UNIVERSITATEA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI

Specializare Administrarea Afacerilor

Proiect Disciplina: Managementul achizitiilor si vanzarilor

Titular curs:Adela Coman

Studenti:

BUCUREŞTI

2012

UNIVERSITATEA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI

Specializare Administrarea Afacerilor

Analiza costului de productie la S.C Confectii S.A

Titular curs:Adela Coman

Student:

BUCUREŞTI

2012I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

COMERCIALE “CONFECŢIA” S.A.

1. Date de identificare şi referinţă

Denumirea societăţii: Societatea Comercială “Confecţia” S.A. TulceaSediul societăţii: Tulcea, str. Victoriei, nr. 57Forma juridică: Societate pe acţiuni (SA)Numărul de înregistrare la Camera de Comerţ şi Industrie – Oficiul Registrul Comerţului: J36/275/1991Cod de înregistrare fiscală: R 2362597Banca şi nr. de cont: Banca Comercială Română – filiala Tulcea/302400201Obiect de activitate: Producerea şi comercializarea de articole de îmbrăcăminte în sistem lohn.Capitalul social: 8.966.268 mii lei

270.737 acţiuni33.118 lei/acţiune

În anul 2000 societatea dispunea de un personal efectiv de 1667 persoane, dintre care 1523 sunt acţionari, adică 91,36 %.

2. Scurt istoric al societăţii

Bazele actualei societăţi comerciale au fost puse în martie 1980, când a luat fiinţă prin decret al Consiliului de Stat sub numele de “Întreprinderea de Confecţii – Tulcea”.

A doua etapă investiţională mai importantă s-a consumat în anul 1988 şi a constat în dublarea capacităţii de producţie prin prelungirea corpului de fabricaţie existent.

Întreprinderea a funcţionat până în anul 1990 ca unitate independentă cu personalitate juridică şi gestiune economică proprie, aparţinând de Centrala Industriei de Confecţii Bucureşti.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1272/1990, în termenii Legii 15/1990 privind reorganizarea întreprinderilor de stat în societăţi comerciale, se hotărăşte înfiinţarea societăţii comerciale Confecţia S.A..

În baza cererii de înmatriculare S.C. Confecţia S.A. a fost înmatriculată la Camera de Comerţ şi Industrie a României – Oficiul Registrul Comerţului sub nr. J36/275/1991.

S.C. Confecţia S.A. s-a privatizat în data de 20.06.1995 prin încheierea contractului cu Fondul Proprietăţii de Stat (contractul nr. 300/20.06.1995).

3. Obiect de activitate

S.C. Confecţia S.A. are înscris în statut următorul obiect de activitate: producerea de articole de îmbrăcăminte în sistem lohn precum şi din materiale

achiziţionate de societate sau terţi, de pe piaţa internă sau din import; activităţi de import şi export de produse textile, accesorii, materiale auxiliare,

materiale de tehno – prezentare, ambalaje şi alte materiale necesare producţiei de îmbrăcăminte, precum şi import / export de confecţii textile şi alte articole de îmbrăcăminte;

comercializarea în sistem en-gros şi en-detail a mărfurilor provenite din producţia proprie cât şi a mărfurilor achiziţionate de la terţi, de pe piaţa internă sau externă prin magazine proprii sau ale terţilor;

activităţi de import / export şi comercializare de maşini şi utilaje, servicii de asistenţă tehnică şi service necesare producţiei proprii şi pentru terţi;

activităţi tehnice şi de creaţie în domeniul textil şi de îmbrăcăminte; transporturi şi expediţii interne şi internaţionale de mărfuri cu mijloace de

transport ale societăţii, inclusiv pentru terţi; invenţii noi pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie în domeniul textil şi

în alte sectoare şi domenii de activitate; desfăşurarea de activităţi şi comisioane în vamă; prestarea de servicii în domeniul asistenţei tehnice şi reparaţii de utilaje din

industria de confecţii.

4. Structura organizatorică

S.C. Confecţia S.A. are o structură organizatorică de tip piramidal, care îmbină structurile de tip ierarhic cu structurile funcţionale. Structura organizatorică este desfăşurată pe patru nivele ierarhice, din care unul corespunde conducerii colective.

Nivelul strategic este format de Adunarea Generală a Acţionarilor, care numeşte administratorul. Administratorul este asistat în activitatea sa de consilieri juridici.

Nivelul tactic este format din membrii echipei de conducere – inginerul şef, directorul de producţie, directorul comercial, contabilul şef. Tot în subordinea administratorului se află departamentul management – resurse umane – administrativ şi departamentul de calitate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, fiind o societate comercială pe acţiuni, S.C. Confecţia S.A. este administrată de către un Consiliu de Administraţie.

