analiza impozitului pe profit

7/28/2019 analiza impozitului pe profit

1/22

coala Superioar Comercial Nicolae Kretzulescu

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU SUS INEREAEXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETEN ELOR

PROFESIONALE N NV MNTUL LICEAL- NIVEL 3-

- FILIERA TEHNOLOGIC-

Profesor coordonator: Elev:Uglean Gabriela Ciucu Ionu Georgian

CALIFICAREA: TEHNICIAN N ACTIVIT I ECONOMICE


2/22

SESIUNEA: MAI/IUNIE 2013

ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT N CADRUL S.C.ELARS S.A.

2


3/22

Cuprins:

Argument .......................................................................................................................... 4

Capitolul 1: Prezentarea general a S.C. ELARS S.A ...................................................... 61. Istoricul firmei .......................................................................................................62. Evoluia economic a firmei...................................................................................7

Capitolul II: Studiu de caz privind analiza impozitului pe profit n cadrul S.C. ELARSS.A......................................................................................................................................8

Concluzii............................................................................................................................21

Bibliografie .......................................................................................................................22

Anexe.................................................................................................................................23

3


4/22

Argument

4


5/22

5


6/22

CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERAL A S.C. ELARS S.A.

1. Istoricul firmei

S.C. ELARS S.A. s-a constituit n temeiul Hotrrii Guvernului nr.1104 din18.10.1990 si a Legii 15 din 1990 privind reorganizarea unittilor economice de stat nsocietti comerciale. Societatea a fost nmatriculat la Camera de Comert si Industrie ajudetului Buzu, cu numarul de nregistrare la Registrul Comertului J10/124/1991. Formajuridic de organizare este societate pe actiuni.

Societatea este situat n vestul orasului Rmnicu Srat, cu acces la DN22 RmnicuSrat - Brila (km 0,3), avnd sediul n strada Industriei nr. 4.

Societatea produce suruburi, saibe,piulite,nituri din otel, alam si aluminiu;

elemente pentru conexiuni electrice constnd dinpapuci de tip PTR din teav de cupru,teav de alam, teav de aluminiu, tabl de alam; cleme de legtur de la 2,5 la 50 mmp,de 4 si 12 poli; suporti sigurant; dibluri din otel si mase plastice, cutii pentru conectori,zvoare cu bil si mufe pentru dulapuri de comand, semifabricate sinterizate din carburimetalice, SDV-uri specifice producerii de elemente de asamblare, stante si matrite pentrupresare la rece si injectare termoplaste, tratamente termice si termochimice pentru organede asamblare, produse prelucrate prin aschiere pe strunguri automate,acoperiri galvaniceprin zincare, stanare sau brunare.

S.C. ELARS S.A. a obtinut certificarea privind standardul de calitate ISO 9002.

Obiectul de activitate a fost extins la alte activitti din domeniul prelucrrilormecanice, electrotehnicii, comertului cu ridicata si en detail, a unei diversitti de produseelectrotehnice, mecanice, de uz casnic si industrial. Comercializarea acestor produse seface prin magazinul propriu, situat la adresa Bd. Mihail Koglniceanu bloc 9A, parter (cuacces la E85/DN2), telefon 40-238-562219.

Produsele societtii sunt destinate n special agentilor economici din industriaelectrotehnic, din industria productoare de mobil, a pielriei, a bunurilor de largconsum si masinilor unelte, unittilor de reparatii auto. Tehnologiile de executie carepredomin la realizarea produselor sunt din gama celor de prelucrri mecanice pe masinispecializate.

6
http://www.elars.ro/suruburi.phphttp://www.elars.ro/saibe.phphttp://www.elars.ro/piulite.phphttp://www.elars.ro/nituri.phphttp://www.elars.ro/papuci.phphttp://www.srac.ro/database/database.asp?s_nr_certificat=744http://www.elars.ro/produse.phphttp://www.elars.ro/suruburi.phphttp://www.elars.ro/saibe.phphttp://www.elars.ro/piulite.phphttp://www.elars.ro/nituri.phphttp://www.elars.ro/papuci.phphttp://www.srac.ro/database/database.asp?s_nr_certificat=744http://www.elars.ro/produse.php


7/22

2. Evoluia economic a firmei

Entitatea economic SC ELARS SA s-a nfiinat n anul 1991, avnd sediul n Rmnicu-Vlcea. De-a lungul exerciiilor financiare, firma a devenit din ce n ce mai cunoscut,ajungnd la o cifr de afaceri de 1.766.173 lei.

Datele despre evoluia firmei sunt prezentate amnunit n Anexa 1.

