Analiza Proiectului de Investitie Al Unei Societati Comerciale

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza proiectului de investitie al unei societati comerciale

CAP I Analiza performantelor economice si financiare ale firmei

1.Prezentarea societatii comerciale Antibiotice SA Iasi

Firma Antibiotice SA a fost infiintata in anul 1990 conform Legii nr.15/1990 si a Hotararii Guvernului nr.1200/1990 ca societate pe actiuni prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi, Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Obiectul de activitate al companiei il constituie fabricarea produselor farmaceutice de baza, detinand 130 de marci inregistrate in sistemul national la OSIM si 20 de marci internationale inregistrate in peste 45 de state ale lumii. Antibiotice SA Iasi este in prezent liderul pietei medicamentelor anti-infectioase de uz sistemic din Romania. Aceasta firma reprezinta singurul producator de medicamente detinut de stat si care este listat la Bursa de Valori Bucuresti. Sediul societatii este la Iasi, pe strada V.Lupului nr.1, Romania iar structura actionariatului companiei este urmatoarea:

Actionari Nr actiuni Procent

AVAS 241.186.544 53,02% SIF Oltenia Craiova 45.535.219 10,01% Broadhurst Investments Ltd. + Lindsell Ent. Ltd. 34.936.112 7,68% Alti actionari 133.239.417 29,29%

Total 454.897.291 100,00%

Societatea are emise un numar de 454.897.291 actiuni la o valoare nominala de 0,1 lei fiecare si isi tranzactioneaza actiunile la Bursa de Valori Bucuresti . Capitalizarea bursiera inregistrata la finele lunii ianuarie era de 846.109 mii lei la o cotatie pe actiune de 1,86 lei. In luna martie, pretul unei actiuni a atins valoarea maxima de 1,89 lei.Capitalul social subscris si varsat al firmei este de 45.489.729 lei.

Aprovizionarea

Aprovizionarea tehnico-materiala s-a realizat atat de pe piata interna cat si din afara teritoriului national.Astfel, pentru materii prime, materiale, reactivi si ambalaje valoarea achizitiilor a fost:

- de pe piata nationala 19 milioane lei - din alte tari 29 milioane lei.

Atributele principale ale activitatii de aprovizionare au fost:

Pagina 1 din 35


- asigurarea bazei tehnico-materiale in conformitate cu cerintele programelor de fabricatie si a celor de mentenanta; - selectarea furnizorilor in baza cerintelor de calitate dar un rol important avandu-l si costul de achizitie, termenul de plata cat si conditiile de livrare si transport; - optimizarea stocurilor de materii prime si materiale in vederea evitarii blocajelorfinanciare.

In cadrul activitatii aprovizionare furnizori interni o preocupare majora o reprezinta asigurarea bazei tehnico materiale de la furnizori autorizati. Astfel 80 % din furnizori sunt autorizati ISO, iar 71 % sunt evaluati pe baza de chestionar si audit, alti 22 % sunt in curs de evaluare. Prioritate au calitatea, pretul si termenul de livrare de la emiterea comenzii. Apeland la tehnici de comunicare si negociere s-au incheiat contracte ferme pentru 2006 cu clauze bine stabilite care au permis mentinerea preturilor la unele produse de baza(ambalaje, lacuri si vopsele, amidon din porumb, alcool etilic etc.) la nivelul celor din 2005. La alte produse (acetona, ulei floarea soarelui) preturile au fost in 2006 mai mici ca in 2005, iar la restul (rondele aluminiu, banda aluminiu, capsule gelatinoase etc.) preturile au crescut foarte putin. Deoarece la aceste produse furnizorii sunt unici si negocierile sunt mai dificile.S-a urmarit in decursul anului sa se evite crearea de stocuri supranormative, iar stocurile de siguranta au fost limitate. In acest sens stocul din depozitele societatii la finele anului 2006 era de 27.363.750 RON mai mic cu 10% comparativ cu 30.059.151 RON la sfarsitul anului 2005. S-au diminuat cu 50 % stocurile fara miscare si cu miscare lenta reprezentand materii prime si materiale achizitionate de pe piata interna, prin valorificarea acestora.

Desfacerea

Compania Antibiotice nu este dependenta semnificativ de un singur client sau un grup de clienti din mai multe considerente :

- Segmentele de clienti abordate de companie sunt repartizate echilibrat in structura de vanzari. Astfel ponderea vanzarilor pe canale de consum urmareste evolutia pietei, segmentul de spitale reprezentand 35% din totalul vanzarilor, iar segmentulde retail 65% (produse cu prescriptie medicala 45%, produse fara prescriptie medicala 20%), cu potential de crestere prin aportul adus de produsele noi asimilate in portofoliu in perioada urmatoare. - Structura de fabricatie a companiei este una echilibrata si optimizata in mod permanent in functie de evolutia vanzarilor, ponderea in unitati fizice avand urmatoarea structura : produse parenterale 35%, capsule 16%, comprimate 18%, unguente 17%, supozitoare 14%. - Politica de distributie are in vedere relationari cu un numar de 10 distribuitori, cu ponderi insemnate in piata farmaceutica romaneasca , atat pe segmentul de spitale, cat si pe cel de retail; din punctul de vedere al structurii vanzarilor companiei pedistribuitori, acestia detin fiecare intre 10%-30% din valoarea vanzarilor.

Pe piata externa activitatea companiei in anul 2006 a vizat consolidarea pozitiei in zonele in care deja opereaza si identificarea unor noi oportunitati de afaceri atat pentru substantele active obtinute prin biosinteza cat si pentru produsele finite,conditionate in diverse forme farmaceutice. Strategia de marketing si vanzari pe plan extern a companiei a avut in vedere astfel diversificarea orientarii geografice pentru a evita dependenta fata de o anumita piata sau fata de anumiti partneri.

Pagina 2 din 35


Avand in vedere ca in anul 2006 produsele companiei au fost exportate catre 56 de parteneri din 39 de tari de pe glob, se poate aprecia ca riscul dependentei fata de o piata sau un anumit client nu reprezinta o amenintare in momentul de fata.

2.Analiza performantelor financiare ale intreprinderii

Societatea a inregistrat in ultimii ani rezultatele bune care au avut o influenta majora asupra pretului actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. La inceputul anului 2006 pretul era de 0,965/actiune, inregistrand pe parcursul exercitiului financiar cresteri repetate incat la 31 decembrie pretul de inchidere al actiunilor a fost de 1,72/actiune, inregistrand astfel o crestere anuala de 78,24 %. Capitalizarea bursiera la sfarsitul anului a fost de 782 milioane lei (228 milioane euro). Pentru obtinerea rezultatelor financiare prezentate mai sus, Antibiotice a folosit activele proprii si atrase cautand sa obtina cele mai bune randamente de folosire. Principalele elemente de active si pasive din ultimii doi ani au avut urmatoarea evolutie:

(miiRON) A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale 77 521 937 II. Imobilizari corporale 80.898 85.069 105.848 III. Imobilizari financiare 7 7 8 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 80.983 85.596 106.793

2004

2005 2006

B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 23.779 22.226 18.333

II. Creante 82.977 98.496 106.592 IV. Casa si conturi la banci 1.191 5.437 28.670 ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 107.947 126.159 153.595

C. CHELTUIELI IN AVANS 208 65 249 D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA < 1 AN 58.483 54.405 68.662 E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE NETE 49.667 71.819 85.182 F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE 122.993 149.007 183.102 G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-OPERIOADA >1 AN 4.434 1.825 2.548 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1.200 3.601 3.494

Pagina 3 din 35


I. VENITURI IN AVANS, din care: 7.661 8.409 8.873

J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital social 40.435 45.490 45.490 III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 25.263 30.027 46.419 Sold debitor - - IV. Rezerve 45.664 60.368 75.048 V. Rezultat reportat Sold creditor 5.996 7.695 10.102 Sold debitor VI. Rezultat exercitiului Sold creditor 12.425 19.679 23.839 Sold debitor -

Repartizarea profitului 12.425 19.679 23.839 TOTAL CAPITALURI PROPRII 117.359 143.580 177.060 TOTAL CAPITALURI 117.359 143.580 177.060

Activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 25% comparativ cu anul anterior pe fondul punerii in functiune de noi mijloace fixe, a lucrarilor de investitii noi, a modernizarilor,cat si ca urmare a actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuata la sfarsitul anului conformStandardelor Internationale de Contabilitate. Activele circulante au crescut la sfasitul execitiului incheiat cu 22%, valoarea stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane ron la 18,3 milioane ron. O crestere importanta a inregistrat-o numerarul si echivalentele in numerar de la 5,4 milioane lei la 29 milioane lei. Durata medie de incasare a creantelor a fost in anul 2006 de 199 zile desi in anii 2005 si 2004 a fost de 220 zile respectiv 223 zile. Datoriile curente ale societatii au cunoscut o crestere de 14,25 milioane lei pe fondul cresterii liniei de credit pentru finantarea activitatii curente cu 3 milioane de euro. La sfarsitul exercitiului financiar societatea a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii de 33,5 milioane lei, indicele de crestere fata de valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2005 fiind de 23,3%. La 31 decembrie 2006 societatea avea achitate toate obligatiile bugetare ajunse la scadenta. In cursul exercitiului financiar incheiat firma a virat la bugetul statului obligatii in valoare de 28 milioane lei.

Situatia veniturilor si cheltuielilor in perioada 2004-2006 mii ron Nr.crt 1. Venituri din exploatare, din care 139.797 164.867 193.393 Denumirea indicatorilor 2004 2005 2006

-productie vanduta -venituri din vanzarea marfurilor

134.648 1.381

162.271 1.227

194.585 1.094

Pagina 4 din 35


-variatia stocurilor de produse finite -alte venituri din exploatare 2. Venituri financiare

2.813 955 3.536

84 1.285 1.653

-4.413 2.127 4.355

3. 4.

Venituri exceptionale TOTAL VENITURI

0 143.333

0 166.520

0 197.748

Cheltuieli de exploatare, din care: 5. - cheltuieli cu materii prime si materiale

122.904

138.523

164.312

56.497

49.711

47.251

- cheltuieli cu energia si apa

8.344

8.198

6.950

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

9.042

24.054

45.285

- cheltuieli cu personalul

31.645

37.663

43.382

- cheltuieli cu amortizarile

7.045

15.028

11.779

- alte cheltuieli

10.331

3.869

9.665

6.

Cheltuieli financiare

2.852

4.272

3.363

7. 8.

Cheltuieli exceptionale TOTAL CHELTUIELI

0 125.756

0 142.795

0 167.675

9. 10. 11. 12. 13.

