ANALIZA CONTABILITATII EVENIMENTELOR PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII SI CLIENTII IN

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

CUPRINS

CAP I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CAP I.1 PLANUL DE CONTURICAP I.2 PRINCIPIILE CONTABILECAP I.2 CLASIFICATIA BUGETARA

CAP II CONTABILITATEA CONTURILOR DE TERTI

CAP III CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE –

COMPONENTA A CONTABILITATII GENERALE SI IN DEOSEBI A

CONTABILITATII PUBLICE

CAP IV CONTABILITATEA RELATIILOR CU FURNIZORIICAP V STUDIU DE CAZ PRIVIND “ANALIZA CONTABILITATII

EVENIMENTELOR PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII SI CLIENTII IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA” PRIMARIA SIEU

BIBLIOGRAFIE

CAP I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Institutiile publice au obligatia de a tine contabilitate proprie conform legii contabilitatii. Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea ,

publicarea si pastarea informatilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie atat pentru cerintele interne ale acestora cat si pentru utilizatorii externi (guvernul, parlamentul, creditorii, debitorii).

Contabilitatea institutilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite (conducerii institutiilor publice) cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli (incasarea si respectiv plata veniturilor si cheltuielilor), patrimoniul aflat in administrare (patrimoniul privat si public), costul programelor aprobate prin buget, dat si informatii nrcesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor speciale .

In categoria institutiilor publice se includ : Parlamentul Administratia prezidentiala Ministerele Celelalte organe de specialitate ale administratie publice Alte autoritati publice Institutiile publice autonome precum si institutiile din subordinea acestora

indiferent de modul de finantare a acestora

Institutiile publice pot fi finantate pe baza creditelor bugetare (sume primite din bugetul de stat si/sau bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor generate de defasurarea activitatii), pe seama veniturilor proprii obtinute , precum si pe seama fondurilor speciale.

Contabilitatea publica cuprinde : Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare (reflecta incasarea veniturilor si

plata cheltuielilor saferente exercitiului bugetar) Contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor obligatiilor

(reflecta evolutia situatie financiare si patrimoniale precum si excedentul sau deficitul patrimonial)

Contabilitatea trezoreriei statului Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate (contabilitate

de gestiune)

CAP I.1 PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi al contabilitatii institutiilor publice cuprinde : Conturi bugetare utilizate pentru reflectarea incasarii veniturilor platii cheltuielilor

si determinarea rezultatului executiei bugetare (in planul de conturi acestea se clasifica pe structura clasificatiei bugetare)

Conturi generale utilizate pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei precum si a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului bugetar indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial)

Planul de conturi general utilizat de institutiile publice cuprinde urmatoarele clase de conturi :

Clasa I – conturi de capital Clasa II – conturi de active fixe Clasa III – conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa IV – conturi de terti Clasa V – conturi la trezoreria statului si banci comerciale Clasa VI – conturi de cheltuieli Clasa VII – conturi de venituri si finantari

CARACTERISTICILE INSTITUTIILOR PUBLICE

Institutiile publice isi defasoara activitatea de regula innsfera nemateriala (invatamant, securitate nationala, sanatate, ordine publica) avand drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale populatiei.

Trimestrial institutiile publice au obligatia intocmirii si depunerii unor dari de seama contabile, iar anual situatii financiare.

Patrimoniul este primit initial de la bugetul de stat sau local , de regula prin transfer de la alte institutii publice.

Banul public trebuie cheltuit cu eficienta maxima.

CAP I.2 PRINCIPIILE CONTABILE

Principiul continuitatii activitatii Principiul permanentei metodelor Principiul prudentei Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere Principiul necompensarii Principiul contabilitatii pe baza de angajamente (se inregistreaza veniturile si

cheltuielile in momentul in care acestea se produc si nu pe masura ce acestea sunt incasate sau platite)

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii Principiul pragului de semnificatie (in situatiile financiare orice element care

prezinta o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct , iar cele cu valori nesemnificative sunt prezentate prin insumarea intr-o pozitie globala)

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (informaticien contabile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzactiilor , nu numai forma lor juridica)

CAP I.3 CLASIFICATIA BUGETARA

Documentul cu caracter de lege prin care se fundamenteaza si previzioneaza atat veniturile anuale ce urmeaza a fi mobilizate cat si cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate pe destinatii il reprezinta bugetul de stat.

Anual in cadrul acestuia se aproba impozitele, taxele si cotele de impunere precum si alte venituri. Totodata prin bugetul de stat se aproba credutele bugetare pe destinatii. In scopul cunoasterii diversitatii impozitelor, taxelor si destinatiile cheltuielilor bugetare se impune gruparea acestora dupa criterii unitare. Aceasta grupare a veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine unitara si obligatorie este stabilita prin clasificatia bugetara care este elaborata de Ministerul Finantelor Publice.

Criteriile care stau la baza grupari veniturilor si cheltuielilor pot fi : Criteriul functional prin care se asigura gruparea veniturilor si cheltuielilor in

functie de obiectivele stabilite de stat. Conform acestui criteriu veniturile si cheltuielile bugetare se grupeaza pe parti , capitole si subcapitole (de exemplu la venituri avem venituri curente si de capital reprezentand parti si respectiv venituri fiscale si nefiscale reprezentand capitole etc)

Criteriul economic prin care se asigura gruparea veniturilor si cheltuielilor in functie de natura lor. Conform acestui criteriu veniturile si cheltuielile sunt grupate pe titluri, articole si aliniate.