7


8/22

CAPITOLUL II: Studiu de caz privind analiza impozitului pe profit n cadrul S.C.ELARS S.A

Intr-o economie competitiva, spre care si Romania tinde, principalul obiectiv denatura strategica al unui agent economic il constituie realizarea unor randamente

superioare ale capitalului investit de actionari. Avand in vedere ca profitul constituie bazaalocarii de dividende pentru actionarii firmei, aceasta trebuie sa desfasoare activitatigeneratoare de profit prin satisfacerea necesitatilor unei anumite grupe de cumparatori.

Profitul reprezinta un indicator fundamental utilizat in analiza economico -financiara a firmei, influentand in mod indirect cursul pe piata al actiunilor respectivuluiagent economic. Analiza activitatii unei entitati economice prin prisma profitului sirentabilitatii poate parea insuficienta, deoarece la prima vedere nu ia in considerarerealizarile intreprinderii care nu sunt exprimate monetar (productivitatea fizica,calificarea personalului, climatul social, raporturile cu mediul concurential). In realitateabordarea sistemetica a intreprinderii permite intelegerea transformarii oricarei realizari

favorabile (exprimata in termeni cantitativi sau calitativi) in rezultate monetare, si deci inrentabilitate.

1. Definirea rezultatului

Rezultatul unei activitati se determina prin compararea efectelor obtinute cueforturile depuse pentru realizarea acelei activitati.

Rezultatul economic poate fi definit prin prisma relatiei venit total - costtotal, avand in vedere ca orice activitate este simultan consumatoare de resurse sigeneratoare de rezultate. In aceasta conceptie rezultatul este evidentiat de diferenta intre

veniturile din livrarea (vanzarea) bunurilor mobile si a bunurilor imobile pentru care s-atransferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv castiguriledin orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exercitiufinanciar.

Daca se face recurs la Cadrul pentru elaborarea si prezentarea situatiilorfinanciare elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate(IASC) definitiile ce pot fi retinute pentru cele doua structuri sunt:

a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice pe perioada exercitiuluifinanciar sub forma intrarilor sau cresterilor de active sau a reducerilor de pasive care au

ca rezultat cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele legate de contributiileparticipantilor la capitalul propriu;

b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice pe perioadaexercitiului financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau cresteri de pasivecare au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu, altele decat cele legate de sumeledistribuite participantilor la capitalul propriu.

8


9/22

In definitia veniturilor aceeasi sursa documentara face distinctie intre veniturilepropriu-zise si castiguri.

Astfel, veniturile propriu-zise apar in cadrul activitatilor obisnuite, curente aleunei intreprinderi si se prezinta sub diferite denumiri incluzand vanzarile, dobanzile,

dividendele si chiriile.

In ceea ce priveste castigurile, ele sunt cresteri ale beneficiilor economice care potsa nu apara in cursul activitatilor obisnuite ale intreprinderii, ca de exemplu venituri dinvanzarea unor active, altele decat circulante, castigurile constatate sau nerealizate, cumsunt veniturile din reevaluarea portofoliului de titluri si acelea provenite din crestereaactivelor pe termen lung. In aceeasi categorie se includ sconturile obtinute deintreprindere de la furnizori, castigurile nete din cumpararea / vanzarea de titluri deplasamant si diferentele de curs valutar.

Odata recunoscute in contul de rezultate, castigurile sunt evidentiate separat

deoarece informatia corespunzatoare prezinta importanta pentru luarea deciziiloreconomice. De asemenea, deseori aceste castiguri sunt raportate fara a lua in calculcheltuielile asociate.

In plan patrimonial, potrivit principiilor partidei duble, veniturile sunt delimitatesi evidentiate prin echivalenta cu intrarile si cresterile de active, sub forma numerarului,creantelor si serviciilor primite in schimbul bunurilor si serviciilor oferite. La cresterilede active se adauga micsorarile de pasive prin stingerea obligatiilor, prin furnizarea debunuri si servicii unui creditor pentru a stinge obligatia de rambursare a creditului.

Definitiile veniturilor si cheltuielilor de mai sus dezvaluie trasatura acestora de

componente ale situatiuei nete a intreprinderii sau ale capitalurilor proprii. Primatrasatura a veniturilor si cheltuielilor - aceea de componente ale situatiei nete aleintreprinderii - este puntea de legatura catre punctul de vedere patrimonial in definirearezultatului, propriu contabilitatii din Romania. In concordanta cu acesta, rezultatul sedefineste ca fiind variatia situatiei nete a patrimoniului intreprinderii in cursul unuiexercitiu financiar determinata prin activitatea intreprinderii. Totodata, nu in putinecazuri, pentru analiza rezultatului se apeleza si la structura de capitaluri proprii - asa cumo defineste contabilitatea anglo - saxona.

Pentru a-si realiza obiectivul de profit, intreprinderea cumpara, vinde, fabrica,plateste salarii si impozite, investeste in constructii, masini si echipamente, isi plaseaza

excedentele financiare in capitalul altor societati sau efectueaza si alte operatiiconsumatoare de resurse si producatoare de rezultate.

