Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE FINANE, BNCI, ASIGURRI I BURSE DE VALORI

PROIECT MACROECONOMIE

ANALIZA PRODUSULUI INTERN BRUT AL ROMANIEI IN PERIOADA 1990-2008

BUCURESTI 2009

pg. 1

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

INTRODUCEREProdusul intern brut este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis nivelul de dezvoltare al unei tari pe o perioada determinata de timp. Studiul prezentat isi propune sa analizeze evolutia produsului intern brut al Romaniei, respectiv perioadele de crestere sau de regres ale economiei tarii, aparute in intervalul 1990 2008. In elaborarea lucrarii au fost utilizate in principal datele publicate de Banca Nationala Romana cu privire la perioada de timp analizata. Istoria ultimelor decenii ne infatiseaza o traiectorie co mplicata a tranzitiilor in Romaniei. Privatizarea, reformele economice si capitalul extern atras au afectat evolutia economiei romane, marcata de fluctuatii ale productiei si de indicele mare al inflatiei.

1

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1990

Produsul Intern Brut din anul 1990 a avut o valoare nominala de 857,9 miliarde lei, in termeni reali, scazand cu pana la 5,6 % fata de anul anterior . PIB pe cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de 113,6% in timpul anului. In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in valoare de 40,5%, in scadere fata de anul anterior cu pana la 16,7%. In constructii, ponderea la formarea PIB este foarte mica, atingand doar pragul de 5,4%, in crestere usoara fata de anul 1989 de pana la 1,1%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%, in crestere cu pana la 37 de procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar -bancare, administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie de conditiile economiei tarii in anul 1990. Ar fi de mentionat faptul ca consumul administratiei private a scazut in cursul anului 1990, dar intr-o proportie mai mica in comparatia cu procentul scaderii formarii brute a capitalului fix. Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in decursul perioadei studiate, ajungand pana la 65% din PIB.

pg. 2

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

2

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1991

In anul 1991 valaoarea nominala a PIB a fost de 2 203,9 miliarde lei. In ceea ce priveste variatia anuala se poate observa ca majoritatea sectoarelor au inegistrat descresteri mai mult sau mai putin semnifcative. In sectorul industriilor se observa o scadere fata de anii anteriori , avand o valore de 37,9 ceea ce inseamna o scadere de pana la -12,8 puncte procentuale.de ademenea constructiile inregistreaza o valoare de 4,4 procente, cea mai mica valoare din anii 90. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9(mult mai mic decat cel al anului anterior).

3

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1994

Produsul Intern Brut din anul 1994 a avut o valoare nominala de 49 773, 2 miliarde lei, in termeni reali, crescand cu pana la 3,9 % fata de anul anterior . PIB pe cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de 113,6% in timpul anului. In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in valoare de 36,2%, in crestere fata de anul anterior cu pana la 3,4%. In constructii, ponderea la formarea PIB , atinge un prag de 6,5%, in crestere usoara fata de anul 1993 de pana la 1,3%. Agricultura detine o pondere semnificativa dupa industrie in procesul formarii PIB, cu o valoare de 19,9%, insa este in scadere cu aproximativ 2,9 procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile finan ciar-bancare, administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie de conditiile economiei tarii din anii anteriori. Ar fi de mentionat faptul ca o crestere a fost inregistrata in consumul administratiei private si anume un procent de 9,7.

4

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1998

pg. 3

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 Produsul intern brut creat n anul 1998 a avut valoarea nominal de 338 670 miliarde lei, fiind n termeni reali cu 7,3 la sut mai mic dect n anul 1997. In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor. Daca in anul 1997, industria a avut un rol fruntas in formarea PIB, acest lucru nu se mai intampla si in anul urmator, cand s-a inregistrat o scadere cu pana la 4 procente. La fel ca in anul anterior, sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres, contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%. O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand o valoare de 16%, cu pana la 2 procente mai mica fata de anul anterior. Activitatea agricola a fost influentata negativ de costurile lucrarilor de refacere a culturilor calamitate de inundatii si furtuni, de scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat si de recoltele modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori. PIB s-a format cu preponderenta in sectorul privat unde se observa o crestere de aproximativ 0,2 pucte procentuale si unde se evidentiaza ca sectoare pricipale comertul interior si agricultura. Ca efect al scaderii puterii de cumparare a veniturilor populatiei si ca o

