționale.

An

enii

No

i

Ca

lara

si

Cri

ule

ni

Du

ba

sari

Hin

cest

i

Ialo

ven

i

Nis

po

ren

i

Orh

ei

Rez

ina

Str

ase

ni

So

lda

nes

ti

Tel

enes

ti

Un

gh

eni

683 371 432 176 701 1 064 365 1172 322 800 179 235 1 023

Agricultura, economia

vinatului si

silvicultura

95 36 79 37 95 73 17 124 39 60 53 61 111

Pescuitul, piscicultura 1 2 1 .. 6 9 1 1 .. 2 .. .. 6

Industria extractiva 11 .. 6 2 3 1 1 10 3 2 2 3 2

Industria

prelucratoare

96 54 59 17 105 125 68 119 34 121 15 18 128

Energie electrica si

termica, gaze si apa

14 7 14 2 11 9 1 26 4 7 2 1 19

Constructii 23 16 24 3 45 71 12 69 13 55 3 17 39

Comert cu ridicata si

cu amanuntul;

247 150 124 67 256 436 163 532 148 330 77 87 415

93

repararea

autovehiculelor,

motocicletelor, a

bunurilor casnice si

personale

Hoteluri si restaurante 27 10 14 5 20 26 8 38 2 20 .. 3 41

Transporturi si

comunicatii

69 23 29 11 49 121 32 68 28 65 6 9 66

Activitati financiare 5 7 4 .. 5 11 5 14 .. 6 .. 1 6

Tranzactii

imobiliare,inchirieri si

activitati de servicii

prestate

intreprinderilor

50 30 35 12 54 105 22 96 25 76 9 20 112

Administratie publica .. .. .. .. .. 1 .. .. .. .. .. .. ..

Invatamint 5 2 .. .. 2 5 .. 6 1 2 .. 1 1

Sanatate si asistenta

sociala

13 11 7 2 16 15 11 31 11 13 8 7 19

Alte activitati de

servicii colective,

sociale si personale

27 23 36 18 34 56 24 38 14 41 4 7 58



Figura 6.2.14 Ponderea agenților economici din RD Centru pe categorii de activități

94



Agricultură, economia vînatului şi silvicultură. Ponderea întreprinderilor din agricultură, economia

vînatului şi silvicultură în totalul întreprinderilor din RD Centru constituie cca 40%. Totodată în

perioada 2009-2013 numărul acestora a crescut cu 390 (de la 2 325 la 2 715).

Figura 6.2.9 Ponderea întreprinderilor din agricultură, economia vînatului şi silvicultură pe

regiuni de dezvoltare

12% 0%

1%

13%

1% 5%

40%

3%

8%

1% 9%

0% 2%

5%

A Agricultura, economia vinatului si silviculturaB Pescuitul, pisciculturaC Industria extractivaD Industria prelucratoareE Energie electrica si termica, gaze si apaF ConstructiiG Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice si personaleH Hoteluri si restauranteI Transporturi si comunicatiiJ Activitati financiareK Tranzactii imobiliare,inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilorM InvatamintN Sanatate si asistenta sociala

Mun. Chișinău

13%

RD Nord

32% RD Centru

31%

RD Sud

18%

UTA Găgăuzia

6%

95


Repartizarea întreprinderilor în profil regional ne prezintă o pondere mai mare a nr. întreprinderilor

din acest domeniu în RD Nord – 32% din totalul întreprinderilor din acest domeniu, urmată de RD

Centru – 31%, RD Sud – 18%, mun. Chișinău – 13% și UTA Găgăuzia – 6%. Din 2009 pînă în

2013 numărul întreprinderilor din agricultură, economia vînatului şi silvicultură din RD Centru a

crescut cu 161. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în perioada 2012-2013, cînd nr. s-a mărit cu cca

100 de întreprinderi.

O evoluție ascendentă a numărului de întreprinderi s-a înregistrat în toate raioanele din RD Centru.

Creșterea esențială a nr. de întreprinderi s-a datorat în mare măsură creșterii întreprinderilor din r.

Ungheni (cu 37, de la 74 în 2009 la 111 în 2013), r. Orhei (cu 27, de la 97 în 2009 la 124 în 2013), r.

Hîncești (cu 20 de la 75 în 2009 la 95 în 2013).

De asemenea a crescut și cifra de afaceri înregistrată pentru acest domeniu pe RD Centru. Astfel,

dacă în 2009 aceasta înregistra 1 024 mil lei, atunci în 2013, ea s-a dublat, ajungînd pînă la 2 213

mil lei. Cele mai mari venituri au înregistrat întreprinderile din Anenii Noi (cca 833 mil lei),

Ungheni (cca 231 mil lei), Orhei (cca 180 mil lei).

Figura 6.2.10 Evoluția veniturilor din vînzări a agenților economici din agricultură, economia

vînatului şi silvicultură 2009/2013


Numărul mediu de personal care activează în aceste întreprinderi a scăzut de la 16 618 în 2009 la 11

941 în 2013 (cu 4 677 persoane). O scădere considerabilă a nr. de salariați a fost înregistrată în

Hîncești (de la 2 708 în 2009 la 1450 în 2013), Ungheni (de la 1 620 în 2009 la 1 321 în 2013),

Telenești (de la 1788 în 2009 la 782 în 2013).

Totodată a scăzut și ponderea numărului salariaților din acest domeniu în numărul total al

salariaților din RD Centru implicați în activitatea economică. Așa dacă în anul 2009 ponderea

acestor salariați constituia cca 24%, atunci în anul 2013 era deja de cca 17%, reducîndu-se cu 7

puncte procentuale.