Criteriul administrativ sau deparetamentarul prin care se asigura codificarea ordonatorilor principali de credite si pornind de la aceasta codificare la nivelul

fiecarui ordonator principal de credite se realizeaza gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa celelate criterii. Astfel criteriul administrativ asigura gruparea veniturilor si cheltuyielilor pe ministere, alte institutii centrale si consilii judetene.

In concluzie clasificatia bugetara exprima structura bugetului de stat si ordoneaza/grupeaza intr-un mod sistematic, unitar codificat si obligatoriu repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare reflectand modul de organizare a mobilizarii veniturilor si destinatia acestora intr-un exercitiu bugetar.

CAP II CONTABILITATEA CONTURILOR DE TERTI

Contul 401 tine evidenta decontarilor cu furnizorii de bunuri materiale, servicii si lucrari pe baza de factura. Este de pasiv. In credit se inregistreaza datoriile fata de furnizori , iar in debit platile catre acestia. Soldul creditor reprezinta datoriile existente la un moment dat fata de furnizori (exclusiv de active fixe).

Se crediteaza prin : conturile din clasa a III-a cu valoarea stocurilor achizitionate 532 alte valori achizitionate 4428 pentru cumpararile cu plata in rate 408 odata cu sosirea facturilor anterior nesosite 409 ambalaje care circula in sistemul restituirii directe , facturate la furnizori 471 abonamente , chirii etc efectuate anticipat 601, 602 atunci cand se foloseste metoda inventarului intermitent 610, 611, 612, 613, 614,,622, 623,, 624, 626, 628 si 629 cu sumele datorate pentru

utilitati si servicii 665 cu diferemntele nefvorabile de curs valutar 677 cu sumele datorate furnizorilor pentru ajutoare (rechizite scolare, transport

elevi, compensare medicamente etc)Se debiteaza prin :

162, 163, 164 si 165 cu platile dispuse sub forma de trageri din imprumuturi 403 cu valoarea efectelor de comert acceptate 409 cu ambalajele predate inapoi furnizorilor si cu decontarea avasurilor

448 cu sumele datorate furnizorilor rescrise si datorate statului 473 cu sumele clarficate reprezentand datori achitate 512……..562, 770 cu sumele platite furnizorilor 765 cu diferentele favorabile de curs valutar 771 cu sumele neachitate care urmeaza a fi compensate pe baza unor acte

normative speciale Contul 403 tine evidenta datoriilor amanate la plata pe baza efectelor de comert. Este de

pasiv. In credit se inregistreaza datoriile amanate la plata, iar in debit achitarea datoriilor amanate anterior. Soldul creditor datoriile la un moment dat pe baza de efecte de comert.

Se crediteaza prin debitul contului 401 (datorii amanate) si 665 (diferente nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului aferente datoriilor amanate in valuta).

Se debiteaza prin creditul conturilor 512…..562, 770 (datori achitate)si 765 (diferente favorabile de curs valutar la sfarsitul anului si cu ocazia achitarii datoriilor amanate in valuta).

Contul 404 tine evidenta datoriilor fata de furnizorii de active fixe necorporale, corporale si in curs de executie pe baza de factura , fiind de pasiv.In credit se inregistreaza datoriile fata de furnizorii de active fixe, iar in debit platile. Soldul creditor reprezinta datoriile existente la un momenmt dat fata de furnizorii de active.

Contul 404 se crediteaza prin : 167 si 168 cu valoarea ratelor si a dobanzilor aferente leasing-ului financiar 2xx cu valoarea activelor fixe necorporale, corporale si neterminate achizitionate 4426 TVA aferenta achizitiilor 4428 TVA aferenta achizitiilor in rate 665 diferente nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului 682 cu valoarea activelor fixe achizitionate care nu se supun amortizarii

Se debiteaza prin : 162, 163, 164 si 165 cu platile sub forma de trageri din imprumuturi 232 si 234 cu valoarea avansurilor decontate 405 cu valoarea datoriilor amanate la plata pe baza efectelor de comert 473 cu sumele clarificate 512…….562, 770 cu sumele platite furnizorilor de active fixe 765 cu diferentele de curs valutar la sfarsitul anului sau in momentul achitarii 771 cu sumele datorate si neachitate care urmeaza a fi compensate pe baza actelor

normative specialeContul 405 tine evidenta datoriilor fata de furnizorii de active amanate la plata pe baza

efectelor de comert. Functioneaza similar cu contul 403 (in locul contului 401 se utilizeaza contul 404).

Contul 408 tine evidenta datoriilor fata de furnizori pentru achizitii fara factura. Este de pasiv. In credit se inregistreaza datoriile, iar in debit datoriile achitate. Soldul creditor reprezinta datoriile data de furnizori fara factura.

Se crediteaza prin: conturile din clasa a III-a si 532 cu valoarea stocurilor si a altor valori

achizitionate fara factura 601 si 602 metoda inventarului intermitent 610…..629 cu serviciile fara factura 665 cu diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului 4428 TVA aferenta intrarilor fara factura

682 cu valoarea activelor fixe achizitionate fara factura care nu se supun amortizarii

Se debiteaza prin creditul contului 401 (odata cu sosirea facturilor) si 765 (cu diferentele favorabile de curs valutar la sfarsitul anului).

Contul 409 tine evidenta avansurilor acordate si a ambalajelor care circula in sistemul redistribuirii directe. Este de activ. In debit se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor si smbalajele primite de la furnizori, facturate de acestia, iar in credit regularizarea avansurilor si predarea ambalajelor la furnizori. Soldul debitor reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor si a ambalajelor nerestituite inca acestora.