2009

consecinta a starii generale de recesiune, consumul final al populatiei s -a redus cu 6% fata de anul anterior. Acest lucru nu s-a resimtit in domeniul administratiei si consumului public care au cunoscut o crestere de pana la 14 procente. Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind afectata de declinul economiei tarii. Consumul final al bunurilor provenite din surse externe a avut o evolutie crescatoare , aratand ca politicile de stimulare a cererii au avut drept unic rezultat cresterea deficitului extern. PIB pe locuitor este cu 7,1% mai mic decat in anul anterior calculat la valoarea leului si cu 9,3% mai mare calculat la valoarea dolarului, cauz a fiind aprecierea cunoscuta de moneda romaneasca in decursul anului 1998. Deflatorul PIB a fost de 146%, cu aproape 100 de procente mai mic decat in anul 1997, cea mai mare crestere fiind inregistrata in cazul preturilor bunurilor de consum.

pg. 4

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

5

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1999

Produsul intern brut creat n anul 1999 a avut valoarea nominal de 545730,0miliarde lei, fiind n termeni reali cu aproximativ 3,2 mai mic dect n anul 1998. In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol i nsemnat in formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor, lucru care s -a putut observa si in decursul anului 1998. Urmatorul sector ce are un rol important este reprezentat de ramura industriilor, care a crescut cu 0,3 procente in compara tie cu anul anterior. Sectorul constructiilor a fost marcat de o scadere cu aproape 0,5%,avand o contributie de 4,8% la formarea PIB. O scadere s -a putut observa si in cadrul

agriculturii, ajungand la o valoare de 13,9%. Consumul final al populatiei s-a redus cu 2,2% fata de anul anterior, iar cel public si administrativ a crescut foarte putin, cu pana la 0,2%. Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind afectata de declinul economiei tarii.

6

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2000

Produsul intern brut creat n anul 2000 a atins valoarea nominal de 796 533,7 miliarde lei si a fost, n termeni reali, cu 1,6 la sut mai mare dect n anul precedent; n conditiile n care populatia trii a continuat s scad . Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 35 511 mii lei, nregistrnd o crestere real de 2 procente fat de anul 1999.Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie. Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost detinuta de ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si constructii. Secorul industriilor a masurat in cursul anului 2000 un spor de valoare adaugata de 6,1%, corespunzator cresterii productiei industriale. In constructii s-a putut observa o relansare in a doua jumatate a anului, ceea ce a dus la cresterea valorii adaugate cu 6,3&% in c omparative cu anul anterior. Este

pg. 5

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 de mentionat faptul ca rezultatele au fost favorizate de rolul sectorului privat in aceasta ramura a economiei. In sectorul serviciilor au fost nregistrate evolutii positive, a doua parte a anului fiind marcata de ritmuri de crestere mai accentuate, cu precadere in transporturi si in tranzactii imobiliare. n agricultur, valoarea adugat brut n anul 2000 a fost cu 15,8 procente mai mic dect n anul precedent, motivul principal fiind reprezentat de seceta extinsa la nivelul intregii tari ce a afectat acest sectorul pe parcursul anului . Prima parte a anului a fost caracterizata de un consum restrans al populatiei, ce a cunoscut o crestere moderata in partea a doua a anului 2000, concomitent cu accelerarea acumularii brute a capitalului fix. Consumul final a crescut cu pana la 2,4 procente pana la sfarsitul anului analizat, ajungand la 86,4% din PIB. Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul final, cu pana la 4,2 % mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul gospodariilor populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul precedent. Anul 2000, ca urmare a unor venituri excedentare cheltuielilor de stat cu pana la 24%, bugetele locale si de stat au fost excedentare Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea consumului administratiei private cu 78,6%. Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999, detinand o pondere de 18,5% din PIB. o crestere usoara au cunoscut si stocurile de materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la producatori si stocurile de produse agroalimentare.