Aceste tranzactii ocazioneaza cheltuieli si genereaza venituri, care in ultimainstanta modifica situatia neta a patrimoniului. Sitatia neta a patrimoniului este egala cuactivele intreprinderii minus datoriile. Daca valoarea situatiei nete creste, intreprinderea aralizat profit in timpul perioadei. Aceasta crestere este profitul net in afara de cazul incare intreprinderea a primit noi aporturi de capital in timpul exercitiului, caz in care se

9


10/22

efectueaza o corectie prin diminuarea echivalenta a cresterii sitatiei nete. Daca valoareanoii situatii nete s-a diminuat in raport cu cea de la inceputul exercitiului, intreprinderea asuferit o pierdere egala cu acesta diferenta.

2. Importanta documentelor contabile de sinteza in analiza rezultatului

Situatiile financiare care consolideaza si comunica informatia sunt bilantul sicontul de profit si pierdere.Bilantul constata rezultatul sub forma de profit sau pierdere incalitatea sa de variatie a bogatiei intreprinderii, determinata de activitatea sa in timpulunui exercitiu financiar.

Contul de profit si pierdere descrie si explica rezultatul prin prisma structurilor decheltuielisi venituri care l-au determinat, implicit activitatile consumatoare siproducatoare de rezultate.

Rezultatul evidentiat de bilant, calculat prin contabilitatea in partida simpla se

intemeiaza pe ecuatia fundamentala a patrimoniului de forma: situatia neta apatrimoniului= activul patrimoniului - datorii. Rezultatul se determina, dupa cumurmeaza.

La inceputul perioadei intreprinderea intocmeste un inventar al patrimoniului sauformalizat intr-un bilant initial.

In timpul exercitiului financiar toate miscarile si fluxurile la nivelul elementelorpatrimoniale sunt reflectate prin inregistrari directe sau generale fara a apela la structurilede cheltuieli si venituri proprii unui cont de rezultate.

Conturile folosite sunt divizate in conturi de terti sau persoane care inregistreazadatoriile si creantele intreprinderii si in conturi de fapte sau valori reale inregistreazamiscarile de bunuri materiale si lichiditati.

La sfarsitul perioadei intreprinderea, pentru cunoasterea rezultatului intocmesteun inventar dupa aceleasi reguli cu cel de la inceputul perioadei, redactat printr-un bilantde inchidere. Prin compararea situatiilor nete si tinand cont si de aportul actionarilor seobtine rezultatul perioadei.

Aceasta metodologie este valabila atunci cand bilantul se incheie inainte derepartizarea profitului, ea nuantandu-se pentru situatia intocmirii acestuia dupa

repartizarea profitului, dar isi pastreaza esenta.3. Rolul rezultatului contabil in analiza profitului

Rezultatul contabil (rezultatul brut al exercitiului sau rezultatul inainte deimpozitare) se calculeaza avand in vedere cerintele unei contabilitati de angajamente sirespectand principiul independentei exercitiului.

10


11/22

Contabilitatea de angajamente (accrual a accounting, in engleza) delimiteaza siinregistreaza veniturile sub aspect real (miscare de bunuri si servicii) si nu sub aspectmonetar (miscarea banilor) iar cheltuielile in momentul angajarii lor.

In stransa legatura cu acest tip de contabilitate practicat in tara noastra se situeaza

principiul independentei exercitiilor, care presupune delimitarea in timp a cheltuielilor sia veniturilor aferente unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerea lor laexercitiul la care se refera.

Rezultatul contabil se calculeaza cu formula:

Rezultatul contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale

4. Principalele domenii ale analizei economico - financiara a profitului

Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si

instrumente de tratare a informatiilor cu scopul diagnosticarii starii unei entitatieconomice, a aprecierii nivelului calitativ a performantelor acesteia in conditiileexistentei unui mediu concurential dimamic.In acest scop analiza economico-financiarastudiaza fenomenele economice prin descompunerea lor in elemente componente cuscopul identificarii cauzelor primare care le genereaza, a factorilor care stau la bazaacestora.

Diagnosticarea realizeaza identificarea variabilelor cheie ale starii si dimnamiciifenomenelor, a interactiunii dintre acestea, cu scopul de a proiecta masuri de corectie ainfluentelor negative asupra performantelor firmei si de amplificare a celor variabile.

Analiza profitului este parte integranta a analizei economico-financiare a firmeiavand aceleasi obiective si metode. Ea isi propune explicarea evolutiei profitului, anivelului acesteia in raport cu dimensiunile firmei (cifra de afaceri, capital detinut),identificarea factorilor primari de influenta a profitului si gasirea unor solutii deimbunatatire a profitabilitatii.

In acest scop analiza profitului presupune:

1. analiza structurala si dinamica a profitului

2. analiza factoriala a profitului

3. analiza profitului prin intermediul sistemului ratelor de rentabilitate

4. analiza profitului unitar

Pentru punctele 1 si 3, analiza profitului utilizeaza date si informatii oferite decontul 121Profit si pierdere care alaturi de bilant este un document sinteza cu privire laactivitatea economica a firmei.

