1 ANALIZA POSIBILITĂȚII EXTINDERII SFEREI DE CUPRINDERE A CERCETĂRII STATISTICE SELECTIVE PRIVIND UTILIZAREA TIMPULUI ABSTRACT Potențialul datelor statistice privind utilizarea timpului este semnificativ pentru analiza și înțelegerea dinamicii sociale și economice a unei comunități. Modul în care oamenii își petrec timpul a reprezentat o preocupare în Uniunea Europeană începând cu anul 1990, din care a rezultat o metodologie europeană armonizată și desfășurarea, în spațiul UE, a Anchetei privind Utilizarea Timpului (TUS). În prezent, în sfera cercetărilor în acest domeniu, se pune accentul pe studierea utilizării noilor tehnologii în viața de zi cu zi și a extinderii sferei de cuprindere a TUS la populația de vârste mai mici. Analiza de față are la bază rezultatele unei anchete pilot desfășurate de Institutul Național de Statistică România în cadrul unui grant european, pentru care s-a testat scăderea limitei de vârstă a respondenților în cadrul anchetei TUS și revizuirea metodologiei în vederea includerii de activități specifice.
Transcript
1
ANALIZA POSIBILITĂȚII EXTINDERII SFEREI DE CUPRINDERE A
CERCETĂRII STATISTICE SELECTIVE PRIVIND UTILIZAREA TIMPULUI
ABSTRACT
Potențialul datelor statistice privind utilizarea timpului este semnificativ pentru analiza și înțelegerea
dinamicii sociale și economice a unei comunități. Modul în care oamenii își petrec timpul a reprezentat o
preocupare în Uniunea Europeană începând cu anul 1990, din care a rezultat o metodologie europeană
armonizată și desfășurarea, în spațiul UE, a Anchetei privind Utilizarea Timpului (TUS). În prezent, în sfera
cercetărilor în acest domeniu, se pune accentul pe studierea utilizării noilor tehnologii în viața de zi cu zi și a
extinderii sferei de cuprindere a TUS la populația de vârste mai mici. Analiza de față are la bază rezultatele
unei anchete pilot desfășurate de Institutul Național de Statistică România în cadrul unui grant european,
pentru care s-a testat scăderea limitei de vârstă a respondenților în cadrul anchetei TUS și revizuirea
metodologiei în vederea includerii de activități specifice.
2
CUPRINS I. INTRODUCERE ................................................................................................................................................. 3
II. REALIZAREA ANCHETELOR PRIVIND UTILIZAREA TIMPULUI ÎN ROMÂNIA .................................................... 4
III. DEZVOLTAREA METODOLOGIEI ANCHETEI TUS ȘI REALIZAREA ANCHETEI PILOT ........................................ 5
IV. ANALIZA REZULTATELOR ANCHETEI PILOT TUS ........................................................................................... 7
IV. CONCLUZIILE STUDIULUI ............................................................................................................................ 16
3
I. INTRODUCERE
Timpul este ireversibil, fiecare zi oferindu-ne în mod egal șansa de a petrece 24 de ore, iar modul în
care folosim acest timp are implicaţii importante asupra bunăstării personale și sociale. Modul în
care oamenii își petrec timpul, atât activitățile de rutină realizate în viața de zi cu zi, cât și activitățile
desfășurate pentru petrecerea timpului liber, cele legate de hobby-uri, activitățile sportive sau
artistice reprezintă factori importanți în elaborarea politicilor publice, în special în domeniul
protecției sociale, îngrijirii copiilor, pieței muncii, educației sau sănătății. Statisticile referitoare la
utilizarea timpului reprezintă imagini cantitative ale activităților pe care persoanele le realizează
zilnic.
Încă din anul 1920 a existat preocuparea de a înțelege cum își petrec oamenii timpul1. Studii de mici
dimensiuni privind utilizarea timpului s-au realizat în America după cel de-al Doilea Război Mondial
și ulterior în perioadele 1965-1966 și 1975-19762, apoi au continuat în anii 1985, 1992-1995 axându-
se, în acea perioadă, în principal, pe studierea timpului și activităților de îngrijire a copiilor.
Recunoașterea potențialului datelor statistice privind utilizarea timpului a determintat o preocupare
a țărilor europene și a Eurostat începând cu anul 1990, iar primele anchete pilot privind utilizarea
timpului pe baza unei metodologii armonizate s-au realizat în anul 1996 în 18 ţări, 9 ţări din cadrul
Uniunii Europene (Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Suedia, Marea
Britanie) şi alte 9 ţări din afara comunităţii (Albania, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia,
Polonia, Slovenia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). Rezultatele studiilor pilot au arătat că
acestea sunt cu atât mai valoroase, cu cât au utilizat o metodologie și instrumente comparabile.
Astfel, în anul 2000, a fost lansat Ghidul privind Anchetele Europene Armonizate de Utilizare a
Timpului (Harmonised European Time Use Survey – HETUS), proiectul fiind sprijinit și de Comisia
Economică ONU pentru Europa.
Informaţiile cu privire la natura, durata şi contextul tuturor activităţilor desfăşurate de către
populaţia studiată, în cursul unei perioade de referinţă specificată, pot răspunde la întrebări pentru
o gamă largă de probleme sociale, economice şi de sănătate, îmbunătăţind înţelegerea privind
utilizarea şi nevoia de bunuri publice oferite, cum ar fi: parcuri, spaţii de recreere, drumuri şi sisteme
de transport în comun, infrastructură sanitară, educațională, culturală, de protecție socială etc.
Din punct de vedere social datele privind utilizarea timpului oferă informaţii despre implicarea în
activităţi care îmbunătăţesc capitalul uman, social şi cultural.
Din punct de vedere economic datele pot fi folosite pentru a extinde aria de acoperire a venitului
naţional prin furnizarea de informaţii privind activităţile productive întreprinse în afara pieţei, în
special cele făcute acasă, cum ar fi: oferirea de hrană, haine curate, cazare şi îngrijire de către
gospodăriile populaţiei pentru persoane din propria gospodărie sau din alte gospodării, fără
1 Time-Budgets of Human Behavior – 1939 (Pitirim A Sorokin și Clarence Q. Berger). 2 Time, goods, and well-being, Francis Thomas Juster, Frank P. Stafford - Survey Research Center, Institute for Social Research, University of Michigan, 1985.
remunerare și serviciile voluntare neplătite întreprinse în comunitate, cum ar fi: livrarea de hrană
caldă sau îngrijirea copilului vecinului etc.