2009

7

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2001

Produsul intern brut creat n anul 2001 a atins valoarea nominal de 1 154 126,4 miliarde lei, fiind n termeni reali cu 5,3 procente mai mare dect n anul precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente peste cel din anul 2000.

pg. 6

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au crescut cu peste 3% in comparative cu anul anterior, pe fondul cresterii economice, dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%. Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este preponderant in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola (95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. A evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta depaseste 55%. Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii. Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul anterior( an afectat de seceta). Productia obtinuta in domeniul industriei a crescut cu 8,2% fata de anul anterior, contributia sa la PIB avand tot o evolutie pozitiva, in crestere cu 0,6%. Sectorul serviciilor a continuat sa fie preponderant, dar contributia lui la formare PIB a scazut in comparatie cu anul anterior cu 2 procente , scadere datorata regresului in serviciile comerciale prestate si rezultatele modeste din transporturi. Utilizarea produsului intern brut a reflectat att progresul consemnat n majoritatea ramurilor economiei, ct i efectele negative ale evoluiilor din comerul exterior. Cererea interna a crescut in decursul acestui an, fiind stimulate de consum si de procesul de acumulare de capital, cererea interna ajungand sa fie cu pana la 8,1% mai mare decat cea din anul precedent.

2009

Oferta interna a crescut si ea, dar nu a putut satisface cererea interna decat intr-o proportie de 92%, ceea ce a dus la cresterea cu peste 58% a importului net de bunuri si servicii. Consumul final a fost de 86,2% pin PIB, in crestere usoara fata de anul precedent. Cresterea principalelor categorii de venituri a dus la cresterea consumul efectiv al gospodariilor populatiei, fiind cu 6,4% mai mare. De mentionat este faptul

pg. 7

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 ca administratiile publice au inregistrat un consum mai redus in acest an decat anul 2000 cu 0,3 procente, reprezentand 6,3 % din PIB. Formarea bruta a capitalului fix a atins cel mai inalt ritm de crestere din ultimii 6 ani (6,6%), rata de investire fiind egala cu cea din anul 2000. O crestere s -a putut observa si in domeniul investitiilor in industrie, agricultura, constructii, fiind in termini reali cu 5,1% mai mare decat in anul precedent. Ponderea importului net in PIB a crescut cu 2,4 puncte procentuale, lucru datorat cresterii accentuate a importurilor comparativ cu cea a exporturilor.

2009

8

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2002

Din punctul de vedere al formrii PIB, dinamica acestuia a fost susinut de creterile nregistrate n domeniul industriei (7,2 %), n construcii ( 6,9%) i n servicii (5,3%), n timp ce agricultura a nregistrat o scdere fa de anul anterior (cu 3,9 %), datorat restrngerii produciei vegetale, ca urmare a condiiilor climaterice nefavorabile. Serviciile au continuat s dein ponderea cea mai mare n formarea PIB (44,7 procente), urmate de industrie (29,1 procente) i agricultur (11,7 procente). n cadrul utilizrii PIB, se remarc ponderea n cretere a formrii brute de capital (23,1% PIB) , consumul final total s-a diminuat de la 85,2 procente la 82,7 procente din PIB , iar importul net de bunuri i servicii s-a redus la 5,8 la sut din PIB. Acest rezultat s-a datorat ritmului superior de cretere a exporturilor de bunuri i servicii fa de cel al importurilor de bunuri .

9

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2003

n anul 2003 economia romneasc a continuat tendinele favorabile din anii anteriori n privina creterii economice, dezinflaiei, controlului deficitului bugetar i reducerii omajului. Totui, cererea intern stimulat de expansiunea

pg. 8

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 rapid a creditului, de majorarea salariilor reale i, ntr-o anumit msur, de cretere arieratelor a nlocuit exporturile ca principal motor al creterii. 1 Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut cu 6,91 procente, in timp ce valoarea adugat brut din industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu anul 2002. De asemea serviciile au reprezentat activitatea cu cea mai mare contributie la constituire PIB, inregistrand o crestere de 5,2 %. Contributia ramurii agriculturii a revenit cu un procent pozitiv (+0,3 puncte procentuale), iar construciile au reprezentat sectorul cu cea mai pronunat cretere (7 la sut n termeni reali). Consumul final a nregistrat o cretere real de 6,9 la sut, cresterea fiind sustinuta pe de o parte de expansiunea sectorului privat, iar pe de alta parte, de revigorarea consumului guvernamental.