Rezultatul financiar pînă la impozitare în anul 2009 înregistra pierderi alarmante pentru majoritatea

raioanelor din regiune. Total pe RD Centru se înregistrau pierderi de -81,47 mil lei. În perioada

2010-2013 situația a cunoscut o evoluție pozitivă. În anul 2010 domeniul dat a înregistrat un profit

de 193 mil lei, iar în anul 2011 – un profit de cca 205 mil lei. În anul 2012 multe întreprinderi din

a. 2009 a. 2013

96

acest domeniu au cunoscut pierderi, din care motiv profitul general a scăzut cu cca 94 mil lei față de

anul 2011. În anul 2013 această ramură a antreprenoriatului a înregistrat un profit general pe regiune

de cca 178 mil lei, totodată înregistra pierderi în 3 raioane din RD Centru – Călărași (cca 20 mil lei),

Criuleni (cca 4 mil lei) și Nisporeni (cca 0,6 mil lei).

Din evoluția generală a indicatorilor pentru perioada 2009-2013 deducem faptul că activitatea

agenților economici din agricultură, economia vînatului şi silvicultură este foarte dependentă de

condițiile climaterice din regiune. În anii cu condiții climaterice favorabile se înregistrează profit

general pentru activitatea acestor întreprinderi, anii cu condiții climaterice nefavorabile se

înregistrează pierderi.

Faptul că a crescut numărul de întreprinderi și cifra de afaceri înregistrată de acestea demonstrează

profitabilitatea acestui gen de activitate în RD Centru. Reducerea numărului de salariați vorbește

despre tendința de tehnologizare a acestui gen de activitate, totodată scăderea în continuare a nr.

salariaților contribuie la creșterea șomajului pe regiune.

Pescuit și piscicultură.

Întreprinderile din pescuit și piscicultură din R. Moldova constituie 0,16% din totalul

întreprinderilor din R. Moldova.

Figura 6.2.11 Ponderea întreprinderilor din pescuit și piscicultură pe regiuni de dezvoltare, %


Respectiv, întreprinderile din pescuit și piscicultură dețin o cotă foarte mică din totalul

întreprinderilor din RD Centru. În RD Centru există 29 de întreprinderi din acest domeniu. O mare

parte din acestea este concentrată în raionul Ialoveni – 9 întreprinderi, cîte 6 în Hîncești și Ungheni,

Cîte 2 în Strășeni și Călărași. Anenii Noi, Criuleni, Nisporeni și Orhei dispun de cîte 1 întreprindere,

celelalte raioane nu au întreprinderi din domeniul piscicol. Veniturile din vînzări pentru perioada

2009-2013 au crescut cu 2,08 mil lei de la 10,21 mil lei în 2009 la 12,29 mil lei în 2013. Totodată

numărul mediu de salariați a scăzut de la 239 persoane în 2009 la 158 persoane în 2013. Astfel vom

menționa că pescuitul și piscicultura nu constituie o prioritate în rîndul întreprinderilor din R.

Moldova și potențialul de dezvoltare a acestui domeniu este minim.

Mun

Chișinău30%

RD Nord

15%RD Sud

13%U.T.A.

Gagauzia

7%

RD Centru

35%

97

Industria extractivă. Numărul de întreprinderi din industria extractivă în R. Moldova în anul 2013 a

constituit 116 unități. Dintre acestea în RD Centru erau concentrate 46 de întreprinderi, ceea ce

constituie cca 40% din totalul întreprinderilor din R. Moldova. Dintre acestea, 11 întreprinderi sînt

concentrate în raionul Anenii Noi, 10 în Orhei și 6 în Criuleni. În perioada 2009-2013 numărul

întreprinderilor din acest domeniu a crescut de la 40 la 46 de întreprinderi. Totodată menționăm

faptul că cifra de afaceri a crescut în această perioadă aproximativ de 2 ori. Astfel, dacă în anul 2009

aceasta constituia cca 131 mil lei, atunci în 2013 a atins cifra de cca 273 mil lei (+142 mil lei). Un

trend pozitiv a cunoscut evoluția acestui domeniu în raionul Anenii Noi, unde acest domeniu a

generat în anul 2013 venituri de cca 105 mil lei, față de anul 2009 cu cca 29 mil lei, Strășeni (+44) și

Orhei (+23). Numărul personalului antrenat în acest domeniu nu cunoaște o evoluție considerabilă,

înregistrînd un ușor trend negativ, constituind în 2013 un număr de 1 029 persoane.

Industria prelucrătoare. Agenții economici din industria prelucrătoare din R. Moldova sînt

concentrați în mun. Chișinău. Numărul de întreprinderi din industria prelucrătoare din RD Centru în

anul 2013 era de 959, ceea ce reprezintă 19% din totalul întreprinderilor din industria prelucrătoare

din R. Moldova. În aspect interraional cele mai multe întreprinderi sînt concentrate în raionul

Ungheni (128), Ialoveni (125) și Strășeni (121). Cele mai puține întreprinderi sînt în raioanele

Șoldănești (15), Dubăsari (17) și Telenești (18).

Figura 6.2.12 Ponderea întreprinderilor din industria prelucrătoare pe regiuni de dezvoltare


Cifra de afaceri a întreprinderilor din industria prelucrătoare din RD Centru a cunoscut o evoluție

pozitivă de la 2 697 mil lei în anul 2009 la 5 398 mil lei în anul 2013. Tot o evoluția pozitivă a

cunoscut și rezultatul financiar al activității întreprinderilor. Dacă în anul 2009 acestea au înregistrat

pierderi de cca 289 mil lei, atunci în anul 2013 activitatea întreprinderilor a înregistrat un profit de

cca 210 mil lei. Totodată numărul angajaților a înregistrat o descreștere pentru această perioadă la

nivel regional cu cca 1000 de salariați.

Raionul Ungheni a cunoscut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri pentru această perioadă, de la

537 în anul 2009 la 1 555 în anul 2013, urmat la o distanță mare de raionul Rezina cu o cifra de

afaceri de cca 904 mil lei și raionul Anenii Noi cu cca 600 mil lei. În acelaș timp doar în raionul

Mun. Chișinău

58%

RD Nord 13%

RD Sud 6%

UTA Găgăuzia

4%

RD Centru 19%

98

Ungheni s-a înregistrat o creștere a numărului angajaților în industria prelucrătoare, unde în anul

2009 erau înregistrați 2 128 salariați, iar în 2013 erau 2 993 angajați.

