GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL TECUCI

PROIECT PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI

DE COMPETENŢE PROFESIONALE

NIVELUL 3

Calificarea: Tehnician in Turism

Tema proiectului: Analiza potenţialului turistic in zona Maramureşului

Profesor coordonator : Elev:

Nazare Ofelia Ciochină Marcela

-2011-

Analiza potenţialului turistic in zona

Maramureşului

Cuprins

Capitolul I

Argument.......................................................................................................................pag.

Capitolul II

Localizarea şi caracterizarea judeţului Maramureş.....................................................pag.

Capitolul III

Prezentarea generală a potenţialului turistic al zonei Maramureş

Resurse naturale..............................................................................................pag.

Resurse antropice............................................................................................pag.

Capitolul IV

Valorificarea potenţialului turistic al zonei Maramureş

Atracţii turistice - datini şi tradiţii maramureşene.......................................................pag.

Capitolul V

Analiza SWOT privind valorificarea potenţialului turistic maramureşean.................pag.

Concluzii şi propuneri................................................................................................pag.

Bibliografie

Anexe

Capitolul I

Argument

Întreaga regiune a Maramureşului este un “muzeu deschis”, cunoscută pentru stilul de

viaţă neschimbat şi pentru satele şi bisericile din lemn bine păstrate.

Probabil că este una din cele mai bine cunoscute regiuni ale României – dar nu foarte mult

vizitată. Sunt multe regiuni din lume care merită să fie vizitate şi foarte des noi, europenii,

tindem să călătorim peste mări pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita oameni care

încă duc o viaţă pe care probabil că bunicii noştri o cunoşteau. Se întâmplă rar să ne gândim

că poate nu e nevoie să călătorim departe pentru a experimenta „călătoria în timp”.Aflat în

nordul României, Maramureşul este un colţ al Europei foarte puţin cunoscut. În mijlocul unui

relief deluros şi a unor văi

bogate, trăiesc oameni, iar

majoritatea încă urmează stilul

de viaţă agrar tradiţional.Viaţa

lor poate părea grea şi simplă

şi chiar este o luptă milenară

împotriva vremii, pentru a

cultiva recolte, pentru a creşte

animale, pentru a lucra din zori până în seară fără multele conforturi mecanicizate şi

electronice pe care noi le credem esenţiale.

Dar această viaţă se poate răsplăti prin simplicitatea pe care o arată fiecare zi de muncă, iar

familia şi prietenii garantează că adesea se pot găsi motive de sărbătoare. Sărbătorile

sezoniere, precum Crăciunul, Paştele sau alte sărbători locale şi nunţi, şi-au păstrat valoarea

de a rupe rutina zilnică, de a petrece mai multe zile la rând şi acest lucru se face cu plăcere.  

Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata să-şi primească

vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horină, băutura locală distilată, făcută din prune

sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi plăcerea de a socializa cu prietenii, dar

şi cu vizitatorii.

Acest fapt face din Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul cp

oamenii şi-au păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă

purtând costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa.

De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc să se întoarcă?

Răspunsul – un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni cinstiţi şi simpla civilizaţie

a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot vedea de departe. Natura, oamenii,

casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au menţinut această legătură până în prezent.

De aceea am avut numeroase motive pentru a alege ţinutul Maramureşul deoarece in această

regiune se află suficiente branduri culturale care pot aduce faimă şi o oarecare prosperitate

într-o Europă fără graniţe.

Capitolul II

Localizarea şi caracterizarea judeţului Maramureş

Judeţul Maramureş este situat in partea de nord a

ţării, este invecinat cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj,

Bistrita-Năsăud, şi Suceava iar la nord este delimitat de

frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafaţă de 6215 kmp

(2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat ca morfologie

şi complex din punct de vedere geologic.

Zonă montană aparţinand Carpaţilor Orientali

reprezintă 43% - zona de dealuri, podişuri şi piemonturi

30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci şi terase - 27% din suprafaţa judeţului.Principalele

unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai inalţi), Maramureşului, şi lanţul vulcanic Ignis -

Gutai - Tibles.

Datorită bogăţiilor solului şi subsolului, in judeţul Maramureş, s-a dezvoltat o intensă 

activitate economico-socială  care constituie in acelasi timp sursa  pentru poluarea extinsă a

tuturor factorilor de mediu. Cu o populaţie de peste 540 mii locuitori şi  un grad de urbanizare

de 53%, judeţul Maramureş prezintă un relief variat incluzind  in proporţii aproximativ egale

zone montane dealuri şi depresiuni cu lunci şi terase.