Organizarea şi funcţionarea societăţii se face conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare Internă al societăţii.

Principalele compartimente funcţionale la nivelul societăţii sunt următoarele: compartimentul de producţie;

compartimentul comercial – marketing; compartimentul proiectare – dezvoltare; compartimentul economic; compartimentul de resurse umane; compartimentul de control şi calitate.

Aceste compartimente sunt conduse de către directori, iar în cadrul acestora sunt organizate servicii şi birouri cu funcţiuni specifice.

Activităţile desfăşurate în cadrul compartimentelor funcţionale sunt prezentate în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al societăţii.

5. Relaţiile de mediu

Principalii clienţi

Societatea comercială Confecţia S.A. activează în domeniul confecţiilor textile, domeniu caracterizat în principal de faptul că trebuie să realizeze produse în concordanţă cu cerinţele modei, pe sezoane precum şi cu cerinţele internaţionale de calitate. Segmentul de piaţă pe care activează societatea este constituit în principal din grupa de produse “cămăşi bărbaţi” domeniu în care societatea a reuşit să-şi formeze un anumit prestigiu, datorită unei experienţe bogate în domeniu.

Societatea îşi desfăşoară activitatea în sistem lohn, iar 98 % din producţia sa este livrată la export.

Principalii clienţi externi

S.C. Confecţia S.A. are în prezent ca principali parteneri de afaceri firmele:

Denumire firmă ŢaraCota de afaceri

(%)Producţia fizică

(buc.)GOLDRESS Germania 46,98 1334794I.A.C. Italia 17,9 508574CANDA Germania 11,36 322760BILD Germania 9,2 261390ITALIAN COLORS

Italia 8,55 242922

SIXTZ – GHOST Italia 1,54 43754SCHUTZ Germania 0,91 25855HEMMOND Italia 0,8 22730BANNER Anglia 1,18 33527

TOTAL 98,42 2796306

Ca urmare a unor diferenţe apărute în colaborare cu firma SCHUTZ Germania, s-a renunţat la o parte din comenzile acestei firme în favoarea firmei

BANNER Anglia, diferenţa de capacitate fiind acoperită de comenzile firmelor tradiţionale: GOLDRESS, BILD şi CANDA.

Principalii clienţi interni

Producţia pentru piaţă internă reprezintă 1,85 % din cifra de afaceri, societatea având în anul 2000 o producţie fizică destinată vânzării pe piaţa internă de doar 44890 buc.

Jumătate din această producţie (28645 buc.) a avut ca destinaţie firmele STEILLMANN Bucureşti iar pentru TORIMAR Bucureşti restul producţiei (16245buc.).

Principalii furnizori

S.C. Confecţia S.A. desfăşoară o activitate de producţie în sistem lohn. În acest caz firmei i se plăteşte de către client doar manopera, clientul asigurându-şi singur materia primă şi materialele auxiliare necesare.

Materia primă principală este ţesătura. Aceasta poate fi achiziţionată atât de la furnizori interni cât şi din import.

Principalii furnizori: externi pentru producţia la export sunt: Germania, Italia şi Turcia, ponderea

producţiei cu această ţesătură din producţia totală este de 97%. interni pentru producţia la export sunt: S.C. Dacia S.A. Bucureşti, S.C. Uzitex

S.A., S.C. Iaşi Tex S.A., S.C. Modcom S.A., S.C. Modcotton Aurora S.A. Bucureşti, iar ponderea în producţia totală a acestei ţesături este de 2,8%.

interni pentru producţia internă sunt aceeaşi ca şi în cazul precedent, iar ponderea este de doar 2,8%.

Contractele de colaborare încheiate de societate şi clienţi prevăd anumite condiţii, iar în funcţie de aceste condiţii societatea trimite cererile de materiale către furnizorii de materii prime, ţinând cont în acelaşi timp şi de ofertele primite din partea acestora.

Materialele auxiliare sunt şi ele asigurate de clienţi, însă în unele cazuri ele sunt achiziţionate de la diferiţi furnizori interni şi externi.

Principalele materiale auxiliare folosite şi furnizorii acestora sunt: inserţia , iar principalii furnizori sunt: Germania, Italia şi Turcia pentru inserţia

din import, iar de la intern S.C. Nova Tex Piteşti; nasturi : S.C. Mun Plast S.A. Bucureşti; aţă : S.C. Odorheiu-Secuiesc S.A.; bolduri : S.C. Flarn S.A. Sibiu; ştraifuri, fluturaşi, balene, guleraşi PVC : furnizorii sunt diferitele asociaţii

cooperatiste; pungi pentru ambalaj : S.C. Plastex S.A. Tulcea; ace de cusut : firma Needless;

3% din materialele auxiliare pentru ambalat: cartoane, ştraifuri din carton, suporturi pliere sunt achiziţionate de la furnizori interni: S.C. Carton S.A. Bucureşti.