Aceasta poate fi explicat prin faptul că în raion au fost create pe parcursul acestei perioade 12

întreprinderi noi și, respectiv, au fost create și noi locuri de muncă.

Energie electrică și termică, gaze și apă. Numărul total de întreprinderi din sectorul Energie

electrică și termică, gaze și apă în R. Moldova constituie 336 întreprinderi, fiind în creștere în ultimii

5 ani cu 146 întreprinderi. Ponderea cea mai mare a acestor întreprinderi o deține RD Centru cu 35%

din totalul întreprinderilor din acest domeniu pe țară, urmată de RD Sud cu 20%. În RD Centru în

2013 erau înregistrate 117 întreprinderi, ceea ce reprezintă o creștere dublă față de anul 2009.

Figura 6.2.13 Ponderea întreprinderilor din sectorul Energie electrică și termică, gaze și apă pe

regiuni de dezvoltare


Cele mai multe întreprinderi sînt concentrate în raionul Orhei (26), Ungheni (19) și Anenii Noi (14).

La polul opus se află raioanele Telenești (1), Nisporeni (1) și Dubăsari (2).

Cifra de afaceri pe sector în întreprinderile din RD Centru a cunoscut o creştere de la cca 512 mil lei

în anul 2009 la cca 765 mil lei în anul 2013. Cele mai mari rate ale cifrei de afaceri au fost

înregistrate în raionul Ialoveni (322), Orhei (214) şi Ungheni (172).

Personalul angajat în domeniu în 2013 constituiea 2 542 persoane, dintre care 661 în raionul Orhei,

638 în Ialoveni şi 533 în Ungheni.

Construcţii. Numărul total al întreprinderilor din domeniul construcţiilor în RD Centru în anul 2013

a constituit 390 de întreprinderi, ceea ce constituie cca 14 % din totalul întreprinderilolor din

domeniu din R. Moldova.

Figura 6.2.14 Ponderea întreprinderilor din sectorul Construcţii pe regiuni de dezvoltare

Mun.

Chișinău

19%

RD Nord 19%

RD Sud 20%

UTA

Găgăuzia

7%

RD Centru 35%

mun. Chişinău

70%

RD Nord

10%

RD Centru

14% RD Sud

4% UTA Găgăuzia

2%

99


În perioada 2009-2013 numărul întreprinderilor din construcţii în RD Centru a crescut cu 75 de

întreprinderi. Această creştere a avut loc aproape în toate raioanele din RD Centru, cu excepţia

raionului Şoldăneşti, unde în 2009 erau 6 întreprinderi din domeniul construcţiilor, iar în 2013 doar

3. Cele mai multe întreprinderi sînt concentarte în raionul Ialoveni (71), Orhei (69), Străşeni (55) şi

Hînceşti (45). Cifra de afaceri a evaluat în sectorul dat în perioada 2009-2013 de la 393 mil lei la cca

1 000 mil lei, ceea ce denotă o creştere esenţială. În anul 2013 în domeniu activau 4 148 persoane

din RD Centru. Profitul din activitatea acestor întreprinderi din RD Centru a crescut în perioada

2009-2013 de la cca 28 mil lei la cca 55 mil lei. Un profit semnificativ a fost înregistrat de

întreprinderile din raionul Ialoveni, unde în 2013 s-a înregistrat cifra de 28 mil lei, urmat la distanţă

foarte mare de Hînceşti cu cca 10 mil lei şi Călăraşi cu cca 9 mil lei.

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice

si personale. Numărul total al întreprinderilor din acest domeniu în RD Centru în anul 2013

constituia 3 032, cu 464 întreprinderi mai mult decît în anul 2009. Cele mai multe întreprinderi sînt

concentrate în raioanele Orhei (532), Ialoveni (436) şi Ungheni (415). În raionul Şoldăneşti numărul

întreprinderilor din domeniu a scăzut cu 42 de întreprinderi, de la 119 în 2009 la 77 în 2013.

Figura 6.2.15 Ponderea întreprinderilor din sectorul

Comerţ şi reparaţia bunurilor pe regiuni de dezvoltare


Cifra de afaceri a întreprinderilor din RD Centru din acest sector în anul 2013 a constituit 10 743 mil

lei, înregistrînd o evoluţie pozitivă comparativ cu anul 2009, cîn aceasta a înregistrat cca 6 500 mil

lei. Cele mai mari rate au fost atinse în raioanele Ialoveni (2 638 mil lei), Orhei (1 527 mil lei) şi

Străşeni (1 311 mil lei).

Numărul persoanelor antrenate în acest sector constituie 14 260 angajaţi. Profitul înregistrat de

regiune în acest domeniu în RD Centru constituia în anul 2013 cca 262 mil lei.

Hoteluri şi restaurante. În RD Centru sînt înregistrate 214 întreprinderi din domeniu, înregistrînd o

creştere cu 62 de întreprinderi în perioada 2009-2013. În 2013 total pe ţară se înregistrau 1 711

întreprinderi. Mun. Chişinău deţine o pondere de cca 65% din totalul întreprinderilor din sectorul

Hoteluri şi restaurante pe ţară (1 108), urmat de RD Nord cu o pondere de cca 14% (247) şi RD

mun Chişinău

65%

RD Nord

12%

RD Centru

15%

RD Sud

5%

UTA

Găgăuzia

3%

100

Centru cu o pondere de cca 13% (214). În RD Centru un număr mare din întreprinderi se

înregistrează în raionul Ungheni (41), Orhei (38) şi Ialoveni (26).