Dezvoltind masiv  după anii 70, vechi preocupari ale populaţiei judeţului extracţia şi

prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasă şi extragerea şi prelucrarea masei

lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea condiţiilor necesare de protecţie a mediului

astfel incit la ora actuală, cu excepţia instalaţiilor de epurare a apelor uzate, instalaţiile şi

echipamentele destinate protecţiei factorilor de mediu sunt depaşite ca şi capacitate şi uzate

fizic şi moral. Activităţile industriale localizate  in zone bine delimitate uneori foarte aproape

sau chiar in aglomerări umane au condus ca şi in cazul zonei Baia Mare la apariţia unor surse

intense de poluare a mediului cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei.    

Capitolul III

Prezentarea generală a potenţialului turistic al zonei Maramureş

1) Resurse naturale:

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o

diversitate deosebită.Zona montana aparţinand Carpaţilor Orientali reprezintă 43% - zona de

dealuri, podişuri şi piemonturi 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci şi terase - 27% din

suprafaţa judeţului. Principalele unitaţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai inalţi),

Maramureşului, şi lanţul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.

Munţii Maramureşului: Nu se remarcă

prin altitudine( au cu puţin sub 2000 m) ci prin

varietate şi sălbăticiune, prin intinsele paduri.

Pană in anumite locuri se poate ajunge cu masina

mică, apoi cu bicicleta, caruţa, dar mai departe

numai pe jos. Atracţia cea mai mare o reprezintă

trenuleţul cu locomotiva cu aburi (" mocaniţa ") ,

pe linie ferată cu ecartament ingust, care

porneşte din localitatea Viseu de Sus şi străbate impresionantul defileu al Vaserului pe o

distanţă de cca 42 km, pană in inima munţilor. Prezintă şi un sector alpin, cu pajişti şi varfuri

stancoase, unde există numeroase puncte de belvedere. Sălbăticiunea văilor şi posibilitatea de

aventură sunt punctele forte ale acestora. Traseele montane nu sunt marcate. Mulţimea

izvoarelor minerale situate in cadrul unor peisaje montane veritabile te fac să apreciezi viata

la adevarata ei valoare.

Munţii Gutai – Ignis: Reprezentative sunt  " Creasta Cocosului " – rezervaţie

geologică şi ‘Cei trei apostoli'. Culmea principală are  in intregime atributele unui punct de

belvedere atat spre Ţara Maramureşului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat şi spre

estul, nordul şi vestul Romaniei pană la distanţe foarte mari. La baza abruptului, spre nord,

există două rezervaţii botanice. Munţii Gutai-Ignis sunt accesibili in toate direcţiile ; au trasee

cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere şi atractii turistice : cascade

( Sipot şi Covatari in bazinul raului Sapanta, cascada  Strungi), formaţiuni geologice inedite ,

rezervaţii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea maximă o ating in Vf. Gutaiul Mare

( 1443 m ), situat in partea sud-estică a munţilor. In zonele Mogosa şi Izvoare există partii de

ski cu teleski.

Munţii Rodnei: Cea mai mare parte a munţilor este formată din roci metamorfice

(şisturi cristaline ) rezultand forme de relief masive, văi adanci şi inguste sub formă de defilee

şi o creastă orientată est-vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumeţii, usor accesibil,

cu numeroase puncte de belvedere. Prezenţa rocilor sedimentare, in special a calcarelor, a

determinat existenta a numeroase peşteri ( Izvorul Tausoare, Izvorul Izei,etc.) iar in sectorul

de izvoare a raului Iza    ( rau important al Ţării Marmureşului) un izbuc şi un ponor

Accesibilitatea acestora este foarte bună, din toate direcţiile cu deosebire dinspre nord, din

localităţile Borsa şi Moisei. Pe langă cele prezentate există o multitudine de alte atracţii

turistice : rezervaţii naturale (geologice, faunistice, floristice, peisagistice), cascade (Cascada

Cailor), cursuri subterane( raul Iza ), elemente de flora si fauna (capre negre, marmota, ursul

brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc.) . Traseele montane sunt accesibile si iarna, oferind

peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-estica, in zona Borsa –Complex exista o

partie de ski cu telescun si teleski, o trambulina de sarituri cu schiurile( cea  mai inalta

trambulina naturala din    Europa ). Perioada medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.

Clima este temperat continentala, iar precipitatiile sunt destul de bogate.Reteaua

hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.

Vegetatia si fauna este caracterizata printr-o mare varietate de specii in functie de

altitudine, unele avand caracter endemic opaitul muntilor Rodnei, cochlearia pyrenaica

varietatea borzeana, melampyrum saxosum si campanula ciblesi.