2009

10

Produsul intern brut al Romaniei in anul 2004

Cresterea economica s-a accelerat in anul 2004, dinamica PIB (8,3 la sut) fiind net superioar atat obiectivului iniial (5,5 la sut), cat si celui revizuit (7,3 la sut). Expansiunea economic s-a bazat n continuare pe cererea intern, ns spre deosebire de anul anterior, in care investiiile au reprezentat componenta cea mai dinamica. Contributia exportului net la rata de crestere a PIB s-a mentinut negativa, la un nivel similar celui consemnat in anul 2003 (-2,7 puncte procentuale). Deficitul bugetar consolidat s-a redus la 1,1 la sut dinPIB (2,3 la sut n 2003). Principala contribuie la formarea PIB a revenit produciei de bunuri intermediare din sectorul industriilor care s-a majorat cu 15,1 la sut (reprezentnd de peste 4 ori creterea nregistrat n 2003). De asemenea se ami poate observa ca intensificarea ritmului de crestere a producei industriale a fost sustinut a si de industria bunurilor de capital (+6,1 la suta fata de +3,4 la suta in 2003). Valoarea bruta din agricultura a fost una dintre cele mai ridicate ritmuri din ultimii 15 ani (+22,2 la suta). n aceste conditii, aportul acestui sector la dinamica PIB s-a majorat , ajungand la 2,6 puncte procentuale (fata de 0,6 puncte procentuale n 2003).

1

www.bnro.ro

pg. 9

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 In ceea ce priveste sectorul constructiilor cresterea cu 2 puncte procentuale a dinamicii valorii adaugate n anul 2004 (pn la 9 la sut) a fost susinut de segmentele cladiri nerezidentiale si constructii ingineresti.

2009

11

Produsul intern brut al Romaniei in anul 2005

PIB s-a majorat n anul 2005 cu 4,1 la sut, dinamica sa real cunoscnd o reducere mai redusa cu aproximativ 50% fata de nivelul anului precedent. Aceasta evolutia a fost generata de diminuarea vitezei de cres tere a cererii interne, de prezenta ofertelor surprinzaroare, precum i de majorarea contribuiei negative a exporturilor nete. In comparatie cu anul 2004, tiparul de ascensiune economica s-a modificat, formarea bruta de capital fix fiind se pare a fi componenta cea mai dinamica (+13 la sut) a cererii agregate, dar in schimb, ritmul anual de crestere a consumului final sa atenuat, componenta sa privat ncetinindu-i dinamica cu aproape 4 puncte procentuale (pn la 9 la sut). Daca ar fi sa facem o referire asupra agriculturii nu putem observa decat ca valoarea adaugata bruta a acestui sector a scazut cu 13,9%. O diminuare se observa si in sectoral industrial ritmul real al valorii ada ugate brute scazand de la 6,5 la suta la 2,5 la suta, ritm ce afost infuent at si de fost descendenta cresterii exporturilor.

12

Produsul in tern brut al Romaniei in anul 2006

Anul 2006, a marcat al saselea lea an consecutiv de expansiune economica, Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, in conditiile in care in anul 2005 cresterea PIB-ului a fost ceva de circa +4,1%. Si de aceasta data serviciile si industria reprezinta principalele motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB in anul 2006. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza contributia la form area PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor. La cresterea PIB in 2006 contributia principala au avut-o serviciile cu aproximativ 47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%. Comparativ cu anul 2005 dinamica

pg. 10

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 inregistrata de industrie si constructii se prezinta astfel, in 2006 constributia industriei la cresterea PIB (+1,7%) a fost de aprox imativ 3 ori mai mare decat cu un an in urma (+0,6%), in timp ce si in cazul constructiilor contributia la cresterea economica a fost semnificativa ( de la +0,6% in 2005 la +1,2% in 2006). Consumul final s-a bucurat de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006). n anul 2006, comparativ cu anul precedent, producia industrial a fost mai mare cu 7,1%. Exporturile de bunuri au depasit 25,8 mld euro in 2006, marcand o urcare cu 16,2 procente fata de 2005.