Se debiteaza prin creditul conturilor 162….165, 512…..562, 770 (avansuri acordate), 401 (ambalaje primite de la furnizor) si 765 (diferente favorabile de curs valutar la sfarsitul anului).

Se crediteaza prin debitul conturilor 401 (avansuri regularizate si ambalaje restituite furnizorilor), 608 (ambalaje nerestituite furnizorilor ca urmare a degradarii) si 665 (diferente nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului).

Contul 411 tine evidenta sumelor de incasat de la clienti pe baza de factura. Este de activ. In debit se inregistreaza creantele fata de clienti , iar in credit creantele incasate de la clienti. Soldul debitor reprezinta valoarea sumelor de incasat fata de clienti la un moment dat.

Se debiteaza prin : 134 cu valoarea bunurilor si serviciilor prestate de serviciile publice de interes

local care desfasoara activitati de natura economica si care au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii prin prêt sau tarif odata cu constituirea fondului de amortizare

304 si 305 cu valoarea materialelor si ambalajelor rezerva de stat si mobilizare imprumutate precum si pentru improspatarea stocurilor

418 odata cu intocmirea facturilor 419 cu avansurile datorate de clienti si cu ambalajele facturate clientilor 4427 TVA aferenta iesirilor 4428 TVA aferenta vanzarilor in rate 448 cu veniturile datorate bugetelor 472 cu veniturile inregistrate in avans 532 cu tichetele de masa nefolosite, returnate unitatilor emitente 701…..708 cu vanzarile si prestatiile de servicii catre clienti 467 cu sumele de restituit contribuabililor dupa acoperirea obligatiilor fata de

creditorii bugetari 714 cu creantele reactivate 765 cu diferentele favorabile de curs valutar la sfarsitul anului

Se crediteaza prin : 413 cu valoarea creantelor amanate la incasare pe baza de efecte de comert 419 cu avansurile decontate si cu ambalajele restituite de clienti 4427 TVA aferenta avansurilor decontate 448 cu sumele datorate bugetului si virate acestuia 473 cu sumele clarificate incasate anterior 511 cu cecurile primite de la clienti 467 cu intregirea pretului bunului adjudecat cu ocazia licitatiei 512, 528, 529, 531, 550, 557, 560, 561 si 562 cu sumele incasate de la clienti 654 cu valoarea creantelor fata de clienti incerti sau in litigiu scosi din evidenta

665 cu diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului si cu ocazia incasarii

Contul 413 tine evidenta efectelor comerciale de primit de la clienti (creante amanate la incasare pe baza de efecte de comert). Este de activ. In debit se inregistreaza creantele amanate , iar in credit incasarea acestora. Soldul debitor reprezinta valoarea creantelor amanate pe baza de efecte de comert.

Se debiteaza prin creditul conturilor 411 (amanare) si 765 (diferente favorabile de curs valutar la sfarsitul anului) si se crediteaza prin debitul conturilor 511, 512, 528, 550, 560, 561 si 562 (creante incasate) si 665 (diferente nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului si cu ocazia incasarii).

Contul 418 tine evidenta creantelor din vanzari si prestari fara factura. Este de activ. In debit se inregistreaza creantele direct fara factura, iar in credit emiterea facturilor. Soldul debitor reprezinta creantele existente la un moment dat fara factura.

Se debiteaza prin : 4428 TVA aferenta vanzarilor fara factura 472 venituri in avans fara factura 701….708 cu vanzari fara factura 765 cu diferente favorabile de curs valutar la sfarsitul anului

Se crediteaza prin debitul contului 411 (cu ocazia intocmirii facturilor) si 665 (cu diferente nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului).

Contul 419 tine evidenta avansurilor primite de la clienti. Este de pasiv. In credit se inregistreaza avansurile incasate de la clienti, iar in debit avansurile decontate. Soldul creditor reprezinta avansurile primite de la clienti si nedecontate.

Se crediteaza prin : 512, 531, 550, 560, 561, 562 cu avansurile incasate 411 cu ambalajele facturate si trimise clientilor 665 cu diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul anului

Se debiteaza prin : 411 cu ocazia decontarii avansurilor si primirea ambalajelor de la clienti 708 cu valoarea ambalajelor nerestituite de clienti si facturate acestora 765 cu diferentele favorabile de curs valutar la sfarsitul anului

Contul 421 tine evidenta drepturilor cuvenite salariatilor. Este de pasiv. In credit se inregistreaza salariile si drepturile de natura salariala cuvenite personalului in corespondenta cu debitul contului 641, iar in debit se inregistreaza retinerile salariale (425, 431, 437, 444, 427, 228-imputatii), salariile achitate (512, 513, 514, 531, 551, 560, 561, 562, 770) si cu salariile neridicate in termen (426). Soldul creditor reprezinta sumele datorate personalului reprezentand drepturi salariale.

Contul 422 tine evidenta drepturilor cuvenite pensionarilor. Este de pasiv. In credit se inregistreaza pensiile, ajutoarele IOVR cuvenite pensionarilor in corespondenta cu debitul contului 676 , iar in debit se inregistreaza pensiile achitatre (770) si cu retinerile din pensii (444, 427, 428) precum si pensile neridicate in termen (426). Soldul creditor reprezinta drepturile cuvenite pensionarilor neachitate la un moment dat.

Contul 423 tine evidenta ajutoarelor de boala, indemnizatiilor pentru ingrijirea copilului etc. Este de pasiv. In credit se inregistreaza ajutoarele datorate personalului in corespondenta cu debitul contului 431, iar in debit se inregistreaza retinerile din ajutoare (444, 431, 425, 427, 428),

ajutoare neridicate in termen (426) precum si ajutoarele achitate (531 si 770). Soldul creditor reprezinta ajutoarele materiale datorate personalului la un moment dat.