11


12/22

Analiza factoriala a profitului si analiza profitului unitar apeleaza la informatiicare pot fi oferite de contabilitatea de gestiune sau analitica, denumita si manageriala.Aceasta deoarece cele doua tipuri de analize presupun cunoasterea exacta a costuluiunitar pentru fiecare sortiment din produsele comercializate de intreprindere, iarcontabilitatea de gestiune realizeaza tocmai acest lucru.

Schema sub forma de cont sau tabelara a contului de profit si pierdere cuclasificarea cheltuielilor dupa natura se prezinta astfel:

A. CHELTUIELI B. VENITURI1. Reducerea stocului produse finite silucrari in curs 2. a) Cheltuieli cumateriile prime si materialeleconsumabile b) Alte cheltuieliexterne 3.Cheltuieli de personal a)Salarii si prelucrari b) Cheltuieli

sociale, cu mentionarea separata acelor care acopera pensiile 4. a)Corectarile de valoareprivind cheltuielile de constituire,imobilizarile corporale sinecorporale b) corectarile devaloare privind elementele activuluicirculant, in masura in care eledepasesc corectarile normale devaloare in cadrul intreprinderii 5. Altecheltuieli de exploatare 6. Corectarile

de valoare privind imobilizarilefinanciare si valorile mobiliareapartinand activului circulant 7.Dobanzi si alte cheltuieli asimilate cumentionarea separata a celor careprovin de la intreprinderile asociate 8.Impozitul asupra rezultatului careprovine din activitatile curente(ordinare) REZULTATUL CAREPROVINE DIN ACTIVITATICURENTE (ORDINARE), DUPA

IMPOZITARE (PROFIT) 9.Cheltuieli exceptionale 10. Impozitulasupra rezultatului exceptional 11.Alteimpozite care nu figureaza la posturileanteioareREZULTATULEXERCITIULUI (PROFIT)

1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2.Cresterea stocului de produse finite silucrari in curs 3. Lucrari efectuate deintreprindere pentru sine si capitalizate 4.Alte venituri din exploatare 5. Venituricare provin din participatii, cu

mentionarea separata a celor care provinde la intreprinderile asociate 6. Venituricare provin din alte valori mobiliare sidin creante ale activului imobilizat, cumentionarea separata a celor care provinde la intreprinderile asociate 7. Altedobanzi si venituri asimilate, cumentionarea separata a celor care provinde la intreprinderileasociate REZULTATUL CAREPROVINE DIN ACTIVITATI

CURENTE (ORDINARE), DUPAIMPOZITARE (PROFIT) 8. Venituriexceptionale REZULTATULEXERCITIULUI (PIERDERE)

12


13/22

Modelul contului de rezultate dupa natura veniturilor si cheltuielilor este agreat inEuropa Continentala cu particularitati de la tara la tara.

Structura sub forma tabelara a contulu de profit si pierdere alcatuita dupadestinatia cheltuielilor, asa cum e formalizata de Directia a IV-a a CEE se prezinta astfel:

A. CHELTUIELI B. VENITURI1.Costurile de productie aleprestatiilor furnizate, pentrurealizarea cifrei de afaceri (inclusivcorectarile de valoare) 2. Costurile dedistributie (inclusiv corectarile devaloare) 3. Cheltuielile generale deadministratie (inclusiv corectarile devaloare) 4. Corectarile de valoareprivind imobilizarile financiare si

valorile mobiliare apartinand activuluicirculant 5. Dobanzile si cheltuielileasimilate, cu mentionarea separata acelor ce vizeaza intreprinderileasociate 6. Impozitul asuprarezultatului care provine din activitatiordinare REZULTATUL CAREPROVINE DIN AVTIVITATICURENTE (ORDINARE) DUPAIMPOZITARE (PROFIT) 7.Cheltuieli exceptionale 8. Impozitul

asupra rezultatului exceptional 9. Alteimpozite care nu figureaza la posturileanterioare REZULTATULEXERCITIULUI ( PROFIT)

1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2. Altevenituri din exploatare 3. Venituri careprovin din participatii cu mentionareaseparata a celor ce provin de laintreprinderile asociate 4. Venituri careprovin din alte valori mobiliare si dincreante ale activului imobilizat, cumentionarea separata a celor ce provin dela intreprinderile asociate 5. Alte dobanzi

si venituri asimilate cu mentionareaseparata a celor ce provin de laintreprinderile asociate REZULTATULCARE PROVINE DIN AVTIVITATICURENTE (ORDINARE) DUPAIMPOZITARE (PIERDERE) 6. Venituriexceptionale RETULTATULEXERCITIULUI (PIERDERE)

Din analiza comparativa a celor doua scheme privind contul de profit si pierderedupa natura si dupa functie, se constata ca primul este centrat pe indicatorii privind cifrade afaceri si productia exercitiului, iar al doilea pe indicatorii privind cifra de afaceri sicostul bunurilor vandute.O asemenea diferentiere are la baza interesul fiscal onorat demodelul contului de profit si pierdere dupa natura cheltuielilor si veniturilor.