2009

13

Produsul intern brut al Romaniei in anul 2007

Cresterea PIB din Romania in acest an s-a speculat a fi de 6.3-6.5% in comditiile in care sectorul industrial a inregistrat in luna mai a anului 2007 fata de luna precedenta, o crestere cu 15,5% crestere datorata majorarii productiei in toate sectoarele industriale: +10,5% in industria extractiva, +16,8% in industria prelucratoare si +2,5% in energie electrica si termica,gaze si apa. Productia in industria bunurilor de capital a crescut cu 18,7%, cea in industria bunurilor de uz curent cu 17%, cea in industria bunurilor intermediare cu 16,6% . Sectorul constructiilor a inregistrat deasemenea o crestere cu 27,5%. In plus, la nivelul perioadei ianuarie-mai, valoarea lucrarilor de constructii s-a majorat cu 31,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006. Exporturile realizate n primele 5 luni ale anului curent s-au estimat la o cifra de aproximativ 11,7 mld euro, iar importurile au fost de 19,3 mld euro. Comparativ cu perioada similara din anul precedent, exporturile au crescut cu 6,9% la valori exprimate in lei (+12,7% in euro), iar importurile au crescut cu 22,0% la valori exprimate in lei (+28,6% in euro). In aceste conditii deficitul comercial s-a adancit n perioada pana la -7,6.mld euro, cu 2,9 mld euro (+76%) mai mult decat in perioada corespunzatoare din anul 2006. Ponderea agriculturii a scazut la 6,6 %. Criteriul deficitului bugetar, si anume meninerea acestuia sub plafonul de 3 % din PIB, este respectat detara noastra inca din anul 2001. Cu toate acestea, in anul 2007 acesta masurat conform standardelor europene a cunoscut o cresterepana la 2,5 % din PIB, fata de 2,2 % din PIB in 2006.

pg. 11

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

14

Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2008

Produsul intern brut a crescut cu 8,2% n primul trimestru al acestui an fa de anul precedent. La constituirea PIB din aceasta perioada au fost reprezentative urmatoarele procente: 4% deci aproximativ jumtate din crestere a fost reprezentata de servicii, urmate de ponderea constructiilor 1,7%, apoi cea a

industriei de circa 1,5% si cea a

impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura

neinfluentand evolutia PIB in aceasrta prima parte a anului. Se pare ca pricipalul factor in cresterea economica intr-un astfel de ritm este constituit de investitiile directe din ultimii doi ani ( i ntervalul de timp in care acestea se dezvolta semnificativ fiind de unul, maxim doi ani). Aceste investitii au crescut cu 35% fata de peripada anului anterior , iar in 2007 au crescut cu 30% mai mult decat in 2006. Din datele Institului National de Statistica am remarcat in primul rand sectorul serviciilor , care a contribuit cu 48,8% la ascendenata PIB (avand o pondere de 52,3% din PIB), in timp ce industria si constructiile au contribuit cu 39% la cresterea PIB, pe fondul inregistrarii unei cresteri a industriei de 5,4% la o pondere 26,7% din PIB, constructiile sporind cu 32,4% si avand o pondere de 6,2% din PIB. Se observa o crestere solida, neasteptata chiar de catre o bun parte a functionarii tot mai corecte a economiei, dar si a

analistilor, fiind o expresie

investitiilor directe din ultima perioada.