Contul 425 tine evidenta avansurilor chenzinale acordate personalului. Este de activ. In debit se inregistreaza avansurile acordate (512, 513, 514, 531, 560, 561, 562 si 770) precum si avansurile neridicate in termen (426), iar in credit se inregistreaza avansurile chenzinale retinute din drepturile salariale (421 si 423). Soldul debitor reprezinta avansurile chenzinale acordate si neretinute la un moment dat.

Contul 426 tine evidenta salariilor , pensiilor si ajutoarelor materiale neridicate in termen legal. Este de pasiv. In credit se inregistreaza drepturile neridicate in termen (421, 422, 423, 424, 425), iar in debit se inregistreaza drepturile neridicate in termen care se prescriu si se datoreaza statului (448) precum si drepturile neridicate in termen achitate (512, 513, 514, 531, 552, 560, 561, 562, 770). Soldul creditor reprezinta drepturile neridicate in termen.

Contul 427 tine evidenta retinerilor din salarii , pensii si ajutoare datorate tertilor (rate CAR, pensii alimentare etc). Este de pasiv. In credit se inregistreaza sumele retinute si datorate tertilor (421,,422, 423), iar in debit se inregistreaza sumele retinute anterior si achitate tertilor (512, 513, 514, 560, 561, 562, 770). Soldul creditor reprezinta sumele retinute personalului si pensionarilor datorate tertilor si neachitate acestora.

Contul 428 tine evidenta altor creante si datori in legatura cu personalul , fiind un cont bifunctional. In credit se inregistreaza sumele retinute pentru stingerea debitelor datorate institutiei (421, 422, 423, 424), sumele incasate de la salariati (531), concediile de odihna neefectuate pana la sfarsitul anului (641), CAS aferent concediilor de odihna neefectuate pana la sfarsitul anului (645) precum si cheltuieli efectuate din fondul destinat stimularii personalului (647), iar in debit se inregistreaza datoriile prescrise ce trebuie varsate la buget (448), sumele achitate personalului (531), tichetele de calatorie acordate personalului (532), TVA aferenta debitelor (4427), sumele datorate de personal reprezentand avansuri nejustificate (542), chiriile datorate de salariati (706) precum si debitele din salarii care se constituie venit al institutiei (719). Soldul debitor reprezinta valoarea altor creante in legatura cu personalul, iar soldul creditor reprezinta valoarea altor datori in legatura cu personalul.

Contul 429 tine evidenta decontarilor cu elevii, studentii si doctoranzii (burse). Este de pasiv. In credit se inregistreaza bursele datorate (679), iar in debit se inregistreaza bursele platite (531, 770), precum si bursele neridicate in termen (462). Soldul creditor reprezinta bursele datorate si neachitate.

Contul 431 tine evidenta contributiilor datorate de instituitie si retinute angajatilor acesteia pentru asigurarile sociale, pentru asigurarile sociale de sanatate si pentru fondul accidentelor de munca si boli profesionale. Este de pasiv. In credit se inregistreaza contributiile institutiei prin 645 si retinerile din salarii si ajutoare materiale prin debitul conturilor 421 si 423. In debit se inregistreaza ajutoarele materiale datorate personalului (indemnizatii pentru boala, ajutoare pentru deces etc) care se retin din CASS si FAMBP prin creditul contului 423, precum si contributiile achitate prin creditul conturilor 512, 513,514, 551, 560, 561, 562 si 770. Soldul creditor reprezinta contributiile institutiei si cele retinute personalului datorate la un moment dat.

Contul 437 tine evidenta fondului de somaj datorat de institutie si retinut din salariile personalului. Este de pasiv. In credit se inregistreaza fondul de somaj datorat si retinut prin debitul conturilor 645 si 421, iar in debit se inregistreaza achitarea fondului de somaj prin creditul conturilor 512, 513, 514, 551, 560, 561, 562 si 770. Soldul creditor reprezinta fondul de somaj datorat la un moment dat.

Contul 438 tine evidenta ajutoarelor sociale datorate reprezentand drepturi pentru donatorii de sange, alocatii si alte ajutoare pentru copii , alocatii de incredintare si plasament familial, ajutoare anuale pentru veteranii de razboi, ajutoare pentru incalzirea locuintei, alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap. Este pasiv. In credit se inregistreaza sumele datorate persoanelor fizice reprezentand ajutoare sociale prin debitul contului 667, iar in debit se inregistreaza platile ajutoarelor sociale prin creditul conturilor 531 si 770. Soldul creditor reprezinta ajutoarele sociale datorate beneficiarilor la un moment dat.

Contul 4423 tine evidenta taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat. Este de pasiv. In credit se inregistreaza TVA de plata la sfarsitul fiecarei luni in urma regularizarii prin debitul contului 4427, iar in debit se inregistreaza TVA achitat bugetului de stat prin creditul conturilor 528, 531, 550, 560, 561, 562 precum si cu TVA de plata compensata cu TVA de recuperat. Soldul creditor reprezinta TVA datorata bugetului de stat la un moment dat.

Contul 4424 tine evidenta TVA de recuperat de la bugetul de stat. Este de activ. In debit se inregistreaza regularizarea TVA prin creditul contului 4426, iar in credit se inregistreaza compensarea TVA de recuperat cu TVA de plata precum si cu sumele incasate de la buget reprezentand TVA de recuperat prin debitul conturilor 550, 560, 561, 562. Soldul debitor reprezinta creantele fata de bugetul de stat reprezentand TVA de recuperat.