REZULTAT DIN EXPLOATARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT EXCEPTIONAL REZULTAT BRUT AL EXERCITIULUI IMPOZITUL PE PROFIT

16.893 684 0 17.577 5.152

26.344 -2619 0 23.725 4.046

29.081 992 0 30.073 6.234

14.

REZULTAT NET AL EXERCITIULUI

12.425

19.679

23.839

Valoarea cifrei de afaceri nete(productie vanduta + venituri din vanzarea marfurilor) in 2006 a fost de 195.679 mii lei, in crestere comparativ cu anul 2005 cu 19,68% si comparativ cu anul 2004 cu 43,85%. Cheltuielile de exploatare au fost in 2006 de 164.312 mii lei, in crestere comparativ cu anul 2005 cu 18,62% si comparativ cu anul 2004 cu 33,69%.

Pagina 5 din 35


Analizate in structura, in cursul anului 2006, arata ca nu s-au inregistrat modificari semnificative, ponderea principala fiind la grupa materii prime si materiale care reprezinta 28,8% din cheltuielile de exploatare, inregistrandu-se comparativ cu anul 2005 o reducere a cheltuielilor cu materiile prime si materiale, in conditiile unei productii si implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu 20%. O modificare importanta a intervenit la cheltuielile cu prestarile de servicii executate de terti prin faptul ca in anul 2006 cifra de afaceri a fost sustinuta printr-o promovare puternica a produselor societatii, crescand astfel cheltuielile de promovare. Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datoreaza in cea mai mare parte structurii de fabricatie, dar si influentei din reducerea pretului de achizitie pentru materii prime din import ca urmare a reducerii cursului valutar. Cheltuielile cu energia au inregistrat scaderi semnificative compartiv cu cele inregistrate in anul anterior, chiar daca in anul 2006 s-au inregistrat cresteri semnificative de pret atat la energie electrica cat si la gaz metan si apa. Acest lucru s-a datorat reducerii consumului fizic de utilitatati. Economiile intregistrate la utilitati reprezinta efectele favorabile ca urmare a investitiilor efectuate in ultimii ani in instalatiile de producere a aerului si aburului si a agentului de racire. Rezultatul din exploatare a fost la 31 decembrie 2006 de 29,1 milioane ron in crestere cu 10,4 % fata de anul anterior rezultand o rentabilitate a exploatarii(rezultat exploatare /venituri exploatare) pentru anul incheiat de 15,06% comparabila cu cea din exercitiul precedent de 16%. Veniturile financiare inregistrate au fost de 4,4 milioane ron , valoarea semnificativa fiind obtinuta din diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in valuta. Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane ron din care cheltuieli cu dobanzile bancare aferente creditelor pe termen scurt si lung de 2,1 milioane ron si 1,3 milioane ron diferente nefavorabile de curs valutar aferente obligatiilor si creantelor in valuta. Profitul brut a avut o evolutie pozitiva atingand suma de 30.073 mii lei in anul 2006, in crestere comparativ cu anul 2005 cu 26,76% si comparativ cu anul 2004 cu 71%, depasind eventualele previziuni stabilite. Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei in anul 2006 cu 21,14% comparativ cu anul 2005 si cu 92% fata de anul 2004. Atat profitul brut, cat si profitul net au depasit previziunile stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli.

Ratele financiare

Necesitatea calcularii unor rate financiare in analiza performantelor unei intreprinderi vine din faptul ca acestea sunt instrumente de masurare care ne permit sa avem o viziune de ansamblu asupra firmei prin masurarea valorii ce ne permite sa apreciem gradul de atingere a unor obiective majore in finante.Insa pentru calcularea diversilor indicatori avem nevoie de bilantul financiar (patrimonial) al firmei antibiotice. Bilantul patrimonial are o importanta deosebita pentru actionari reprezentand o garantie pt creditori.Acest bilant se obtine in urma regruparii elementelor din activ si pasiv dupa criterii de lichiditate si exigibilitate.

BILANT FINANCIAR AL ANILOR 2004,2005,2006

mii ron ACTIV Nevoi permanente

2004

2005

2006

PASIV

2004

2005

2006

80983

85.596

106793

Capitaluri permanente

122993

149006

183102

Pagina 6 din 35


Imo necorporale Imo corporale Imo financiare

77 80898 7

521 85069 7

937 105848 8

Capitaluri proprii Provizioane pt riscuri si cheltuieli Datorii pe termen mediu si lung

117359 1200 4434

143580 3601 1825

177060 3.494 2548

Nevoi temporare

108155

126224

153844

Resurse temporare

66145

62814

77535

Stocuri Creante Disponibilitati si titluri de plasament Total activ

23779 83185 1191

22.226 98561 5437

18.333 106841 28.670

Datorii furnizori Alte datorii pe termen scurt Credite curente

23191 22230 20724

18007 16477 28330

17459 20443 39633

189138

211820

260637

Total pasiv

189138

211820

260637

Putem face o grupare a ratelor financiare dupa trei mari concepte : rentabilitate, risc si valoare.

1.Profitabilitate: -rate de marja -rate de rentabilitate -rate de rotatie

2.Risc: -rate de solvabilitate -rate de lichiditate

3.Valoare: -rate de crestere -rate de valoare de piata

PROFITABILITATE

1.1 Ratele de marja(bruta si neta)

Rata marjei brute = EBIT(1-t) /CA

Rata marjei nete = Profit net /CA

AN CA CV CF AMO EBIT EBIT(1-t) PN Rata marjei brute(%) Rata marjei nete(%)

2004 136029 105528 10331 7045 13125 11025 12425 8.10% 9.13%

2005 163498 119626 3869 15028 24975 20979 19679 12.83% 12.04%

2006 195678 142868 9665 11779 31366 26347 23839 13.46% 12.18%

In urma analizei ratei de marja bruta se constata ca ritmul de crestere al EBIT(1-t) a fost superior ritmului de crestere al CA pe parcursul celor 3 ani cuprinsi in analiza cea ce a dus la o situatie pozitiva pentru firma prin cresterea ratei de marja bruta cu 5.36 puncte procentuale in anul 2006 fata de anul 2004.

Pagina 7 din 35


Acelasi trend l-a urmat si rata de marja neta crescand cu aprox 3 puncte procentuale in 2006 fata de 2004 situatie favorabila pentru firma Antibiotice ce a putut fi realizata prin inregistrarea unei amplificari a profirului net superioara celei a vanzarilor.

1.2 Rate de rentabilitate a capitalurilor:

-rentabilitate economica ROA=EBIT (1-t)/ACTIVE EXPLOATARE0 ROA=EBIT(1- t)/CA *CA/AE0

-rentabilitate financiara ROE=PN/CPR0

-rata de dobanda Rb=DOBANZI/DATORII

mii ron AN CA CV CF AMO EBIT EBIT(1-t) AE ROA PN CPR ROE DOBANZI DATORII Rd

2004

2005

2006

136029 105528 10331 7045 13125 11025 122993 9.34% 12425 117359 12.00% 810 21593 3.75%

163498 119626 3869 15028 24975 20979 157415 17.06% 19679 143580 16.77% 1302 29964 4.35%

195678 142868 9665 11779 31366 26347 191975 16.74% 23839 177060 16.60% 2103 41395 5.08%

Rata rentabilitatii economice (ROA) exprima legatura dintre un rezultat economic si mijloacele economice folosite pentru obtinerea acestuia fiind independenta de gradul de indatorare ,politica fiscala si alte elemente exceptionale.Analiza acestei rate se face prin cei 2 factori directi care o influenteaza : viteza de rotatie a activelor din exploatare (CA/AE0) si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la un leu vanzari.

AN CA/AE0 EBIT(1-t)/CA ROA

2004 1.15 8.10% 9.34%

2005 1.33 12.83% 17.06%

2006 1.24 13.46% 16.74%

Se observa ca in anul 2005 fata de 2004 atat viteza de rotatie cat di rata de marja bruta au crescut ducand la o semnificativa imbunatatire a ROA cu 7.72 pp insa in 2006 fata de 2005 desi rata de marja bruta a avut o usoara tendinta de crestere cu 0.63 pp din cauza micsorarii vitezei de rotatie a AE cu 6.77%, ROA a scazut cu 0.32 pp. Conducerea ar trebuii sa ia masuri in sensul cresterii vitezei de rotatie a AE pentru inbunatatirea indicatorilor de rentabilitate.

Pagina 8 din 35


Rata rentabilitatii financiare (ROE) exprima corelatia dintre venitul actionarilor si capitalul investit in firma.Se constata inregistrarea unei situatii pozitive pentru firma, data de cresterea ROE cu 3.12 pp in anul 2005 fata de 2004 urmata de o mica scadere a acesteia cu 0.25 pp datorata unei cresteri a PN cu 21.14 % mai mica decat cresterea cu 23.32% a CPR. Inseamna ca ar trebui luate niste masuri in vederea cresterii pe viitor a gradului de valorificare a capitalurilor aduse de actionari.

AN CA CV CF DOBANZI CF(inclusiv dobanzi) v Prag contabil de rentabilitate(CApg)

2004 136029 64841 51018 810 51828 0.48 99035.10

2005 163498 57909 65586 1302 66888 0.35 103571.91

2006 195678 54201 98332 1786 100118 0.28 138474.03

Observam ca CA inregistrata pe parcursul celor trei ani este superioara CA la prag adica CA la care PN=0 ceea ce evidentiaza o situatie favorabila pentru firma.

1.3 Ratele de rotatie:

1. Rata de rotatie a imobilizarilor: Rimo=CA/IMOn Rimo=CA/(IMOb-AMO)

2.Rata de rotatie a activelor circulante: RACR=CA/ACR 3.Rata de rotatie a stocurilor: Rst=CA/STOCURI 4.Rata de rotatie a activelor totale: RAT=CA/AT

Practic ratele de rotatie se pot calcula pentru orice element din bilant ca si viteza de rotatie (CA/Element bilant) sau ca durata de rotatie in zile (Element*360/CA)

AN IMO BRUTE AMO IMO NETE CA ACR STOCURI AT RIMO RACR R ST RAT

2004 80983 7045 73938 136029 107947 23779 189138 1.840 1.260 5.721 0.719

2005 85596 15028 70568 163498 126159 22226 211820 2.317 1.296 7.356 0.772

2006 106793 11779 95014 195678 153595 18333 260637 2.059 1.274 10.674 0.751

Viteza de rotatie a imobilizarilor reflecta eficienta utilizarii lor.Din analiza se observa ca viteza de rotatie a acestora s-a marit in anul 2005 fata de 2004 ceea ce este o situatie favorabila pentru firma insa aceasta a suferit o diminuare in 2006 fata de 2005 aceasta avand o influenta negativa asupra indicatorilor de eficienta ai firmei.