Din punct de vedere al sănătăţii, statisticile referitoare la utilizarea timpului pot dezvălui informații
utile referitoare la comportamentele populației în general și a unor segmente de populație în
particular (de exemplu, populația vârstnică) privind alimentația, îngrijirea personală, nevoia de
ajutor specializat etc. Aspectele referitoare la comportamentele diverse ale utilizării timpului au un
impact direct asupra sănătăţii, cum ar fi fumatul și expunerea la medii care prezintă un pericol (de
exemplu, lumina soarelui - cu riscul de cancer de piele).
Dintr-o perspectivă internaţională, datele privind utilizarea timpului pot fi folosite pentru
înţelegerea diferenţelor sociale, culturale şi economice dintre țări, zone și populații.
II. REALIZAREA ANCHETELOR PRIVIND UTILIZAREA TIMPULUI ÎN ROMÂNIA
În România s-au desfășurat, până în prezent, două anchete privind utilizarea timpului, ultima fiind
realizată de Institutul Național de Statistică (INS) în perioada septembrie 2011 – septembrie 2012,
Ancheta Utilizării Timpului (TUS) pe baza metodologiei europene armonizate (Harmonised
European Time Use Survey – HETUS, 2008), prin care s-a asigurat colectarea unor informații
necesare pentru analiza modalităţilor de utilizare a timpului de către populaţia cu reședința
obișnuită în România în vârstă de 10 ani şi peste, în efectuarea diferitelor activităţi: îngrijire
personală, activitate economică (principală şi secundară), educaţie, activităţi de îngrijire a
gospodăriei şi familiei, muncă voluntară şi activităţi participative, viaţă socială şi divertisment,
activităţi sportive şi în aer liber etc.
Ancheta Utilizării Timpului (TUS) în România se înscrie pe coordonatele generale ale programului
desfăşurat de Eurostat care vizează realizarea de cercetări statistice selective pe baza unor
metodologii armonizate la nivel european care să asigure creşterea gradului de comparabilitate a
datelor statistice. Indicatorii rezultați sunt comparabili la nivel internaţional, ancheta organizată în
România fiind armonizată cu anchetele similare din ţările Uniunii Europene din punct de vedere al
metodei de organizare în teren şi de colectare a datelor, al conceptelor, definiţiilor şi clasificărilor
utilizate, precum şi al planului de sondaj.
Informaţiile colectate au permis evaluarea participării populației rezidente de 10 ani și peste și a
timpului mediu utilizat de aceasta pentru diferite activităţi, precum și analiza comparativă pe sexe
şi grupe de vârstă, pe medii de rezidenţă, după statutul socio-economic, nivelul de educație, starea
civilă. Totodată, se poate măsura ritmul specific al zilelor de lucru dintr-o săptămână şi cel al zilelor
de odihnă (sâmbăta şi duminica).
Au făcut obiectul anchetei toate persoanele în vârstă de 10 ani şi peste, cu reşedinţa obişnuită în
centrele de cercetare (urbane şi rurale), membre ale gospodăriilor din locuinţele selectate în
eșantion în mod aleator, din toate judeţele ţării şi din Municipiul Bucureşti.
Pentru colectarea informaţiilor s-au utilizat patru tipuri de formulare tipărite: chestionarul
gospodăriei; chestionarul individual pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; jurnalul zilnic
individual pentru persoanele în vârstă de 10 ani şi peste; jurnalul individual săptămânal pentru
persoanele ocupate în vârstă de 15 ani şi peste. Primele două chestionare au fost completate pe
5
baza interviului față-în-față, iar jurnalele zilnice și jurnalul săptămânal s-au completat prin auto-
înregistrare.
Jurnalele zilnice completate de persoanele de 10 ani și peste au colectat informații referitoare la
activitățile principale și activitățile secundare desfășurate, precum și contextul desfășurării acestor
activității (locul sau modul de deplasare, ce alte persoane erau prezente și relația persoanei
respondente cu aceste persoane - părinți, bunici, alți copii din gospodărie, alte persoane adulte
cunoscute). Aceste informații au fost completate în jurnalul zilnic pentru fiecare interval de 10
minute pe parcursul a 24 de ore, pentru două zile din săptămâna de referință (o zi lucrătoare și o zi
de weekend). Jurnalul săptămânal a fost completat numai de persoanele ocupate și a colectat
informații referitoare la structura programului de lucru total (în ocupația principală și cea secundară)
pentru fiecare dintre cele 7 zile ale săptămânii de referință.
Conform metodologiei, ancheta TUS se desfășoară pe parcursul unui an pe un eșantion probabilist
multidimensional, extrăgându-se o combinație de locuințe și zile/date de înregistrare a jurnalelor,
acestei combinații determinându-i-se o probabilitate de selecție care a fost atribuită fiecărei
locuințe din eșantion. Specific anchetei utilizării timpului este faptul că eșantionul a inclus atât
locuințele, cât și zilele de jurnal alocate, acestea acoperind durata unui an, 365 de zile (în cazul
ultimei anchete 366 de zile, anul 2012 fiind an bisect), persoanelor identificate în eşantionul de
locuințe solicitându-li-se să completeze un jurnal zilnic pentru două zile din săptămână: o zi
lucrătoare şi una de odihnă. Pe baza algoritmului de selecție aleatoare, fiecărei locuinţe incluse în
eşantion i s-a repartizat ziua lucrătoare şi ziua de odihnă, pentru care toate persoanele în vârstă de
10 ani şi peste, membre ale gospodăriilor identificate la momentul realizării anchetei, au trebuit să
completeze jurnale zilnice.