Contul 4426 tine evidenta TVA aferenta intrarilor impozabile in patrimoniul institutiei publice. Este de activ. In debit se inregistreaza TVA aferenta achizitiilor prin creditul conturilor 401 si 404, TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate devenita exigibila (4428), TVA aferenta importurilor platita in vama (512…..562) precum si TVA aferenta bunurilor achizitionate si decontate din avansuri de trezorerie (542). In credit se inregistreaza regularizarea TVA (4424 si 4427) si TVA deductibila devenita nedeductibila ca urmare a proratei (635). Soldul debitor reprezinta TVA aferenta intrarilor inaintea regularizarii TVA. La sfarsiul fiecarei luni acest cont nu prezinta sold.

Contul 4427 tine evidenta TVA aferenta vanzarilor, prestarilor de servicii, lucrarilor executate , unitatilor cu amanuntul si donatiilor. Este de pasiv. In credit se inregisreaza TVA aferenta vanzarilor si imputatiilor (411si 4282), TVA aferenta vanzarilor cu incasari in numerar (531) si TVA aferenta gratuitatilor sau devenita exigibila (635 si 4428). In debit se inregistreaza regularizarea TVA (4426 si 4423), precum si TVA aferenta avansurilor primite anterior de la clienti cu ocazia regularizarii acestora (411). La sfarsitul lunii acest cont nu prezinta sold.

Contul 4428 tine evidenta TVA aferenta vanzarilor si cumpararilor cu plata in rate sau fara factura , precum si TVA aferenta pretului de vanzarea cu amanuntul. Este un cont bifunctional. In credit se inregistreaza TVA aferenta vanzarilor in rate si fara factura (411 si 418), TVA aferenta marfurilor cu amanuntul (371) si TVA devenita exigibila (4426). In debit se inregistreaza TVA aferenta marfurilor vandute cu amanuntul cu ocazia destocarii (371), TVA aferenta cumpararilor in rate si fara factura (401, 404 si 408) , precum si TVA devenita exigibila (4427). Soldul debitor si creditor reprezinta TVA neexigibila.

Contul 444 tine evidenta impozitului retinut din veniturile personalului si pensionarilor. Este de pasiv. In credit se inregistreaza impozitul retinut si datorat bugetului de stat (421,422 si 423), in debit se inregistreaza achitarea impozitului (560, 561, 562 si 770). Soldul creditor reprezinta impozitul pe veniturile din salarii si pensii datorat bugetului de stat.

Contul 446 tine evidenta altor impozite si taxe datorate bugetului de stat si bugetelor locale. Este de pasiv. In credit se inregistreaza taxele vamale aferente importului de bunuri si active fixe (301……381, 213, 214). In debit se inregistreaza datoriile achitate bugetului de stat si

bugetelor locale (560, 561, 562, 770). Soldul creditor reprezinta alte impozite si taxe datorate la un moment dat.

Contul 448 tine evidenta altor datorii si creante fata de bugetul statului. Este bifunctional. In credit se inregistreaza sumele datorate si prescrise care urmeaza a fi virate bugetului de stat (401, 426, 428, 462), stocurilor rezultate din casare activelor fixe care au fost achizitionate din alocatii bugetare si care urmeaza a se vira la buget (302, 303), sumele reprezentand venituri datorate bugetului (411), diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea contabila a activelor fixe imputate, dobanzile aferente disponibilitatilor din conturi ce urmeaza a se vira bugetului de stat (512, 518), plusul de numerar constatat la inventariere (531), precum si sumele incasate de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus (560, 561, 562, 770). In debit se inregistreaza sumele datorate bugetului si virate acestuia (411, 461, 512…….562, 770). Soldul creditor reprezinta alte datorii fata de bugetul de stat, iar soldul debitor alte creante fata de bugetul de stat.

Contul 458 tine evidenta sumelor de primit de la autoritatile de implementare a fondurilor externe nerambursabile pe baza cererilor de fonduri in contabilitatea beneficiarilor finali. Este de activ. In debit se inregistreaza fondurile de primit (774), iar in credit fondurile incasate (515).Soldul debitor reprezinta creantele reprezentand fonduri externe nerambursabile la un moment dat.

Contul 461 tine evidenta decontarilor cu debitorii diversi. Este de activ. In debit se inregistreaza materialele si ambalajele rezerva de stat si mobilizare constate sub forma consumurilor nelegale (304 si 305), sumele imputate si datorate bugetului de stat (448), creantele reactivate (714), investitiile cedate (764), diferentele favorabile de curs valutar la sfarsitul perioadei (765) dobanzile si alte venituri financiare de incasat de la debitorii diversi (766 si 768), activele fixe vandute la terti (791), fondurile speciale constituite (135, 136, 137), imprumuturile obligatare obtinute (161), precum si cheltuieli de executare silita inregistrate in sarcina debitorului si achitate de creditorul bugetar din contul de cheltuieli bugetare (770). In credit se inregistreaza sumele retinute somerilor pentru stingerea debitelor (424), sumele virate bugetului de catre debitori (448), debitele incasate(512…..562 si 770), diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul perioadei sau cu ocazia incasarii acestor debite in valuta (665) si la sfarsitul perioadei cu cheltuielile preluate de la institutii din afara sistemului (601…..658).