Alimentarea cu energie electrică şi combustibil termic a instalaţiilor şi utilajelor din secţiile de producţie, se realizează de centrala proprie a societăţii, a cărei funcţionare este supravegheată de o echipă de electricieni şi mecanici.

Consumul de energie electrică şi combustibil este contorizat atât la nivelul societăţii cât şi pe secţii de producţie, iar aceste cheltuieli indirecte sunt incluse în costul de producţie.

Mijloacele de transport folosite pentru aprovizionarea şi expedierea produselor finite, sunt alimentate cu benzină ş motorină, de la staţiile PECO.

II. STADIUL ACTUAL AL SOCIETĂŢII COMERCIALE “CONFECŢIA” S.A.

Analiza factorială a indicatorilor producţiei industriale

Factorii care determină schimbări de stare în funcţionarea activităţii întreprinderilor, de regulă, nu acţionează izolat, ci interdependent, într-un sistem de legături cauzale bine definite.

De aceea este foarte importantă cunoaşterea naturii acestor factori şi a legăturilor prin intermediul cărora concură la formarea şi respectiv modificarea unui fenomen. Identificarea acestor factori creează premisa pentru stabilirea posibilităţilor de îmbunătăţire a activităţii întreprinderii ca sistem şi a estimării evoluţiei viitoare.

Analiza realizării programului de fabricaţie pe sortimente şi pe total întreprindere

Producţia fizică este totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultată din desfăşurarea activităţii productiv industriale a firmei şi care are ca scop satisfacerea cerinţelor consumatorilor (punerea în circulaţie a produselor este făcută în scopul satisfacerii cerinţelor consumatorilor, vânzarea lor constituind recunoaşterea socială a acestora ca valori de întrebuinţare).

Analiza realizării producţiei fizice pe total şi pe sortimente are ca obiectiv pe de o parte urmărirea gradului de realizare a obligaţiilor asumate prin contractele încheiate cu beneficiari (asigurarea concordanţei între cerere şi ofertă) dar şi stabilirea gradului de valorificare a resurselor materiale.

La întreprinderea Confecţia S.A. Tulcea, programul de fabricaţie pe sortimente şi pe total întreprindere în anul 2000 este prezentat în următorul tabelul:

Nr. crt.

Sortiment U.M. Programat(0)

Realizat(1)

Indice(%)

Structura sortimental

ă (%) qp

0 1

1Cămăşi bărbaţi

buc.2180000 2534346 62,25 87,2 89,2 -

2 Bluze damă buc. 197500 235819 119,40 7,9 8,3 -

3Confecţii copii

buc.122500 71031 57,80 4,9 2,5 -51469

4 TOTAL buc. 2500000 2841196 113,65 100 100 -51469

K̄ S=[1−514692500000 ]×100=97 ,94 %

Interpretarea rezultatelor

Pe total firmă s-a înregistrat o depăşire a programului de fabricaţie cu 13,65 % ceea ce a echivalat cu o creştere a volumului producţiei.

Pe sortimente programul de fabricaţie nu s-a realizat în toate cazurile, ceea ce poate fi reflectat şi prin nivelul coeficientului mediu de sortiment, programul de sortimente realizându-se în proporţie de 97,94 %.

Aceasta semnifică faptul că pentru beneficiarul cu care firma a încheiat contracte, obligaţiile în cauză au fost onorate în proporţie de 97,94 %.

Producţia programată nu a fost realizată la sortimentul confecţii pentru copii, cu 42,20 %. Acest lucru se datorează faptului că firma nu a reuşit să facă faţă concurenţei pe piaţa acestui produs.

Capacitatea de producţie neutilizată a fost acoperită prin fabricarea celorlalte două sortimente, la care programul de fabricaţie s-a depăşit.

Trebuie avut în vedere faptul că la produsele la care programul de fabricaţie a fost depăşit, cantitatea fabricatelor a avut piaţă de desfacere asigurată.

Analiza factorială a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator fundamental pe baza căruia se apreciază volumul activităţii agentului economic dând astfel posibilitatea aprecierii locului acestuia în cadrul sectorului de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile.

Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţi şi indirecţi specifici domeniului de activitate al firmei.

Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza următorului model:

CA=N̄S×Qf

N̄S

×CAQf

Semnificaţia simbolurilor şi a factorilor este prezentată în tabelul următor:

Nr. crt.

