ANALIZA DE SITUAŢIE ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN 2017 I. DATE STATISTICE (LA NIVEL INTERNAȚIONAL, EUROPEAN ȘI NAȚIONAL ȘI JUDEȚEAN) În scopul sensibilizării populaţiei României referitor la beneficiul renunţării la fumat, Guvernul României, în temeiul art. 107 alin. (2) din Constituţie şi al art. 8 din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combatarea efectelor consumului produselor din tutun, a adoptat Hotărârea 1270/2002, prin care, cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie se declară “Ziua Naţională fără Tutun”. Aceasta oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară – aşa numitul “fumat pasiv” –, alături de încurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. Numărul global de fumători este de aproape 1,1 miliarde, dintre care 80% trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii. La nivel mondial, peste 80% dintre fumători sunt bărbaţi. Diferenţele între fumătorii de gen masculin şi feminin sunt deosebit de ridicate în Regiunile Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest şi în ţările cu venituri mici şi medii. În privinţa minorilor, prevalenţa fumatului rămâne în continuare mai ridicată la băieţi faţă de fete, în ciuda unei tendinţe de apropiere ce face această diferenţă mai redusă decât între bărbaţi şi femei. Prevalenţa fumatului la fete se apropie sau, în unele ţări, depăşește prevalenţa la femei. În majoritatea ţărilor, între 15%-50% din populaţie este afectată de fumat pasiv, iar în unele ţări expunerea involuntară la fumulde tutun afectează 70% din populaţie (1).
Transcript
ANALIZADESITUAŢIEZIUANAŢIONALĂFĂRĂTUTUN2017 I. DATE STATISTICE (LA NIVEL INTERNAȚIONAL, EUROPEAN ȘI NAȚIONAL ȘIJUDEȚEAN) În scopul sensibilizării populaţiei României referitor la beneficiul renunţării lafumat,GuvernulRomâniei,întemeiulart.107alin.(2)dinConstituţieşialart.8dinLegeanr.349/2002pentruprevenireaşicombatareaefectelorconsumuluiproduselordintutun,a adoptat Hotărârea 1270/2002, prin care, cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie sedeclară“ZiuaNaţionalăfărăTutun”.
Aceasta oferă cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurilegeneratedeconsumuldetutun,precumşiapopulaţieinefumătoarecuprivirelariscurilelacarese supuneprin inhalarea fumuluide ţigară–aşanumitul “fumatpasiv”–, alăturideîncurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prinrespectareaprevederilorlegaleînvigoare.
Numărulglobaldefumătoriestedeaproape1,1miliarde,dintrecare80%trăiescînţăricuveniturimicişimedii.Lanivelmondial,peste80%dintrefumătorisuntbărbaţi.Diferenţele între fumătorii de gen masculin şi feminin sunt deosebit de ridicate în Regiunile Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest şi în ţările cu venituri mici şi medii.Înprivinţaminorilor,prevalenţa fumatului rămâne încontinuaremairidicată labăieţifaţădefete,înciudauneitendinţedeapropierecefaceaceastădiferenţămairedusădecât între bărbaţi şi femei. Prevalenţa fumatului la fete se apropie sau, în unele ţări,depăşeșteprevalenţalafemei.Înmajoritateaţărilor,între15%-50%dinpopulaţieesteafectatădefumatpasiv,iarînuneleţăriexpunereainvoluntarălafumuldetutunafectează70%dinpopulaţie(1).
DintreregiunileOMS,Europaaveaîn2013ceamaimareprevalenţăafumatuluila persoanele ≥ 15 ani (28%) şi una dintre cele mai ridicate la cohorta adolescenţilor(apropiată în unele ţări precumCehia, Letonia sauLituaniade cea înregistrată în rânduladulţilor).ÎnEuro-OMS19%dintrefemeilecuvârstapeste15anifumau,faţăde2-3%înRegiunile Africa, Asia de Sud-Est, Mediterana de Est şi Pacificul de Vest. În ţări precumDanemarca,Irlanda,Olanda,Norvegia,SuediaşiRegatulUnit,diferenţabărbaţivsfemeiînprivinţafumatuluierasub5%(2).