CAP III CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE – COMPONENTA A

CONTABILITATII GENERALE SI IN DEOSEBI A CONTABILITATII PUBLICE

Contabilitatea publică constituie contabilitatea care asigură

evidenţierea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi referitoare la fondurile

publice. Ea evaluează obligaţiile contribuabililor, evidenţiază încasările din

aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile neonorate, precum şi

responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăţilor din

fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate

autorităţile publice, comunităţile teritoriale, instituţiile publice naţionale şi

locale.

Vincent Raude şi Jean Claude Pagat1 reţin pentru contabilitatea

publică mai multe definiţii, una uzuală, alta tehnică şi a treia administrativă.

Astfel, definiţia uzuală o formulează ca fiind: “ansamblul de reguli aplicabile

gestiunii veniturilor de stat”, cea tehnică “reguli de prezentare a conturilor

publice”, iar cea administrativă are în vedere sarcinile publice şi o defineşte

ca fiind “regulile contabilităţii publice sunt în acelaşi timp reguli de

prezentare a conturilor şi reguli de organizare a serviciilor contabililor

publici”.

Insuficienţele acestor definiţii constau în faptul că cea uzuală se referă numai la veniturile de stat şi nu are în vedere un fundament juridic, cea tehnică este prea limitată, iar cea administrativă nu se referă la ordonatorii de credite. În final, autorii la care ne-am referit, propun pentru contabilitatea publică următoarea definiţie care ar exprima, după părerea noastră, cel mai corect funcţiile sale, şi anume: “Regulile contabilităţii publice au ca obiect determinarea obligaţiilor şi responsabilităţilor ordonatorilor de credite publice, ale ordonatorilor de venituri publice şi contabililor publici.” Această definiţie dă regulilor contabilităţii publice un contur juridic, tehnic şi cuprinde în cadrul său obligaţiile şi responsabilităţile, atât ale contabililor publici, cât şi ale ordonatorilor.

Deşi contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularităţi, atât în ceea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea acestora, la baza contabilităţii publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii generale, şi anume:

folosirea unor modele de registre contabile şi formulare comune privind

activitatea financiară şi contabilă;

1

modelele bilanţurilor contabile, ca şi planul de conturi general pentru

instituţiile publice, sunt stabilite de acelaşi organ, respectiv de

Ministerul Finanţelor Publice; în această privinţă existând o concepţie

unitară în materie (plan de conturi, bilanţ şi alte formulare specifice);

funcţionarea acesteia este obligatoriu a se face după aceleaşi reguli şi

metode astfel:

contabilitatea se conduce în partidă dublă; unele excepţii

permise pentru anumite instituţii publice care au dreptul să organizeze

contabilităţi în partidă simplă (consiliile locale comunale) nu infirmă regula;

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a

tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi în mod simultan, în debitul unor

conturi şi creditul altora;

stabilirea totalului sumelor debitoare şi sumelor creditoare,

precum şi a soldului final al fiecărui cont;

întocmirea, cel puţin lunar, a balanţei de verificare, care

reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare şi creditoare, şi totalul

soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;

prezentarea execuţiei finale lunar, trimestrial, anual, a

veniturilor încasate şi plăţilor efectuate, precum şi excedentului sau

deficitului, comparativ cu contul de profit şi pierderi, în cazul contabilităţii

financiare.

Contul 462 tine evidenta datoriilor fata de persoane fizice si juridice (creditori diversi). Este de pasiv. In credit se inregistreaza datoriile din burse neridicate in termen (429), din sume incasate si necuvenite (512….562), din plati compensatorii acordate angajatorilor pentru stimularea angajarii somerilor (676) precum si diferentele nefavorabile de curs valutar(665). In debit se inregistreaza datoriile prescrise (448) , datoriile achitate (512….562,770), diferentele favorabile de curs valutar (765). Sodul creditor reprezinta datoriile fata de creditorii diversi.

Contul 4681 tine evidenta imprumuturilor acordate pe termen scurt din bugetul de stat pentru infiintarea unor institutii sau activitati finantate integral din venituri proprii. Este de activ. In debit se inregistreaza imprumuturile acordate de ordonatorii principali (770) , iar in credit imprumuturile rambursate (770 si 5741). Soldul debitor reprezinta imprumuturile acordate pe termen scurt.

Contul 469 tine evidenta dobanzilor aferente imprumuturilor pe termen scurt acordate. Este de activ. In debit se inregistreaza dobanziile de incasat (766), iar in credit incasarea acestora (512…560). Soldul debitor reprezinta dobanzile de incasat pentru imprumuturile pe termen scurt acordate.

Contul 471 tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans. Este de activ. In debit se inregistreaza dobanzile aferente exercitiilor viitoare (168) precum si sumele achitate in avansn (401, 512….562, 770). In credit se inregistreaza sumele repartizate in perioadele urmatoare pe cheltuieli conform scadentelor (6xx). Soldul debitor reprezinta cheltuielile efectuate in perioada curenta apartinand perioadelor viitoare.

Contul 472 tine evidenta veniturilor inregistrate in avans. Este de pasiv. In credit se inregistreaza veniturile efectuate in avans (411, 418, 512…562), iar in debit se inregistreaza sumele incasate anticipat si restituite (512…562) si veniturile in avans care reprezinta venituri ale perioadei curente (7xx).Soldul creditor reprezinta veniturile inregistrate in perioada curenta dar care apartin perioadelor viitoare.

Contul 473 tine evidenta sumelor in curs de clarificare si este de activ. In debit se inregistreaza sumele incasate care necesita clarificari si sume platite ce necesita lamuriri (512…562,770). In credit se inregistreaza sumele achitate si clarificate (401,404) , sumele clarificate pe cheltuieli (6xx) precum si sumele incasate si neclarificate (512…562, 770). Soldul debitor reprezinta sume aflate in curs de clarificare.