Pagina 9 din 35


In cazul activelor circulante viteza de rotatie reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii ,aceasta avnd acelasi trend ascendent in 2005 fata de 2004 si descendent in 2006 fata de 2005.Aceste schimbari au fost generate de modificarea procesului de aprovizionare si productie , de nivelul costurilor ,de durata de incasare a creantelor etc. Este de preferat ca viteza de rotatie sa creasca pentru a duce la diminuarea necesarului de fond de rulment si la imbunatatirea rezultatelor firmei. Daca ne uitam la stocuri vom observa ca viteza acestora de rotatie contrar celorlaltor active a avut un trend ascendent de-a lungul celor 3 ani ,accelerarea ducand la o mai buna gestionare a resurselor financiare. In ansamblu se poate observa o accelerare a vitezei de rotatie a activelor totale ale firmei in perioada 2004-2005 urmata de o reducere a acesteia in 2005-2006 ceea ce ar trebui sesizat de conducerea firmei in vederea ameliorarii situatie create.

RISC

Indicatorii de risc evidentiaza starea financiara a unei firme si capacitatea ei de a-si achita datoriile la diferite teremene.

1.Rate de lichiditate

Cele mai cunoscute rate de lichiditate sunt :

-lichiditatea generala RLG = ACR/DCR -lichiditatea redusa RLR =ACR-stocuri /DCR -lichiditatea imediata RLI =Disponibilitati +plasamente / DCR

AN ACR DCR Stocuri Disponibilitati si plasamente RLG RLR RLI

2004 107947 58484 23779 1191 1.846 1.439 0.020

2005 126159 54405 22226 5437 2.319 1.910 0.100

2006 153595 68662 18333 2867 2.237 1.970 0.042

Se considera ca rata lichiditatii generale are o valoare satisfacatoare in conditiile incadrarii ei in intervalul( 2;2.2).In cazul firmei Antibiotice se constata ca nivelul lichiditatii generale a avut o valoare nesatisfacatoare in 2004 insa in 2005 si 2006 aceasta depaseste pragul de 2.2 ceea ce inseamna ca firma este capabila sa-si onoreze datoriile curente din activele curente detinute. In cazul ratei de lichiditate redusa aceasta este de obicei subunitara avand ca nivel optim o valoare cuprinsa in (0.8;1). Firma Antibiotice are un nivel foarte ridicat al lichiditatii reduse (test acid) ceea ce inseamna ca firma nu este expusa nici unui risc de incapacitate de plata insa ea nu functioneaza la adevaratul potential anumite resurse nefiind exploatate la nivelul maxim. Rata de lichiditate imediata are valori destul de mici pentru firma Antibiotice insa aceasta poate contribui la mentinerea echilibrului financiar daca firma minimizeaza valoare disponibilitatilor sale detinand in schimb creante si stocuri cu grad mare de lichiditate.

Cele mai cunoscute rate de solvabilitate sunt :

Pagina 10 din 35


Rata de solvabilitate generala= AT/DT Gradul de indatorare=DTL/(CPR+DTL) Levierul= DT/CPR Rata de acoperire a dobanzilor=(EBIT-IMPOZIT)/DOBANZI

AN AT DT EBIT-Impozit DOBANZI CPR DAT PE TL R SG GR IND LEVIER R acoperire

2004 189138 62918 7973 810 117359 4434 3.01 0.036 0.536 9.84

2005 211820 56230 20929 1302 143580 1825 3.77 0.013 0.392 16.07

2006 260637 71210 25132 2103 177060 2548 3.66 0.014 0.402 11.95

In urma anlizei se cnstata ca rata solvabilitatii generale este cu mult peste nivelul minim de 1 ceea ce ne indica o situatie financiara de ansamblu a firmei foarte buna, datoriile totale ale acesteia fiind acoperite integral din activele totale detinute. Gradul de indatorare al firmei a avut o evolutie descendenta ,valorile inregistrate in cei 3 ani analizati fiind sub nivelul maxim de 0.5 ceea ce indica din nou o situatie buna a firmei analizate. Levierul a avut o perioada de descrestere in 2005 fata de 2004 ajungand la voaloarea de 0.392 urmata de o mica crestere in 2006 pana la valoarea de 0.402. Obsevam ca avem ROE > K> Rdob > Rinf ceea ce inseamna ca firma 16.6>13.93>5.08>4.8 Antibiotice a incheiat anul 2006 cu rezultate financiare bune.

VALOARE

-rate de crestere sustenabila g=ROE *b unde b=(PN- DIV)/PN adica rata de reinvestire a PN

-rate de valoare de piata : - n dividend=DIVactiune/ CURS bursier

-PER = CURS bursier/Profitactiune

-EVA=Capital investit(ROA - K)

AN PN DIV b ROE g

2004 12425 1360 89.05% 12.00% 10.69%

2005 19679 1757 91.07% 16.77% 15.27%

2006 23839 3373 85.85% 16.60% 14.25%

Pagina 11 din 35


CRESTEREA CA

11.96%

20.19%

19.68%

In urma analizei se constata ca pe parcursul celor 3 ani cresterea CA a fost superioara cresterii sustenabile optime(g) ceea ce este o situatie pozitiva a firmei evidentiind o utilizare eficienta a resurselor la potentialul lor maxim.

AN DIV NR ACTIUNI DIVactiune VALOARE NOMINALAactiune CURS BURSIER PROFITactiune Ndividend PER

2004 1360000 404353147 0.00336 0.1 0.5 0.4 0.00673 1.25000

2005 1757000 454897291 0.00386 0.1 0.97 0.87 0.00398 1.11494

2006 3373000 454897291 0.00741 0.1 1.8 1.7 0.00412 1.05882

Randamentul de dividend (ndividend) a scazut in anul 2005 fata de 2004 din cauza unei cresteri a dividendului pe actiune de 14.88 % inferioara cresterii cursului bursier de 94% insa in 2006 fata de 2005 acest randament a crescut datorita cresterii dividendelor cu 91.96% ,cresterea mai mare dacat cea a cursului de 85.575. Indicatorul PER (price earnings ratio) a scazut pe parcursul celor 3 ani de analiza cea ce releva o crestere a profitului pe actiune superioara cresterii cursului bursier.Aceasta este o situatie favorabila pt firma.

3.Resursele umane ale firmei

In anul 2006 politica de resurse umane a avut ca principal obiectiv cresterea performantelor salariatilor in vederea realizarii obiectivelor pentru anul 2006, atat la nivelul directiilor executive cat si a obiectivelor generale ale societatii, pentru realizarea carora au fost stabilite doua strategii de actiune: 1. implicarea angajatilor incluzand strategii de atragere a personalului si de retinere in organizatie prin sisteme de salarizare si motivare adecvate; 2. eficientizarea activitatilor personalului incluzand strategii de instruire si dezvoltare pentru realizarea cu succes a sarcinilor stabilite, evaluarea posturilor, reactualizarea fiselor de post si evaluarea performantelor. Structura personalului la data de 31.12.2006: Total salariati 1552, din care: - personal cu studii superioare = 425 (27,4%), crestere cu 8,76% fata de anul 2005 - personal cu studii medii = 1127 (72,6), scadere cu 9,5% fata de anul 2005 Personal cu studii superioare = 425, structurat pe urmatoarele profesii:

PROFESII

NUMAR

% din total personal cu studii superioare (2006)

Diferente 2006/2005

2006

2005

+/-

%

Pagina 12 din 35


medici, farmacisti ingineri chimisti, chimisti, fizicieni economisti biologi ingineri diverse specializari specialisti I.T. alte domenii (juridic, socio-uman) TOTAL

113 126

78 122

26.6 29.6

+35 +4

45 3.3

70 34 53

66 35 54

16.5 8 12.5

+4 -1 -1

6

14 15

15 20

3.5 3.5

-1 -5

425

390

Structura personalului pe intervale de varsta:

VARSTA FEMEI BARBATI TOTAL

21-30 58 93 151

31-40 200 285 485

41-50 178 219 397

51-55 248 168 416

>55 89 14 103

TOTAL 773 779 1552

Distributia personalului dupa vechimea in cadrul societatii:

=1 AN FEMEI BARBATI TOTAL 42 51 93

1-5 108 65 173

5-10 86 40 126

10-15 59 98 157

15-20 236 177 413

>20 ANI 248 342 590

TOTAL 773 779 1552

Consiliu de Administratie si Executiv Presedinte Director General IOAN NANI IOAN NANI

Se remarca nivelul de pregatire profesionala ridicat al personalului precum si vechimea mare in firma.

4.Potentialul tehnologic al firmei

In ce priveste capacitatile de productie ale societatii in care se regasesc cele 9 fluxuri de fabricatie autorizate GMP acestea se afla grupate pe primul aliniament al platformei. Pe aliniamentul doi se afla depozitele de materii prime, produse finite cat si sectia de producere a aburului tehnologic si aerului steril comprimat. Capacitatilor de productie din cadrul societatii se individualizeaza prin:

Sectia Biosinteza Produsul obtinut in cadrul acestei sectii este Nistatina fabricat printr-un proces de biosinteza urmat de separarea prin extractie si purificare a principiului activ. In cadrul sectiei se afla sase bioreactoare cu capacitatea de 100 m3/bioreactor. Faza de separare se realizeaza pe filtre rotative, filtre presa, vase pentru extractie, cristalizare, uscatoare tip dulap si in pat fluidizat.

Pagina 13 din 35


In ultimii ani in tara noastra (alaturi de Italia, Germania, Austria, Spania, Franta), s-a acordat tot mai mare atentie realizarii productiei agricole ecologice (biologice, organice), diversificate, echilibrate, viznd protejarea mediului inconjurator si asigurarea consumului cu alimente de certa calitate nutritiva si sanitara. Incepnd cu anul 2000, Antibiotice S.A. produce AZOTOFERTIL, concentrat bacterian obtinut din Azotobacter si Azospirillum, iar din 2006 ECOFERTIL P, concentrat bacterian obtinut din Bacillus megaterium, produs comercializat in multe zone ale tarii.

Sectia Produse Parenterale Fabricatia produselor parenterale dateaza din perioada 1971-1974, astazi Antibiotice S.A. fiind singurul producator romn de pulberi pentru suspensii si solutii sterile injectabile peniciline si cefalosporine; fabricatia pulberilor pentru solutii si suspensii injectabile a fost directionata catre substante active noi din clasa cefalosporinelor, solicitate de clinicieni cu pondere mare in cifra de afaceri. Portofoliul de produse parenterale a fost completat cu Amoxiplus 1,2 g de asemenea un produs valoros terapeutic. Fluxul de peniciline cu o capacitate de 55 milioane flacoane/an a fost modernizat, iar spatiile existente au fost reamenajate cu noi echipamente (instalatie de obtinere a apei pentru injectii, centrale de clima, compresor de aer oil-free).