În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iaraproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivitSocietăţiiRomânedePneumologie.70dedecesesuntcauzatezilnicdefumat.Totodata,acelasiforsubliniazaca42.000deoamenisuferacomplicatiiprovocatedetigari. ConformEurobarometrului2017,realizatdeComisiaEuropeanășipublicatcuocaziaZileiMondiale fărăTutun, inRomâniaconsumuldetutunsementine încărelativridicat,cuoprevalenţaafumatuluide28%inrandulcelorcuvarstapeste15ani,aproapede media europeana (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, în rândulfemeilorde19%(3).
Româniasesitueazapelocul9înUniuneaEuropeană,alăturideCipru,Austria,SloveniasiSpania. Desi fumează mai putin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), româniiconsumăconsiderabilmaimulttutundecâtsuedezii(7%)sienglezii(17%).
Raportul european arata ca procentul tinerilor care se apuca de fumat, respectiv cei dincategoriadevârsta15-24deani,acrescutdela25%,câteraîn2014,la29%în2017(4).Datele arata ca se debuteaza precoce, ceea ce se întâmpla si la adolescentii români. Deasemenea,cifrelenearatasicaexistaunprocentimportantdefumatoriînraiticarenuaurenuntatlaacestviciuchiardacalegeaantifumataintratînvigoare.
Adoptareaceleimaisemnificativepoliticidesănătatepublicădinultimiiani, legeacareainterzisfumatulînspaiilepubliceînchise,adeterminatsaltulimportantalRomânieide12poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control altutunului—ScalaEuropeanădecontrolaltutunului.Efecteledirectealeacesteipoliticiaudus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv.Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană, reducereaexpuneriilafumdetutunestesemnificativăînRomâniaîn2017fatăde2014:înbaruriascăzutcu69depuncteprocentuale(dela80%la11%)iarînrestauranteascăzutcu53depuncteprocentuale(dela59%la6%).
Românii sunt, înmarea lormajoritate, de acord cumăsurimai restrictive de reducere aconsumului de tutun, măsuri adresate în special descurajării debutului fumatului:interzicereautilizării tigăriieletronice înaceleasi locuri încareeste interzisconsumuldetigări(59%),etichetareuniformă(54%).
Potrivit unei analize facuta pe cifre furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, înRomâniaunadultfumeazaînmedie1.619tigaripean,taranoastraocupândlocul27într-un clasament de 182de tari. Pe primele locuri se situeaza, conformaceluiasi top, China,unde fiecare adult fumeaza în medie 4.124 de tigari pe an. Pe urmatoarele pozitii sesitueazaBelarus,Liban,MacedoniasiRusia.Obiectivul legislatiei antifumat nu a fost scaderea prevalentei fumatorilor, ci scadereaexpunerii nefumatorilor. Însa ca efect secundar ea a reusit sa creasca efortul deconstientizareînrândulpopulatiei.Potrivit Eurobarometrului, majoritatea fumatorilor europeni consuma tutun zilnic. UnfumatordinUniuneaEuropeanaconsuma, înmedie,14.1tigaripezi,adicamaiputinfatade 2014, când fuma 14.7 tigari. Prin comparatie, cei care au redus numarul de tigari auajunssafumezeînlocde17.4tigari,câtfumaupeziîn2014,doar16.6tigari.
Înperioada21-25ianuarie2016,InstitutulRomanpentruEvaluaresiStrategie-IRES,aderulatunstudiu cuprivire la fumatul inRomania,„Obiceiuri,comportamenteasociatesiperceptiilegatedefumatalepopulatieiadultedinRomania”(5). Studiul a fost realizat pe un esantion de 2.074 indivizi de 18 ani si peste, de tipulmulti-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national, eroaremaxima tolerata de ±2,2%,iarinterviuriles-audesfasuratprinmetodaCATI.
fumatulînspațiilepublicedinRomânia.Procentulcelorcaresuntinformațicuprivirelaaceastălege,conformdeclarațiilorlor,creștedirectproporționalcuvârstarespondențilorșicunivelul lordeeducație.79%dintre intervievațiauopărerebunăsaufoartebunăcuprivirelaaceastălegeșidoarunadinzecepersoanechestionateareopărereproastăsaufoarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice.Inițiativalegislativăestesusținutădetreisferturidintrerespondențiși10%dintreeideclarăcăsuntîmpotrivaacesteiinițiativelegislative.
Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe anafirmăcălegeaantifumatlevainfluențacomportamentulreferitorlaieșirileînoraș;astfel,15%dintreintervievațisusțincăvorieșimaidesînoraș,1%dintreeideclarăcăvorîncepesă iasă înorașodatăcu implementareaacestei legi, iar10%dintreparticipanții lastudiususțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintrerespondențideclarăcăobiceiurilelornuvorfiinfluențatedelegeaantifumat.
AtitudinicuprivirelafumatşifumătoriÎn ceea ceprivește atitudinea românilor cuprivire la acest obicei, studiul relevă
faptulcăfumatulnuesteniciodatăpermisîncaseleuneijumătățidintrerespondențiilaaceastăanchetă, iarîncazulunuisfertdintreintervievațifumatulestepermisdoarînanumitecamere, șinu în întreagacasă.2%dintreparticipanții lastudiudeclarăcă încaselelorfumatulestepermispestetot.
Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cutoatecăaproapeotreimedintrerespondențiinefumătorinuauniciopărerebună,niciunaproastăfațădefumători,eineconsiderândacestaspectrelevant,61%dintrepersoanelecareauparticipat lastudiușinu fumeazăauopăreremaidegrabăproastădesprefumători.Aceastăopinieseregăseștecuprecădereîncazulpersoanelorcuvârstapeste65deani,alcelorcustudiielementare,alcelorcarelocuiescînmediulrural,darșialfemeilor.
Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilorșitreisferturidintreeiafirmăcădacăarmerge înorașșinuargăsiomasă liberădecât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona denefumători.
Profilulromânilorfumători75%dintre respondenți spun că nu fumează tutundeloc, 18%afirmă că fumează
tutunzilnic,iar7%susțincăfumeazătutunmairar;astfel,dintotalulpopulației,25%suntfumători.Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazulrespondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii devârstă, în situația intervievaților dinmediul urban și în cazul bărbaților.Procentulnefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea,proporțiacelorcarenufumeazătutundelocestemairidicatăînmediulrural.
Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuieîntre1și30lei,săptămânal,pețigări,aproapeocincimedintreaceștiacheltuieîntre31și50delei,iar30%cheltuieîntre51și100leisăptămânal.
Doar1%dintreparticipanțiilastudiufolosescalteprodusedintutun,carenusefumează,deexemplututunuldeprizatsauceldemestecat,acelașiprocentdinpopulațiainvestigatăutilizândoțigarăelectronicăînprezent;totuși,8%dintreintervievațiaufolosit,în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printrerespondențiidinmediulurbanșiprintrebărbați.
Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu aufumatniciîntrecut,întimpceotreime(34%)dintreaceștiaaufumat.Respondențiidesexmasculinaufumattutunîntrecutîntr-oproporțiesemnificativmaimaredecâtfemeile.Dintreintervievațiicareaufumatîntrecut,63%făceauacestlucruzilnicși36%-mairar.Categoriadevârstăînrândulcăreias-aîntâlnitcelmairidicatconsumzilnicdetutunestede51–65deani.Persoanelecareaueducațieelementarăaurăspunsîntr-unprocentmaimare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut,respondențiidegenmasculin,dinmediulurbanși cei care locuiesc înMoldovaau fumatzilnic într-o proporțiemai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii degen,mediuderezidențășiregiune.
Oproporțieridicatăderespondențicareaufumatzilnicîntrecut,darmomentannumaifumează,suntneutricuprivirelainițiativalegislativăprivindinterzicereafumatuluiîntoate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotrivaacesteiinițiativeisauosusțin.
82%dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, întimp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentruprimadatăînainteadeaîmplinivârstamajoratului.Proporțiarespondențilorcareaufumatînaintesăîmplinească15aniestemairidicatăîncazulcelorcustudiielementare,alintervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților auînceput să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privindinterzicerea fumatului în spațiile publice estemai ridicată comparativ cuproporția celorcareauînceputsăfumezeînaintede15șisusținaceastăinițiativăsausuntneutriînceeaceoprivește.Respondențiicareauînceputsăfumezedupă30deanisuntîntr-unprocentmairidicatdeacordcuinițiativalegislativă.46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de cândfumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care seregăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate defumat,proporțiacelorînalecărorcasefumatulestepermisdoarîntr-ocamerăsauînunelecamereestemairidicat.
ConsumulproduselordintutunînrândulfumătorilordinRomânia8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări,
Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de anifumeazăzilnicaproapeunpachetdețigări,întimpcefumătoriicuvârstedepeste65deanisuntceiîncazulcăroraprocentulintervievațilorcareconsumăîntre6și10țigărizilnicestemairidicatcomparativcucelelaltecategoriidevârstă.
Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decâtbărbații,pecândsituațiaseinverseazăatuncicândvinevorbadesprefumatulamaimultde16țigăripezi,undeprocentulbărbațilorcareauacestcomportamentestemairidicat.
49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-unpachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pesăptămână.Pondereapersoanelorcare fumeazămaimultdedouăpachetede țigărisăptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 deani.Respondențiicustudiielementaredeclarăîntr-omăsurămaimarefațădeceicustudiimediisausuperioarecă fumează întreunpachetșidouăpachetedețigăripesăptămână.RespondențiidinregiunileSud(inclusivBucurești)șiDobrogeafumeazăsăptămânalîntr-oproporțiemairidicatăfațădeceidinalteregiunipânăînjumătatedepachetdețigări,iarceidinTransilvaniașiBanat–într-unprocentmaimaremaimultdedouăpachetedețigări.
Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară înprimele30deminutealedimineții.Comparativcucelelaltegrupedevârstă,intervievațiicareauîntre36și50deanifumeazăîntr-oproporțiemairidicatăînprimele5minutedupătrezire;acelașicomportamentevalabilîncazulcelorcareaustudiielementare,comparativcu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casăfumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează primațigarăla5minutedupătrezirefațădecelelaltecategoriiderespondenți,iarceiînacărorcasăfumatulnuestepermisrăspundîntr-unprocentmaimarefațădeceilalțicăfumeazăprimadatăîncursuluneizilelamaimultdeoorăfațădemomentulîncaresetrezesc.
În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se aflămărcileKent(24%),Pall Mall(23%) șiWinston(13%); aproape jumătate dintrerespondențiîșicumpărățigăridelamagazinuldecartiersaumagazinulsătescșiocincimedintreintervievațiachiziționeazătutundelasupermarket.
Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că aurenunțatlaacestcomportamentdemaimultde5anidezile.Proporțiaacestoracreșteodată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentulrespondențilordegenmasculincares-aulăsatdefumatînurmăcumaimultdecincianieste mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții lastudiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publiceînchisedeclară într-oproporțiemaimarecă s-au lăsatde fumat înurmăcumaimultdecincianicomparativcuceicaresuntneutrisauîmpotrivaacesteiinițiative.
sauunspecialistînproblememedicaleînultimulan.Proporțiacelorcareaufăcutacestlucruestemairidicată încazulrespondențilorcuvârstacuprinsăîntre51și65deani,alcelorcustudiisuperioare,alcelorcarelocuiescînmediulurbanșialfemeilor.Înplus,unprocentmairidicatalparticipanțilorlastudiucareauvizitatunmedicseregăseștemaicurândprintreceicaresuntîmpotrivainițiativeilegislativeprivindinterzicereafumatuluidecât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declarăneutricuprivirelaea.