În ultimii ani, interesul internațional și în special european pentru statistica utilizării timpului s-a
îndreptat către utilizarea noilor tehnologii în viața de zi cu zi, și către extinderea sferei de cuprindere
a anchetei la populația de vârste mai mici. În particular, copiii și studierea diferitelor aspecte ale
copilăriei au fost teme incluse din ce în ce mai des în anchetele statistice având în vedere rolul
copilului de actor social cu o influență considerabilă asupra activităților zilnice ale adulților.
România a aderat la această inițiativă europeană și a studiat fezabilitatea de extindere a vârstei
populației inclusă în sfera de cercetare a TUS la populația rezidentă în vârstă de 3 ani și peste.
III. DEZVOLTAREA METODOLOGIEI ANCHETEI TUS ȘI REALIZAREA ANCHETEI PILOT
Echipa INS a proiectat o nouă metodologie pentru ancheta TUS, care să fie aplicabilă tuturor
categoriilor de vârstă, pe baza metodologiei europene utilizată în colectarea de date TUS din 2011-
2012, cu includerea de activități specifice copiilor cu vârsta de 3 ani și peste, propuneri de activități
noi specifice adulților și activități legate de utilizarea noilor tehnologii (smart device-uri) și a
Internetului.
Metoda proiectată a presupus dezvoltarea sistemului de codificare al activităților, astfel încât să
permită codificarea unor activități noi, specifice copiilor, realizate on-line sau cu ajutorul smart
device-urilor, dar care să păstreze coerența și comparabilitatea cu vechea clasificare, astfel încât să
se asigure comparabilitatea transversală (în timp) a indicatorilor obișnuiți.
6
Noua metodologie proiectată s-a testat printr-o anchetă pilot realizată în cinci județe (Constanța,
Iași, Olt, Sibiu, Sălaj) pe parcursul a două săptămâni, în luna iunie a anului 2017, conform
calendarului stabilit de Eurostat în contractul proiectului de grant.
Obiectivul de testare a scăderii limitei de vârstă a anchetei TUS a presupus identificarea cadrului
legal care să permită colectarea datelor de la sau referitoare la copii. S-a avut în vedere identificarea
și analiza legislației naționale privind drepturile copiilor, prin identificarea și analizarea legislației
naționale privind protecția copilului și minorului. Din coroborarea art. 501 alin.(2), art. 503 alin.(2)
din Codul civil cu art. 28 alin.(2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor
copilului cu referire la procedurile de ascultare a minorilor s-a desprins concluzia că, minorul are
dreptul la liberă exprimare, la libertatea de a căuta, de a primi și de a difuza informații de orice
natură, sub orice formă și sub orice mijloace la alegerea sa. Părinții sau alți reprezentanți legali ai
copilului au obligația de a le asigura copiilor informații, explicații și sfaturi, în funcție de vârstă și de
gradul de înțelegere al acestora, precum şi de a le permite să îşi exprime punctul de vedere, ideile
şi opiniile, neputând limita dreptul copilului la libertatea de exprimare.
Pentru a decide vârsta minimă pentru care să se colecteze informații privind utilizarea timpului s-au
avut în vedere prevederile legale privind intervievarea copiilor precizate mai sus, Legea educației
naționale (Legea nr. 1 din 2011) privind vârsta la care copii pot avea acces în învățământul
antepreșcolar și preșcolar și vârsta la care copii pot începe școala primară, precum și Codul Muncii
referitor la vârsta la care o persoană dobândește capacitate de muncă și poate avea acces pe piața
muncii. Din legislația analizată a rezultat că este necesar acordul părinților sau al tutorelui legal
pentru a permite copiilor să completeze jurnalele de activități. În acest sens, acordul
părintelui/tutorelui legal a fost obținut în scris, pe prima pagină a fiecărui jurnal. De asemenea, o
persoană are capacitate de muncă de la vârsta de 16 ani, dar cu acordul părinților sau al tutorelui
legal poate încheia un contract de muncă de la 15 ani.
Din punct de vedere al dobândirii abilităților de scriere și înțelegere, marea majoritate a copiilor știu
să scrie și să citească după absolvirea clasei întâi din învățământul primar, în jurul vârstei de 7-8 ani.
Totuși, cel mai probabil, după clasa a doua, în jurul vârstei de 8-9 ani, copii ar avea capacitatea de a
completa un jurnal.
Având în vedere această analiză, s-a decis proiectarea a două jurnale pentru copiii sub 15 ani:
- un jurnal pentru copiii din grupa de vârstă 3-7 ani proiectat pentru a putea fi completat de
către unul dintre părinți sau de tutorele legal sau, cu acordul scris al acestuia, jurnalul a fost
completat de un alt adult care a supravegheat copilul în ziua selectată ca zi de jurnal
(completare prin proxy).
- un jurnal pentru copiii de 8-14 ani proiectat pentru a putea fi completat direct de copii, după
obținerea acordului scris al unuia dintre părinți sau al tutorelui legal.
Fiecare persoană a primit două jurnale predatate cu ziua lucrătoare și ziua nelucrătoare pentru care
trebuie completate datele.
Pentru a preveni un număr mare de refuzuri de participare, acordul părintelui a fost solicitat și
pentru completarea jurnalelor copiilor de 8- 14 ani de către o altă persoană (completare prin proxy)
care petrece în mod obișnuit timpul cu copilul pe parcursul zilelor de jurnal.
7
În toate tipurile de jurnale proiectate au fost introduse variabile referitoare la utilizarea Internetului,
PC-urilor și ”smart device”-urilor (laptop, tabletă, telefon mobil, eBook reader, alte tipuri de
dispozitive), testându-se două variante de prezentare a acestora: prin introducerea de coloane
separate pentru fiecare dispozitiv și prin completarea de către respondent a unui cod pentru fiecare
dispozitiv.
Selectarea eșantionului pentru ancheta pilot s-a realizat astfel încât să se asigure, cel puțin teoretic,
identificarea în gospodăriile locuințelor din eșantion a unui număr semnificativ de copii. Astfel, în
vederea realizării anchetei pilot s-au analizat datele privind structura gospodăriilor pe grupe de
vârstă obținută în urma desfășurării anchetelor statistice selective în gospodării, precum Ancheta
Europeană privind Veniturile și Condițiile de Viață sau Ancheta privind Accesul Populației la
Tehnologia Informației.