Sectia Capsule Productia de capsule din cele trei grupe terapeutice : peniciline, nonpeniciline si cefalosporine, a crescut an de an, atingnd o cota de 15 % in cifra de afaceri a companiei. Fabricatia produselor farmaceutice in forma capsule operculate se realizeaza in spatii moderne, cu fluxuri distincte, dedicate , cu o capacitate de 350 milioane capsule/an. Aceasta actiune consolideaza pozitia companiei pe piata romneasca si ofera posibilitatea producerii de capsule in conditiile cresterii eficientei terapeutice si a calitatii in conformitate cu cerintele Farmacopeei Europene. De asemenea, aceasta investitie deschide calea colaborarii cu firme nationale si internationale si incheierea de contracte avantajoase, punnd la dispozitia acestora fluxuri moderne pentru obtinerea produselor medicamentoase in forma capsule.

Sectia Comprimate Comprimatele reprezinta una din formele farmaceutice cu cea mai mare utilizare. La Sectia Comprimate in 2006 s-a continuat perfectionarea tehnologiilor de obtinere a comprimatelor prin metoda granularii umede, prin includerea in circuitul tehnologic a echipamentelor nou achizitionate. De asemenea au fost asimilate in fabricatie produse noi.Capacitatea de productie a sectiei este de 370 milioane comprimate/an.

Sectia Unguente-Supozitoare Fabricatia unguentelor, cremelor si gelurilor are loc pe doua fluxuri de uz uman, respectiv un flux de uz veterinar. Echipamentele principale sunt cele pentru distribuirea amestecului in tuburi: COMADIS C 970 si C 135 pentru produsele de uz uman si IWKA si Tonazii pentru produsele de uz veterinar.

Pagina 14 din 35


Echipamentele principale pentru obtinerea supozitoarelor sunt cele pentru distribuirea amestecului in plachete: Sarong SAAS/15 si Sarong SG 12. In anul 2006, la Sectia Unguente si Supozitoare s-a continuat activitatea de imbunatatire a formulelor de fabricatie si realizarea unor produse de inalta calitate. Preocuparea pentru reducerea costurilor de fabricatie si punerea la dispozitia clientului a produselor pentru un tratament complet, s-a concretizat in transmiterea catre ANM a documentatiei de autorizare a unui alt ambalaj ce contine 12 supozitoare/cutie (in loc de supozitoare/cutie forma actuala). Gradul de uzura scriptica la nivelul intregii societati avand in vedere toate mijloacele fixe din cadrul societatii determinat ca valoare medie a claselor de mijloace fixe, la 31 decembrie 2006 a fost: - pentru constructii 25% - pentru instalatii tehnice si mijloace de transport 72% - pentru mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 80%

Anul 2006 a fost anul finalizarii unor importante investitii solicitate de Protectia Mediului, in scopul obtinerii Acordului integrat de mediu. In acest sens in luna mai 2006 a fost pusa in functiune statia de epurare a apelor uzate. Complet automatizata, statia asigura atat epurarea apelor uzate rezultate in urma proceselor tehnologice de pe platforma cat si a altor societati comerciale si blocuri de locuinte cuprinse in arealul companiei ANTIBIOTICE. Valoarea totala a echipamentelor achizitionate si a lucrarilor efectuate, pe parcursul a patru ani, a fost de 2.686.000 euro. Tot in luna mai 2006 a fost organizata o licitatie pentru achizitionarea unei instalatii de incinerare a deseurilor industriale, cu recuperare de energie, cu o capacitate de 50 60kg/h. La aceasta data sunt in desfasurare instruirea personalului si probe tehnologice cu toate tipurile de deseuri, practic echipamentul fiind pus in functiune.

CAP II Descrierea obiectivului investitiei

Investitiile - obiectiv strategic al politicii de dezvoltare:

1. Investitii in anii 1990-2006:

In decursul 1990-2006, compania a efectuat investitii majore in cadrul unui amplu proces de modernizare si retehnologizare de 25 milioane de dolari, cu scopul reorganizarii functionale in vederea cresterii competitivitatii firmei. Ca urmare s-a obtinut Certificatul de Buna Practica de Fabricatie BGP pentru toate fluxurile de productie, in conditiile cerute de standardele europene.

Prioritatile procesului de investitie au fost pe parcursul acestor ani :

retehlologizarea si modernizarea spatiilor de protectie si depozitare protectia mediului investitii in zona utilitatilor cu impact asupra reducerilor costurilor de exploatare

Retehnologizarea si modernizarea spatiilor de protectie si depozitare:

Pagina 15 din 35


Investitii in modernizarea spatiilor de lucru si in mod deosebit in aparatura de ultima generatie, au permis alinierea calitatii oferite de compania Antibiotice la cerintele Farmacopeei Europene. Astfel reamenajarea si modernizarea unui Centru Pilot, pentru Directia Cercetare & Dezvoltare care permite pe de o parte analizarea si asimilarea operative a retelelor de fabricatie pentru produsele noi cat si studierea, experimentarea si implementarea de noi tehnologii in procesul de biosinteze. Una din cele mai importante investitii, in valoare de peste 1 milion de euro, a fost centrul de evaluare a medicamentului realizat conform Good Laboratory Practice (GLP) si Good Clinical Practice (GCP), suprafata amenajata este de peste 1300 mp, cu finisaje si dotari specifice industriei de medicamente, conform legislatiei in vigoare. Un alt obiectiv de investitie a fost realizarea Laboratorului de Control al Sterilitatii, investitie care prin arhitectura si calitatea materialelor utilizate, poate fi considerat unicat in tara. Laboratorul are in componenta sa spatii de lucru de clasa D, C, B deservite de un sistem de climatizare complex, ce permite reglajul si monitorizarea parametrilor in conformitate cu prevederile normelor GMP.

Investitii in zona utilitatilor cu impact asupra reducerilor costurilor de exploatare:

Pentru retehnologizarea fluxurilor de fabricatie s-au achizitionat utilaje, echipamente si aparatura de laborator de ultima generatie. Cele mai importante utilaje achizitionate sunt compresoare oil free, pentru producerea aerului tehnologic la sectia comprimate, instalatii pentru producerea apei purificate, masini de ambalat capsule in bistere pentru fluxul de dozare, hote cu flux de aer laminar pentru laboratorul de control al sterilitatii. Pentru diversificarea si valorificarea superioara a productiei obtinute prin biosinteza, s-a realizat si autorizat GMP un flux de fabricatie pentru vitamina B12 pharma-grade si s-a obtinut astfel, o crestere a productiei valorice a sectiei de aproximativ 15 %. Pentru modernizarea si marirea capacitatii de productie in faza de prelucrare, s-a achizitionat pentru sectia Comprimate un echipament complet autorizat: uscator-granulator in pat fluidizat care realizeaza produsele obtinute prin granularea umeda si uscare. Prin urmare s-a dus la reducerea timpilor tehnologici de uscare a granulatului, precum si dublarea capacitatii de productie pe faza de granulare umeda. Pentru productia de utilitati a fost achizitionat si pus in functiune un echipament nou, care a permis reducerea substantiala a consumurilor energetice. S-au inregistrat astfel economii de peste 16% la gaz metan si peste 73 % la energie electrica fata de consumurile specifice realizate cu vechile cazane. Ca urmare a programului de reorganizare si modernizare a productiei si distributiei de utilitati, consumul de utilitati s-a redus in 2005 astfel : cu 15 % la gaz metan, 20 % la energie electrica si la 26 % la apa. Economiile inregistrate sunt rezultatele investitiilor efectuate in ultimii ani la instalatiile de producere a aerului, aburului si a agentului de raciere

Investitii in protectia mediului :

O componenta importanta pe parcursul acestor ani a constituit-o investitia in protectia mediului. In acest sens mentionam realizarea in proportie de 80% a lucrarilor de constructie a Statiei de Epurare a apei uzate. Aceasta investitie va conduce la alinierea calitatii apelor evacuate de pe platforma societatii, la legislatia nationala si europeana privind protectia calitatii apei. Investitiile in cercetare, calitate precum si in modernizarea tehnologiilor si a spatiilor de lucru au facut din Antibiotice o companie profitabila, dinamica, cu o crestere economica sanatoasa. In ultimii 6 ani de activitate, nivelul profitului net a ajuns la 24 milioane de lei, de 3 ori mai mare decat nivelul atins in anul 2001. In fiecare an al perioadei 2002-2005 compania a depasit cu cel putin 20% investitiile propuse in bugetul de venituri si cheltuieli de la inceputul anului. Investitiile realizate de companie au depasit nivelurile prevazute la inceputul fiecarui an, cu 37,61 % in 2002 pana la 23,90% in 2005.

Pagina 16 din 35


Cautand sa largeasca optiunile de tratament ale consumatorilor, compania isi dezvolta in permanenta portofoliu de produse, introducand in fabricatie forme farmaceutice de inalta valoare terapeutica. Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea constanta a calitatii si sigurantei produselor noastre. Astfel, produsele Antibiotice au reusit sa patrunda pe piete din state ale lumii de pe toate continentele, numarul consumatorilor de medicamente marca Antibiotice crescand in mod constant.

2. Realizarea proiectului de investiei:

Societatea Antibiotice si-a propus pentru 2007 una din cele mai importante investitii si anume realizarea celor 3 fluxuri distincte, pentru dozarea in capsule ( peniciline, nonbetalactame, cefalosporine) in concordanta cu normele GMP. Motivatia acestei investitii de crestere interna rezida intr-o strategie de specializare a productiei si de extindere ( consolidare) a pozitiei pe piata de desfacere a produselor sale, prin aceasta investitie Antibiotice Iasi devenind singura firma din tara cu fluxuri separate, dedicate pentru produse peniciline, nonpeniciline si cefalosporine.. Acest proiect a necesitat o investitie totala de 4.000.000 euro, amortizata liniar in 4 ani si care genereaza cash-flowuri disponibile pe 5 ani. Pentru finantarea sa vor fi folosite surse proprii de capital in valoare de 2.300.000 euro , subventii de la bugetul de stat de 1.000.000 euro si un credit bancar de 7.00.000 euro pe o perioada de 4 ani, rata de dobanda anuala de 19%. Cota de impozit este de 16 %.cursul de schimb 1 euro = 3.25 RON. Elementele componente ale sumei initiale ale investitiei sunt formate din: costul de achizitie a celor trei utilaje cheltuieli de instalare si montaj montaj al utilajelor achzitionate si cheltuielile de specializare a personalului in exploatarea noii tehnologii Fata de investitie initiala nu au loc investitii aditionale ( imo=0)in cei 5 ani de exploatare.