Pe aceasta cale se pot aprecia bogatia creata (valoarea adaugata) si repartitia sa.Intr-o economie de piata exista conceptia financiara potrivit careia intreprinderea, incalitatea sa de agent economic, are un dublu rol de indeplinit - sa creeze bogatie (valoareadaugata) si sa participe la distribuirea aceste bogatii sub forma de salarii, impozite sitaxe, dobanzi, amortismente, rezultate. Toate aceste distribuiri nu reprezinta altceva decatremunerarea factorilor care au contribuit la crearea bogatiei.

13


14/22

Contul de profit si pierdere alcatuit pe criteriul naturii venituriloe si cheltuielilorprezinta interes pentru factorii de productie participanti la crearea si distribuirea bogatiei(propietar, investitori, creditori, salariati, stat, etc.). Din componenta acestor utilizatoriexterni, prezinta interes cu precadere guvernul si organele sale. Acestia solicita informatiipentru a reglementa activitatile intreprinderilor, determina politica fiscala si ca baza

pentru calculul produsului intern, a venitului national, precum si alti indicatori statisticisimilari.

6. Modelul contului de profit si pierdere in sistemul contabil romanesc

Contul de profit si pierdere reprezinta un document contabil de sintezaprevazut de legea Contabilitatii care concetreaza veniturile si cheltuielile uneiintreprinderi pentru o perioada data indica modul de formare al rezultatelor. Intr-omaniera generala, el ofera informatiile necesare pentru intelegerea si explicarea profituluisau pierderii inregistrate de agentul economic.

Veniturile si cheltuielile, componente ale contului de rezultate, sunt inregistrate decontabilitate conform unor principii (conventii) contabile.

Principiile:

principiul continuitatii activitatii;

principiul independentei exercitiului;

principiul prudentei;

principiul cuantificarii monetare.Principiul continuitatii activitatii presupune ca intrepinderea isi desfasoara in

mod normal activitatea intr-un viitor previzibil. Aplicarea acestui principiu presupune

a) delimitarea vietii intreprinderii in exercitii financiare sau contabile in functiede care se stabilesc situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultateleobtinute

b) delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor.

Principiul independentei exercitiului conduce la considerarea fiecarui exercitiu caun tot independent separat de exercitiile anterioare sau viitoare, evidentiind toatecheltuielile si veniturile si atribuind doar acele venituri si cheltuieli care ii sunt proprii.

Delimitarea perioadelor presupune ca efectele tranzactiilor si alte evenimente safie luate in calcul cand acestea sau produs si nu cind intervine plata. Procedand astfel sedaa expresie intaietatii cauzelor fata de efecte, se inregistreaza mai intai angajamentele siapoi executarea lor.

14


15/22

In Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii din Romania, acest proincipiueste definit prin prisma delimitarii in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente unitatiipatrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care serefera.

Se practica astfel contabilitatea de angajamente (accrual accounting) bazatape delimitarea si inregistrarea veniturilor sub aspect real (miscarea de bunuri si servicii)si sub aspect monetar (miscarea banillor) si a cheltuielilor in momentul angajarii.

Respectarea acestui principiu impune aplicarea de diverse tehnici cum sunt:

Conturile de regularizare si asimilate: venituri si/sau cheltuieli inregistrate inavans, decontari din operatii in curs de clarificare, diferente de conversie - activ / pasiv.

Veniturile sau cheltuielile inregistrate in avans corespund unor operatii economicece se desfasoara pe mai multi ani, cu incasari respectiv plati esalonate, iar in vederea

delimitarii rezultatului perioadei sunt inregistrate ca posturi in bilant.Astfel cheltuielile sunt inregistrate in activ iar veniturile in pasivul bilatier.

Diferentele de conversie favorabile se inregistreaza in pasiv aratand existenta unorsurse, iar cele nefavorabile in activ cu semnificatia de consumuri sau pierderi.

Decontarile din operatii in curs de clarificare sunt inregistrate in activ sau pasivdupa cum reprezinta creante, respectiv datorii.

Principiul prudentei consta in aprecierea rezonabila sau cu precautie a activelor si

pasivelor, a cheltuielilor si veniturilor pentru a evita supraevaluarea rezultatului. Sau, asacum este interpretat in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, potrivitprincipiului prudentei nu este admisa supraevaluarea elementelor de pasiv si a veniturilor,respectiv supraevaluarea elementelor de activ si a cheltuielilor, tinand cont dedeprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiuluicurent sau anterior.