Speciile de animale sunt bine reprezentate, având o mare varietate în functie de

altitudine: in zona alpinã de capra neagrã, marmota, acvila de stâncã, în jnepenis de cocsul de

mesteacãn, iar în pãdurile de conifere de râs, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si

altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alãturi de pãstrãv si lipan, trãieste

cea mai valoroasã specie de salmonid, lostrita. In judet se gaseste un numar relativ mare de

pastravarii. Aici se pot aminti localitatile: Firiza, Blidari, Sapanta, etc.

In bogatia de atractii turistice a Tarii Maramuresului se afla si cel putin 6 cascade cu

adevarat spectaculoase. Trei dintre acestea se afla in Muntii Ignis ( Sipot, Covatari, Strungi )

una in Muntii Maramuresului si una in Muntii Rodnei.

Creasta Cocosului: Reprezinta o structura geologica inedita situata in Muntii Gutai.

Este o lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, cu statut de rezervatie naturala.

Numele este rezultatul aspectului sau, in special dinspre valea Marei. Este formata din roci

vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate de agentii hidro-

atmosferici . Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului. Accesul este posibil

dinspre Pasul Pintea Viteazul, situat la o distanta mica, pe soseaua DN 18, care face legatura

dintre Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Poate fi admirata de la distante foarte mari dinspre

Tara Maramuresului, pentru  care este un veritabil punct de belvedere. Configuratia acestei

formatiuni geologice permite si practicarea alpinismului.

Lacurile sarate:

Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: Cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrila si

Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania(de acest tip). Acestea

impresioneaza atat sub aspect  peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma

factorului istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea, se

pare ca aici, in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din lume

(1492).

Lacul sarat de la Costiui: Pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural relaxant, se

afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramures. Salinele aveau

dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din ultimele 300 ani in

sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata prin prabusirea mai

multor saline. In imediata apropiere  se afla baile sarate Costiu, cu efecte tamaduitoare

remarcabile.

Defileul si “mocanita” de pe raul Vaser: Defileul Vaserului, cu aspectul unui

canion, este situat in sectorul estic al Muntilor Maramuresului, pe care raul Vaser il strabate

pe o distanta de cca 42 km. In perioada 1924-1932 prin acest defileu a fost construita o cale

ferata cu ecartament ingust (0,76 m), pe unde vagoanele incarcate cu lemne erau si sunt si in

prezent tractate de locomotiv e cu abur. Defileul are peretii abrupti, este puternic impadurit,

cu numeroase izvoare minerale. Turistii pot parcurge intregul defileu in vagoane destinate

acestui scop. Trenuletul cu abur ( " mocanita " ) pleaca zilnic din localitatea Viseul de Sus,

atingand punctele Novat, Faina si chiar Macarlau. De pe acest traseu se pot face drumetii pe

muntii din jur, unde exista numeroase puncte de belvedere . Se remarca V f. Toroiaga (1930)

cu panorama deosebita spre Muntii Rodnei, Depresiunea Maramuresului si celelalte sectoare

ale Muntilor Maramuresului. Atractivitatea acestuia rezulta din faptul ca in prezent in

Romania se pastreaza doar cateva asemenea trenulete. Traseul este reconfortant cu efecte

tamaduitoare pentru cei prinsi de stresul cotidian.

2) Resurse antropice:

Biserici din lemn:   In Tara Maramuresului exista peste 50 de biserici din lemn, unele

incluse de UNESCO in patrimoniul universal. Cea mai veche este Biserica Balcului din Ieud

( Biserica din Deal ), construita in anul 1364. Cea mai inalta este biserica Manastirii Sapanta

–Peri, care se pare ca este cea mai inalta din lume.(75 m) .

Barsana: Reprezinta un complex monahal

remarcabil prin faptul ca aici este concentrata

arta cioplitului in lemn din Tara

Maramuresului. Manastirea cuprinde mai

multe constructii, toate realizate cu mult gust,

sub  indrumarea staretei Filofteia Oltean. Este

localizata in comuna Barsana, pe drumul

judetean DJ. 186, la iesirea spre comuna

Stramtura, pe malul drept al raului Iza.

     Constructiile sunt realizate in ultimii  ani, dar continua traditia unei manastiri foarte vechi,

mentionata documentar inca din sec. al XIV-lea.

    Biserica manastirii intra in topul celor mai inalte constuctii de acest tip din Europa, fiind un

exceptional punct de belvedere .

In present acest lacas de cult este vizitat de foarte multi turisti din toate colturile lumii.