În vederea identificării copiilor din grupele de vârstă de interes s-a utilizat un eșantion de locuințe
selectat dintre locuințele care au participat la anchetele în gospodării în ultimii ani. La momentul
extragerii eșantionului s-a estimat că trebuie selectate pentru ancheta pilot un numar de 130 de
locuințe, iar în locuințele selectate se puteau identifica aproximativ 60 de copii din grupa de vârstă
3-7 ani și peste 100 de copii din grupa de vârsta 8-14 ani.
Datele analizate au indicat că nu se poate extrage același număr de locuințe în fiecare județ inclus
în cercetare deoarece nu vor fi identificați suficienți copii de 3-7 ani, respectiv de 8-14 ani în fiecare
din cele 5 județe. Componența eșantionului pe grupe de vârstă a fost de 62 de copii cu vârste între
3 și 7 ani, 116 copii cu vârste între 8 și 14 ani și 298 de persoane de 15 ani și peste.
Având în vedere complexitatea anchetei pilot, importanța aplicării cât mai exacte a metodologiei
proiectate, cuantificarea problemelor întâmpinate și analiza detaliată a rezultatelor, s-a decis ca
activitatea de colectare a datelor să se realizeze direct de experții Direcțiilor teritoriale de statistică
implicați în proiect.
La prima vizită, membrilor gospodăriilor li s-a înmânat scrisoarea de înștiințare a gospodăriei privind
defășurarea anchetei TUS, semnată de președintele INS, prin care se prezintă obiectivele și
importanța participării și furnizării de răspunsuri sincere. De asemenea, membrii gospodăriilor din
eșantion au fost instruiți în legătură cu modalitatea de completare a jurnalelor, de exemplu modul
de completare a activității principale și secundare sau a modului de transport.
IV. ANALIZA REZULTATELOR ANCHETEI PILOT TUS
Rata de răspuns a gospodăriilor în cadrul anchetei pilot TUS a fost de 80,2%. În cele 130 de locuințe
extrase în eșantion s-au identificat 126 de gospodării permanente, din care 101 gospodării au
acceptat participarea la ancheta pilot.
Tabel 1. Distribuția copiilor de 3-7 ani după momentul completării jurnalelor în cele două zile de jurnal și pe vârste
Vârsta (ani)
Copii 3-14 ani
Total
Ziua de jurnal lucrătoare (luni-vineri) Zi nelucrătoare (sâmbătă-duminică)
Jurnalul a fost completat Jurnalul a fost completat
În cursul zilei de jurnal
La sfârșitul zilei de jurnal
A doua zi după ziua de
jurnal
Cu mai mult de o zi după ziua de jurnal
sau non-răspuns
În cursul zilei de jurnal
La sfârșitul zilei de jurnal
A doua zi după ziua de jurnal
Cu mai mult de o zi după ziua de jurnal
sau non-răspuns
3 ani 6 - - 4 2 - - 4 2
4 ani 4 - 2 1 1 - 2 2 -
8
5 ani 12 - 3 7 2 - 3 6 3
6 ani 10 2 1 6 1 - 2 7 1
7 ani 6 1 1 3 1 - 2 3 1
8 ani 9 1 3 4 1 1 2 5 1
9 ani 8 3 1 4 - 3 - 5 -
10-14 ani 50 8 7 26 9 9 4 30 7
Total 105 15 18 55 17 13 15 62 15
Din punct de vedere al participării copiilor, la ancheta pilot s-au colectat date pentru 38 de copii în
vârstă de 3-7 ani și 67 de copii în vârstă de 8-14 ani. Dintre copiii în vârstă de 8-14 ani, obiectul
studiului l-au reprezentat, în principal, copiii de 8 și 9 ani, fiind colectate date de la un număr de 17
copii. Un număr de 50 de copii au avut vârste cuprinse între 10 și 14 ani.
Jurnalul pentru copiii din grupa de vârstă 3-7 ani a fost prezentat respondenților în formă completă, care acoperă 24 de ore în 144 de intervale a câte 10 minute. S-au completat informațiile pentru fiecare interval de timp de 10 minute, începând cu ora 4 dimineata și terminând cu ora 4 dimineața a zilei următoare zilei de jurnal, referitoare la activitatea principală desfășurată, activitatea secundară, utilizarea Internetului și a unor dispozitive smart, locul în care s-a desfășurat activitatea, modul de transport și persoanele cu care au fost copiii pe parcursul orelor de jurnal. Jurnalul proiectat pentru prima zi de jurnal a fost identic cu cel proiectat pentru cea de-a doua zi de jurnal cu excepția modului de colectare a informațiilor privind utilizarea PC-ului sau smart device-urilor. Extrase din cele două jurnale proiectate sunt prezentate în imaginile de mai jos:
Figura 1. Extras din jurnalul zilnic pentru copiii de 3-7 ani – varianta 1 fila a (ziua 1 de jurnal)
*) Se completează numai de către operatorul de interviu; **) Se completează de respondent: 1 → PC; 2 → Laptop; 3→Tabletă; 4 →Telefon mobil; 5→ eBook Reader 6→Alt dispozitiv
9
Figura 2. Extras din jurnalul zilnic pentru copiii de 3-7 ani – varianta 1 fila b
Figura 3. Extras din jurnalul zilnic pentru copiii de 3-7 ani – varianta 2 fila a (ziua a 2-a de jurnal)
Figura 4. Extras din jurnalul zilnic pentru copiii de 3-7 ani – varianta 2 fila b
Jurnalul pentru copiii de 8-14 ani a fost prezentat respondenților în două variante: pentru prima
zi de jurnal s-a utilizat o formă completă a jurnalului (prezentată la fel ca în varianta 2 de jurnal
pentru copii de 3-7 ani), iar pentru a doua zi de jurnal o formă scurtă (light diary) a acestuia ce
10
include o listă de activități predefinită. Jurnalul scurt a presupus înregistrarea activităților
principale (nu și a celor secundare) locul sau modul de deplasare și cu cine era copilul în timpul
realizării activităților (singur, cu părinții, bunicii, cu alte persoane cunoscute).