Interes prezinta si definitia principiului prudentei foemulata in PCG francezPrudenta este aprecierea rezonabila a faptelor in scopul de a evita riscul de transfer inviitor a incertitudinilor prezente, susceptibile de a greva patrimoniul si rezultateleintreprinderii.

Aplicarea principiului prudentei se regaseste in urmatoarele mecanisme contabile:

a) la inchiderea exercitiului se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile,si nu se inregistreaza activele si profitul probabile;

b) doar beneficiile realizate la data inchiderii exercitiului pot fi inscrise inbilant:

15


16/22

c) trebuie tinut cont de toate riscurile previzibile si eventualele pierderi careau luat nastere in cadrul exercitiului sau pe parcursul unui exercitiu anterior,chiar daca aceste ricuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data inchideriibilantului si data la care el este intocmit;

d) trebuie sa se tina cont de deprecierea activelor indiferent de rezultatulexercitiului. In consecinta, daca valoarea de inventar este mai mica decatvaloarea de intrare, diferenta este contabilizata prin amortizare in caz dedepreciere ireversibila sau prin constituirea de provizioane, daca depreciereaeste reversibila. In cazul in care valoarea de inventar este mai mare decatvaloarea de intrare, diferenta nu este contabilizata, elementele de activmentinandu-se la valoarea de intrare (costul istoric);

e) trebuie efectuata o analiza foarte importanta a cheltuielilor angajate, invederea delimitarii, dupa caz, in costul produsului sau costurile perioadei.In ultima structura se cuprind toate cheltuielile angajate care nu pot fi nici

imobilizate, nici stocate, nici repartizate pe mai multe exercitii, acestea nefiindrecunoscute ca active si deci sunt repartizate direct asupra rezultatuluiexercitiului. Este cazul cheltuielilor generale de administratie, cheltuielilor dedistributie si costurilor de subactivitate. O asemenea analiza s-a concretizat inadoptarea formulei costului de productie partial in evaluarea bunurilor obtinutedin productie proprie. Un asemenea cost este compus din costul de achizitie almateriilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe deproductie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie detreminaterational ca fiind legate de fabricarea produselor. In costul de productie pot fiincluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclulung de fabricatie, aferente perioadei.

Principiul cuantificarii monetare- Unitatea monetara are o dubla ipostaza:unitatea de cont si unitatea de cumparare. Ipostaza de unitate de cont are invedere folosirea monedei ca unitate de masura si de inregistrare a fluxurilor sistructurilor patrimoniale. A doua ipostaza, cea de unitate de cumparare semanifesta prin aceea ca moneda trebuie tratata ca un rezervor de inlocuire informa naturala a bunurilor ce formeaza obiectul evaluarii.

Etalonul monetar ca unitate de masura sau de cont are un caracter instabildeterminat de variatia variatia puterii de cumparare a monedei si a preturilor. Pentru adepasi aceasta limita unitatea monetara este considerata o constanta si nu se procedeaza

decat in mod exceptional la reevaluari. O asemenea conventie este valabila intr-oeconomie stabila.

Ipoteza de mai sus este discutabila in conditiile inflatiei persistente. Cantitatea demoneda necesara evaluarii unui bun creste prin inflatie nu din cauza modificarii valorilerelative a bunului in raport cu altele, ci din cauza schimbarii semnificatiei etalonului. Inaceste conditii se apeleaza la conventia instabilitatii unitatii monetare apeland lareevaluari.

16


17/22

Analiza rezultatului intreprinderii se realizeaza prin utilizarea unor datecomparabile.

Avand in vedere acest principiu, analiza profitului se va realiza in cifrecomparabile prin transformarea sumelor continute de situatiile financiare (bilant, cont de

profit si pierdere si anexe) intr-o moneda stabila.

7. Contul de profit i pierdere principala surs informaional n analiza profitului

In concordanta cu principiile enuntate contul de profit si pierdere contin toateveniturile generate de activitatea intreprinderii pe parcursul exercitiului, toate cheltuielileaferente, pe parcursul aceleiasi perioade.

In cadrul sistemului contabil romanesc, contul de profit si pierdere are la bazaclasificarea cheltuielilor si a veniturilor dupa natura activitatilor. Forma de prezentare astructurilor in cadrul contului este cea de lista. O asemenea optiune este in concordanta

cu conceptia dualista de organizare a contabilitatii (contabilitate financiara si contabilitatede gestiune) iar forma lista prezinta facilitatea informationala ca dezvaluie rezultatul dupafiecare nivel de activitate.

Conceptia dualista adoptata pentru modelarea si contabilizarea cheltuielilor impuneun calcul al rezultatului global realizat prin contabilitatea financiara si un calcul alrezultatelor analitice prin contabilitatea de gestiune.