Aproapeșaptedinzece fumători (68%)careși-auvizitatmedicul înultimulanaufăcutacestlucruodatăsaudedouăorișiaproximativocincimedintreei(19%)auvizitatunspecialist înproblememedicaledetreipână lacinciori.Numărulvizitelor lamedic înultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor(83%),fumătoriicareauvizitatunmedicînultimele12luniaufostîntrebațidacăfumeazătutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu carelocuiesc înmediul ruraldecât proporția celor care locuiesc înmediul urban și au fostîntrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cuprocentulfemeilorcăroramediculle-aadresataceastăîntrebare.Optdinzeceintervievațifumătoricareauvizitatunspecialistînproblememedicaleînultimulanaufostsfătuițisăînceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește directproporționalcuvârsta.
Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că auîncercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mairidicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studiielementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu carelocuiescînMoldovașiceicarerezidăînmediulruraldeclarăîntr-unprocentmaimarecăau încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care auîncercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de osăptămână,iaroaltătreimesusțincăultimaoarăcândauîncercatsărenunțelafumataufăcutacestlucrupentruoduratămaimaredeolună.
Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conformpropriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iarmaimult de un sfertdintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă,respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați sărenunțe la fumat.Același tipdedeclarațiipoate fiobservatși încazulrespondențilordinmediulurban,comparativcuceidinmediulrural.
Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternicasuprafumătorilor,ținândcontdefaptulcăînultimalunădezileceamaimarepartedintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe lafumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au unmaimare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studiielementare,acelorcarelocuiescînMoldovașiasuprafemeilor.
Unprogressemnificativinlegislatianationalaanti-fumatesteLegeanr.15/2016privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şicombaterea efectelor consumului produselor din tutun prin care Romania devineparte a comunitatii celor 94 de tari care au interzis complet fumatul in spatiile publiceinchise.Aceasta legea fostpublicată înMonitorulOficial,Partea I,nr.72din1 februarie2016şiaintratînvigoareîn45deziledelapublicare,adicăîn17martie2016.
InRomâniaconsumuldetutunsementineîncărelativridicat,cuoprevalenţaafumatului de 28% in randul celor cu varsta peste 15 ani, aproape demedia europeana(26%)(6).Prevalenţafumatuluilaadolescenţiide13-15anieraestimatăîn2013la12,2%labăieţişide10,1%lafete.Faţădereperul1990,prevalenţafumatuluilafemeis-adublatîndecursula20ani;înultimiianisesemnaleazăoanumitătendinţădescădere.Circa82%dintrefumătoriîncepuserăfumatullavârstesub20ani,iaraproximativ39%la16 ani. În privinţa intensităţii fumatului curent (zilnic), peste jumătate dintre fumătorideclarauunconsumdecelpuţin20deţigarete/zi.Conform studiului “Atitudinea românilor privind interzicerea fumatului înspaţiile publice” realizat deCentrul deMarketing şi Prognoză sociala în 2015, 25%dintrerespondenți sunt fumători,18%fumândmaimultde10 țigaretepezi19%dintrerespondențisedeclarăfoștifumători(7).20% dintre respondenții nefumători sau foști fumători declară că locuiescîmpreunăcucinevacarefumeazăîninteriorullocuinței,iar11%suntexpușilaserviciulafumuldețigarăalcolegilormaimultde1orăpezi.19 ani reprezintă vârsta medie în ceea ce privește deprinderea obiceiuluifumatului. Până în jurul vârstei de 18 ani inclusiv, 44% au devenit fumători. 