Cimitirul “Vesel” – Sapanta

  Creatie a mesterului popular Stan Ioan Patras, Cimitirul "

Vesel " este localizat in zona centrala a comunei Sapanta , la

distanta mica de DN 19. Incepand cu anul 1934, mesterul a

pus cate un epitaf pe crucile mormintelor,  un scurt poem scris

la persoana intai, usor ironic, dand astfel un nou sens mortii.

Se pare ca obiceiul de a ironiza moartea este de origine

dacica . Pe fiecare cruce este o reprezentare realizata in culorii

vii,   care istoriseste viata raposatului si chiar cauza mortii.

Creatorul acestui cimitir a avut umorul de a-si compune

propriul epitaf si a ciopli si picta crucea care marcheaza acum

mormantul sau. In prezent, crucile sunt realizate de urmasii mesterului Stan Ioan Patras .

Muzeul "Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei"-Sighet

Este o cladire mare, cu mai multe corpuri, construita in perioada 1896-1899 de catre Imperiul

Austro-ungar. Dupa Cel de-al Doilea Razboi

Mondial, noua putere comunista a ales aceasta

inchisoare ca loc de detentie pentru elita

intelectualitatii romanesti deoarece era situata in

imediata apropiere a granitei dintre Romania si fosta

URSS. De asemenea, regiunea este strabatuta de o

cale ferata cu ecartament larg ( specifica doar fostei

URSS ) care intra in Romania prin localitatea

Campulung la Tisa si dupa cca 50 km iesea din nou in fosta URSS (azi Ucraina ) prin

localitatea Valea Viseului.

Muzeul Maramuresului – Sighetu Marmatiei: Desi este localizat intr-un oras cu

doar 45.000 locuitori, Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei concentreaza valori

inestimabile de pe un spatiu mult mai larg, cunoscut sub numele de Tara Maramuresului.

Muzeul a cunoscut diferite etape de evolutie, dar cea mai reprezentativa este perioada

ultimelor trei decenii, cand s-a imbogatit si diversificat, ajungand in prezent la cateva sectii si

numeroase alte obiective dispersate in intregul

cuprins al Tarii Maramuresului. Expozitia de

baza (etnografie) este organizata intr-o

conceptie de expunere moderna, colectiile

etnografice fiind structurate pe categorii ale

culturii si artei populare, ocupatii, industrie

casnica, textile, mobilier taranesc, elemente de

arhitectura populara, textile si tesaturi, port popular, ceramica si obiceiuri.

Sectia etnografica de pe str. Bogdan Voda nr.1 expune unelte si instalatii legate de

principalele mestesuguri traditionale (unelte agricole, unelte legate de arta tesutului, cergi,

icoane, masti, ceramica, elemente de arhitectura).

Sectia etnografica in aer liber , numita si Muzeul Satului m aramuresean este situata pe

Dealul  Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18. In

jurul bisericii din lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic

maramuresean. Gospodariile acestuia  ii permit vizitatorului  sa sesizeze adevarata esenta a

arhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa  cum a fost aceasta structurata de-a lungul

secolelor

Sectia de istorie este situata in centrul orasului la sediul central al m uzeului, Piata Libertatii

nr.15. Functioneaza si cu expozitii speciale cu caracter temporar, pe teme de I storia

Maramuresului. Detine una dintre cele mai mari colectii din epoca bronzului.

Sectia de stiintele naturii , situata in aceeasi cladire cu cea de istorie, are o expozitie

permanenta cuprinzand exponate din flora si fauna Tarii Maramuresului.

Alte alemente de atractivitate ale Muzeului Maramuresului din Sighetu Marmatiei sunt :

- Casa Ioan Mihaly de Apsa ,str.Ioan Mihaly de Apsa nr.17 Sighetu Marmatiei

- Casa muzeu Vasile Kazar din localitatea Vadu Izei

- Muzeul scolar din localitatea Barsana

- Casa-muzeu din localitatea Ieud

- Casa-muzeu Ilie Lazar din localitatea Giulesti

- Casa-muzeu Stan Ioan Patras din localitatea Sapanta

- Colectia muzeala de la Viseu de Sus

Muzeul etnografic al Familiei Ples:

Situat in localitatea Ieud, asezare plina de

atractii turistice de efect, muzeul

particular al Familiei Ples reprezinta o

gospodarie autentica ce concentreaza

valori etnografice din intregul sat.

Multimea si varietatea exponatelor te fac

sa ai foarte multe intrebari despre ceea ce

a insemnat viata rurala in Tara

Maramuresului. Muzeul este situat in

apropierea celei mai vechi biserici de lemn din Romania, adica Biserica din Deal (Biserica

Balcului), construita in anul 1364.

Capitolul IV

Atracţii turistice - datini şi tradiţii maramureşene

Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice,

concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri

literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a

anului.