In contabilitatea financiara, cheltuielile si veniturile sunt grupate in functie denatura activitatilor (exploatare, financiara, exceptionala) iar in contabilitatea interna degestiune cheltuielile si veniturile (deocamdata in modelul romanesc numai cheltuielile)

sunt grupate dupa functia sau destinatia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.Pentru sistemul contabil de baza (agenti economici) schema contului de profit si

pierdere se prezinta astfel:

CONTUL DE PROFIT si PIERDERE

Cheltuieli privind titluri de plasament cedate (ct.664)36

Denumirea indicatorilor Nr.

rd.

Realizariaferente

perioadei deraportareanprecedent

ancurent

A B 1 2Venitu-ri din

Venituri din vz. Marfurilor (ct.707) 01

17


18/22

exploa-tare

Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)

02

Cifra de afaceri (rd.1+2) 03

Venituri din prod.stocata(ct.711)sold creditor 04sold debitor 05Venituri din prod. de imobilizari(ct. 721+722) 06Productia exercitiului (rd.2+4-5+6) 07Venituri din subventii de exploatare(ct.741) 08Alte ven. din exploatare (ct.754+758) 09Venituri din provizioane privind act de exploat.(ct. 781) 10

I. VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd. 3+4-5+6+8 la 10)

11

Chelt.pentruexploa-tare

Chelt. privind marfurile (ct.607) 12

Cheltuieli cu materii prime (ct.600) 13Cheltuieli cu matterialele consumabile (ct.601) 14Cheltuieli cu energia siapa (ct.605) 15Alte chelt.materiale (ct.602+603+604+606+608) 16Cheltuieli materiale-total (rd.13 la 16) 17Cheltuieli cu lucrari si servicii executate deterti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+

+625 +626+627+628)

18

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.631+635)

19

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct.641) 20Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct.645) 21Cheltuieli cu personalul-total (rd.20+21) 22Alte cheltuieli de exploatare (ct.654+658) 23Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele(ct.681) 24

II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE TOTAL(rd.12+17+18+19+22+23+24)

25

A REZULTATUL DIN EXPLOATAREProfit (rd.11-25) 26Pierdere (rd.25-11) 27

Venitu- rifinan-ciare

Venituri din participatii, alte imobilizari financiare sicreante imobilizate (ct. 761+762+763)

28

Venituri din titluri de plasament (ct.764) 29Venituri din diferente de curs valutar (ct.765) 30

18


19/22

Venituri din dobanzi (ct.766) 31Alte venituri financiare (ct.767+768) 32Venituri din provizioane (ct.786) 33

III. VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd.28-33) 34Chelt.

finan-ciare

Pierderi din creante legate de participatii (ct.663) 35

Chelttuieli dindiferentede cursvalutar(ct.665)

37

Cheltuieli privind dobanzile (ct.666) 38Alte cheltuieli financiare (ct.667+668) 39

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct.686) 40IV. CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (rd.35-40) 41B REZULTATUL FINANCIAR

Profit (rd. 34-41) 42Pierdere (rd. 41-34) 43

C REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUIProfit (rd.11+34-25-41) 44Pierdere (rd.25+41-11-34) 45

V. VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL(771+772+787)46VI. CHELT.EXCEPTIONALE TOTAL(671+672+687) 47

D REZULTATUL EXCEPTIONALProfit (rd.46-47) 48Pierdere (rd.47-46) 49

VII. VENITURI TOTALE (rd.11+34+46) 50VIII. CHELT.TOTALE (rd.25+41+47) 51E REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI

Profit (rd.50-51) 52Pierdere (rd.51-50) 53Impozitul pe profit (ct.691) 54

F REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Profit (rd 52-54) 55Pierdere (rd.53+54) (rd.54-52) 56

Structura contului de profit si pierdere evidentiaza continutul indicatorilor simodul lor de construire. Astfel, cifra de afaceri dezvaluie marimea tranzactiilor devanzare realizate de o intreprindere cu tertii sai, fiind egala cu vanzarile de marfuri plusproductia vanduta. Intrucat veniturile sunt inregistrate fara taxe , in marimea cifrei

19


20/22

deafaceri nu sunt incluse taxa pe valoarea adaugata si reducerile comerciale acordateclientilor.

Productia stocata exprima, dupa caz, veniturile in cost de productie generate decresterea stocurilor de productie comparativ cu stocurile initiale (stocaj) sau diminuarea

veniturilor in cost de productie in situatia inversa (destocaj).

Productia imobilizata exprima in cost de productie imobilizarile terminate sau incurs in cadrul exercitiului prin constructie sau productie proprie.

Prin insumarea algebrica a productiei vandute in pret de vanzare, a productieistocate si a productiei imobilizate se obtine productia exercitiului care dezvaluieperformanta activitatii de productie a intreprinderii.