Cifra de afaceri generata de aceasta investitie se estimeaza ca v-a creste cu 10% in fiecare an de utilizare. Cheltuielile variabile reprezinta 73% din cifra de afaceri ( v =73% ).Vom estima ca activele circulante vor creste doar in primul an si reprezinta 42% din cifra de afaceri in urmatorii ani aceastea ramanand constante. Imobilizarile brute raman constante pe tot parcursul investitiei.

Calculul amortizarii liniare :

AMO = I0 / 4 = 3250 mii RON + amortizarea deja existenta = 3250+11.779 = 15029 mii RON

Calculul dobanzii :

Dobanda creditului = valoarea creditului * rata de dobanda anuala / durata creditului * cursul de schimb = 700.000 euro * 0.19 / 4 * 3.25 = 108,0625 mii RON Dobanzi totale = dobanda creditului+ dobanzi deja existente = 108,0625+ 2103= 2211.06 mii RON

Principalii indicatori folositi pentru calcularea cash-flowurilor :

EBE = CA CV CF EBE = Excedent brut de exploatare EBIT = EBE AMO + Provizioane

Pagina 17 din 35


EBIT = profit inainte de dobanzi si de impozit EBT =EBIT DOBANZI EBT= profit inainte de impozit ( earning before taxes) PN = EBT IMPOZIT PE PROFIT CF investitii = PN + AMO + DOB*( 1- cota de impozit) ( IMO+ ACR) CF gestiune = PN + AMO + DOB*( 1- cota de impozit)

Situatia firmei in conditiile inainte de a se face investitia:

Anii CA CV CF EBE AMO Provizioane EBIT Dobanzi EBT Impozit pe profit PN CF gestiune Imobilizari brute imobilizari ACR nete ACR CFD

2006 195.678,00 142.868,00 9.665,00 43.145,00 11.779,00 0,00 31.366,00 2.103,00 29.263,00 6.234,00 23.839,00 37.384,52 106.793,00 21.197,00 85.182,00 13.363,00 24.021,52

Estimarea fluxurilor nete de trezorerie dupa realizarea investitiei investitia:

MII RON Cu investitie Anii CA CV CF EBE AMO Provizioane EBIT Dobanzi EBT Impozit pe profit PN CF gestiune Imobilizari brute 2007 215.245,80 157.129,43 10.000,00 48.116,37 15.029,00 0,00 33.087,37 2.211,06 30.876,31 4.940,21 25.936,10 42.822,39 106.793,00 2008 236.770,38 172.842,38 10.000,00 53.928,00 15.029,00 0,00 38.899,00 2.211,06 36.687,94 5.870,07 30.817,87 47.704,16 106.793,00 2009 260.447,42 190.126,62 10.000,00 60.320,80 15.029,00 0,00 45.291,80 2.211,06 43.080,74 6.892,92 36.187,82 53.074,11 106.793,00 2010 286.492,16 209.139,28 10.000,00 67.352,88 15.029,00 0,00 52.323,88 2.211,06 50.112,82 8.018,05 42.094,77 58.981,06 106.793,00 2011 315.141,38 230.053,20 10.000,00 75.088,17 11.779,00 0,00 63.309,17 2.103,00 61.206,17 9.792,99 51.413,18 64.958,70 106.793,00

Pagina 18 din 35


IMO ACR nete ACR CFD

0,00 90.403,24 5.221,24 37.601,15

0,00 90.403,24 0,00 47.704,16

0,00 90.403,24 0,00 53.074,11

0,00 90.403,24 0,00 58.981,06

0,00 90.403,24 0,00 64.958,70

In cazul in care are loc efectuarea investitiei se observa o crestere a cash-flowurilor in fiecare an cu aproximativ 20%, astfel incat la sfarsitul duratei de exploatare a investitiei cash-flowul 70% fata de 2006.

Determinarea fluxurilor marginale de trezorerie in functie de adoptarea noului proiect de investitie :

Mii RON Fluxuri marginale Anii CA CV CF EBE AMO Provizioane EBIT Dobanzi EBT Impozit pe profit PN CF gestiune imobilizari brute IMO ACR CFD 2007 19.567,80 14.261,43 335,00 4.971,37 3.250,00 0,00 1.721,37 108,06 1.613,31 258,13 2.097,10 5.437,87 106.793,00 0,00 5.221,24 216,63 2008 21.524,58 15.712,94 335,00 5.811,64 0,00 0,00 5.811,64 0,00 5.811,64 929,86 4.881,77 4.881,77 106.793,00 0,00 0,00 4.881,77 2009 23.677,04 17.284,24 335,00 6.392,80 0,00 0,00 6.392,80 0,00 6.392,80 1.022,85 5.369,95 5.369,95 106.793,00 0,00 0,00 5.369,95 2010 26.044,74 19.012,66 335,00 7.032,08 0,00 0,00 7.032,08 0,00 7.032,08 1.125,13 5.906,95 5.906,95 106.793,00 0,00 0,00 5.906,95 2011 28.649,22 20.913,93 335,00 7.735,29 -3.250,00 0,00 10.985,29 -108,06 11.093,35 1.774,94 9.318,41 5.977,64 106.793,00 0,00 0,00 5.977,64

Determinarea cash-flowurilor marginale se realizeaza pe baza diferentei dintre cash-flowurile firmei de dupa realizarea proiectului de investitie si cash-flowul inainte de implementarea proiectului de investitie. Aceasta forma de evaluare a peformantelor proiectului de investitie pune in evidenta modul in care noul proiect interactioneaza cu celelalte active ale firmei si modul in care acesta poate modifica rezultatele firmei. Pe toata durata de exploatare a noii investitii, veniturile si cheltuielile nu se vor evidentia separat, ci impreuna cu veniturile si cheltuielile firmei. La fel si operatiunile viitoare de capital generate de investitia noua vor influenta procesul general de crestere economica a firmei. Drept urmare, evaluarea investitiei noi se face pe baza cash-flow-urilor marginale, obtinute ca diferenta intre incasarile si platile totale ale firmei estimate in ipoteza adaptarii proiectului de investitii nou pe de o parte, si incasarile si platile totale a firmei in ipoteza in care nu s-a adoptat investitia noua .

CF de inv = CF cu inv CF fara inv Sau CF de inv = EBIT - Impozit + AMO - Crestere Unde : EBIT=EBIT cu inv EBIT fara inv

Pagina 19 din 35


Impozit= impozit cu inv inpozit fara inv AMO= AMO cu inv AMO fara inv Crestere = Crestere cu inv Crestere fara inv

Evaluarea proiectului de investitii

Efortul si efectul unei investitii pot fi surprinse prin urmatoarele elemente de masurare a lor : suma totala a cheltuielilor initiale pentru investitii ( Io) durata de viata(n) fluxurile de trezorerie ( cash-flow-urile) valoarea reziduala ( VR) rata de actualizare (k)

Calculul ratei de actualizare (k)

Estimarea ratei de actualizare reprezinta de fapt o estimare a costului de oportunitate al capitalului investit. Acest cost de oportunitate este costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii si va fi apreciat ca o rata de rentabilitate ceruta de catre investitori asupra acestui proiect. Costul capitalului propriu reprezinta acea rata de rentabilitate pe care trebuie sa o realizeze o firma astfel incit sa mentina valoarea afacerii. Daca rata rentabilitatii este mai mica decat costul de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar daca rata rentabilitatii este superioara costului de oportunitate atunci valoarea afacerii creste.

Pentru determinarea costului capitalului propriu vom folosi modelul CAPM :

K=Rf +(Rm-Rf)*

K Rf Rm Rm-Rf = = = = prima coeficient

=costul rata rentabilitatea de de piata

capitalului rentabilitatii medie (de evaluare risc a fara a a riscului

propriu risc pietei pietei bursiere) sistematic

Rata rentabilitatii fara risc este de regula rata bonurilor de trezorerie, aceasta rata este estimata pentru anul 2007 la 11.78 % conform unui comunicat oficial al Ministerului de Finante din data de 18.04.2007. Coeficientul beta utilizat in formula reprezinta calea de evaluare a

riscului sistematic prin compararea miscarii cursului actiunii firmei analizate cu evolutia indicelui general al pietei bursiere. Rezulta deci ca prin acest coeficient se ia in considerare situatia firmei analizate, alaturi de celelalte doua componente presupuse in model (rata de baza si prima de piata). Coeficientul beta are diferente semnificative intre diverse ramuri economice dupa cum se poate vedea si in tabelul de mai jos :

Sector

Rentabilitatea veniturilor

Rentabilitatea capitalurilor

Coeficientul de volatilitate

Pagina 20 din 35


Bunuri de capital Bunuri de folosinta indelungata Bunuri de larg consum Energie Farmaceutice si servicii medicale Materii prime si materiale de baza Servicii Servicii financiare tehnologie

4.4% 38% 3.3% 1.0% 11.2% -0.2% 13.1% 37.8% 5.9%

15.5% 16.6% 4.5% 7.4% 14.0% -0.2% 5.3% 13.3% 6.5%

0.7 0.6 0.68 0.89 0.97 0.73 0.42 1.17 0.32

K = 11,78 + 0,97 * ( 14 11,78) = 13,93%

Valoarea reziduala :

VR = pret vanzare (1- ) + (ACRn)

Valoarea reziduala este suma de bani care poate rezulta din vanzarea investitiei dupa incheierea duratei de viata a acesteia. Daca durata de viata a investitiei este egala cu durata tehnica, nu se poate pune in mod rational problema obtinerii unei valori reziduale. Pe cata vreme durata de viata este mai mica decat cea tehnica exista posibilitatea ca prin vanzarea activului fix rezultat din proiectul investitional sa se obtina o valoare mai mare decat cea ramasa neamortizata. In acest caz se obtine un castig, iar in situatia opusa, cand activul este scos din functiune inaite de termenul rezultat din aplicarea cotei legale de amortizare se obtine o valoare terminala negativa. Valoarea reziduala da nastere atunci cand are semn pozitiv, unor fluxuri de lichiditati din firma. Gradul inalt de relativism si incertitudine asociate parametrilor folositi in calculul valorii reziduale ii confera acesteia statutul de variabila secundara. Astfel durata de viata a utilajelor achizitionate in cadrul investitiei facute de firma Antibiotice se poate determina numai aproximativ, ca de altfel si pretul de vanzare pretins in viitor pentru bunurile si serviciile utilizate. La sfarsitul celor 5 ani de explotare firma Antibiotice estimeaza ca ar putea revinde utilajele pretul de vanzare = 1000000 euro. Cursul de schimb estimat este 1 euro = 2 RON

VR= 1000*2*( 1-0.16) + 5221,24 mii RON = 6901.24 mii RON

CAP III Analiza proiectului de investitie in mediu cert

Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-o serie de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt : valoarea actualizata neta rata interna de rentabilitate termenul de recuperare indicele de profitabilitate

Criteriul VAN:

Valoarea actalizata neta: reprezinta criteriul cel mai important de selectie a proiectului de investitie eficienta si este diferenta dintra valoarea actuala a CF viitoare si cheltuiala in investie.