IANUARIE 

Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si

obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de

uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta

zi;

- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul

comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia

crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna – Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea

Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;

- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal

taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca

impreuna si pentru a se cunoaste mai bine

- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus,

Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc

Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;

– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa

coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;

FEBRUARIE 

- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una

dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai

curajosi schiori din tara

- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in

satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind

inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani,

pana la Sfintele Pasti;

MARTIE 

- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii

de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara,

pe la inceputul secolului trecut

Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se

aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;

APRILIE 

-Obiceiuri de Florii: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita;

ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din

Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);

- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se

cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt

obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri

pre crestine;

- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este

sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa

ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!

- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de

Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!

- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii,

biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se

imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;

MAI 

– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a

primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,

protapul folosit pentru a prinde vitele la plug

- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica

populara,obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului

- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile

de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;

– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti:  In

frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de

copii din toate zonele Maramuresului

- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;

– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in

mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori.

Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;

– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale

ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din

zona;

– ”Armonii de primavara” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor,

coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor

IUNIE

- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul

de pe Valea Cosaului

- Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu

gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un

concurs de batut doba;

- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din

Zona Chioarului, parada portului popular

- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat

in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste

calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura

generala

- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si

impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca

Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul

de-manifestari:

-serbare-campeneasca“Sanzienele“ – Baita de sub Codru

-festivalul-folcloric“Cununa de Sanziene“– Tautii Magheraus;

-festival-folcloric interjudetean“Nopti de Sanziene“ – Borsa;

- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;

- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari

culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;

– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din

Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de

mare joc in sat

- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului

Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la

frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;

IULIE

- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena

obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si

joc ca la nuntile traditionale adevarate

- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face

cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma

unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;

- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu

un festival al berii

- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie

credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;

- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori

orasul

AUGUST

- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber,

intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii

– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie

germana in colaborare cu Forul Democrat German

- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in

retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea

castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca

- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre

manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;

- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si

agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se

mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;

- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din

Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat

imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina

- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor

autentic si serbari campenesti

- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se

aud pana in satele invecinate

SEPTEMBRIE

- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si

flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale ,

“pancove” (gogosi ) si horinca

- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul

Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de

lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de

sticla si picturi datand din secolele 15-16;

- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju

de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi

”doamna-mare

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta

Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele

celui mai cunoscut ”primas” din zona

– ”Toamna Chioreana”,  Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate,

sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;

- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg

valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare

isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile

OCTOMBRIE

- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in

societate

- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie

si lansari de carte;

– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri,

imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de

premii

- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti

(monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn

din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura

biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente

restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;

- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati

participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret

Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei

NOIEMBRIE

- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis,

Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile

maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta

constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile

care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot

hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;

- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului

Dumitru Dobrican care este si mare gazda

- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara

inaintea Postului Craciunului

-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana

(monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai

spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost

stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;

- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice

pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu

mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

DECEMBRIE

- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;

- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka,

victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;

- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul

Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului

Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de

zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de

atractie pentru orice vizitator;

- Festival folk ”Decembra” – Cavnic:

- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de

Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de

Craciun in rasunetul cald al colindelor;

- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii

dedicate culturii Tarii Chioarului

- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici

o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni

din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat;

Capitolul V

Analiza SWOT privind valorificarea potenţialului turistic maramureşean

Turismul rural a cunoscut un ritm de dezvoltare mai ridicat in Europa decat turismul in general, fiind de asemenea una dintre cele mai institutionalizate forme de turism, reprezentata la nivel national si european de o multitudine de asociatii profesionale si ONG-uri.  

Ultimele tendinte in petrecerea timpului liber accentueaza ideea de intoarcere la natura, la traditional, la lipsa de sofisticare, ceea ce constituie o premisa importanta in dezvoltarea turismului rural in Romania, in special in zone cu potential atat de ridicat precum Maramuresul. 

Trebuie notat faptul ca, teoretic, orice asezare rurala are de ofertat cel putin un obiectiv turistic, fie ca este vorba despre obiceiuri si traditii, mancare traditionala, activitati traditionale, asezaminte de cult, monumente arhitectonice, proximitatea de arii naturale protejate. In vederea unei valorificari adecvate este insa nevoie de o identificare corecta a unui “brand” original de zona si de promovarea acestuia catre un segment bine determinat de populatie, cu perspective reale de  sporire a numarului de turisti in zona. Conditia esentiala este sa fie vorba despre o marca originala, sa se incadreze in tendintele referitoare la turismul rural si sa se sprijine pe o logistica dezvoltata omogen si eficient, pentru o regiune mai intinsa, nu strict pentru zona respectiva, in spiritul unei dezvoltari durabile a unei intregi arii geografice. 