Figura 6.2.16 Ponderea întreprinderilor din sectorul Hoteluri şi restaurante


Activitatea întreprinderior din sectorul Hoteluri şi restaurante din RD Centru a cunoscut o evoluţie a

cifrei de afaceri de la cca 50 mil lei în anul 2009 la cca 126 mil lei în anul 2013. În acest domeniu

erau angajate în anul 2013 cca 1 287 persoane, dintre care preponderent în raionul Ungheni (239),

raionul Orhei (224), raionul Ialoveni (108).

Conform datelor statistice acest gen de activitate pe parcursul anilor 2009-2013 nu a fost profitabil

în RD Centru, înregostrînd pierderi de cca 2 mln lei în 2009, 7 mln lei în 2010, 1 mln lei în 2011, 8

mil lei în 2012 şi 6 mil lei în 2013.

Transport şi comunicaţii. Ponderea întreprinderilor din transport şi comunicaţii în RD Centru din

totalul pe ţară constituie cca 16%. Cele mai multe întreprinderi în profil intraregional se află în

raionul Ialoveni – 121 întreprinderi înregistrate în anul 2013, urmat la distanţă foarte mare de

raionul Anenii Noi cu 69 de întreprinderi şi raionul Orhei cu 68 de întreprinderi. Această ramură a

antreprenoriatului este mai slab dezvoltată în raioanele Şoldăneşti (6) şi Teleneşti (9).

Figura 6.2.17 Ponderea întreprinderilor din sectorul Transport şi comunicaţii

mun

Chişinău

65%

RD Nord

14%

RD

Centru

13%

RD Sud

4%

UTA

Găşăuzia

4%

101


În perioada 2009-2013 venitul din vînzări în RD Centru din sectorul Transport şi comunicaţii

aproape că s-a dublat, înregistrînd o creştere de la 620 mil lei în 2009 la 1 210 mil lei în 2013.

Ponderea veniturilor în acest domeniu o deţine raionul Ialoveni, care a înregistrat în anul 2013 un

venit de cca 276 mil lei, urmat de raionul Hînceşti cu cca 217 mil lei şi raionul Străşeni cu cca 166

mil lei. Cele mai mici venituri se înregistrează în raioanele Şoldăneşti (cca 7 mil lei) şi Teleneşti

(cca 5 mil lei), respectiv în raioanele cu cel mai mic număr de întreprinderi.

Numărul de personal antrenat în sector a cunoscut o evoluţie pozitivă în perioada 2009-2013, şi a

crescut cu 954 persoane, ajungînd pînă la 4 670 de angajaţi, dintre care 766 sînt în raionul Ialoveni,

682 în raionul Anenii Noi, 552 în Orhei şi 544 în Ungheni.

Totodată rezultatul financiar prezintă o evoluţie negativă, şi dacă în anul 2009 RD Centru prezenta

un profit pe sector de cca 46 mil lei, atunci în anul 2013 avem un profit pe regiune de doar cca 15

mil lei.

Turismul în RD Centru.

Regiunea Centru se caracterizează printr-un bogat potențial turistic natural și antropic. Cel mai

important produs turistic al Regiunii Centru este diversitatea peisagistică, etnică, culturală şi

religioasă. Prin trăsăturile fizico-geografice și patrimoniul cultural se poate exprima rolul și

importanța socială a turismului în Regiunea Centru. Diversitatea modalităților dedicate timpului

liber are la baza potențialul turistic natural și antropic ridicat din Regiunea Centru.

Se constată că cea mai mare capacitate de cazare turistică o are Regiunea de Dezvoltare Centru

(9795 locuri), urmată de Regiunea de Dezvoltare mun. Chișinău (9445 locuri), iar în partea opusă

stă UTA Găgăuzia cu 1430 locuri.

Tabelul 6.2.2 Capacitateade cazare turistică pe regiuni la data de 31 decembrie 2013

Numărul de locuri -pat

Regiunea

2009 2010 2011 2012 2013

RM 28448 28370 27511 27938 28067

mun

Chişinău

65%

RD Nord

11%

RD Centru

16%

RD Sud

5%

UTA

Găşăuzia

3%

102

Chișinău 10085 10109 9321 9401 9445

Nord 5160 5100 4931 4922 5000

Centru 9547 9517 9571 9780 9795

Sud 2230 2230 2248 2395 2397

UTA

Găgăuzia

1426 1414 1440 1440 1430


Tabelul 6.2.3 Capacitatea de cazare turistică în Regiunea Centru la data de 31

decembrie 2013

Numărul de locuri-pat

2009 2010 2011 2012 2013

Anenii-Noi 110 110 148 143 146

Călărași 819 819 819 823 823

Criuleni 1016 1084 1151 1265 1265

Dubăsari 1980 1800 1787 1789 1789

Hîncești 632 632 632 712 712

Ialoveni 757 757 820 820 820

Nisporeni 170 170 170 170 174

Orhei 1925 2001 2013 2013 2015

Rezina 426 426 426 440 446

Strășeni 160 160 - - -

Șoldănești 332 320 320 320 320

Telenești 250 250 250 250 250

Ungheni 970 988 1035 1035 1035

Analiza comparativă a anilor 2009 și 2013 evidențiază o ușoară scădere a numărului total de locuri

pentru cazarea turiștilor.

Principalele forme de turism practicate în RD Centru sînt: turismul vitivinicol, turismul religios,

turismul cultural şi turismul ecologic.