Pagina 21 din 35


VAN= V0-I0

VAN = [t =1

n

CFt VRn ]+ Io t t (1 + k ) (1 + k )

unde: t = 1,2,.,n ani de exploatare a investitiei; VRn = cash-flow estimat din lichidarea investitiei la finele exploatarii K = rata de actualizare

Proiectul de investitie va fi adoptat in conditiile in care VAN este pozitiv, in caz contrar fiind mai avantajoasa plasarea banilor disponibili pe piata financiara.

Mii RON Anii 2007 2008 2009 2010 2011

Fluxuri nete de trezorerie disponibile actualizate CFDt 216,63 4.881,77 5.369,95 5.906,95 5.977,64 CFDt/(1+k)^t 190,03 2.490,70 3.624,56 3.497,39 3.104,60 CFDt/(1+k)^t cumulat 190,03 2.680,73 6.305,29 9.802,68 12.907,28

VAN = 12.907,28 +3584.29 - 13.000 = 3491.56 mii RON VR = 6901.24 mii RON

Se observa ca VAN >0 deci proiectul de investitie este acceptat dupa acest criteriu de selectie.

2. Rata interna de rentabilitate RIR:

Rata interna de rentabilitate: (sau rata interna de randament) este acea rata de actualizare pentru care valoarea actuala este egala cu investitia initiala; cu alte cuvinte, este rata pentru care se obtine o VAN nula.

0=t =1

n

CFt VRn + t (1 + k ) (1 + k ) n

Calculul complex se poate face prin metoda interpolarii succesive, practic sunt testate mai multe rate de actualizare diferite si se aplica interpolarea liniara pe intervalul dintre aceste valori pentru a determina rata exacta a RIR.

Formula folosita in cazul interpolarii liniare este :

RIR = Rm+[(RM Rm) * VANm/( VANm+VANM)]

Rm = rata de actualizare cea mai mica pentru care VAN >0

Pagina 22 din 35


RM = rata de actualizare cea mai mare pentru care VAN K =>24,15% > 13,93%

3. Indicele de profitabilitate IP:

Indicele de profitabiliatate: se calculeaza raportand valoarea actuala a fluxurilor de lichiditati generate de proiecte la suma investitiei. Indicele de profitabilitate este criteriul cel mai apropiat de VAN.Un proiect al carui indice de profitabilitate este mai mare sau egal cu 0 este considerat acceptabil

IP=VAN/I0

Ip=3491.56 /13000=0.2685 >0 => proiectul de investitii este acceptat. Proiectul de investitii are un indice de profitabilitate estimat la 26.85 %

4. Termenul de recuperare TR:

Termenul de recuperare reprezinta numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala ( Io). Termenul de recuperare trebuie sa fie mai mic decat durata de viata a investitiei pentru ca proiectul de investitie sa fie acceptat.

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Investitia 13000 -

CFDt 216,63 4.881,77 5.369,95 5.906,95 5.977,64

CFDcumulat 216,63 5.098,41 10.468,36 16.375,31 22.352,95

Termenul de recuperare a investitiei de 13000 mii RON este intre anii 2009 si 2010.

360 zile..................5906,95 mii RON X zile...................13000-10.468,36 = 2531,64 mii RON

X = 154 zile =0,43 ani

Investitia se recupereaza in 3,43 ani . deoarece termenul de recuperare este mai mic decat durata de exploatare a investitiei ( 3.43 ani < 5 ani) investitia poate sa fie acceptata.

Calculul pragului financiar :

CFt VRn VAN = [ ]+ Io t t (1 + k ) t =1 (1 + k )VAN =0 => CFD = 2745.10 mii RON

n

Pagina 24 din 35


CFDprag = ( CA prag (1- v) CF Amo Dob) ( 1- cota de impozit) +AMO + DOB ( 1 cota de impozit) - ACR -IMO => CA prag = 241077.56 mii RON

CAP IV Analiza performantelor proiectului de investitie in mediu incert

Un proiect de investitie reprezinta un efort financiar prezent pentru beneficii viitoare, ceea ce ineamna ca este dependent de timp. Deoarece viitorul este nesigur si pe parcurs pot aparea schimbari cauzate de diversi factori, rezulta ca orice proiect de investitie este supusl, mai mult sau mai putin, riscului de a nu fi terminat la timp sau a nu fi terminat deloc si ca cheltuielile cu investitia sa depaseasca previziunile initiale. De aceea, o analiza a riscului si incertitudinii este necesara, intrucat mediul probabilistic este cel mai aproape de realitatea economica

1.Conceptele specifice analizei investitiei intr-un mediu incert

Riscul unui proiect de investitii desemneaza variabilitatea fluxurilor viitoare de trezorerie, in fiecare an de exploatare al acestuia. Scenariile posibile trebuie sa identifice in fiecare an de exploatare, diferite stari rezultante ale fluxurilor de trezorerie (CF) si probabilitatile de aparitie a fiecarei stari ale naturii identificata. Starile naturii sunt diverse variante ale evolutiei conjucturale a economiei, in cadrul fiecareia dintre aceste stari putandu-se estima valorile cashflow-urilor viitoare. Estimarilor realizate li se asociaza o probabilitate de aparitie a starii naturii pentru care se reaizeaza previziunea. Probabilitatile de aparitie utilizate sunt obiective (determinate pe baza frecventelor de aparitie inregistrate in trecut) sau subiective. Nu se mai luzreaza cu cash-flow-uri certe ci cu speranta mateatica a acestora (E(CFt)), care este de fapt o medie ponderata cu probabilitatile de aparitie ale starilor de conjunctura si care prezinta un anumit risc determinat cu ajutorul abaterii medii patratice ((CF)t )

S E(CFt)= CFst ps ; s=1

unde, s = starile naturii avute in vedere, in numar de ,,s=1;2S CFst= cash flow-ul prognozat in starea ,,s pentru anul ,,t Ps = probabilitatea de aparitie a starii ,,s

________________ (CF)t= [CFst-E(CF)t] ps ;

Pentru a determina probabilitatea ca VAN a proiectului de investitii sa fie mai mare sau cel putin egala cu zero, este util sa se calculeze marimea centrala redusa a abaterii (S), in ipoteza unor fluxuri de trezorerie independente (necorelate):

S=[VANnul-E(VAN)]/(VAN) ;

Pagina 25 din 35


In acese conditii, evaluarea proiectului de investitii se realizeaza in raport cu speranta matematica, dar si in raport cu marimea abaterilor fata de medie.

Indicatorii utilizati in evaluarea proiectelor de investitii sunt in principal speranta matematica a valorii actualizate nete (E(VAN)), respectiv riscul acesteia ((VAN)).

E(VAN)= E(CF)t/(1+k)t + E(VR)n/(1+k)n I0 ;

In vederea identificarii celei mai adecvate rate de actualizare se impune masurarea riscului, respectiv a primei de risc. Marimea riscului este data de marimea dispersiei, si, mai ales de radacina patrata a acesteia, respectiv abaterea medie patratica. In cazul unor fluxuri de trezorerie independente de la un an la altul (situatie departe de a fi reala), riscul se determina astfel: ___________ (VAN) = t2/(1+k)t2 ;

In realitate fuxurile de trezorerie interanuale sunt corelate. Pentru fluxuri anuale perfect corelate pozitiv, riscul este:

(VAN) = t/(1+k)t ;

iar pentru fluxuri anuale perfect corelate negativ acesta este:

(VAN) = 1/(1+k)- 2/(1+k)2+ 3/(1+k)3- 4/(1+k)4+ ;

Pentru proiectelede investitii neconcurente ale aceleiasi intreprinderi se poate considera posibilitatea reducerii riscului prin diversificarea proiectelor de invetitii. Astfel se poate determina:

N VAN(portofoliu)= E(VANi) ; i=1

___________ NN (portofoliu)= ij i j ; i=1 j=1

Totusi, diversificarea portofoliului are sens doar la nivel macroeconomic. La nivel micro, firma selectioneaza proiectele de investitii avand la baza in special eficienta acestora. Reducerea riscului portofoliului de investitii este limitata de nondivizibilitatea investitiilor reale, de lichiditatea scazuta si de dependenta interanuala ridicata a investitiilor de portofoliu. Valoarea firmei este data de suma valorilor de piata ale proiectelor de investitii deja realizate sau care urmeaza a se realiza de catre aceasta.