Turismul romanesc are nevoie de modernizare, relansare, sprijin legislativ dar si initiativa privata pentru a iesi cu adevarat din anonimat. Turismul in Maramures are cateva caracteristici ce il deosebesc de restul tipurilor de turism rural din Romania si anume:

- concentrarea impresionanta de obiective turistice

-pastrarea nealterata a unor traditii si obiceiuri, in special legate de Sarbatorile de Iarna

-peisajul variat si extrem de pitoresc

-posibilitatea practicarii turismului tot timpul anului, nu doar in regim sezonier

Din perspectiva unei analize SWOT pot fi identificate: punctele tari ale zonei, respectiv punctele slabe, oportunitatile dar si amenintarile, intr-un complex analitic care sa includa: bogatiile si resursele naturale, potentialul uman, originalitatea ofertei turistice, cadrul legislativ, infrastructura rutiera, capacitatea de cazare, adaptabilitatea la modificarea in gusturile consumatorilor de turism rural, etc. Sinteza permite identificarea zonelor cu mai mare potential turistic si analiza obiectiva a perspectivelor de dezvoltare in alte zone. In plus,

inventarierea resurselor materiale de care dispune zona (atat prin finantare privata cat si publica/internationala) si a cadrului antreprenorial, pot constitui elemente esentiale in “desenarea” unei strategii omogene, pe termen mediu si lung din partea Ministerului Turismului si Dezvoltarii Regionale in directia promovarii, pe de o parte, a turismului rural in Maramures si, pe de alta parte, a sprijinirii initiativei locale (de la facilitatea accesului mai facil la finantari nerambursabile si pana la transfer de know-how, bune practici si formare profesionala).

Nu trebuie uitate insa si amenintarile induse de modificarea profilului economic al unei zone,

precum si de temerea ca oferta relativ rigida poate sa nu se mai preteze preferintelor si

gusturilor consumatorilor, modificarea obiceiurilor economice ale zonei poate determina in

ultima instanta inclusiv chiar diminuarea originalitatii locurilor si transformarea “brandului”

original intr-o imitatie a vechilor traditii si obiceiuri. Judetul Maramures prin amplasarea si

dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in

Transilvania de Nord si in România, detinand un potential antropic variat, de la vestigii

istorice, pana la cetati din Evul Mediu si obiective religioase (Cimitirul vesel din Sapanta).

Puncte tari (Strengths)

- existenta unor specii de flora si fauna rare

- clima favorabila practicarii turismului

peren

- existenta unei retele de cazare deja

formata, ce furnizeaza un grad relativ

ridicat de confort

- cunoasterea cel putin a unei limbi straine

de catre proprietarii de pensiuni

- mare concentrare de elemente

traditionale, de interes pentru cautatorii de

turism rural

- bogatia de obiective religioase si de

interes arhitectonic

- peisagistica variata, dominata de zone

muntoase

- multiple optiuni de petrecere a timpului

liber, chiar si intr-un cadru neformalizat, de

la turismul cultural pana la cel de aventura

Puncte Slabe (Weaknesses)

- exista inca zone nesuficient promovate

din punct de vedere turistic

- infrastructura generala insuficient

dezvoltata (in special pe Valea Izei)

- posibilitatea limitata de utilizarea a

mijloacelor moderne de comunicare si plata

(nu exista ATM-uri sau sucursale bancare)

- facilitati de cazare “prea” traditionale care

nu corespund standardelor de confort ale

turistilor

- lipsa unor pachete turistice omogene si

complexe, care sa cuprinda circuite

originale

- numar redus de puncte de informare

turistica, ceea ce nu incurajeaza turismul

individual

- cadru de promovare inadecvat sau

inexistent (marketing incipient: putine

(rafting, photo safari, etc.) panouri de informare, situri cu informatii

putine si doar in limba romana, etc.)