36% audevenitfumătoriîntre18și20deani(inclusiv).Interzicereafumatuluiînspațiileînchise,faptdejastipulatdelegislațiaînvigoare,sebucurădeceamaimaresusținerecu90%.Interzicereafumatuluiîntaxiuri,spațiilede
joacăpentrucopiișispațiiledeschisealeșcolilorșiliceelorsebucură,deasemenea,deunfoartemaresuportreprezentat încifredecca.80%dintrerespondenți.Spațiiledeschise,fieeleparcurisaucurțialespitalelororiuniversităților,suntmaipuținperceputecalocuriîncareseimpuneinterzicereafumatului(65-70%).Înceeacepriveștelimitareavânzăriiproduselordetutunînmagazineleaflatelamaipuținde250demetrideșcoli,licee,universitățișispitale,atitudineaestesemnificativîn favoarea acesteia. Astfel, 78% se declară pentru interzicerea vânzării în apropiereașcolilorșiliceelor,69%înapropiereaspitalelorși66%înapropiereauniversităților.În ultimul an s-au lăsat de fumat 15% dintre respondenții care se declarănefumători. Imensamajoritate a celor care s-au lăsat de fumat au făcut-o fără a apela laanumitemetode (surogate sau terapie), ciprinefortdevoință, încetareadintr-odatăorireducereatreptatăanumăruluidețigări.ConcluziaestecăRomâniaseaflăprintrețărilecucelmaimaregraddepenetrareaobiceiuluifumatuluiînrândurileadulților–25%.Deasemenea,dupăcumrelevăstudiuldefață,25%dintrenefumătorisuntexpușifumatuluilaserviciu,iar44%dintrefumătoris-auapucatde fumat în jurulvârsteide18ani.Pedealtăparte, cercetareaevidențiazăunputernic suport privind înăsprirea legislației anti-fumat, 84% dintre respondențideclarându-sedeacord total sauparțial cu interzicerea fumatului în spațiilepublice.Maimult,peste30%dintrefumătoriadoptădeasemeneaaceastăpoziție.
IV.EVIDENȚEUTILEPENTRUINTERVENȚIILANIVELNAȚIONAL,EUROPEANȘIINTERNAȚIONALSocietatea Romana de Pneumologie a elaborat, in 2008, GHIDUL DERENUNŢARELAFUMATŞIASISTENŢĂDESPECIALITATEAFUMĂTORULUI(GREFA).Ghidulsedoreşteuninstrumentdelucrupentrutoatecategoriiledemedici(atâtlaniveldemedicinăprimarăcâtşideasistenţăspecializată)doritoriaseimplicaînterapiaînvedereaopririifumatului.Prinacordareastandardizatăaasistenţeimedicaleînvederearenunţăriila fumat şi înregistrarea de rutină a statusului fumatului ca semn vital în documentelemedicaleserealizeazadeopotrivăoevaluaresistematicăastariidesănătateafumătorilorcuposibilitateaintervenţiilorrepetatepentrusevrareatabagică,oscădereamorbidităţiişimortalităţii cauzate de fumat în România, precum şi educaţia medicilor în domeniulpreveniriişiopririiconsumuluidetutun(8).SocietateaRomanadePneumologie si-a propus pentru intervalul2015-2017urmatoareleobiective:•DemersuripentruobținereacompetențeiinTabacologie.
• Realizarea de parteneriate noi de colaborare cu alte asociaţiimedicale, universități,specialități în special cu cele din domeniul asistenței fumătorilor cu categorii
video,DVD,etc.),pentruaputeafidistribuiteînserviciilespecializatederenunțarelafumat.In martie 2017 a avut loc Conferința regională cu participareinternațională"DelaEmpatielaMalpraxis",EdițiaaIV-a,organizatadeSecțiuneade Tabacologie din cadrul Societății Române de Pneumologie, în parteneriat cuUniversitateadinPitești(9).
.