Activitățile desfășurate s-au bifat din 15 în 15 minute, începând cu ora 6:00 până la ora 23:00 și,
pentru a ușura completarea, ziua de înregistrare a fost împărțită în perioade ale zilei: dimineața,
prânz, după amiaza și seara.
Figura 5. Extras din jurnalul scurt (light) pentru copiii de 8-14 ani
Cu alte persoane cunoscute (fraţi,prieteni,colegi,bonă etc.)
CU CINE ERAI ?ORA 6 ORA 7 ORA 8 ORA 9 ORA 10
Acasă
La şcoală sau la grădiniță
La Mall, centre comerciale, restaurant, supermarket
Hotel, pensiune, loc pentru camping
Parc sau într-un alt loc afară
Alte locuri
UNDE ERAI ?ORA 6 ORA 7 ORA 8 ORA 9 ORA 10
Dormit și îngrijire
personală
Școală, teme și educație
Muncă casnică, menaj
și îngrijirea altor
persoane sau animale
Călătorii (inclusiv
mersul la școală)
Internet, TV și media
digitală
Hobby-uri și alte
activități de petrecere a
timpului liber
CE FĂCEAI ?ORA 6 ORA 7 ORA 8 ORA 9 ORA 10
11
În toate jurnalele proiectate pentru copiii cu vârsta sub 15 ani, la sfârșitul fiecărei zile de jurnal au
fost incluse o serie de întrebări care să colecteze informații referitoare la evaluarea zilei de jurnal și
a activităților realizate în acea zi (ce fel de zi a fost: nelucrătoare, de studii, vacanță, liberă; cea mai
stresantă, cea mai neplăcută și cea mai plăcută activitate; aprecierea zilei în general etc.). Pentru a
ușura această sarcină, pentru jurnalele ce puteau fi completate de copii de cu vârsta de 8-14 ani au
fost utilizate emoticoane, așa cum sunt prezentate în extrasul de mai jos:
Figura 6. Extras din jurnalul zilnic pentru copiii de 8-14 ani
Referitor la participarea copiilor de 3-9 ani (care fac obiectul studiului experimental) doar trei părinți
nu și-au dat acordul scris pentru a permite copiilor să participe la anchetă sau pentru a furniza
informații referitoare la activitățile zilnice ale copilului.
Analiza datelor colectate din jurnalele copiilor din grupa de vârstă 3-7 ani
Metodologia anchetei TUS precizează că respondenții trebuie să completeze jurnalele pe tot
parcursul zilei, astfel încât activitățile desfășurate și durata activităților să fie cât mai exactă. Mai
mult de jumătate dintre jurnalele copiilor de 3-14 ani au fost completate a doua zi după ziua de
referință, doar un sfert au fost completate în aceeași zi (majoritatea la sfârșitul zilei de jurnal) și
restul au fost completate la câteva zile după ziua de jurnal, dar în săptămâna de referință. Situația a
fost aceeași în toate județele participante la ancheta pilot și în ambele zile de jurnal (ziua lucrătoare
și ziua nelucrătoare).
Adițional înregistrării informațiilor privind activitățile realizate pe parcursul zilei, jurnalul cuprinde,
la sfârșitul fiecărei zile, o serie de întrebări de evaluare, trei dintre acestea fiind testate pentru prima
dată prin ancheta pilot pentru toate categoriile de vârstă, conform cerințelor Eurostat. Cele trei
12
întrebări solicită informații privind activitatea cea mai stresantă, cea mai plăcută și cea mai
neplăcută pe care copilul a desfășurat-o în ziua de referință. La întrebarea ”Care a fost cea mai
stresantă activitate pentru copilul dvs. în această zi?”, în cazul a 36 din 38 de copii răspunsul nu a
fost completat, putându-se concluziona că această întrebare nu este relevantă pentru copiii cu
vârste mici, de până la 7 ani, fiind propusă excluderea acestei întrebări din jurnalul pentru copiii de
3-7 ani.
Cele mai plăcute activități menționate în jurnalele copiilor din această grupă de vârstă au fost jocurile
(pentru 34,2% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 28,9% dintre copii în zilele de weekend) și
privitul la TV sau video (pentru 10,5% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 21,1% dintre copii în
zilele de weekend). În aproximativ jumătate dintre jurnale nu a fost menționată nici o activitate ca
fiind cea mai neplăcută pentru copiii de 3-7 ani. Dintre răspunsurile furnizate somnul a fost menționat
ca fiind cea mai neplăcută activitate pentru 30,0% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 55,0%
dintre copii în zilele de weekend, în timp ce mâncatul sau îmbrăcatul au fost activități neplăcute
pentru aproximativ 30,0% dintre copii în zilele lucrătoare.
La întrebarea ”Cum apreciați că a fost în general această zi?” au răspuns 92,1% dintre respondenți
referitor la zilele lucrătoare și 97,4% pentru zilele nelucrătoare. Dintre părinții sau tutorii legali care
au furnizat o evaluare a zilei de refrință, 86,8% au apreciat ziua lucrătoare ca fiind bună sau foarte
bună și 89,5% au apreciat ziua nelucrătoare ca fiind bună sau foarte bună.
Deoarece în România anul școlar se încheie la data de 15 iunie, în cadrul anchetei pilot, 89,5% dintre
răspunsurile (34 din 38 dintre copii) la întrebarea ”Ce fel de zi a fost această zi pentru copilul
dumneavoastră?” au fost ”zi de vacanță” sau ”zi liberă”. Astfel, impactul acestei întrebări nu a putut
fi evaluat, iar analiza activităților raportate ilustrează specificul vacanței de vară.
Principalele activități desfășurate de copiii de la 3 la 7 ani, exceptând somnul, au fost vizionarea
emisiunilor TV, mâncatul, îngrijirea personală (spălat și îmbrăcat), jocurile individuale, joaca în aer
liber, plimbările sau jocurile pe computer. Copii de 3-7 ani au dormit, în medie, 12:12 ore zilnic.