Indicatori Simbol U.M.Programat

(0)Realizat

(1)Indice(%)

1 Cifra de afaceri CA mii lei 68886197 74271574 107,82

2Numărul mediu de salariaţi

N̄ S pers. 1710 1667 97,49

3Producţia marfă fabricată

Qf mii lei 54680500 73028446 133,55

4Productivitatea medie anuală Qf/

N̄ Smii

lei/pers.31976,9 43808,3 137,00

5Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe

M̄ f mii lei 7457779 10842515 145,39

6 Valoarea medie M̄ fmii lei 5329225 7383119 138,54

anuală a mijloacelor fixe direct productive

7Gradul de înzestrare al forţei de muncă

M̄ f /N̄ S

mii lei/sal.

4361,3 6504,2 149,13

8Ponderea mijloacelor fixe direct productive (%)

M̄ f /M̄ f

- 71,45 68 95,17

9Randamentul mijloacelor fixe direct productive

Qf/M̄ f lei 10,26 9,89 96,39

10Gradul de valorificare a producţiei fabricate

CA/Qf mii lei 1,26 1,02 80,95

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea acţiunii factorilor, pe baza modelului se prezintă astfel:

CA = CA1 – CA0 = 74271574 – 68886197 = + 5385377 mii lei

1.ΔN̄ S

( Δ CA )=( N̄S 1−N̄S 0)×Qf 0

NS 0

¿CA0

Qf 0

=(1667−1710 )×31976 , 9×1 ,26=

= -1732508,442 mii lei

2.

Δ Qf

N̄ S

( Δ CA )=N S1 ¿( Qf 1

NS 1

−Qf 0

NS 0)¿ CA0

Qf 0

=1667×(43808 ,3−31976 , 9)×1 ,26=

= +24850909,188 mii lei

Din care datorită:

2.1.

Δ M̄ f

N̄ S

( Δ CA )=N̄ S1 ¿[( M̄ f 1

N̄S1

−M̄ f 0

N̄S 0)¿ M̄ f 0

M̄ f 0

¿Qf 0

M̄ f 0 ]¿ CA0

Qf 0

=

=1667×[(6504 ,4−4361 , 3 )×0 , 7145×10 , 26 ]×1 ,26 =+32997262 ,364 mii lei

2.2.

Δ M̄ f

M̄ f

( Δ CA )=N S1 ¿[ M̄ f 1

N̄ S 1

¿( M̄ f 1

M̄ f 1

−M̄ f 0

M̄ f 0)¿ Qf 0

M̄ f 0 ]¿ CA0

Qf 0

=

=1667×[6504 ,3×(0 ,68−0 ,7145 )×10 , 26 ]×1 ,26=−4835853 ,826 mii lei

2.3.

Δ Q f

M̄ f

( Δ CA )=N S1 ¿[ M̄ f 1

N̄ S 1

¿M̄ f 1

M̄ f 1

¿( Q f 1

M̄ f 1

−Qf 0

M̄ f 0)]¿ CA 0

Q f 0

=

=1667×[6504 ,3×0 , 68×(9 ,89−10 , 26 ) ]×1 ,26=−3437299 ,270 mii lei

3.

Δ CAQf 0

( Δ CA )=N S1 ¿Qf 1

NS 1

¿(CA1

Qf 1

−CA0

Qf 0)=1667×(43808 ,3×(1 ,02−1 ,26 )=

= - 17526824,664 mii lei

Interpretarea rezultatelor

Din analiza datelor prezentate, rezultă o creştere a vânzărilor faţă de cele programate pentru anul 2000 cu 5385377 mii lei, respectiv cu 7,82 %. Această situaţie se reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului curent, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante.

Studiind influenţele factorilor direcţi se constată că modificarea totală a cifrei de afaceri se datorează în totalitate creşterii productivităţii muncii.

Sporirea productivităţii muncii cu 37 % a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 24850909,188 mii lei. Această situaţie s-a datorat în totalitate sporirii gradului de înzestrare al forţei de muncă cu 49,13 %, respectiv cu 2142,9 mii lei/salariat.

Creşterea gradului de înzestrare a forţei de muncă a avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 32997262,364 mii lei. Această situaţie a fost determinată de noile investiţii în mijloace fixe, în sumă de 3384736 mii lei şi de reorganizarea activităţii.

Productivitatea medie anuală a muncii a fost influenţată în mod nefavorabil de ceilalţi factori. Această situaţie a avut ca efect reducerea cifrei de afaceri, ca urmare a influenţei nefavorabile a compoziţiei tehnologice a mijloacelor fixe şi a randamentului valoric al mijloacelor fixe.

Ponderea mijloacelor fixe direct productive s-a redus cu 4,83 %, reprezentând cauza reducerii vânzărilor cu 4835853,826 mii lei. Această situaţie este determinată de axarea investiţiilor în mijloace fixe mai puţin către cele direct productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru, etc.).

Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive s-a redus cu 3,61 % şi a avut ca efect reducerea vânzărilor cu 3437299,270 mii lei.

Valoarea vânzărilor este influenţată direct, în mod nefavorabil de factorul grad de valorificare a producţiei obţinute, datorită reducerii cu 19,05 %. Această reducere a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 17526824,664 mii lei.

Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul perioadei şi faţă de prevederi.

Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată o reducere a numărului mediu de personal cu 2,51 % respectiv cu 43 de persoane. Această reducere a determinat o scădere a vânzărilor cu 1732508,442 mii lei, în condiţiile unei productivităţi programate de 31976,9 mii lei/salariat şi a unui grad de valorificare a producţiei obţinute programate de 1,26 mii lei.

Interpretarea influenţei numărului mediu de personal trebuie făcută într-o strictă corelaţie cu cauzele care au determinat-o. Dacă nerealizarea numărului mediu de personal este consecinţa lipsei de preocupare a firmei în recrutarea personalului, atunci acest factor, putem considera că a influenţat în mod nefavorabil.

Analiza potenţialului uman trebuie făcută luând în considerare condiţiile asigurării personalului din punct de vedere calitativ, cantitativ şi la termen, cât şi al utilizării eficiente al acestuia.

De asemenea, reducerea numărului mediu de personal poate fi consecinţa creşterii productivităţii.

Dacă există cerere pentru produsele firmei, iar dacă aceasta corelată cu capacitatea de producţie nu poate fi satisfăcută prin creşterea productivităţii, atunci neasigurarea numărului mediu de salariaţi constituie o diferenţă a activităţii desfăşurate.

Analiza factorială a valorii adăugate

Valoarea adăugată reflectă plusul de valoare (bogăţie) obţinută prin activitatea productivă şi comercială a unei întreprinderi.

Valoarea adăugată este unul dintre cei mai importanţi indicatori de reflectare a performanţelor economico-financiare ale unei firme.

Din punct de vedere factorial valoarea adăugată se poate analiza pe bază următorului model:

VA=Qe×V a

Qe

=Qe× v̄a

în care:VA – valoarea adăugată;Qe – producţia exerciţiului;v̄a - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie.

Semnificaţia simbolurilor şi a factorilor este prezentată în tabelul următor:

Nr. crt.

Indicatori Simbol U.M.Programat

(0)Realizat

(1)Indice(%)

1 Valoarea adăugată VA mii lei 36244170 48929629 135,002 Producţia exerciţiului Qe mii lei 54679353 73030669 133,56

3Numărul mediu de salariaţi

N̄ S pers. 1710 1667 97,49

4 Timp mediu pe un t̄ ore 1895 1880 99,21

salariat

5Productivitatea medie anuală

w̄amii

lei/pers.31976,9 43808,3 137,00

6Productivitatea medie orară

w̄h lei/pers. 6874 23303 339,00

7Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie

v̄a lei 0,66 0,67 101,52

8Fond total de timp de muncă

T om-ore 3240450 3133960 96,71

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea acţiunii factorilor, pe baza modelului se prezintă astfel:

VA = VA1 – VA0 = 48929629 – 36244170 = +12685459,5 mii lei

1.ΔQe

( Δ VA )=(Qe1−Qe 0)× v̄a 0 =(73030669−54679353)×0 , 66=

= +12113868,560 mii lei

1.1. ΔT( ΔVA )=(T 1−T 0 )×w̄h 0×v̄a 0=(3133960−3240450 )×16 , 874×0 , 66=

= -1185962,092 mii lei

1.1.1. ΔN S

( Δ VA )=(N S 1−NS 0 )× t̄ ×w̄h 0 ¿ N̄a 0 =

=(1667−1710 )×1895×16 , 874×0 ,66= -907485,407 mii lei

1.1.2. Δ t̄( ΔVA )=NS 1×( t̄ 1− t̄ 0 )×w̄h 0×N̄a 0=

=1667×(1880−1895 )×16 , 874×0 ,66= -278476,684 mii lei

1.2. Δwh

( Δ VA )=T 1¿ (w̄h 1−w̄h 0)× v̄a 0 =3133960×(23 ,303−16 , 874 )×0 ,66=

= +13297831,034 mii lei

2.Δv̄ a

( Δ VA )=Qe 1¿ ( v̄a 1−v̄a 0 )=73030669×(0 , 67−0 ,66 )=

= +730306,690 mii lei

Interpretarea rezultatelor

Se constată că la finele perioadei s-a înregistrat o creştere a valorii adăugate, practic s-a obţinut un surplus de valoare, apreciindu-se situaţia în mod favorabil.