Subventiile de exploatare sunt destinate compensarii insuficientei veniturilor dinexploatare sau reducerii cheltuielilor de exploatare. Ele sunt acordate de puterea publica

in cadrul politicii economice si sociale a statului. Cazurile cele mai dese privind acestesubventii sunt: subventiile pentru export (pentru practicarea de preturi competitive pepiata internationala), subventiile de echilibru (compensarea pierderilor intreprinderilorproprietate de stat care desfasoara o activitate necesara pentru intraga natiune (finantareaactivitatii de cercetare si de alte activitati).

Postul alte venituri din exploatare cuprinde veniturile din creante recuperate,valoarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii constatate la inchidereaexercitiului ca fiind aferente exercitiilor viitoare (pozitie discutabila) si orice alte venituridin exploatare. In schimb la aceasta pozitie nu figureaza veniturile din redevente pentruconcesiuni, brevete, licente, marci, procedee, veniturile din imobile neafectate

activitatilor profesionale.Veniturile generate de reluarea, dinimuarea sau anularea provizioanelor pentru

deprecieri si riscuri si cheltuieli privind activitatea de exploatare (depreciereaimobilizarilor necorporale si corporale, stocurilor, creantelor comerciale, pierderi dinlitigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli pentru reparatii de repartizat pe mai multeexercitii, etc.) sunt delimitate prin pozitia venituri din provizioane privind exploatarea.

Cheltuielile pentru exploatare, cheltuieli referitoare la activitatea normala sicurenta a intreprinderii, cuprind: cheltuielile privind consumul de materii prime simateriale, costul marfurilor vandute, cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite de la

terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de intreprindere,cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu amortizarile si provizioanele privind activitatea deexploatare (amortizarea si deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale,deprecierea stocurilor si creantelor comerciale, provizioane pentru litigii, buna executie,cheltuielile cu reparatiile de repartizat asupra mai multor exercitii si alte provizioanepentru activitatea de exploatare), alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante faraacoperire, redevente pentru concesiuni, brevete, licente si procedee, jetoane de prezenta(varsate administratorilor nesalariati).

20


21/22

Rezultatul din exploatere se determina prin scaderea din veniturile de exploatare acheltuielilor de acelasi gen si indica eficienta activitatii de baza a intreprinderii.

Profitul obtinut din activitatea de exploatare constituie baza sustinerii activitatilorfinanciare si exceptionale in cazul intreprinderilor.

Pierderea din exploatare se poate datora profilului neproductiv al agentuluieconomic (societate de consultanta, de exemplu) sau obtinerii unor profituri dinactivitatea de exploatare inferioare chelltuielilor aferente. In al doilea caz este necesarta oanaliza atenta a tipurilor de cheltuieli si venituri aferente activitatii de exploatare.

Veniturile financiare cuprind mai ales: dividendele si dobanzile cuveniteintreprinderilor pentru imobilizarile financiare, sconturile obtinute de la furnizori caurmare a achitarii facturilor inainte de scadenta, castigurile nete din cumpararea /vanzarea titlurilor de plasament, castigurile de schimb (diferentele favorabile la incasareacreantelor si plata datoriilor) si veniturile din reluarea, diminuarea sau anularea

provizioanelor pentru activitatea financiara.In ceea ce priveste cheltuielile financiare corespunzatoare veniturilor financiare,

in principal acestea se refera la dobanzile de platit sau platite pentru imprumuturi sidatorii, pentru conturi curente, pierderile datorate creantelor legate de participatii,sconturile acordate clientilor care isi achita facturile inaintea scadentei prevazute,pierderile nete din cumpararea / vanzarea de titluri de plasament, pierderile de schimb(diferente nefavorabile la incasarea creantelor si plata datoriilor), amortizari siprovizioane generate de deprecierea activelor sau de riscuri si cheltuieli care fac obiectulactivitatii financiare.

In urma compararii veniturilor si cheltuielilor financiare se obtine rezultatulfinanciar (profit sau pierdere). In cazul intreprinderilorpierderea din activitatea financiarase poate datora platii dobanzii la creditele contractate, cheltuielilor din diferentele de cursvalutar care depasescveniturile financiare. Rezultatul financiar trebuie interpretat instransa legatura cu rezultatul din exploatare, un rezultat financiar negativ (pierdere)putand fi acoperit de profitul din exploatare ca urmare a folosirii resurselor proprii siatrase.

Indicatorul care consemneaza acest fapt se numeste: REZULTATUL CURENTAL EXERCITIULUI obtinut astfel:

REZULTATUL CURENT = REZULTATUL + REZULTATULAL EXERCITIULUI DIN EXPLOATARE FINANCIAR

Rezultatul curent (operational) indica in cifre nominale eficienta activitatii curentea intreprinderii, neluind in calcul elementele care nu au caracter de repetabilitate sicontinuitate in activitatea intreprinderii.

21


22/22

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	diana-terevlej
View:	470 times
Download:	0 times

analiza impozitului pe profit

Documents