Manifestarea,intratăacumîntradițiamanifestărilormedicaledeprimăvară,ișipropunesăcontinue și să dezvolte dialogul interdisciplinar între specialiști și instituții care asigurăcalitatea actului medical și starea de sănătate a populației: medici, farmaciști, dentiști,
asistenti medicali, juriști, finanțatori ai sistemului de sănătate, companii de asigurări,industriefarmaceuticășiproducătoridematerialeșiaparaturămedicală. V. DATE PRIVIND POLITICILE, STRATEGIILE, PLANURILE DE ACȚIUNE ȘIPROGRAMELEEXISTENTELANIVELEUROPEAN,NAȚIONALȘIJUDEȚEAN
Lanivelinternaţional,aufostadoptateurmatoareleinstrumente:➢ConvenţiaCadrupentruControlulTutunuluiaOMS➢Agenda2030aNaţiunilorUnitepentruDezvoltareDurabilă➢PrincipiuleuropeandebunăguvernareSănătateîntoatepoliticile➢DirectivaCEnr.2014/40/CEprivindproduseledintutun,alecăreiprevederiaufostadoptatedecătreţaranoastră➢Planulglobaldeacţiuneîmpotrivabolilornetransmisibiledereducereaconsumuluidetutunpânăînanul2025cu30%faţădeanul2010Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) este primul tratatinternationaldenivelmondialprivindsanatateapublicacarereunește,înprezent,177departeneri din toată lumea. Este recunoscut astfel pericolul care poate fi cauzat deproduseledintutunsidecompaniileproducatoare.Tratatulinstituieobiectivesiprincipiiobligatoriidinpunctdevederelegalpecaretarilesauorganizatiiledeintegrareeconomicaregionala,cadeexempluComunitateaEuropeana,careauratificatsiastfelaufostdeacordsapunaînaplicareTratatul,suntobligatesalerespecte.Conventiaîsipropunesaprotejezegeneratiileprezentesiviitoaredeconsecinteledevastatoarealeconsumuluidetutunsialeexpuneriilafumuldetutunasuprasanatatii,vietiisociale,mediuluisieconomiei(10).Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului,Convenția Națiunilor Unite privindDrepturile Copilului,Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru DezvoltareDurabilăreprezintădocumenteratificateşiasumatedeţaranoastră.Lanivelnaţionalexista,deasemenea,unsetdeinstrumente:➢StrategiaNaţionalădeSănătate2014-2020➢PlanulMultianualIntegratdePromovareaSănătăţiişiEducaţiepentruSănătate➢Legeanr.15/2016pentruprevenireași combatereaconsumuluiproduselordinTutunPlanul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentruSănătate a fost elaborat pentru punerea in aplicare a directiilor strategice prevazute inStrategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020 raspunzand nevoilor de sprijinire apopulatiei in vederea adoptarii unor comportamente favorabile sanatatii. Acesta are cascop cresterea constanta, in urmatorii 5 ani, a proportiei populatiei cu comportamentfavorabilsanatatii,inspecialinrandulcopiilor(11,12).Categoriile de populatie vizate sunt: copiii (prescolari si scolari), persoanele dincomunitatilerurale,persoaneledingrupurivulnerabilesi femeile insarcinate.Planulvafiimplementat lanivelul comunitatilorprinprogramedepromovarea sanatatii si educatiepentrusanatatemultianuale integrate, care isipropunmodificareaunorcomportamentececonstituiefactorideriscpentruprincipaleleboliinregistrateinRomania.Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentrusanatate, sedentarismul, consumul daunator de alcool, consumul de droguri ilegale si
consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele violente sicomportamentelesexualecurisc.PlanulMultianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru SănătateşiStrategia Naţională de Sănătate 2014-2020 constituie pietrele de temelie pentrudescurajarea fumatului în rândulgeneraţiilor tinereşia reducerii incidenţei fumatului înrânduladulţilor.Reprezentanţi ai societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale medicilor auelaborat şi propus spre dezbatereStrategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun aRomâniei”.Evenimentul„2035–PrimageneraţiefărătutunaRomâniei”aavutlocindatade8septembrie2016.Obiectivul principalal acestei strategii este reducerea consumului de tutun la minimumposibil, adică la 5% din populaţia adultă, prag considerat de OMS ca fiind echivalent cu„finaluljoculuidevastatorcututunul”,într-unintervaldetimprezonabil.PentrucaRomâniasăîşiîndeplineascăobligaţiaasumatăîncadrulPlanuluiglobalde acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până înanul2025cu30%faţădeanul2010,estenecesarcaprevalenţafumatuluicurent(zilnicşiocazional)săajungăînanul2025la21,8%iarafumatuluizilnic–la18,4%dinpopulaţiacuvârstapeste15ani.VI.ANALIZAGRUPURILORPOPULAȚIONALE