Din analiza datelor rezultă o creştere a valorii adăugate cu 12685459,5 mii lei, respectiv cu 35 % faţă de prevederi.

Situaţia se apreciază ca pozitivă pentru firmă deoarece indicele valorii adăugate devansează indicele producţiei exerciţiului cu 1,44 %, ceea ce denotă o sporire a gradului de prelucrare a materiilor prime, materialelor, energiei, procurate de la terţi.

Studiind influenţele factorilor direcţi asupra valorii adăugate se constată că 94 % din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 6% sporirii valorii adăugate la 1 leu producţie.

Producţia exerciţiului a crescut cu 18351316 mii lei şi a determinat, în condiţiile date, sporirea valorii adăugate cu 12113868,560 mii lei. Producţia exerciţiului şi valoarea forţei de muncă din punct de vedere extensiv şi al eficienţei.

Din punct de vedere extensiv, se constată că reducerea fondului total de timp de muncă cu 106490 ore a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 1185962,092 mii lei.

Această modificare s-a datorat numărului de salariaţi, situaţie justificată şi determinată de sporirea productivităţii muncii, şi utilizării incomplete a timpului maxim disponibil pe un salariat, situaţie care în cea mai mare parte este nejustificată.

Din punct de vedere intensiv se constată o situaţie pozitivă, respectiv o creştere a productivităţii medii orare cu 37%, respectiv cu 6429 lei/salariat, care se reflectă în mărirea valorii adăugate cu 13297831,034 mii lei.

Valoarea medie adăugată a crescut cu 0,01 lei la 1 leu producţie şi a determinat sporirea cu 730306,690 mii lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă o reducere cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.

Rezultă că direcţiile principale de acţiune pentru creşterea valorii adăugate sunt: sporirea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie; folosirea integrală a fondului de timp maxim disponibil pe salariat; mărirea productivităţii muncii printr-o mai bună organizare a muncii; creşterii gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, energiei prin

obţinerea unor produse cu o calitate superioară.

Analiza costului pe produs

Analiza costului pe produs urmăreşte abaterea acestuia faţă de un anumit criteriu, categoriile de cheltuieli pe seama cărora s-au produs modificări, precum şi factorii care au determinat abaterile respective.

O importanţă deosebită o prezintă identificarea rezervelor existente, care pot fi mobilizate în procesul de execuţie a produsului pentru reducerea pe produs şi menţinerii şi chiar îmbunătăţirii calităţii produsului, a fiabilităţii acestuia.

În cazul societăţii Confecţia S.A. se aleg pentru exemplificare trei produse ale căror costuri unitare descompuse pe articole de calculaţie sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

Articole de calculaţieCB 12046 CB 12001 CB 3268

1999 2000 1999 2000 1999 2000

1 Materii prime directe 2889934101

3161637306

41999 49558

2 Salarii directe 3415 5782 3998 6547 4533 77373 CAS 854 1445 999 1637 1133 19344 PS 171 290 150 327 227 387

5Cheltuieli comune de secţie

4909 6427 5746 7512 6516 9723

6 Cost de producţie 3824848045

4250953329

54408 69339

7Cheltuieli generale de administraţie şi desfacere

115 144 128 160 163 208

8 Cost complet 3836348189

4263753489

54571 69547

9 Preţ de producţie 4532657837

5232465534

64298 83845

10 Profit brut 6963 7205 968710039

9727 9283

Modificarea cheltuielilor cu materialele se explică prin creşterea preţului de aprovizionare cu aproximativ 18%.

Consumurile specifice nu s-au modificat.Cheltuielile cu salariile sunt influenţate de timpul de muncă consumat pe

unitatea de produs şi de salariul mediu orar.Deci, modificarea acestor cheltuieli se explică prin influenţa:

modificării timpului de muncă(t1 – t0) * sh0

modificarea salariului mediu orart1 * (sh1 – sh0)

CB 12046 CB 12001 CB 32681999 2000 1999 1999 2000 1999

Manopera (ore/buc.) 0,650 0,680 0,761 0,767 0,863 0,910

Tariful mediu orar este de 5253 lei/oră în anul 1999 şi de 8503 lei/oră în anul 2000.

CB 12046 CB 12001 CB 3268Modificarea cheltuielilor cu manopera,din care: 2367 2549 3204

- influenţa timpului de muncă 157 47 247- influenţa salariului mediu orar 2210 2502 2957

Creşterea cheltuielilor cu manopera la cele trei produse în anul 2000 comparativ cu anul 1999 s-a datorat în proporţie de peste 90% creşterii salariului mediu orar cu 61,77%.