Turismul vitivinicol–turismul vitivinicol reprezintă cartea de vizită a Republicii Moldova, iar

pachetele turistice propuse spre comercializare pentru turiştii străini, obligatoriu includ un obiectiv

sau o cramă vinicolă. Turiştii, de asemenea, au posibilitatea de a cunoaşte întreg procesul tehnologic

de preparare a vinului, iar în satele în care este păstrată tradiţia vinicolă, turiştii se pot implica în

procesul de producere a vinului;

Beciurile subterane Mileștii Mici-au o lungime totală mai mare de 200 km; care au

fost introduse în Cartea Recordurilor GuiNness datorită celei mai mari colecții de

vinuri din Europa. «Colecția de Aur» numără circa 2 milioane sticle de vin armonios;

Complexul turistic ChateauVartely–Standarte occidentale, deservire profesională,

programe speciale – toate acestea le propune complexul turistic "ChateauVartely” –

ce reprezinta 4 case de tip hotelier, 2 săli de restaurant, 3 săli pentru degustare, o

103

curte interioara imensa amenjată, special pentru ca turiștii să se simtă liber și

confortabil în sânul naturii;

Beciurile din Brănești-sunt situate intr-o zona frumoasă de padure, în coasta

Orheiului Vechi. Pivnițele din Brănești se întind pe o distanță de 58 km la o

adincime de 60 m sub pamintși au o suprafață de 75 ha;

Romănești-Viile gospodăriei agricole „Romăneşti”sunt situate în zona centrală a

Moldovei, în Codri, unde există cele mai favorabilecondiţii pentru cultivarea viţei-de-

vie. Amplasată la latitudinea 46°-48°, microzonaRomăneşti coincide cu regiunea

vinicolăBourgogne din Franţa. La curtea împăratului rus erau aduse, în cantităţi

enorme, cele mai bune şi rafinate vinuri, inclusiv vinuri„Romăneşti” din Basarabia.

Turismul religios are un real potențial de dezvoltare în viitor datorită numeroaselor mănăstiri din

regiune.Turismul religios implică din partea turiştilor un nivel de cultură ridicat, care să permită

aprecierea obiectivelor vizitate din punctul de vedere al arhitecturii, valorii istorice şi cultural -

artistice, semnificaţiilor spirituale şi religioase;

Mănăstirea “Nașterea Maicii Domnului” s. Curchi;

Mănăstirea “AdormireaMaiciiDomnului” s. Căpriana;

Mănăstirea „Înălțarea Domnului”, s. Chițcani;

Mănăstirea „Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe”, s. Suruceni;

Mănăstirea „Înălțarea Domnului’, s. Hîrjăuca;

Mănăstirea „Sfînta Treime”, s. Saharna;

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, s. Țîpova;

Mănăstirea „Sfînta Treime”, s. Frumoasa;

Mănăstirea “Nașterea Maicii Domnului”, s. Raciula.

Turismul cultural – Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulțime de obiective

valoroase ce împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (Complexul

Muzeal Orheiul Vechi, Conacul Familiei MîrzoianManuc-Bei, etc) precum și festivaluri tradiționale

de prestigiu (Ziua Vinului, Gustar- Complexul istoric si cultural Orheiul Vechi, Meșterul Manole-or.

Criuleni ). Distanța relativ mică dintre obiectivele turistice culturale favorizeazăintegrarea acestora

în diferite circuite tematice.

Conacul familiei MîrzoianManuc-Bei- arhitectura clădirii are drept model castelele europene

medievale cu turnuri, acoperite cu acoperișuri piramidale, cu săgeți decorative în vîrful

lor.Conacul are două clădiri: palatul vechi și Castelul Vînătoresc;

104

Casa -Muzeu Alexandru Donici- la circa 30km de orașul Orhei, într-o zonă pitorească de

Codru se găsește satul Donici, unde s-a născut marele fabulist moldovean Alexandru Donici,

clasic al literaturii romane. Din 1976 în conacul familiei Donici, funcționează un muzeu, în

care sunt expuse piese ce reflectă viața și activitatea fabulistului. Casa este amplasată în

mijlocul unui mic parc, iar în preajma se găsește o mică bisericuță stilizată a familiei Donici.

Muzeul Meșteșugurilor Populare din Moldova - Muzeul este amplasat în incinta unui

minunat monument de arhitectură peisagistică din a doua jum. a sec. al XIX-lea – Conacul

cu parcul Balioz, situat în com. Ivancea, Orhei, într-o regiune pitorească din zona codrilor la

numai 3 km de șoseaua Chișinău-Orhei. Parcul e realizat după modelul celor europene, cu

castani, brazi și pini seculari, cu diferite specii rare și exotice d copaci și arbuști. Aici s-au

păstrat diverse clădiri și anexe gospodărești, castelul de apă și rețeaua de havuzuri, care

prezintă interes pentru vizitatori. Parcul este împrejmuit de un gard de piatră cu grilaj,

marcînd, de fapt, o limită convențională între trecut și prezent.

Complexul muzeal "Orheiul Vechi" - cunoscut prin mănăstirile sale rupestre, săpate în

sec. IX-XV în stîncile de calcar ce se înalță pe malul drept al Răutului. Unul dintre ele,

amplasat în apropierea satului Butuceni, e alcătuit din Biserica Adormirea Maicii Domnului

care funcționează, din mai multe chilii și o clopotniță din piatră, ridicată în sec. al XIX-lea.

Stînca e încununată cu o cruce din piatră – obiectul central al mai multor legende și credințe

locale.

Turismul ecologic

Rezervația naturală Iagorlîc- cea mai mare valoare a rezervației constă în faptul că aici

sunt foarte multe specii de plante rare și pe cale de dispariție care intră în fitocenozele unice,

situate pe pantele calcarizate de stepă a rîurilorIagorlîc, Iagorlîcul Uscat și ale unor pîraie

mari. (Raionul Dubăsari)

Parcul Ivancea cu o suprafață de 4,6 ha, fondat în 1880, în care s-au păstrat arbori seculari.

Din cele 40 de specii de copaci și arbuști, 9 sînt rare. Parcul este ocrotit de stat. În fostul

conac de aici, construit denegustorul CarabetBelioz și de urmașii săi în a doua jum. a sec.

XIX, activează un muzeu de artă populară.

Pe moșia satului Ivancea se află o rezervație de resurse pedologice

reprezentată de un lot de 4 ha cernoziom levigat gras din zona silvică centrală a Republicii Moldova

(Raionul Orhei)

Peştera surprizelor-cu lungimea galeriilor de 1700 m, este a doua ca mărime în Republica

Moldova după peştera „Emil Racoviţă", a treia ca lungime din Europa şi a şasea din lume.