Pentru fluxurile ce prezinta un anumit risc se va utilza un cost al capitalului considerat normal pentru clasa de risc respectiva. Pentru fiecare flux de trezorerie cu risc CFr se poate determina un echivalent cert (fara risc CFechiv.t):

Pagina 26 din 35


CFechiv.t=CFr [(1+Rf )/(1+k)]t ;

Estimarea CFD Anii CA CV CF EBE AMO Provizioane EBIT Dobanzi EBT Impozit pe profit PN CF gestiune Imobilizari brute IMO ACR nete ACR CFD 2007 215.245,80 157.129,43 10.000,00 48.116,37 15.029,00 0,00 33.087,37 2.211,06 30.876,31 4.940,21 25.936,10 42.822,39 106.793,00 0,00 90.403,24 5.221,24 37.601,15 2008 236.770,38 172.842,38 10.000,00 53.928,00 15.029,00 0,00 38.899,00 2.211,06 36.687,94 5.870,07 30.817,87 47.704,16 106.793,00 0,00 90.403,24 0,00 47.704,16

mii.RON 2009 260.447,42 190.126,62 10.000,00 60.320,80 15.029,00 0,00 45.291,80 2.211,06 43.080,74 6.892,92 36.187,82 53.074,11 106.793,00 0,00 90.403,24 0,00 53.074,11 2010 286.492,16 209.139,28 10.000,00 67.352,88 15.029,00 0,00 52.323,88 2.211,06 50.112,82 8.018,05 42.094,77 58.981,06 106.793,00 0,00 90.403,24 0,00 58.981,06 mii.RON CF1 CF2 CF3 CF4 CF5 2011 315.141,38 230.053,20 10.000,00 75.088,17 11.779,00 0,00 63.309,17 2.103,00 61.206,17 9.792,99 51.413,18 64.958,70 106.793,00 0,00 90.403,24 0,00 64.958,70

Datele necesare evaluarii proiectului in mediu incert starea economica probabilitate de aparitie

crestere economica stagnare recesiune Io= 13000 VRn=6901.24

0,6 0,3 0,1 k=13.93%

37.601,15 24816,75 12408,3795

47.704,16 31484,7456 15742,3728

53.074,11 35028,9126 17514,4563

58.981,06 38927,4996 19463,7498

64.958,70 42872,742 21436,371

E(VAN) anul VANcr ec VAN ST VAN REC E(VAN)= 1 33003,73036 21782,45414 10891,23102 148810,3615 CR EC 2(VAN) (VAN)= 649733625,8 97506,63 ST 6643357105 REC 2214452368 2 38769,87494 25588,11746 12794,05873 3 39938,9931 26359,7355 13179,8677 4 41096,34603 27123,58838 13561,79419 5 41908,70157 27659,74304 13829,87152 >0 => proiect

acceptabil

VAN medie obtinut p unitatea de risc asumat este:

E(VAN)/ (VAN) 1,52 ceea ce inseamna ca la o unitate de risc asumat, profitul dupa acoperirea investitiei va fi de1,52

2. Analiza sensitivitatii

O mare parte a variabilelor care determina fluxurile estimate de numerar aferente unui proiect se bazeaza pe o distributie de probabilitati, deoarece acestea nu sunt cunoscute cu certitudine.

Pagina 27 din 35


Analiza sensitivitatii presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie. Acestea sunt grupate in general in varianta optimista si pesimista, pe langa cea normala previzionata initial. Situatia optimista corespunde unei cresteri economice, evolutia pesimista este corespunzatoare unei recesiuni economice cu efecte directe asupra volumului de produse vandute pe piata si implicit asupra veniturilor incasate de firma de pe urma acestei investitii. Cash-flow-ul disponibil, CFD, este influentat de cinci factori: Q= productia vanduta(care depinde de capacitatea de productie si de gradul de utilizare al acesteia, dar si de capacitatea de absorbtie a pietei si de segmentul de piata pe care il detine firma), p= pretul de vanzare unitar, v= costul variabil unitar, F=costurile fixe totale (exceptand amortizarea investitiei), DACRnete =durata de rotatie a activelor circulante nete. In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie. Modificarea succesiva (si nu simultana) a variabilelor poate genera erori in estimarea cash-flow-urilor actualizate deoarece, in cele mai multe cazuri , variabilele sunt corelate si nu se poate analiza influenta lor izolata. In analiza de sensitivitate, fiecare variabila ete modificata cu mai multe puncte procentuale peste si sub valoarea estimata . Multimea valorilor lui VAN pentru fiecare factor simulat evidentiaza sensibilitatea proiectului in raport cu modificari ale factorului analizat. Se pot determina astfel anumite praguri de vulnerabilitate ale proiectului de investitii analizat. Un proiect cu o sensibilitate mare este riscant, deoarece in cazul unei variatii relativ mici a unei variabile, va produce o variatie mare pentru VAN. Analiza de sesitivitate ofera o mai buna perceptie a riscului aferent unui proiect. Modelul de determinare a CFD este urmatorul:

CFD=[Qt(p-v)-F](1- )+I0/n (Qt-Qt-1)pDACRnete/360

unde, Qt=cantitatea de prodese ce se va vinde in anul t p= pretul de vanzare unitar v= costul variabil unitar F=costurile fixe totale (exceptand amortizarea investitiei) I0=cheltuieli initiale cu investitia n=durata de viata a proiectului =cota unica de impozit pe profit DACRnete =durata de rotatie a activelor circulante nete

Productia care poate fi vanduta de firma nu poate depasi pe cea care piata o va absorbi. Cota de piata a firmei este egala cu segmentul de piata ocupat de firma. Modelul care permite calculul CFD-urilor pentru fiecare perioada de exploatare in parte poate surprinde o variatie a volumului fizic de produse realizate de la o perioada la alta, sau se poate lucra cu o productie medie contanta pentru toate perioadele,dar cu valori diferite in functie de nivelul de apreciere folosit (optimist, neutru sau pesimist). In functie de impactul fiecarui factor asupra VAN, se sugereaza elaborarea de masuri de control asupra factorilor cu influenta negativa si de potentare a aclora cu influenta pozitiva. Exista multe variabile pe care le putem folosi pentru a determina sensitivitatea VAN, dar se va explora sensibilitatea VAN in functie de variatia pretului, celelalte variabile ramanand nemodificate. Pretul se modifica conform celor doua variante, optimita si pesimista.

Pagina 28 din 35


Investitia aferenta proiectului analizat este de 13000 mii RON. In urma analizaei pietei se estimeaza o capacitate totala de absorbtie a pietei de 1.000.000 produse pe an, firma putand sa isi asigure o cota de piata de 10%. Pretul la care se vor valorifica produsele noi se estimeaza a fi de 0,18 mii RON iar costul variabil mediu unitar de 0,034 mii Ron si costurile fixe totale de 10.000 mii Ron . Se considera ca pretul ramane constant pe toata perioada de exploatare a proiectului. Se considera cota de impozit de 16% si costul capitalului de 12%.

factorul bucati cota% pret cost variabil unitar costuri fixe totale Q=buc*cota% n= ani amortizarea anuala cost capital% investitia/n

favorabil 1000000 12 0,2 0,03 10000 120000 5 15029 12 2600

neutru 960000 10 0,18 0,034 10100 96000 5 15029 12 2600 mii RON

nefavorabil 920000 8 0,14 0,04 10200 73600 5 15029 12 2600

cota impozit pe profit= 16% , VR=6901,24

Se va folosi varianta simplificata de determinare a cash-flow-urilor disponibile: CFD=[Qt(p-v)-F](1- )+I0/n

Explicatii (mii ron) Qt in var optima Qt in var neutra Qt in var nefav CFD (var fav) CFD (var neutra) CFD (var nefav)

perioada de derulare a proiectului de investitii (ani) 2007 10000 7600 4800 9152 3705,44 -1969,6 2008 10000 7600 4800 9152 3705,44 -1969,6 2009 10000 7600 4800 9152 3705,44 -1969,6 2010 10000 7600 4800 9152 3705,44 -1969,6 2011 10000 7600 4800 9152 3705,44 -1969,6

VAN va fi, in cele trei cazuri: (mii RON)

Var Fav VAN 23906,5

Var Neutra 4273,22

Var Nefav -16184,03

Rezultatul obtinut in cadrul variantei favorabile arata faptul ca proiectul este acceptabil conform datelor afarente acestei etape. Acelasi lucru si in cazul etapei neutre. In schimb, in cazul etapei nefavorabile, VAN0, dar se afla aproape de pragul de rentabilitate, riscul de exploatare este mare; el se reduce pe masura ce ne indepartam de acest punct de echilibru, in directia obtinerii unei VAN cat mai mare.

Pragul de rentabilitate contabil (QPR*) reprezinta volumul vanzarilor ce trebuie atins pentru a acoperi cheltuielile si se detemina astfel:

QPR*= (F+I0/n) / (p-) ;

mii.RON factorul market cota%

favorabil

neutru

nefavorabil

1000000 12

960000 10

920000 8

Pagina 30 din 35


pret cost variabil mediu costuri fixe totale Q=buc*cota% n= 5ani amortizarea anuala cost capital% investitia/n CFD a, fact de actualizare investitia cota impozit pe profit= 16% pragul de rentab financiar QPR pragul de rentab contabil QPR*

0,2 0,03 10000 120000 5 15029 12 2600 5318,24 3,6047 13000

0,18 0,034 10100 96000 5 15029 12 2600 3705,44

0,14 0,04 10200 73600 5 15029 12 2600 479,84

81165,28235 74117,64706

95192,45205 86986,30137

139980,98 128000

Pragul de rentabilitate financiar este preferat celui contabil dearece permite acoperirea costului de oportunitate al capitaluilui initial investit. Principalul factor de sensibilitate evidentiat prin prgul de rentailitate este marimea cheltuielilor fixe F , in consecinta, proiectele cu cheltuieli fixe semnificative in total cheltuieli vor avea un prag de rentabilitate mai mare si un coeficient de easticitate mai rdicat. Pot aparea insa o serie de probleme atunci cand analiza pragului de rentabilitate este aplicata in practica. Functia prin care se exprima veniturile totale se bazeaza pe ipoteza ca pretul unitar este constant. Daca cererea este scazuta, compania poate sa reduca pretul pentru a putea vinde mai mult sau, dimpotriva, daca cererea este mare, compania ar putea creste preturile pentru a mari marja de profit. Firma ar putea, deasemenea, sa doreasca sa modifice costurile fixe. O valoare mare pentru costurile fixe nu este de dorit, dar costuri fixe mai mari inseamna, in general un proces de productie mi automatizat, care poate conduce la reducerea costurilor variabile unitare. Totodata, este putin probabil ca toate costurile variabile unitare sa ramana constante indiferent de nivelul productiei. De exemplu, la volume mari de productie, firma este obligata sa angajeze forta de munca pentru a lucar ore suplimentare.

4. Simularea Monte Carlo

Spre deosebire de analiza de sensitivitate, unde se ia in consideratie numai un numar limitat de combinatii ale variabilelor, la simularea Monte Carlo se vor lua in consideratie toate combinatiile posibile. Simularea este o tehnica cantitativa folosita pentru evaluarea diferitelor cursuri de actiune pe baza faptelor si a ipotezelor , cu ajutorul unui model matematic transpus intr-o aplicatie informatica, cu scopul adoptarii de decizii in conditii de incertitudine. Simularea Monte Carlo se refera la abordarea diferitelor scenarii de evolutie a factorilor determinanti (productia vanduta, pretul de vanzare unitar, costul variabil unitar, costurile fixe totale-exceptand amortizarea investitiei, durata de rotatie a activelor circulante nete). Se vor lua in calcul si interdependentele in timp pentru aceeasi variabila si intre variabile, la aceasi moment. Simularea Monte Carlo presupune parcugerea urmatoarelor etape: stabilirea distributiei de probabilitati pentru variabilele importante luate in consideratie, construirea unei distributii de probabilitati cumulative pentru fiecare variabila anterioara, defibirea unui interval in care se gasesc numerele aleatoare pentru fiecare variabila in parte , generarea numerelor aleatoare, realizarea unei serii de simulari.