- lipsa traseelor alternative pentru vehicule

cu tractiune animala sau biciclisti

ingreuneaza circulatia rutiera

- accesibilitate aeriana slaba (singurul

aeroport din Baia Mare nu este integrat

retelei europene)

Oportunitati (Opportunities)

- potential ridicat pentru turismul de nisa

(turism cultural, turism de aventura)

- includerea monumentelor de pe lista

patrimoniului mondial UNESCO in

programele tour-operatorilor din Romania

sau din strainatate

- crearea unui puternic brand din numele

“Maramures”, legat atat de traditii si

obiceiuri, peisaje cat si de produse

alimentare traditionale

- desfasurarea de numeroare evenimente,

festivaluri si alte manifestari specifice pe

plan local poate atrage numerosi turisti

- identificarea satelor cu productie mare de

artizanat poate determina o dezvoltare

economica a zonelor respective

- promovarea targurilor populare si a unor

programe turistice care sa devina in timp

adevarate “marci”, de exemplu: “Drumul

Lutului”, “Civilizatia lemnului”, “Bisericile

de lemn din Maramures”, etc.

Amenintari (Threats)

- fiscalitatea excesiva si putin predictibila

ce conduce la cresterea preturilor

- lipsa de stimulare a initiativei private si

accesul redus la fonduri europene

nerambursabile pentru dezvoltarea de mici

afaceri in zona

- riscul de transformare a “brandului”

original in imitatii ieftine, pe gustul

turistilor, ceea ce ar contribui la disparitia

avantajului competitiv si la caracteristicile

esentiale ale turismului rural in zona

- viteza redusa de dezvoltare a

infrastructurii rutiere, lipsa unor hoteluri in

zonele rurale, nivelul scazut al cooperarii

intre operatorii liniilor aeriene regulate si

agentiile de turism

 

Concluzii şi propuneri

Datorita potentialului natural si antropic valoros si al bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta anumite tipuri si forme de turism in regiunea Nord-Vest: turism balneaoclimateric (ape minerale, termale, termo-minerale, turism montan (paduri, potential cinegetic), turism cultural si turism rural (obiceiuri si traditii specifice anumitor zone).

Obiectiv specific

Traditiile populare, arta, cultura si sportul sunt simboluri importante pentru o imagine regionala coerenta si atractiva pentru turistii autohtoni si straini. Aceste simboluri pot fi sustinute mai bine prin organizarea de evenimente, elaborarea strategiilor de marketing, oferirea de materiale promotionale si diversificarea serviciilor turistice care favorizeaza accesul turistilor locali si straini la acestea.

Descrierea contextului care justifica alegerea masurii de valorificare

Regiunea este una dintre cele mai diversificate regiuni europene in ceea ce priveste cultura populara si traditiile. Putem identifica mai multe spatii cu o identitate locala clara -cele mai relevante fiind Maramuresul, Oasul, Codrul, Nasaudul, etc. La acestea ar trebui adaugata diversitatea obiceiurilor, a costumelor, a dansurilor, a sarbatorilor care pot fi datorate amestecului etnic, cu romani, maghiari, rromi, ucrainieni, germani, slovaci si alte minoritati care isi pastreaza propriile traditii.

Din pacate nu profitam de pe urma acestui potential impresionant. Turismul cultural este inca slab dezvoltat, desi turismul rural se afla pe o panta ascendenta. Investitiile in promovarea acestor valori este vital daca regiunea doreste sa atraga mai multi turisti in 2006.

Tipuri de activitati ce se pot finanta in cadrul acestei masuri

• organizarea evenimentelor culturale, populare, artistice si sportive;• dezvoltarea si promovarea de noi servicii de turism.

Aceasta masura ar trebui legata de alte masuri, cum ar fi:

➢ incurajarea activitatilor de turism rural din moment ce strategiile de marketing sunt elaborate de asociatiile de turism rural, o prioritate de finantare in cadrul acestei masuri va fi dezvoltarea si promovarea de noi servicii menite sa implementeze aceste strategii

➢ investitii directe in turism, prioritare pentru finantare in cadrul acestei masuri vor fi dezvoltarea si promovarea ded noi servicii legate de turismul balnear, termal, montan si de sporturi extreme si turismul in minele de sare si cel cultural

➢ elaborarea, managementul si finantarea proiectelor pentru dezvoltare rurala

Surse posibile de finantare:

- programe de finantare externe: PHARE- programe ale Ministerul Turismului si Ministerului Culturii- bugete locale- investitii private.

Potentialul turistic al judetului Bacau este variat, dispune de toate formele de relief, are o clima ce ofera conditii atat pentru sezonul de vara cat si pentru cel de iarna (turism montan:schi), dispune de resurse antropice valoroase si diverse. Are un caracter special, dispune de numeroase resurse balneare avand de asemenea statiuni recunoscute pentru valoarea curativa a apelor pe plan intern si international.

Tinand cont de valoarea indicelui de utilizare neta a capacitatii in functiune in judetul Bacau la 31 iulie 2005, 41%, intr-o prima faza investitiile ar trebui orientate spre modernizarea unitatilor actuale de cazare .