Este situată în pădurea dinspre Zolonceni, pe malul drept al fluviului Nistru, la o distanţă de

2 km nord-est de oraşul Criuleni. (Raionul Criuleni)

105

Dealul Măgura-reprezintă un fenomen natural-tehnogenic specific. Pe culmea inițiala a

dealului a fost construit un tumul enorm pe contul învelișului de sol preponderent din părțile

sud-vestice si sud-estice ale platoului. Învelisul de sol inițial a fost deteriorat totalmente,

fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece versantii care înconjoară dealul sunt abrupți și

deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului.

Invelișul de sol actual din jurul tumulului și pe versantii lui este prezentat de un cernoziom

carbonatic, care nu este caracteristic pentru teritorii cu asemenea altitudini si conditii

climatice . Posibil ca acest sol s-a format dupaindepartarea solului initial pe roca nisipoasa

carbonatică dezgolita. Formarea unui asemenea sol, grosimea caruiadepaseste 80 cm, este

posibila doar în decurs de sute și chiar mii de ani. Fenomenul Măgura prezinta interes

științific multilateral, este un obiect cu caracter unic. (Raionul Ungheni)

Rezervaţia „Plaiul Fagului” este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur preţios al

naturii Moldovei. Teritoriul Rezervaţiei este parţial accesibil pentru turismul ecologic.Dar în

primul rând acest complex de ecosis-teme naturale, locaş al biodiversităţii, este un obiect de

cercetări, un laborator sub cerul liber. (Raionul Ungheni)

Rezervaţia „Trebujeni” face parte din Complexul natural-cultural „Orheiul Vechi”. Ea este

situată într-un defileu stâncos al râului Răut, care atinge peste 150-200m adâncime. În

secolele V-III î.e.n., pe aceste culmi stâncoase exista o cetate geto-dacă. Pe malul opus se pot

vedea ruinele Noului Oraş al Hoardei de Aur. Din timpurile medievale aici există

o mănăstire ortodoxă rupestră „Adormirea Maicii Domnului”. Acest loc este foarte popular

în rândul turiştilor şi al iubitorilor de paraplanerism.

6.3 Zonele Economice Libere. Parcurile Industriale.

Zonele Economice Libere. Pe teritoriul Republicii Moldova, conform datelor prezentate de către

Ministerul Economiei, activează şapte zone economice libere, iar pe teritoriul zonelor libere în anul

2014 erau înregistraţi 160 rezidenţi. Numărul de angajaţi ai rezidenţilor zonelor libere a constituit

6544 persoane. Din numărul total al angajaţilor 3168 persoane activează în ZEL „Bălţi”, 2069

persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 557 persoane în ZAL „Expo-Business-Chişinău”, 390

persoane în ZAL PP „Valkaneş”, 285 persoane în ZAL „Tvardiţa”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-

Business” şi 14 persoane în ZAL PP „Taraclia”, iar salariul mediu al unui angajat fiind de 5012 lei

sau în creştere cu 17,0% faţă de 2009.

Figura 6.4.1 Volumul total de investiţii de la începutul activităţii zonelor economice libere

106

Cota cea mai solidă a investiţiilor continuă să revină ZEL “Ungheni-Business” din RD Centru,

aceasta constituind 29% din volumul total al investiţiilor atrase în ZEL-urile din R. Moldova.

La nivelul RD Centru este funcţională o singură zonă economic liberă - ZEL “Ungheni-Business”.

Totodată, pe teritoriul regiunii activează şi subzona nr. 4 Străşeni a ZEL Bălţi, ce facilitează

exportul de mărfuri produse pe platforma industrială de la Strășeni. În RD Centru ZEL-urile sînt la

început de cale, dar contribuie la dezvoltarea economică a localităţilor din regiune prin oferirea

condiţiilor adecvate pentru localizarea întreprinderilor, în special a IMM – urilor.

Zona Economică Liberă "Ungheni - Business" este situată în partea centrală de vest a Republicii

Moldova, la hotar cu România, formînd o fereastră deschisă spre Europa ceea ce oferă un avantaj

investiţional deosebit, cu condiţii favorabile de afaceri îndreptate spre UE. Zona Economică Liberă

"Ungheni - Business" se află la intersecţia celor mai importante căi rutiere care leagă România, CSI şi

ţările europene, cu care Moldova are semnate acorduri de liber schimb. Oraşul Ungheni reprezintă un

nod important de cale ferată şi posturi vamale (pe cale rutieră postul vamal Sculeni şi feroviară post

vamal Ungheni-Cristeşti). Datorită celor menţionate mai sus, dar și facilităţilor fiscale și vamale pe care

le oferă legislaţia Republicii Moldova pentru zonele libere, investitorii beneficiază de un spectru larg de

privilegii pentru derularea afacerilor dintre pieţele de vest şi est. Zona Economică Liberă "Ungheni -

Business" reprezintă una din cele mai atractive zone libere ale Republicii Moldova, doar aici proiectele

economice se pot realiza cu succes.

Crearea în 2003 a ZEL “Ungheni-Bussiness” a contribuit la inovarea procesului investiţional

regional. Amplasarea geografică favorabilă, vecinătatea cu UE, conexiunea directă la ecartament

european, capacităţile industrial disponibile şi neutilizate sunt factorii principali benefici pentru

atragerea investiţiilor străine anume în această zonă.