Adolescentii reprezinta categoria cea mai vulnerabila la consumul de tutun,inclusiv la fumatul pasiv. Adolescența este cunoscută ca o perioada sensibilă, în carepredominămanifestareacomportamentelorderisc.Fumatulestemairăspândit înrânduladolescenţilor dinmediul urban. În jur de 28%dintre aceştia au fumat chiar şi numai odată sau de două ori, comparativ cu 19%dintre cei din zonele rurale. Explicaţia acestuilucru pot fi resursele financiare pe care le au adolescenţii, pe de-o parte, şi acceptareaacestuicomportamentdecătrepopulaţie,pedealtăparte.Esteposibilca încomunităţilemaimicioameniisunt îngeneralmaipuţintoleranţicuadolescenţiicare încalcănormelemoralegeneralacceptate(şifumează).O abordare adecvată a adolescenților vulnerabili trebuie sa acorde atențiacuvenităspecificitățiidevârstă,atipuluidevulnerabilitate,nevoilorspecificeșicontextuluideviață.Sunt necesare acțiuni specifice la nivel national și local de sensibilizare a publicului, apărinților și a specialiștilor pentru cunoașterea caracteristicilor și nevoilor specifice aleacestuigrupdevârstă,precumșidespremodalitățilederaportarelaadolescenți.FUMATUL-Factoriderisc
Ținând cont de acest date, un program de intervenție special conceput pentruadolescenți, care să aibă o putere mare de influență asupra lor și să le modelezecomportamentulîndirecțiadorită artrebuisacontinaurmatoriipasi: •Informareaadolescențilorcuprivirelaefectelenegativealefumatuluiasuprasănătății-atâtabolilorgrave,caresedezvoltăîntr-untermenlungdetimp,câtșiaefectelorsalemaipuțin grave, dar vizibile mult mai devreme: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită,îngălbenireategumentelordegetelor,aunghiilor;• Dezvoltarea abilității de a spune “ NU” influenței negative a anturajului, acceptareaproprieiindividualități;•Încurajareacomunicăriicupărinții, profesoriisaucuaoricăruiadultcompetentdespreproblemelecareîifrământă; • Atenționarea părinților și a cadrelor didactice cu privire la rolul lor în formareaadolescenților;• Schimbarea convingerilor eronate ale adolescenților despre tutun: “fumatul te faceatractiv”,“fumatultefaceindependentșimaimatur”,etc; •Dezvoltareaunorcomportamentealternativefumatului.VII.PREZENTAREPRIVINDSITUAȚIACAMPANIILORIECCUTEMARESPECTIVĂEFECTUATELANIVELNAȚIONALÎNANIIANTERIORI
Campaniileorganizateînultimiianişi-aupropussăconştientizezeanualpopulaţiacuprivirelaefectelenocivealetutunuluişiînacelaşitimpsăîncurajezepromovareaunuistildeviaţăsănătos.Astfel,înanul2010campaniadecelebrareaZileiNaţionalefărăTutuns-adesfăşuratsubsloganul„Fărătutun,pentruoviaţămailungăşisănătoasă!”,înanul2011 s-a derulat campania: „Spune da VIEŢII! Spune NU tutunului!” şi „Câştigăindependenţafaţădefumat!”înanul2012.2013:Campania„Euamreuşit.Alegesănufumezi!"2014:Campania„Alegesăfiisănătos!Alegesănufumezi!”2015:Campania„Învingedependențadetutun!Recâștigă-țisănătatea!”
Înanul2016campaniadecelebrareazileinaţionalefărătutuns-adesfăşuratsubsloganul „Învinge dependența de tutun! Recâștigă-ți sănătatea!”, cu participarea a 10direcţiidesănătatepublicăjudeţenecareauorganizatdiverseactivităţiîncadrulcăroraau fostdistribuitepliante,broşuri,postereşiau fostprezentatemateriale informative înformatelectronic.Caactivitatimaiimportanteamintim:
• Organizarea unui concurs de desen si realizarea unor referate pe tema campaniei;premiereaparticipantilorcudiplomesitricouriincriptionate(DSPTimis);