Datorită acestor modificări ale costurilor unitare, profitul unitar s-a redus considerabil în anul 2000 faţă de anul 1999.

Rentabilitatea celor trei produse a evoluat astfel:

Indicatori U.M.CB 12046 CB 12001 CB 3268

1999 2000 1999 1999 2000 1999Cost unitar lei 38363 48189 42637 53489 54571 69547Preţ unitar lei 45326 57837 52324 65534 64298 83485Profit unitar lei 6963 7205 9687 10039 9727 9283Rata rentabilităţii % 18,15 14,95 22,72 18,76 17,82 13,35

Având în vedere această situaţie se propune adoptarea de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor producţiei de bază.

III. MĂSURI DE PERFECŢIONARE A ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI DE BAZĂ

Studiind rezultatele analizelor din “Capitolul III” se pot concluziona o serie de neajunsuri ale activităţii productive din cadrul firmei.

În anul 2000 s-a înregistrat o depăşire cu 13,65% a programului de fabricaţie pe total întreprindere, dar o realizare a acestuia pe sortimente doar de 97,94%.

Această situaţie cere luarea unor măsuri pentru găsirea unor noi pieţe de desfacere pentru produsele la care producţia nu s-a mai realizat faţă de ce era programat ca urmare a lipsei de contracte.

Din analiza influenţelor factorilor indirecţi asupra cifrei de afaceri, a rezultat o reducere a acesteia datorită scăderii ponderii mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe, diminuării randamentului mijloacelor fixe direct productive precum şi datorită reducerii gradului de valorificare a producţiei fabricate.

Această situaţie cere adoptarea unor măsuri de implementare a unor tehnologii noi şi de reducere a stocurilor de produse finite la finele perioadei.

Analizând rentabilitatea costurilor pe produs, se constată o reducere a acesteia în 2000 faţă de 1999:

Indicatori U.M.CB 12046 CB 12001 CB 3268

1999 2000 1999 2000 1999 2000Cost unitar lei 38363 48189 42637 53489 54571 69547Preţ unitar lei 45326 57837 52324 65534 64298 83485Profit unitar lei 6963 7205 9687 10039 9727 9283Rata rentabilităţii

% 18,15 14,95 22,72 18,76 17,82 13,35

Schimbarea surselor de furnizare a materiilor prime

Stocurile în anul 2000 au crescut faţă de anul 1999 cu 63%. Această situaţie s-a datorat aprovizionării defectuoase cu materii prime. Făcându-se o analiză a proceselor de aprovizionare – stocare, s-a ajuns la concluzia că această situaţie este efectul corelării ritmului aprovizionării nu cu cel al cererilor de consum din întreprindere ci cu periodicitatea reluării producţiei la furnizorii tradiţionali ia materiilor prime necesare fabricaţiei produsului CB 3268.

În vederea remedierii acestei situaţii s-a renunţat la unul din furnizorii tradiţionali.

Pentru alegerea noii resurse de furnizare s-a apelat la Camera de Comerţ şi Industrie, care furnizează, la cerere, informaţii economico – financiare despre potenţiali furnizori pe piaţă.

Această cercetare a pieţei de furnizori a necesitat cheltuieli de 15000000 lei.

În urma acestei acţiuni firma a renunţat la colaborarea cu S.C. UZITEX S.A. în favoarea firmei S.C. MODCOTTON AURORA S.A. Bucureşti, al cărei potenţial de livrare este superior furnizorului tradiţional şi care practică preţuri de vânzare mai avantajoase.

De la această firmă, S.C. Confecţia S.A. a achiziţionat o altă ţesătură pentru modelul CB 3268, materia primă care o poate substitui pe cea iniţială şi a cărui preţ este mai redus, fără a influenţa calitatea produsului.

Situaţia iniţială

Indicator UM CB 3268Producţie fizică buc. 848258Preţ unitar materie primă lei/m 39872Necesar de consum (nc) m/buc. 1,17

În urma aplicării acestei măsuri se obţin ca efecte economii unitare la cheltuielile cu materii prime şi respectiv totale:

Economie unitară la cheltuielile cu materia primă ( lei/m):

IndicatorU.M

.CB 3268

Economii unitare la cheltuielile cu materii prime

lei/m 1668.771

Economii totale la cheltuielile cu materii prime (mii lei):

Indicator U.M. CB 3268Producţia fizică buc. 848258Economii totale la cheltuielile cu materii prime

lei/m 1415548,350

În urma schimbării furnizorului de materie primă, la produsul CB 3268 s-a obţinut o economie de 1415548,350 mii lei, economie care va duce la o reducere a cheltuielilor totale cu materii prime din activităţile de producţie a întreprinderii.