13
Grafic 1: Principalele activități realizate de copiii din grupa de vârstă 3-7 ani, după durata medie zilnică a
acestor activități
Cele mai întâlnite activități secundare au fost: socializarea cu familia, alte activități de socializare
(conversații cu prietenii, petrecerea timpului cu alți copii etc.), ascultarea unor emisiuni la radio sau
ascultat muzică, privitul la TV sau video, vizite etc. Cele mai multe activități secundare s-au
înregistrat în intervalele orare 9:00-10:00 și 19:00-20:00. Rezultatele testării au evidențiat
înregistrarea unui număr mic de activități secundare (în care s-au desfășurat două activități în același
timp) pentru copiii de 3-7 ani, activitățile secundare reprezentând, în medie, 3:23 ore zilnic.
Jurnalele copiilor de 3-7 ani au fost completate în proporție de 84% de mamă, 13% de tată și 3% de
bunici. Rezultatele anchetei pilot au evidențiat faptul că numărul de activități secundare completate
pentru copiii de 3-7 ani depinde direct de persoana care a completat jurnalul și de persoana cu care
copilul și-a petrecut timpul de-a lungul zilei. Astfel, numărul de activități secundare este mai mare
atunci când persoana care a completat jurnalul este aceeași cu persoana care a supravegheat
copilul. De exemplu, în cazul jurnalelor completate de mamă, numărul mediu zilnic de activități
secundare înregistrate în intervalul de timp în care copilul era supravegheat de mamă a fost de 25
de activități, în timp ce în intervalul în care copilul a fost supravegheat de altă persoană, numărul
mediu de activități secundare a fost de doar 15 activități.
În cazul jurnalelor completate de tată, numărul mediu zilnic de activități secundare înregistrate
atunci când copilul era supravegheat de tată a fost de 38 de activități, în timp ce în intervalul de
timp când tatăl nu era prezent, numărul activităților secundare a fost de doar 9.
Analiza evidențiază că datele privind activitățile desfășurate de copiii de 3-7 ani sunt puternic
influențate de modul de completare al acestora (direct de persoana care supraveghează copilul sau
de o altă persoană), ceea ce generează abateri evidente în cazul indicatorilor de timp utilizați și al
numărului de activități paralele.
Analiza datelor colectate în jurnalele copiilor din grupa de vârstă 8-14 ani
0:00
0:28
0:57
1:26
1:55
2:24 2:01
1:46
1:03
0:46 0:44 0:38 0:360:28 0:25 0:25
ore
și m
inu
te
Vizionare TV/video Mâncat Spălat și îmbrăcatJoacă și jocuri individuale Alte activități sportive în aer liber Jocuri de societateJocuri cu mingea Plimbări și drumeții Timpul petrecut cu părințiiJocuri pe computer sau alte dispozitive smart
14
La ancheta pilot au participat 67 de copii cu vârsta cuprinsă între 8 și 14 ani. Referitor la copiii cu
vârsta de 8-9 ani (care au făcut obiectul studiului privind extinderea sferei de includere a copiilor cu
vârsta sub 10 ani în TUS), doar 29% (5 copii dintre cei 17 copii cu vârste de 8 și 9 ani) au completat
singuri jurnalele, restul de 12 jurnale fiind completate de părinți. Dintre copiii de 10-14 ani, jumătate
(25 de copii) au completat singuri jurnalele.
Grafic 2: Principalele activități realizate de copii, după grupa de vârstă, durata medie zilnică a acestor
activități și persoana care a completat jurnalul (varianta completă)
Principalele activități realizate de copiii de 8-14 ani, menționate atât de copii, cât și de către
persoanele care au completat jurnalele în locul acestora, au fost vizionarea la TV sau video,
mâncatul, activități de îngrijire personală, jocul pe computer sau smart device-uri, observându-se
totuși diferențe între duratele activităților în funcție de persoana care a completat jurnalul. Astfel,
dacă în jurnalele completate de părinți timpul mediu zilnic petrecut de copiii de 8 și 9 ani urmărind
programe TV și video a fost de 2:45 ore, în jurnalele completate de copiii de aceleași vârste durata
medie zilnică a acestei activități a fost cu 1:21 ore mai mică. În același timp, copiii de 8 și 9 ani care
au completat singuri jurnalele au petrecut, în medie, 1:06 ore zilnic desfășurând activități sportive
sau în aer liber, cu 46 de minute mai mult decât durata medie a aceleiași activități înregistrată în
jurnalele completate de părinți.
Datele înregistrate de copiii din grupa de vârstă 10-14 ani evidențiază faptul că aceștia petrec, în
medie, 1:29 ore zilnic urmărind programe TV sau video, cu 53 de minute mai puțin decât timpul
mediu estimat de părinții care au completat jurnalele pentru copii. La fel, părinții estimează că
jocurile pe computer sau smart device-uri ocupă, în medie, 1:17 ore zilnic din timpul copiilor de 10-
14 ani, în timp ce copiii declară că petrec, în medie, doar 28 de minute desfășurând această
activitate.
Jurnalul zilnic în forma completă (lungă) presupune și completarea activităților secundare pe care
copiii le realizează în paralel cu activitatea principală. De exemplu, dacă un copil înscrie ca activitate
principală în jurnal îngrijirea fratelui mai mic dar în același timp ascultă muzică, va trebui să
completeze această activitate ca activitate secundară. Dacă pentru grupa de vârstă 10-14 ani
MâncatPrivit la
TV/videoSpălat și îmbrăcat
Jocuriindividualesau de grup
Activități sportive sau în aer liber
Jocuri pecomputersau smartdevice-uri
MâncatPrivit la
TV/videoSpălat și îmbrăcat
Jocuriindividualesau de grup
Activități sportive sau în aer liber
Jocuri pecomputersau smartdevice-uri
8-9 ani 10-14 ani
jurnale completate de copii 1:18 1:24 0:54 2:08 1:06 0:36 1:50 1:29 0:57 0:34 0:30 0:28
jurnale completate de părinți sau tutori 1:48 2:45 0:47 1:46 0:20 0:33 1:43 2:22 0:48 0:31 0:19 1:17
00:00
00:14
00:28
00:43
00:57
01:12
01:26
01:40
01:55
02:09
02:24
nu
mă
r d
e o
re ș
i min
ute
15
ponderea activităților secundare înregistrate de copii este aproximativ aceeași cu cea înregistrată
de părinți sau tutori, în cazul copiilor de 8-9 ani părinții au înregistrat un număr dublu de activități
secundare față de copii.