Vom avea urmatoarele relatii:

CF=(venituri-costuri-amortizare)(1- )+amortizare VAN=CF/(1+k)+....+CF(n)/(1+k)n-Io

Pagina 31 din 35


Venituri=market*cota%* pret unitar Costuri=( market*cota%* cost variabil unitar)+costuri fixe Pentru anul n: pret unitar(n)= pret unitar asteptat(n)*(1+eroarea de anticipare a pretului(n))*(1+ eroarea de anticipare a inflatiei (n))

Pentru diferite marimi ale factorului analizat se vor asocia numere aleatoare si apoi se vor determina frecventele posibile de aparitie a respectivei valori. Stiind ca potentialul de absorbtie a pietei este de 960.000 bucati/an , eroarea de prognoza este 0 deoare ce avem nici subestimare nici supraestimare a pietei. Insa potentialul de absorbtie ar putea fi 920.000 sau mai mare, la 1.000.000 bucati/an. Astfel, eroarea de prognozare are o valoare asteptata de la 0 si un sir de plus sau minus 4,16 procente. Obiectivul urmarit in simularea Monte Carlo consta in obtinerea unei distributii probabile a cash-flow-urilor si nu a valorilor actuale. Decizia de asteptare sau respingere a proiectului se va lua in baza criteriului VAN calculata astfel:

E(VAN)= E(CF)t/(1+k)t + E(VR)n/(1+k)n I0 ;

mii.RON CDFt simulari S1 S2 S3 S4 S5

CFD1 CFD2 CFD3 CFD4 CFD5

3466,444 3775,44 2313,023 3569,32 6246,475

2786,026 3513,454 3116,985 3211,358 6429,298

2995,04 2761,045 3114,199 3013,774 5639,703

3479,26 3241,899 4340,769 3231,148 5374,143

3167,579 3250,37 2836 3585,291 5153,39

VAN

2745,766

1825,191

1214,887

2113,617

1663,504

E(VAN)

2024,83466

numarul de simulari: 170

p=0,18

v=0,034

Se observa ca valorile obtinute sunt asemanatoare cu valorile calculate inainte. Cu cat numarul de simulari este mai mare, cu atat rezultatele sunt mai veridice.

5. Arborele de decizii

Deciziile de investitii actuale depind de evolutia starii economiei dar si de posibilitatile viitoare de noi investitii, extindere, dezvoltare, daca lucrurile evolueaza de o maniera favorabila, sau dimpotriva, de abandon, daca rezulatele sunt contrare celor asteptate. Aceste decizii ulterioare de extindere, de continuare, de asteptare sau de abandon a investitiei pot fi evaluate prin intermediul arborilor de decizie, pe ramurile carora apar atat puncte decise de soarta, cat si noduri de decizie ale firmei. In fiecare nod al arborelui (punct de decizie) se calculeaza VAN, in functie de probabilitatile de aparitie atasate si se ia decizia cu

Pagina 32 din 35


privire la ramura pe care se va merge in continuare (o noua decizie de investire sau de dezinvestire). Se va alege traseul care genereaza cea mai mare valoare actualizata pozitiva. Realizarea arborilor de decizie devine dificila si calculele vor fi cu atat mai laborioase cu cat se doreste o analiza aprofundata a proiectului si pe o perioada mai lunga de timp. Metoda arborelui de decizie ofera posibilitatea analizarii VAN prin luarea in consiedratie a intercorelarii temporale a cash-flowurilor, precum si a optiunilor reale de extindere a proiectului de investitii , de abandonare a acestuia sau a optiunii de asteptare. Factorii care influenteaza performantele unui proiect pot fi identificati la inceput in totalitate, sau numai cativa care prezinta influente semnificative in momentul evaluarii. In timp, o parte din factorii ignorati pot avea un efect semnificativ asupra evolutiei performantelor proiectului. Prin urmare, o decizie nu poate fi acceptata ca simpla interventie in momentul initial al unui proiect, ci mai degraba ca o secventa de decizii interdependente adoptate in mai multe perioade in viitor. O astfel de abordare este numita proced decizional multiplu sau secential. Instrumentul folosit este numit arbore de decizie. Arborele de decizie ofera o reprezentare grafica a unui proces decizional secvential. El ofera posibilitatea de a avea o imagine completa a tuturor deciziilor ce se asteapta a fi adoptate in viitor , ce consecinte posibile pot sa apara si ce rezultate potentiale se vor putea obtine. Un alt avanataj consta in faptul ca rezultatele determinate sunt direct prezentate pe arbore, simplifican astfel analiza. Un abore de decizie este compus din: puncte de adoptare a deciziilor, variante, puncte de sanse, stari ale naturii si platile aferente variantelor folosite. Intr-un punct de adoptare a deciziilor, reprezentat in mod obisnuit printr-un dreptunghi, decidentul trebuie sa selecteze o variant a cursului de actiune dintr-un numar finit de variante posibile. Alternativele care marcheaza cursurile de actiune unt ace emergente din partea dreapta a unui punct decizional. Cand exista un cost asociat cu varianta selectata, acesta se scrie pe arcul respectiv. O varianta neselectata este limitata prin desenarea unui simbol de intrerupere a acelor corespunzatoare.Un punct de sanse, desenat printr-un cerc, indica faptul ca un eveniment este asteptat a se produce la acest punct al procesului de analiza. Starile naturii sunt reprezentate prin doua sau mai multe arce la dreapta punctelor de sanse, probabilitatile starilor naturii fiind scrise deasupra arcelor. Constructia unui arbore de decizie incepe cu marcarea unui punct decizional amplasat in partea stanga a grafului arbrescent ce urmeaza a fi construit. Apoi, toate variantele posibile sunt trase sub forma de arce spre partea dreapta. Apoi, un punct de sanse sau alte puncte decizionale sunt adaugate in concordanta cu evenimentele sau deciziile care sunt asteptate a se adopta sau se vor intampla in viitor, dupa adoptarea deciziei initiale. De fiecare data un punct de sanse este adaugat impreuna cu starile naturii aferente si robabilitatile asociate pe arcele orientate spre partea dreapta.

Planul de constructie al arborelui poate fi divizat in trei etape; constructia: unui arbore logic (include punctele decizionale, punctele de sanse si acele emergente aranjate in ordine cronologica), a celui probabilistic (introducerea probabilitatilor aferente starilor naturii pe arce) si apoi a arborelui de decizie (se adauga si platile aferente).

Evaluarea unui arbore de decizie se realizeaza din viitor in prezent. Se determina sperantele matematice ale castigurilor in fiecare punct decizional si pe baza VAN se va selecta decizia optima ce corespunde nodului decizional respectiv. In prima faza a analizei se va preciza arborescenta starilor probabile si a deciziilor numai pentru primul an. In anii urmatori se vor determina cash-flow-urile sperate pe ramificatiile din primul an.

Baza de elaborare a arborelui de decizie pentru proiectul analizat este formata din scenariile posibile care se pot imagina in ceea ce priveste evolutia proiectului pe un orizont de prognoza egal cu durata de exploatare a lui. Decizia de investire in acest proiect depinde de evolutia starii economiei , a pietei, a concurentei dar si posibilitatile viitoare de noi investitii, daca lucrurile evolueaza de o maniera favorabila, sau dimpotriva, de dezinvestitii, daca rezultatele sunt

Pagina 33 din 35


contrar celor asteptate. Aceste decizii ulterioare de extindere, de continuare, de asteptare sau de abandon a investitiei pot fi evaluate prin intermediul arborelui de decizie, pe ramurile carora apar atat elementele ce caracterizeaza starile naturii cat si noduri de decizie ale firmei.

Cele trei stari ale naturii posibile a se manifesta in viitor pot fi modelate probabilistic prin esstimarea probabilitatilor de aparitie a acestora pe orizontul de prognoza stabilit.

Ceea ce conteaza in prima faza a analizei este valoarea actualizata neta a fiecarei decizii ulterioare celei initiale. Cash-flow-urile vor fi ponderate cu probabilitatile estimate pentru conjuncturile economice luate in consideratie.

Scenariul aplicat in cazul acestui proiect prevede o investitie initiala de 13000 RON. Costul capitalului este considerat ca fiind 12 %. Cele trei satri ale naturii posibil a se manifesta in viitor pot fi modelate probabilistic prin estimarea probabilitatilor de aparitie a acestora pe orizontul de prognoza stabilit. Se considera urmatoarele stari ale naturii: crestere economica (CE)cu probabilitatea 0,6, stagnare (S) cu probabilitatea 0,3 si o situatie de recesiune (R) de 0,1.

In cazul confirmarii strarii de crestere economica dupa trei ani se va putea extinde afacerea printr-o investitie de extindere in valoare de 7000 mii RON. Daca se va inregistra o situatie nefavorabila, de recesiune, dupa doi ani se va decide abandonarea afacerii cu o recuperare a investitiei de 5500 RON. Daca se va confirma o stare de stagnare, se va mentine situatia prezenta.

In punctul 1, daca se va adopta investitia de extindere, VAN se va calcula astfel:

Pagina 34 din 35


E(VAN)=0,6(7000/1,12+7000/1,122)+0,3(6000/1,12+6000/1,122)+0,1(1500/1,12+ +1500/1,122) 7000=10393,807

In cazul in care nu se va investi, speranta matematica a VAN va fi:

E(VAN)=0,6(5318,24/1,12+5318,24/1,122)+0,3(3705,44/1,12+3705,44/1,122)+0,1(479,84/1,12+479,84/1,122)=9536,374

Se observa ca decizia optima in acest punct este de a investi in extinderea afacerii (maximul dintre 10393,807 si 9536,374)

In punctul decizional 2 se va adopta decizia de lichidare a investitiei, recuperandu-se astfel 5500 mii RON.

In punctul decizional 0, speranta matematica a VAN va fi:

E(VAN)=0,6[(5318,24/1,12+5318,24/1,122+5318,24/1,123)+ 10393,807/1,123] +0,3(3705,44/1.12+3705,44/1.122+3705,44/1.123+3705,44/1.124+3705,44/1.125) +0,1(479,84/1,12+479,84/1,122+5500/1,122)-13000=3629,711 mii RON

Pe parcursul realizarii unui proiect de investitii, managerii nu trebuie sa stea deoparte si sa priveasca daca previziunile lor se adeveresc, ci trebuie sa intervina in functie de evolutia situatiei.

Pagina 35 din 35

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	simona4mas
View:	484 times
Download:	3 times

Analiza Proiectului de Investitie Al Unei Societati Comerciale

Documents