Contul 481 tine evidenta raporturilor de decontare intervenite intre institutii publice reprezentand active fixe, materiale si sume trasmise si primite. Este bifunctional. In debit se inregistreaza activele fixe trasmise (2xx si 3xx), sume virate (512…562), precum si inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei la institutiile subordonate cu suma cheltuielilor trasmise instituiei superioare (2xx, 3xx, 5xx). In credit se inregistreaza activele si sumele primite(2xx,3xx,5xx), precum si la sfarsitul periodei cu suma cheltuielilor preluate de la institutile subordonate (6xx). Soldul debitor reprezinta sumele si activele trasmise , iar soldul creditor activele si sumele primite.

Contul 482 tine evidenta decontarilor numai intre institutii subordonate si functioneaza similar cu 481.

Contul 483 tine evidenta decontarilor din operatii in participatie. Este bifunctional. In credit se inregistreaza sumele si cheltuielile primite prin transfer de la coparticipanti (5xx,6xx) , precum si veniturile realizate din operatii in participatie transferate copartipantilor (7xx). In debit se inregistreaza sumele achitate si veniturile primite prin transfer (5xx, 7xx), cheltuielile transferate (6xx) si amortizarea trasmisa de proprietar coparticipantului care tine evidenta (2811). Soldul debitor si creditor reprezinta decontari din operatii in participatie.

Grupa 49 tine evidenta ajustarilor pentru deprecierea creantelor. Conturile au functia de pasiv. In credit se inregistreaza constituirea si majorarea ajustarilor (68x), iar in debit se inregistreaza reducerea si anularea ajustarilor (78x). Soldul creditor reprezinta ajustarile pentru deprecierea creantelor.

CAP IV CONTABILITATEA RELATIILOR CU FURNIZORII

Relatiile de decontare cu furnizorii sunt generate, in principal, de cumpararile de active circulante materiale (materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri si produse etc.), lucrari executate si servicii prestate, precum si cumpararile de active fixe.

De asemenea, se includ in aceasta categorie si avansurile acordate furnizorilor si efectele comerciale utilizate pentru achitarea totala sau partiala a datoriilor fata de acestia.

Contabilitatea relatiilor cu furnizorii se organizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care formeaza continutul grupei 40 „Furnizori si conturi asimilate” din Planul de Conturi General pentru Institutii Publice.

Se delimiteaza si se inregistreaza distinct datoriile cu termen de decontare sub 1 an de cele cu termen de plata peste un an.

Datoriile comerciale ale institutiilor publice se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 401 „Furnizori”.

Acest cont tine evidenta relatiilor institutiei cu furnizorii, relatii determinate de operatiile de aprovizionare de stocuri, de mijloace fixe, de bunuri sau servicii primite de la acestia privind activitatea curenta a institutiei, pentru care s-au primit facturi.

Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice.

Procesul de achizitii publice reprezinta ansamblul activitatilor ce se intreprind pentru atribuirea, incheierea, si indeplinirea unui contract de achizitie publica si prin care se dobandesc, definitiv sau temporar, de catre o persoana juridica definita ca autoritate contractanta, produse, lucrari sau servicii.

Cu alte cuvinte tot ce se cumpara din bani publici inseamna achizitie publica.

Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, iar in cadrul acestora, gruparea se face in furnizori interni si furnizori externi.

Legislatia privind achizitiile publice trebuie respectata si aplicata in primul rand de catre autoritatile contractante, si anume:

■ autoritatile publice (centrale sau locale), inclusiv autoritatea judecatoreasca;

■ oricare institutie publica, de interes general sau local, autonoma ori aflata in subordinea sau sub controlul unei autoritati publice;

■ oricare persoana juridica infiintata pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter comercial sau industrial sau care este finantata din fonduri publice, se afla in subordinea unei institutii publice sau in al carei consiliu de administratie mai mult de jumatate dintre membri sunt numiti de catre o autoritate sau institutie publica;

■ orice persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitati publice - apa, energie, transporturi si telecomunicatii.

Orice furnizor, executant sau prestator, roman sau strain, persoana fizica sau juridica, are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Contractul de achizitie publica este un act juridic cu titlu oneros, incheiat in forma scrisa, intre autoritatea contractanta si contractant.

Dupa natura actiunii se deosebesc urmatoarele contracte:

■ de furnizare, al caror obiect este dobandirea definitiva sau temporara a unuia sau a mai multor produse (de la creioane si hartie igienica pana la autoturisme, copiatoare etc), pe baza: cumpararii, cumpararii in rate, inchirierii, leasing-ului, cu sau fara optiune de cumparare.

■ de servicii, al caror obiect este prestarea uneia sau a mai multor activitati, al caror rezultat este nematerial (studii, cercetari, instruire, consultanta, publicitate etc), inclusiv cele de: intretinere, reparatie, instalare, proiectare.

■ de lucrari, al caror obiect este executia de lucrari (constructii, reparatii etc).

Contractul pentru concesiunea de lucrari este de acelasi tip cu contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate concesionarul primeste dreptul de a exploata/administra rezultatul lucrarilor, in totalitate sau in parte, drept la care se poate adauga si plata unei sume.

Eficienta si transparenta modului de cheltuire a banilor publici sunt realizate prin impunerea respectarii de catre autoritatile si institutiile publice a unor proceduri pentru atribuirea unui contract de achizitie publica.