ANALIZA DINTRE ANII 1990-2008

pg. 12

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 Produsul intern brut al Romaniei in perioada 1990-2008 poate fi analizat din doua directii. Din punctul de vedere al valorii sale nominale se poate observa in decursul intregii perioade o crestere semnificativa, de la 857,9 miliarde ROL ( aproximativ 0,09 miliarde RON), pana la 438,6 miliarde RON, de aproape 5000 de ori mai mare in 1990 decat in 2008. Acest lucru nu este foarte elocvent, avand in vedere dinamica puterii de cumparare a banilor, dinamica ratei inflatiei,evolutia indicatorilor macroeconomici ce actioneaza asupra PIB sau asupra valorii monedei nationale. Daca analizam produsul intern brut in functie de valoarea sa reala, se poate observa faptul ca evolutia sa a cunoscut atat perioade de crestere, cat si de descrestere. PIB-ul real evidentiaza cel mai bine cresterea/descresterea economica a tarii intr-o anumita perioada. PIB-ul real a evoluat in functie de starea regasita in economie in descursul unui an, atingand cea mai mica valoare in 1992 (o descrestere de 8,8%) si cea mai mare valoare in 2006 (o crestere de 7,9%). Perioada 1990 1993, respectiv 1997-1999 a fost marcata de o stare de recesiune, descrestere economica, in timp ce perioada 1994 -1996, respectiv 20002008 a cunoscut o perioada de crestere economica, o stare pozitiva a economiei.

2009

1.

Formarea Produsului Intern Brutlungul acestei perioade ne-a fost permis sa

Analizand evolutia PIB de-a

observam ca anul 2003 a reprezentat ce de-al patrulea an consecutiv de crestere economica, cu o dinamica(4,9 la suta in termeni reali) care s -a mentinut la un nivel similar cu cel din anul anterior. Valoarea s-a ridicat la 1 890 778,3 miliarde lei permitand majorarea PIB pe locuitor la 2316 euro( +4,3 la suta fata de nivelul din 2002). Din punctul de vedere al valorii absolute anuale, sectorul industriilor ocupa un rol important in formarea PIB. Intervalul valoric in care se situeaza sectorul serviciilor la formarea PIB variaza de la 24% la 40,5%, atingand valoarea maxima in anul 1990, iar valoarea minima in anul 1999. Se poate observa o descrestere a ponderii industriei in PIB in decursul anilor 1990,1991, 1993, 1995, 1997 2001. Incepand cu anul 2000, industria a fost intr-o continua scadere, singurul an in care sau mai resimtit unele evolutii crescatoare a fost anul 2003, cat a atins valoarea de

pg. 13

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 28,3%. Din cate se poate observa, rolul industriei in formarea produsului intern brut scade considerabil in decursul anilor, pierzand locul intai in defavoarea sectorului destinat serviciilor. Sectorul destinat constructiilor detine o pondere relativ mica in formarea produsului intern brut, variind intre 4,4% (in anul 1991) si 6,6% (in anul 1995). Constructiile devin tot mai bine reprezentate in sectorul privat, ajungand sa ocupe locul 4 in formarea PIB, precedate de servicii, industrie si agricultura. Incepand cu anul 1990, se poate observa o evolutie crescatoare marcata si de unele perioade de stagnare sau descrestere pe termen scurt a ponderii constructiilor in PIB pana la atingerea punctului maxim de 6,6%. Aceasta perioada este urmata de descresterea constructiilor la formarea PIB, ce a durat pana in anul 2000, cand a atins nivelul de 4,9%. Urmeaza o crestere relativ lenta a importantei constructiilor, ce a durat din anul 2001 pana in prezent. Agricultura si silvicultura formeaza o ramura important in economie, ramura aparuta inca din cele mai indepartate vremuri, pastrand un loc important in economie in ciuda tuturor schimbarilor pe care aceasta le-a suferit. Anul 1990 este un an de varf in agricultura, ajutand in proportie de 21,8% la formarea PIB. Acest an a fost urmat de o descrestere scurta a rolului acesteia in decursul anului 1991, recuperandu-si pozitia ulterior si atingand nivelul de 21% in anul 1993. Ulterior acestui an, agricultura incepe sa piarda din pozitia pe care o detine, iar rolul ei in constituirea produsului intern brut este intr-o continua scadere pana in anul 2000, cand atinge nivelul de 11,1%. Anul 2001 este marcat de o crestere a agriculturii cu 2 puncte procentuale la formare PIB, fiind urmat de o scadere usoara ce a durat un an. In anul 2003 se poate observa o crestere a agriculturii in PIB, ce a mai suferit mici fluctuatii pana in prezent, plecand de la o valoare de 11% in 2000, si scazand ulterior sub 10%. Sectorul serviciilor ajunge sa ocupe locul industriilor, si sa ajunga pe primul loc ca si rol in formarea PIB, lucru datorat in special si ponderii sectorului privat in aceasta ramura, ce s-a dezvoltat din ce in ce mai mult. Daca in anul 1990, el ocupa doar 23% din PIB, acesta ajunge sa ocupe in anul 2003 44,6% din PIB. Anul 1993 a fost marcat de o scadere a rolului serviciilor, revenind la evolutia crescatoare in anul urmator. Daca in anul 1997 s-a putut observa o usoara scadere a sectorului destinat serviciilor, anul 1998 fiind marcat de o crestere masiva a rolului acestuia in