47.3

59.3

3.4

15.2

15

15.7

54.2

BALŢI

UNGHENI-BUSSINESS

OTACI-BUSSINESS

VALCANEŞ

TARACLIA

TVARDIŢA

EXPO-BUSSINESS-CHIŞINĂU

BALŢI UNGHENI-BUSSINESS OTACI-BUSSINESS

VALCANEŞ TARACLIA TVARDIŢA

EXPO-BUSSINESS-CHIŞINĂU

107

Teritoriul acesteia are o suprafaţă de 42,34 ha. La 1 ianuarie 2014 pe teritoriul zonei libere erau

înregistraţi 35 de rezidenţi, cu un rezident mai mult comparativ cu 2011, dintre care întreprinderi cu

capital din Italia, Austria, România, Rusia şi Belgia. În cadrul întreprinderilor rezidenţi ai ZEL

“Ungheni-Bussiness” activează 2257 de persoane, cu 411 persoane mai mult faţă de 2010, iar volu-

mul total de investiţii în zona liberă în 2014, a atins nivelul de 61,79 mil dolari SUA, faţă de 2011 s-

a majorat cu 197,78%. Principalul gen de activitate al rezidenţilor este producţia industrială (91,8%

din vânzările totale). Volumul vânzărilor nete ale producţiei industriale în anul 2014 a constituit

1,62 mil lei, comparativ cu 2011, fiind în creştere cu 0,29%, (547,9 mil. lei).

În ZEL “Ungheni-Business” se realizează următoarele proiecte economice: producerea covoarelor, a

firului sintetic și de lînă, încălţăminte, mobilă de o calitate superioară, diferite articole din lemn,

lacuri și vopsele pentru automobile, echipamente pentru autovehicule în special huse pentru mașini,

produse din carne și alte produse alimentare, ambalaje pentru bijuterii. Originea investiţiilor sunt atît

din ţară cît și de peste hotare cum ar fi din Olanda, Turcia, Italia, Ucraina, Israel, Belgia, etc.

ZEL „Ungheni-Business" este situată la o distanţă de: 17 km de mun. Iași prin punctul vamal

UngheniCristești 45 km de mun. Iași prin punctul vamal Sculeni 107 km de mun.Chișinău 85 km de

mun. Bălţi 120 km de Aeroportul Liber Internaţional Mărculești 273 km de Portul Liber

Internaţional Giurgiulești 294 km de Portul Internaţional Odesa, Ucraina

Genurile de activitate practicate pe teritoriul ZEL-ului sînt: producţia industrială; sortarea,

ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al

Republicii Moldova; activitate comercială externă; alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi

serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică etc.

Parcurile Industriale. Actualitatea creării parcurilor industriale în Republica Moldova rezidă din

nevoia dezvoltării industriale a economiei capabilă să conducă la optimizarea costurilor de

producţie, obţinerea producţiei calitative şi competitivă pe pieţele de desfacere, etc., iar ca efect

aferent se impune accelerarea proceselor investiţionale în ţară. În perioada 2010-2014 în R. Moldova

au fost lansate 8 proiecte pentru crearea și dezvoltarea parcurilor industrial, două dintre care se află

pe teritoriul RD Centru, ambele în oraşul Străşeni: Parcul industrial ”CAAN” şi Parcul industrial

„Triveneta Cavi Divelopment”.

Oraşul Străşeni este una din cele mai dezvoltate localităţi ale RDC, fiind oraş-reşedinţă a raionului

Străşeni, atractivitatea economică a căreia este condiţionată şi de apropierea faţă de municipiul

Chişinău – capitala Republicii Moldova.

Parcul industrial ”CAAN”. Prin hotărîrea Guvernului nr.451 din 28.06.2013, a fost acordat titlu de

Parc Industrial SA „CAAN”, or. Străşeni, specializat în producerea articolelor din metal, utilajului

frigorific, utilajului pentru vinificaţie şi ambalare, etc. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi

reabilitarea infrastructurii de producţie a parcului industrial este preconizat în sumă de 27 mil. Euro.

108

Crearea parcului va avea un impact direct asupra creşterii nivelului de industrializare a regiunii, prin

oferirea a 800 locuri noi de muncă, sporirea defalcărilor la buget cu peste 40 mil lei/anual, etc.

Concepţia de creare a parcului industrial pe teritoriul companiei S.A.„CAAN” din oraşul Străşeni se

axează pe accelerarea dezvoltării social-economice a regiuni menţionate, prin: atragerea de investiţii

autohtone şi străine; implementarea de tehnologii moderne şi inovaţionale; dezvoltarea sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii; aplicarea unor practici avansate de management; utilizarea mai

eficientă a patrimoniului public-privat şi crearea locurilor de muncă.

Premisele evidenţiate mai sus, precum şi disponibilitatea terenului aferent cu suprafaţa de 14,8704

ha amplasat în imediata apropiere a drumului căii ferate şi drumului naţional Chişinău – Soroca,

condiţiile de infrastructură existente şi potenţialul economic al regiunii au determinat apariţia ideii şi

au impulsionat crearea parcului industrial pe teritoriul companiei S.A.„CAAN” în conformitate cu

rezultatele studiului de fezabilitate, şi în baza Legii nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile

industriale.

Crearea parcului industrial pe teritoriul menţionat prezintă cîteva caracteristici majore: crearea

parcului pe un teritoriu a cărui suprafaţă permite desfăşurarea unor activităţi industriale

diversificate; infrastructura existentă şi activele cu destinaţie de producere şi depozitare industrială

facilitează desfăşurarea activităţilor în cadrul parcului industrial; existenţa întreprinderilor actuale

pe teritoriul dat, majoritatea din care sunt create mai mult de 5 ani în urmă şi care îşi desfăşoară

activitatea după principiile parcului industrial; experienţa personalului din cadrul viitoarei

întreprinderi administratoare în ce priveşte administrarea activităţii de dare în locaţiune a spaţiului,

de prestare a serviciilor comunale şi de colaborare cu viitoarele întreprinderi-rezidente; calificarea

înaltă a personalului din cadrul întreprinderii administratoare permite prestarea unor servicii de

consultanţă tehnică, dar şi juridico-contabilă de înaltă calitate.

Parcul industrial CAAN dispune de un bloc administrativ şi 4 blocuri mari de producere, suprafaţa

totală a spaţiilor fiind de - 75000 m²: spaţii pentru oficii - 12400 m²; spaţii de producere (4 blocuri

de producere) - 58800 m².