Procedurile de achizitii publice reglementate de legea romana in vigoare sunt:

- licitatia deschisa; este procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator interesat are dreptul de a depune oferta, numarul acestora fiind nelimitat. Este obligatorie pentru contractele cu o valoare estimata mai mare decat suma („pragul”) de 40.000 de Euro pentru contracte de servicii si de furnizare si mai mare de 100.000 de Euro pentru contractele de lucrari. in cazul licitatiei deschise, este obligatorie publicarea, de catre autoritatea contractanta, a unui anunt de participare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vi-a - Achizitii publice.

- licitatia restransa; aceasta procedura se desfasoara in doua etape distincte, astfel incat numai candidatii selectati de catre autoritatea contractanta in prima etapa sunt invitati sa depuna oferte. Autoritatea contractanta poate recurge la aceasta procedura atunci cand, in urma unui studiu al pietei pentru produsele, serviciile sau lucrarile pe care intentioneaza sa le achizitioneze, anticipeaza o participare numeroasa a potentialilor ofertanti.

- negocierea competitiva; este procedura prin care autoritatea contractanta se consulta si negociaza clauzele contractuale, exclusiv pretul, cu mai multi furnizori, executanti sau prestatori, caietul de sarcini fiind realizat impreuna cu candidatii selectati. Cazurile in care se aplica negocierea competitiva sunt limitativ prevazute de lege. Autoritatile contractante care desfasoara activitati in sectoarele de utilitati publice pot aplica oricand aceasta procedura, numai daca nu utilizeaza fonduri publice.

- negocierea cu o singura sursa; este o procedura prin care autoritatea contractanta se consulta si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu un singur furnizor, prestator sau executant. Toate clauzele contractuale sunt negociate cu furnizorul/prestatorul/executantul, inclusiv pretul. Procedura se poate aplica doar daca se incadreaza in cazurile expres prevazute de lege (art. 12 din OUG 60/2001).

- cererea de oferte; aceasta este o procedura simplificata, prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi furnizori, prestatori sau executanti. Aceasta procedura se poate aplica numai in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat suma „prag” de 40.000 de Euro pentru contractele de furnizare de produse si pentru contractele de servicii si mai mica de 100.000 de Euro pentru contractele de lucrari.

- concursul de solutii, prin aceasta procedura, autoritatea contractanta achizitioneaza un plan sau proiect, in special in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu. Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare in Monitorul Oficial, Partea a Vi-a, Achizitii publice, un anunt de atribuire a contractului de achizitie publica, nu mai tarziu de 30 zile de la data incheierii contractului de achizitie publica.

- cumpararea directa, aceasta modalitate de realizare a achizitiei publice se utilizeaza in cazul in care se achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a caror valoare, fara TVA, cumulata pe parcursul unui an, nu depaseste echivalentul in lei a 2.000 Euro, fara sa existe obligativitatea utilizarii uneia dintre celelalte proceduri de achizitie publica prevazute de lege. Aceasta modalitate a achizitiei publice presupune realizarea unui studiu al pietei si consultarea bazei de date cu privire la furnizorii, prestatorii sau executantii al caror obiect de activitate poate asigura dobandirea produselor, lucrarilor, serviciilor pe care autoritatea sau institutia intentioneaza sa le achizitioneze, la un raport pret/calitate cat mai bun.

Autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei, care trebuie sa cuprinda:

1. informatii generale privind autoritatea contractanta;

2. cerintele minimale de calificare solicitate si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertant pentru indeplinirea cerintelor;

3. caietul de sarcini (documentul elaborat de autoritatea contractanta care stabileste cerintele si/sau obiectivele cu privire la achizitionarea de bunuri, servicii sau lucrari, specificand, acolo unde este necesar, metodele si resursele care ar trebui utilizate si/sau rezultatele care trebuie realizate);

4. instructiuni privind termenele care trebuie respectate si formalitatile care trebuie indeplinite, inclusiv cele privind garantia de participare si cea de buna executie, referitoare la modul de prezentare si de depunere a ofertei, precum si perioada de valabilitate a acesteia;

5. instructiuni privind modul de elaborare si prezentare a propunerii financiare;

6. informatii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Etapele procesului de achizitii publice sunt urmatoarele:

1. Planificarea achizitiilor;

2. Initierea si lansarea procedurii;

3. Derularea procedurii;

4. Finalizarea procedurii;

5. Administrare contractului.

CAP V STUDIU DE CAZ PRIVIND “ANALIZA CONTABILITATII EVENIMENTELOR PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII SI

CLIENTII IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA” PRIMARIA SIEU

Scurt istoric Primaria Sieu

Comuna Sieu a fost infiintata in baza legii nr. 330/2002, la data de 01.08.2002, despartindu-se din comuna Rozavlea, dat6a pana la care satul Sieu a fost apartinator de comuna Rozavlea

Comuna Sieu se intinde pe o suprafata de 2200 HA de teren din care 220HA in intravilanul comunei pe care sunt construite un numar de 1030 gospodarii din care aproximativ 950 sunt locuibile

Populatia comunei sieu a evoluat de la un an la altul ajungand ca in prezent sa aiba un numar de 2560 locuitori pentru care principala indeletnicire este agricultura si cresterea animalelor Principalele institutii din cadrul primariei sieu sunt :

Primaria si Consiliul LocalScoala generala cu clasesle I-VIIICaminul Cultural Biblioteca ComunalaDispensarul UmanFarmacie

Primaria Sieu are un numar de 35 de angajati.Primaria Sieu are furnizor din mai multe domenii de activitate dar nu

detine clienti.