2009

pg. 14

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 formarea PIB, crescand de la 29% la 43%, crestere ce i-a conferit primul loc in randul sectoarelor ce formeaza produsul intern brut. Perioada de timp 2000-2003 a fost marcat de o scadere usoara a procentului serviciilor in PIB, fiind urmata de o crestere in perioada urmatoare, ajungand in anul 2006 la aproximativ 50%. La sfritul anilor '80, n Romania sectorul privat detinea un procent de numai 12,8% din produsul intern brut. La inceputul anilor 90 a inceput procesul de privatizare, ce s-a dovedit a fi complex si dificil. In anul 1996, sectorul privat devine majoritar la realizarea produsului intern brut, avand o proportie de 55%. O caracteristica a acestei perioade este reprezentata de faptul ca volumul investitiilor straine directe a fost foar te mic, nivelul acestora in intervalul 1991-1996 atingant o suma de doar 1 miliard de euro(aproximativ 93% din fluxul net al anului 1997) . n perioada 1993 1996, s-a observat o dinamica pozitiva a productiei si o scadere a inflatiei, concomitent cu cresterea datoriei externe si dificultatea finantarii deficitului tarii. Intre anii 1997-2000 se observa o evolutie mai lenta a sectorului privat in PIB, insa o ascensiune a transferurilor de capital din sectorul de stat in cel privat. Se poate observa ca, in anul 2000, ponderea sectorului privat in PIB era cu aproximativ 10 procente mai mare decat cea din anul 1996, iar in ceeea ce priveste ponderea capitalului privat, acesta a crescut intr-un interval de numai aproximativ 8% la aproape 42%. Dupa anul 2000 nu se mai observa evolutii spectaculoase de al un an la altul ale sectorului privat n produsul intern brut. In ceea ce priveste capitalul privat, evoluia cunoaste o perioada de ascensiune in fiecare an, ajungnd la peste 77% din PIB la sfritul anului 2006, ca rezultat al nivelului ridicat al investiiilor strine. Privind ramurile de activitate ale sectorului privat, putem mentiona ca in domeniul agriculturii s-a produs o evolutie spectaculoasa, in industrie, sectorul industriilor a suferit modificari modeste drept urmare a procesului de privatizare, sectorul constructiilor a cunoscut o evolutie semnificativa, iar sectorul serviciilor a fost marcat de o crestere semnificativa, ajungand sa devina majoritar in crearea PIB. trei ani de la