Apoi ar trebui sa se profite de situatia creata incepand cu iulie 2005 cand Romsilva a dobandit dreptul de realiza produse turistice. Urmatorul pas ar trebui sa fie introducerea in circuitul turistic a cabanelor Romsilva din judetul Bacau. Astfel se va rezolvanda si problema prin care judetul Bacau nu are in circuitul turistic nici o cabana. Tinand cont de faptul ca Romsilva detine in judetul Bacau cabane la un standard european cum ar fi Cabana Fantanele, Intarcatoarea, Pralea.

In cadrul formei de turism balnear sunt necesare unele interventii precum:

-expunerea buletinelor de analiza pentru a atrage cat mai multi turisti, atat romani cat si straini;

-modernizarea instalatiilor tehnice care ajuta la folosirea apelor in tratarea bolilor;

-corelarea turismului balnear cu cel cultural si rural prin intensificarea activitatilor culturale, stiintifice, artistice la nivelul statiunilor prin spectacole de teatru, folclor, expozitii de carte, pictura, artizanat autentic, popular etc.

Turismul montan este mai putin reprezentativ in judetul Bacau: referindu-ne la unitatile de cazare din zona montana se observa ca numarul de cabane turistice este 0 comparativ cu potentialul montan si ar trebui sa se construiasca noi cabane cu precadere in munţii Tarcăului, Oituzului, Gosmanului şi Berzunţului; construirea de cabane si casute montane stimuleaza traseele turistice de drumetie si alpinism care nu sunt bine exploatate; odata cu construirea unitatilor de cazare montane putem stimula pescuitul sportiv pe lacurile de acumulare montane si vanatoarea dar si alpinismul;

De aemenea ar trebui realizate programe de sprijinire a turismului rural prin promovare obiceiurilor locului, traditiei in special in apropierea Parcului Dendrologic Dofteana, care desi este un potential mare centru de atractie turistica este slab exploatat.

Programe regionale

Proiectul „Să salvăm castanul comestibil - specie emblematică pentru Ţara Maramureşului” îşi propune elaborarea unei strategii şi a unui plan de măsuri concrete în vederea salvării rezervaţiei de castani din zona Baia Mare-Baia Sprie-Seini, aflată în proporţie de 80% în proces de uscare.

Situatia calitatii mediului in judetul Maramures este reflectarea actualelor conditii economice si sociale caracteristice perioadei de tranzitie cu absenta surselor de finantare si capitalului necesar promovarii unor lucrari de investitii destinate protectiei factorilor de mediu. Existenta unui suport legislativ precar greveaza fundamental implementarea unui management ecologic la nivelul agentilor economici si impunerea masurilor necesare protectiei mediului.

 Judetul Maramures este arealul unde traditiile stramosesti , portul popular si arta veche, se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al turismului in Maramures este viata satului. Bisericile de lemn si portile sculptate din lemn sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc aproape in fiecare sat din Maramures, fiind chiar repere pe plan mondial.

Tendinţă majoră în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, fenomenul globalizării a

cuprins deja toate sferele activităţii umane. Oponenţii de ieri ai acestui curent se văd azi

nevoiţi să accepte realitatea, iar specialiştii, îndeosebi sociologii, îi cuantifică efectele

(pozitive şi negative) la nivel individual şi comunitar. Parte intrinsecă a activităţii umane,

cultura e atrasă şi ea în mişcarea centrifugă a globalizării; efectele sunt multiple, de la

achiziţia unor beneficii până la bulversarea sistemului clasic de valori.

O primă concluzie este faptul că „fiecare cultură este copleşită de produsele altor

culturi” (Claude Levi-Strauss, 1984). Aspectul este generat de dispariţia graniţelor (libertatea

de circulaţie a persoanelor, a produselor materiale şi a ideilor) şi a barierelor lingvistice.

Mijloacele de comunicare în masă au devenit extrem de rapide, adesea instantanee, graţie

tehnologiei informaţiei (I.T.). În faţa acestei tendinţe, politicile de protejare a valorilor

autohtone devin ineficiente. Aşa s-a născut dilema: ne resemnăm să rămânem simpli

consumatori sau ne luăm în serios statutul de producători de cultură?

Bibliografie

1. http://maramuresturism.wordpress.com/2009/05/12/evenimente-si-traditii/

2. http://www.afladespre.ro/turismul-rural-in-maramures-(i)-prezentare-generala-analiza-swot-1885.htm

3. http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/ghid-maramures

4. http:/ro.wikisource.org/wiki/Maramure%C5%9F_brand_cultural/Argument

Anexa1

Harta turistica a Maramuresului

Anexa2

Ghid Turistic – Maramures