Parcul industrial „Triveneta Cavi Divelopment” este în fază incipientă de activitate. Prin hotărîrea

Guvernului nr.909 din 15.11.2013, a fost acordat titlu de Parc Industrial SRL „La Triveneta Cavi

Development”,or. Străşeni, specializat pe producerea cablurilor de tensiune joasăşi medie,

producerea fibrelor optice, etc. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi dezvoltarea

infrastructurii tehnice şi de producţie a parcului industrial este preconizat în sumă de cca 25 mil.

Euro. Crearea parcului industrial va avea un impact nemijlocit asupra dezvoltării economice şi

creşterea nivelului de industrializare a ţării, inclusiv prin majorarea volumului producţiei industriale

cu 51 mil. Euro/an, crearea a cel puţin 1000 locuri de muncă, etc. Parcul este la etapa elaborarării și

aprobării proiectelor tehnice privind construirea halelor de producere și clădirii administrative,

evacuarea apelor și curățirea rîului Bîc, amenajarea spațiilor verzi. Au fost iniţiate lucrările de

construcție a infrastructurii tehnice și de producției a parcului.

109

Crearea parcurilor industriale în regiune se află în fază economică incipient. Totodată activitatea lor

urmăreşte un impact socio-economic considerabil prin crearea locurilor de muncă şi a facilităţilor

pentru tinerii antreprenori, sporind totodată fluxul de investiţii străine şi contribuind la modernizarea

infrastructurii RD Centru.

Situaţia de ansamblu a economiei RD Centru scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale

activităţilor economice sectoriale, ale sistemului integral de întreprinderi din regiune, care se

prezintă insuficient pregătite pentru a concura cu succes pe piața naţională şi europeană.

RDC se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare al industriei. Întreprinderile industriale

nu sunt dezvoltate deoarece nu există o infrastructură industrială funcţională, un mecanism

depromovare a producţiei autohtone pe terţe pieţe şi nu se asigură uniformitatea calităţii produselor

şi îmbunătăţirea permanentă a acestora.

Cele mai multe afaceri iniţiate în 2013 au fost în Agricultură (24%) și în Comerț (22%). Se

observă în ultimii ani o atractivitate a întreprinzătorilor din RD Centru pentru agricultură,

explicabilă prin potențialul resurselor interne al unei pieţe de desfacere, dar şi datorită politicilor

guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Totodată domeniul agricultură se

caracterizează printr-o capacitate redusă de cultivare şi prelucrare a produselor agricole,

datorită tehnologiilor învechite şi insuficienţei serviciilor de informare şi consultanţă în domeniu.

Potenţialul economic scăzut al întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti, managementul

ineficient al exploatării agricole au determinat subdezvoltarea sectorului agrar, predominant în

localităţile rurale din regiune.

Numărul întreprinderilor în RD Centru ne prezintă o evoluție pozitivă, înregistrîndu-se o ceștere

cu cca 23% pe parcursul anilor 2009-2013. Un trend pozitiv în acest aspect se înregistrează pe tot

teritoriul R. Moldova.

Structura la nivel regional al firmelor pe clase de mărimi nu diferă semnificativ de cea la nivel

național. Atît la nivel național, cît și la nivel regional ponderea cea mai mare o reprezintă

microîntreprinderile, urmate de întreprinderile mici. Întreprinderile mari și mijlocii dețin o

pondere mai mică în totalul întreprinderilor, la nivel de țară fiind aceeaș, de 3%, iar la nivelul RD

Centru ponderea întreprinderilor mijlocii constituie 3%, iar a celor mari – 2%.

În RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniul

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice

și personale (23%), Agricultura, economia vinatului si silvicultura(12%), Industria prelucrătoare

(13%), Tranzac-ii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor (9%).

IMM-urile continuă să deţină o pondere majoră, de 98,13 % din totalul întreprinderilor din

regiune și angajează cca 72% din salariați întreprinderilor din RD Centru, avînd un aport tot

mai semnificativ la crearea locurilor de muncă.

RDC are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate a IMM-urilor scăzută,

respectiv de numai 7 IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult, aceasta are o distribuţie foarte

dezechilibrată între cele 5 regiuni ale R. Moldova care accentuează disparităţile de dezvoltare

regională (mun. Chişinău cca 42 IMM-uri/1000 de locuitori, RD Nord-6 IMM-uri/1000 de locuitori,

RD Sud - 5 IMM-uri/1000 de locuitori, UTA Găgăuzia - 8 IMM-uri/1000 de locuitori).

Distribuţia teritorială a numărului de agenţi economici la 1000 de locuitori în RD Centru

plasează raionul Ialoveni pe primul loc cu un indicator de cca 10 IMM-uri/1000 de locuitori,

urmat de Ungheni, Străşeni şi Anenii Noi cu cca 8 IMM-uri/1000 de locuitori. La polul opus se

află Teleneşti cu cca 3 IMM-uri/1000 de locuitori, Călăraşi, Şoldăneşti, Dubăsari cu cca 5 IMM-

110

uri/1000 de locuitori.

În RD Centru îşi are sediul o Zonă Economică Liberă în or. Ungheni şi 2 Parcuri Industriale

în or. Străşeni. Parcurile Industriale sînt în faza incipientă de activitate, crearea lor şi impulsionarea

activităţii acestora prin politicile guvernamentale contribuie la modernizarea infrastructurii

sistemului economic al RD Centru.

Variaţiile 2009/2013 ale celor doi indicatori – nr. de întreprinderi şi nr. de salariaţi arată că impactul

economic asupra întreprinderilor din economie s-a soldat cu creştere de circa 23% în numărul

de firme şi descreştere cu cca 1,5% în numărul de angajaţi.

Date post:	22-Aug-2015
Category:	Marketing
Upload:	lilia-urcan
View:	508 times
Download:	6 times

Analiza se a rdc proiect pentru consultare

Marketing