Implementarea unor tehnologii noi

În vederea perfecţionării procesului de producţie şi a îmbunătăţirii tehnologiei de fabricaţie şi alte grupe de repere rezultate din procesul de fabricaţie, se are în vedere achiziţionarea unor utilaje noi de croit inserţia; respectiv înlocuirea unor maşini fixe de croit cu prese de croit inserţia.

Această măsură presupune cheltuieli în valoare de 55 de milioane lei suportabile din surse proprii pentru reproiectarea tehnologiei de fabricaţie.

Ca urmare a acestei măsuri se realizează o serie de economii datorate: creşterii producţiei fizice; croirii inserţiei pe o singură matriţă; efectuării unui număr redus de ştanţare a reperelor; reducerea consumului de inserţie; utilizarea unui număr mai mic de SDV-uri.

Aplicarea acestei măsuri duce deci la obţinerea de economii şi efecte economice însemnate:

creşterea calităţii reperelor şi diminuarea numărului de rebuturi; reducerea timpului unitar de prelucrare a reperelor ca urmare a

reducerii timpilor de pregătire – încheiere, precum şi datorită reducerii numărului de operaţii de ştanţare şi prelucrării lor pe o singură matriţă;

reducerii normelor de consum de inserţie ca urmare a diminuării rebuturilor.

Situaţia iniţială

Indicator UM Croirea inserţieiProducţie fizică buc. 848258Norma de timp (nt) ore/buc. 1,4Norma de consum (nc) m/buc. 1,25

Situaţia îmbunătăţită

Indicator UM Croirea inserţieiProducţie fizică buc. 863370Norma de timp (nt) ore/buc. 1,2Norma de consum (nc) m/buc. 1,15

Ca urmare a acestor îmbunătăţiri se vor obţine următoarele economii: Economii unitare la manoperă (lei/buc.):

Indicator U.M. Croirea inserţiei

Economie unitară manoperăore/buc.

0,2

În condiţiile unui tarif mediu orar de 3025lei/oră pentru croirea inserţiei se obţine:

Economii unitare la cheltuieli cu manopera (lei/buc.):

Indicator U.M. Croirea inserţieiEconomii unitare la cheltuielile cu lei/ 605

manopera buc.

Economiile totale (mii lei) la cheltuielile cu manopera:

Economii totale la cheltuielile cu manopera = (nt 1×Q1−nt 0×Q0 )× S̄h ,unde:

nt1 – norma de timp îmbunătăţită,Q1 – producţia fizică îmbunătăţită,nt0 – norma de timp iniţială,Q0 – producţia fizică iniţială,S̄h - salariul mediu orar.

Indicator U.M. Croirea inserţieiProducţia fizică buc. 863370Economii totale la cheltuielile cu manopera

mii lei

458339,530

Reducerea economiilor totale la cheltuielile cu manopera atrage după sine şi o diminuare a cheltuielilor aferente.

Această situaţie este prezentată în tabelul următor:

Indicator U.M. Croirea inserţiei

Economii unitare PSlei/buc.

605

Economii unitare CASlei/buc.

151,25

Economii unitare la salarii

lei/buc.

130584,713

Economii totale PS mii lei 30,25Economii totale CAS mii lei 26116,943

Prin însumarea economiilor rezultă:

economia totală a cheltuielilor cu salariile: 458339,530 mii lei o economie totală la plata CAS: 130584,713 mii lei o economie totală la plata PS: 26116,943 mii lei

Reducerea consumului de materie primă are următoarele efecte: Economia unitară la consumul de materiale (m/buc.):

Indicator U.M. Croirea inserţieiEconomia unitară de consum de materie primă

m/buc. 0,1

Economii unitare la cheltuielile cu materialele (mii lei):

Indicator U.M. Croirea inserţieiPreţ unitar de achiziţionare lei/buc. 5230Economii unitare la cheltuielile cu materiale

lei/m 523

Economii totale la cheltuielile cu materiale (mii lei):

Economii totale la cheltuielile cu materialele = (nc 1×Q1−nc0×Q0 )×pi ,unde:

nt1 – norma de consum îmbunătăţită,Q1 – producţia fizică îmbunătăţită,nt0 – norma de consum iniţială,Q0 – producţia fizică iniţială,pi – preţul de aprovizionare a ţesăturii.

Indicator U.M. Croirea inserţieiProducţia fizică buc. 863370Economii totale la cheltuielile cu materii prime

mii lei

352750,425

Concluzii

Amploarea măsurilor tehnico – organizatorice propuse în anul 2000 a dus la o îmbunătăţire a viitoarelor performanţe economico – financiare ale întreprinderii.

Această îmbunătăţire se va reflecta în principalii indicatori de cuantificare a eficienţei activităţii firmei.