Grafic 3: Principalele activități ale copiilor după grupa de vârstă, durata medie zilnică a acestor activități și
persoana care a completat jurnalul (jurnalul light)
Rezultatele referitoare la jurnalul în formă scurtă au arătat că, la vârstele de 8 și 9 ani, copiii au
selectat cel mai des activitățile de socializare cu familia și prietenii, diferența între durata medie
acestor activități estimată de aceștia și cea estimată de părinții copiilor din această grupă de vârstă
și de copiii de 10-14 ani a fost de 1:59 ore, respectiv 2:18 ore.
În jurnalul în formă scurtă (light diary) s-a solicitat copiilor înregistrearea doar a activităților
principale, iar rezultatele au arătat că, pentru copiii de 8 și 9 ani, petrecerea timpului cu familia și
prietenii reprezintă cea mai mare parte a unei zile (cu excepția somnului), restul timpului
petrecându-l desfășurând activități sportive, vizionând programe TV sau video ori realizând alte
activități. Aceleași activități au ocupat și majoritatea timpul copiilor de 10-14 ani, însă aceștia, spre
deosebire de copiii de 8-9 ani, au petrecut mai mult timp navigând pe Internet (26 de minute față
de 6 minute) și mai puțin timp socializând sau privind la TV (2:43 ore față de 5:33 ore).
Pentru a analiza impactul celor două tipuri de jurnale asupra rezultatelor anchetei pilot s-a estimat
timpul dedicat de copii somnului. Intervalul de timp de la ora 23:00 la ora 6:00, neacoperit de
jurnalul ”light”, a fost considerat ca timp dedicat somnului. Estimarea timpului petrecut dormind
conform variantei scurte (light) a jurnalului evidențiază că, în medie, copiii de 8-9 ani dorm 13:24
ore zilnic, iar copiii de 10-14 ani dorm 12:10 ore zilnic.
Din analiza datelor înregistrate în varianta completă a jurnalelor, copiii de 8-9 ani dorm zilnic, în
medie, 11:54 ore, în timp ce copiii de 10-14 ani dorm 11:10 ore.
În cazul jurnalelor completate de alte persoane pentru copiii de 8-14 ani, durata medie zilnică de
somn a copiilor scade cu aproximativ 26 de minute (23 de minute în cazul copiilor de 8-9 ani și 25
de minute în cazul copiilor de 10-14 ani).
Din cele 32 de activități selectate pentru includerea în jurnalul în formă scurtă, copiii de 8 și 9 ani au
menționat doar 15, în timp ce părinții sau tutorii acestora au selectat 23 de activități din listă. Copiii
Socializarecu familia
sauprietenii
Activități sportive
Privit laTV/video
MancatSpălat,
îmbrăcat
Navigarepe
Internet
Socializarecu familia
sauprietenii
Activități sportive
Privit laTV/video
MancatSpălat,
îmbrăcat
Navigarepe
Internet
8-9 ani 10-14 ani
jurnale completate de copii 3:57 1:54 1:36 1:21 0:36 0:06 1:39 1:58 1:04 1:39 0:53 0:26
jurnale completate de părinți sau tutori 1:57 1:40 1:15 1:57 0:50 0:30 1:39 1:57 1:16 1:40 0:48 0:22
0:00
0:28
0:57
1:26
1:55
2:24
2:52
3:21
3:50
4:19
nu
măr
de
ore
și m
inu
te
16
de 10-14 ani au selectat 27 de activități, părinții sau tutorii care au completat jurnalul menționând
28 de activități.
IV. CONCLUZIILE STUDIULUI
Cercetarea fezabilității coborârii vârstei minime de participare la Ancheta Utilizării Timpului este în
faza de testare în multe state europene. Dintre statele UE, doar Italia efectuează, în prezent, ancheta
TUS pe populația de 3 ani și peste.
În urma anchetei pilot desfășurate de INS concluzia rezultată este că, începând cu vârsta de 10 ani,
copiii pot completa jurnalele personal, chiar dacă solicită uneori ajutorul adulților în clarificarea
anumitor aspecte. Copiii de 8 și 9 ani au completat în mică măsură jurnalul singuri (sub 30%), iar din
analiza comparativă a rezultatelor s-a observat că părinții sau tutorii care au completat jurnalele
pentru copiii de 8-9 ani au furnizat informații mai detaliate referitoare la activitățile principale și mai
ales la cele secundare desfășurate de copii, precum și la dispozitivele utilizate și la persoanele cu
care copilul și-a petrecut timpul. În cazul copiilor de 10-14 ani, tipurile de activități raportate
au fost, în mare parte comparabile cu cele raportate de adulții care au completat jurnalele în locul
copiilor, durata acestora variind ușor, ceea ce confirmă încă o dată metodologia europeană conform
căreia auto-completarea dă o imagine mai clară asupra intereselor și preocupărilor copiilor, iar
utilizarea în prezent exclude total completarea jurnalului de altă persoană.
Pentru jurnalele completate de copii un aspect important este modul de prezentare al acestora care
trebuie să mențină atenția și motivația copilului de a completa jurnalul fie pe parcursul zilei, fie la
sfârșitul zilei. Înregistrarea activităților din 10 în 10 minute pe parcursul a două zile poate descuraja
completarea atât la adulți, dar mai ales la copii, existând posibilitatea ca, în cazul copiilor cu vârste
mai mici, sarcina completării să fie prea mare la vârsta la care abia au învățat să scrie și să citescă și
aceasta să fie preluată la un moment dat de către un adult.