2009

pg. 15

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008

2009

2. Utilizare Produsului Intern BrutProdusul Intern Brut este utilizat cu precadere in formarea bruta a capitalului fix, in variatia stocului material, in consumul final si in exportul net. Consumul final reprezinta cea mai importanta categorie prezenta in utilizarea PIB, fiind format din: consumul populatiei, consumul administratiei publice si consumul administratiei private. Formarea bruta a capitalului fix variaza destul de mult de la un an la altul, in sensul cresterii sau descresterii procentului sau. Anii 1990,199 1, 1993, 1997, 1998, 1999 au fost marcati de o scadere a utilizarii produsului intern brut pentru formarea bruta a capitalului fix, ceilalti ani fiind marcati de o crestere a acestei ponderi. Valoarea maxima a fost inregistrata in anul 1996, adica 23%, iar valoarea minima in anul 1991, atingand 14,4%. Produsul Intern Brut este utilizat intr-o proportie mica pentru variatia stocurilor materiale, ajungand inclusiv la valori negative. Valoarea maxima a fost intalnita in anul 1991 (13,6%), iar cea minima a fost negativa (-1,6%). Perioada cuprinsa intre anii 1991-1999 a fost marcata de descresterea continua a variatiei stocului material, urmata de o crestere usoara ce se intrepatrunde cu perioade de scadere. Per total, utilizarea PIB pentru consumul final a crescut pana in 1998, cand a atins valoarea de 90,8%, urmand o evolutie lenta, in sensul cresterii sau scaderii ponderii sale. Consumul final (cererea de consum) s-a bucurat de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006), insa prognozele pentru anii urmatori indica o rata de crestere mai lenta, presupunand o reducere treptata de la 7,1% in 2007 pana la 5,7% in 2010. Dupa ce in 2006, cheltuiala pentru consumul final al populatiei a inregistrat o crestere record de peste 10 la suta, pentru 2007 estimarile privesc o relaxare a cresterii acestor cheltuieli la 8,2% pentru ca in 2 010 sa ajunga la o rata de 6,5% . Consumul populatiei creste tot pana in anul 1998, ajungand la valoarea de 83,2%, in timp ce valoarea minima a fost inregistrata in 1991 (60,1%).

pg. 16

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 Consumul administratiei publice nu are o evolutie exacta, fiind marcat atat de perioade de crestere, cat si de descrestere, valoarea minima fiind de 5,7% in 1999, iar cea maxima de 15,1%, inregistrata in anul 1991. Este de mentionat faptul ca partea din PIB alocata pentru administratiile publice a scazut considerabil incepand cu 1998, in comparatie cu inceputul anilor `90. Exportul net a cunoscut valori negative inca din anii `90, osciland intre ( 9,4;-2,1). Cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 1994 si a avut o valoare de 2,1%, relativ mare fata de celelalte intervale de timp analizate.

2009

ConcluziiCa o conluzie, putem afirma faptul ca evolutia Produsului Intern Brut este destul de greu de analizat avand in vedere schimbarile dese ce se produc asupra factorilor ce influenteaza marimea acestuia si asupra sectoarelor economiei ce duc la formarea acestui indicator macroeconomic. Avand in vedere faptul ca in unele

pg. 17

Macroeconomie Analiza PIB a Romniei ntre 1990-2008 domenii se produc cresteri economice iar in altele descresteri, nu putem gasi o concluzie comuna tuturor sectoarelor implicate in aceasta analiza, alta decat cea relevata de Produsul Intern Brut si de evolutia acestuia in decursul anilor. Pe baza acestei analize, s-a putut observa ca Produsul Intern Brut a oscilat de-a lungul anilor, evidentiind uneori o stare pozitiva a economiei, alteori caracterizand o stare de recesiune sau stagnare. Dupa anul 1989 evolutia economiei romanesti a fost dominata de un declin continuu, iar un element de subiectivism care adeterminat in mod cert evolutia economiei romanesti este constituit de mediul economic. Acesta din urma putand determina si stimula aparitii de pierderi ata la nivel microeconomic act si la nivel macroeconomic. O serie de analisti au constat ca indicatorii noului sistem economic sunt necorespunzatori ca nivel si dinamica. Astfel, economia reala cu o oarecare inviorare intre anii 1994 si 1995 avut un regres continuu, fenomen insotit si de o rata a inflatiei ce si-a ayins varfurile in anii 1993 si 1997. Iar declinul productivitatii muncii in industrie si constructii s-a reflectat in diminuarea produsului intern brut.

2009

Bibliografiewww.bnro.ro www.cnp.ro www.inf.org www.infoeuropa.ro

pg. 18