Deși varianta scurtă a jurnalului a fost preferată de majoritatea copiilor care au completat jurnalul,
varianta testată a evidențiat că aceste jurnale au fost completate eronat, în multe cazuri fiind bifate
mai multe activități în același interval de timp, ceea ce indică posibilitatea generării unor erori
artificiale în procesul de codificare și introducere a datelor, deoarece lasă la libera apreciere a
experților codificatori alegerea activității principale desfășurate. Având în vedere că ancheta TUS
este o anchetă de mare volum (cu peste 18 mii de locuitori în eșantion la ultima anchetă realizată
de INS) codificarea datelor se va realiza de aproximativ 100 de experți ceea ce, în cazul jurnalelor
”light” va genera tot atâtea raționamente de selectare a activității principale. Utilizarea formei
”light” face ca evaluarea duratei activităților copiilor să fie mai puțin precisă datorită utilizării
intervalelor de 15 minute, spre deosebire de forma completă în care activitățile se înregistrează din
10 în 10 minute.
Comparabilitatea cu jurnalele complete are de suferit datorită periodei de timp (de la ora 23:00 la
ora 6:00) care nu este acoperită în jurnalul ”light” ceea ce conduce la realizarea de estimări care,
conform analizei rezultatelor anchetei pilot, pot dif
eri substanțial de rezultatele obținute pe baza chestionarului complet.
17
O altă situație identificată în urma testării pilot a fost faptul că, în cazul copiilor de 3-7 ani, jurnalul
nu a fost completat pe parcursul zilei de jurnal, aproximativ 95% dintre jurnale fiind completate în
seara zilei de referință sau după ziua de jurnal, ceea ce scade considerabil calitatea datelor.
În cazul anchetei TUS, conform metodologiei europene, toți membrii gospodăriei trebuie să
participe la anchetă, iar zilele de jurnal trebuie să fie aceleași pentru toate persoanele din
gospodărie, astfel încât să poată fi asigurată baza analizei relațiilor interpersonale și a modului în
care copiii pot influența viața adulților (obiectivul vizat de Eurostat). Rezultatele anchetei pilot au
evidențiat că, în cazul în care jurnalele copiilor s-au completat prin metoda proxy (de altă persoană),
acestea au fost completate în principal seara, a doua zi sau după mai multe zile (adulții completând
în timpul zilei propriile jurnale), ceea ce indică o calitate mai slabă a informațiilor înscrise în jurnale
cu impact direct asupra rezultatelor obținute.
Din alt punct de vedere, un obiectiv al anchetei TUS este acela de a evidenția activitățile paralele.
Rezultatele anchetei pilot au arătat că, pentru copiii de 10-14 ani numărul de activități secundare
completate de părinți sau tutori este aproximativ același cu cel completat de copii, în timp ce pentru
copiii de 8-9 ani, numărul activităților secundare completate de părinți sau tutori este dublu față de
cel completat de copii. Acest lucru demonstrează faptul că, de la vârsta de 10 ani, copilul poate
furniza informații de calitate referitoare la activitățile pe care le desfășoară și înțelege conceptul de
”activitate secundară”, în timp ce, copiii cu vârsta sub 10 ani întâmpină dificultăți în ceea ce privește
înțelegerea conceptului.
Luând în considerare lista activităților utilizate în ancheta TUS, în urma anchetei pilot s-a observat
că, peste 10 ani copiii furnizează informații din ce în ce mai detaliate ceea ce duce la utilizarea unei
sfere mai largi de activități, locații, dispozitive utilizate etc. comparabilă cu cea a persoanelor adulte
care completează jurnalul Sub 10 ani, copiii au o capacitate scăzută de apreciere a diversității
activităților pe care le realizează pe parcursul zilei, dar și a duratei acestora. Diferențele în aprecierea
duratei unor activități importante între copiii înșiși și adulții care au completat jurnalele pentru copii,
au fost substanțiale, ceea ce pune sub semnul întrebării oportunitatea utilizării jurnalelor la aceste
vârste.
În cazul întrebărilor de la sfârșitul fiecărei zile de jurnal și în mod special a celor de evaluare a zilei
de referință, s-a observat că, în special în cazul jurnalelor pentru copiii din grupa de vârstă 3-7 ani,
întrebările referitoare la cea mai neplăcută și, în particular, cea mai stresantă activitate au pus
probleme, rata de răspuns fiind foarte scăzută. O posibilă explicație este că, în timp ce pentru copiii
din această grupă de vârstă este ușor de comunicat ceea ce le-a făcut plăcere, activitățile neplăcute
sunt mai greu de identificat, iar cele stresante sunt greu de identificat datorită neînțelegerii
termenului. De asemenea, s-a observat că activitățile stresante pentru copii sunt greu de identificat
și pentru părinți. Din aceste considerente, includerea acestor variabile trebuie reanalizată în cazul
extinderii sferei de cuprindere a anchetei de utilizare a timpului la copiii sub 10 ani.
În concluzie, rezultatele acestui studiu obținute în România evidențiază că extinderea sferei de
cuprindere a anchetei TUS prin includerea în cercetare a persoanelor sub vârsta de 10 ani nu este
oportună. În cazul includerii copiilor de 3-7 ani calitatea datelor depinde direct de persoana care a
completat jurnalul (dacă este sau nu aceeași cu persoana care supravegheză copilul) și de momentul
18
completării acestuia, în consecință rezultatele sunt grav afectate, iar în cazul copiilor de 8-9 ani
comparabilitatea datelor ar trebui să fie asigurată prin completarea jurnalului direct de copii, ceea
ce ar conduce la o rată de răspuns foarte mică pentru această grupă de vârstă.
*
* *
Datele și informațiile prezentate în acest articol au fost obținute în cadrul Grantului nr.07141.2016.001-
2016.775 “Activităţi pregătitoare pentru revizuirea Anchetei Europene privind Utilizarea Timpului în vederea
implementării în runda 2020”, finanțat de Uniunea Europeană.
Articolul de față reflectă doar opiniile autorilor, iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru
informațiile prezentate.
19
BIBLIOGRAFIE
Bureau of Labor Statistics. (2016)(2017) American Time Use Survey (ATUS) Survey Documentation.
https://www.bls.gov/tus/#documents
Chatzitheochari, S., Fisher, K., Gilbert, E., Calderwood, L., Huskinson, T. , Cleary, A., Gershuny J. (2015)
Measuring young people’s time-use in the UK Millennium Cohort Study: A mixed-mode time diary
approach, Centre for Longitudinal Studies - UCL Institute of Education, UK –
