Date post: | 22-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | ariana-cordo |
View: | 12 times |
Download: | 3 times |
ANALGEZICELE OPIOIDEANALGEZICELE OPIOIDE
Prof. dr. Buzoianu AncaProf. dr. Buzoianu Anca
analgezice narcotice - acţiune analgezică intensă, însoţită de efect anxiolitic, sedativ şi euforizant
derivaţi de opiu
Morfina - prototipul acestui grup de medicamente.
alcaloid conţinut în opiu.
Opiul - lichid lăptos care se extrage din Papaver somniferum (macul alb)
Soiuri de Soiuri de Papaver somniferumPapaver somniferum
OpiulOpiul
Opiul contine 2 tipuri de Opiul contine 2 tipuri de
alcaloizi: alcaloizi:
fenantrenici cu actiuni fenantrenici cu actiuni
preponderent SNC (morfina, preponderent SNC (morfina,
codeina, tebaina etc.) codeina, tebaina etc.)
Benzilizochinolinici: cu actiuni Benzilizochinolinici: cu actiuni
periferice (papaverina)periferice (papaverina)
Morfina – izolata in 1863 de Morfina – izolata in 1863 de
SerturnerSerturner
Sistemul peptidelor opioide endogene
efectul analgezic şi alte efecte nervos centrale ale morfinei – interacţiunea cu receptori specifici numiţi receptori opioizi
Liganzii endogeni - opioidele endogene
3 familii de opioide endogene: enkefalinele, endorfinele şi dinorfina
fiecare familie - dintr-un precursor distinct
distribuţie anatomică specifică
Sistemul peptidelor opioide endogene
moleculă mare– proopiomelanocortina (POMC) - rezultă β-
endorfina.– POMC – precursorul pentru hormonul
adrenocorticotrop (ACTH), hormonul melanocitostimulant (MSH) şi β-lipotropina
– preproenkefalina (proenkefalina A) - rezultă met-enkefalina şi leu-enkefalina
– preprodinorfina (proenkefalina B) –dinorfina A, dinorfina B şi neoendorfina
Sistemul peptidelor opioide endogene
Precursori -localizaţi în lobul anterior şi intermediar al hipofizei, nucleul arcuat, nucleul comisural şi nucleul tractului solitar
în măduva spinării (lamina I şi II, substanţa cenuşie periapeductală)
în creier în zone care controlează comportamentul afectiv, medulosuprarenală şi în plexurile mienterice
eliberate în durerile mari sau în timpul stressului generat de anticiparea senzaţiei dureroase
Receptorii opioizi
morfina şi medicamentele opioide - legarea de nişte receptori specifici,
localizaţi în creier şi în maduva spinării
implicaţi în modularea şi transmiterea senzaţiei dureroase
izolaţi şi clonaţi mai multe clase de receptori opioizi: μ, δ şi k.
receptori în serpentină, cuplaţi cu proteinele G
Receptorii opioizi
fiecare tip de receptor opioid - mai multe subtipuri– receptorii μ: μ1 şi μ2– receptorii δ: δ1 şi δ2– receptorii k: k1, k2 şi k3
analgezicele opioide - agonist, agonist parţial sau antagonist pe diferitele subtipuri de receptori
efecte farmacologice complexe
Receptorii opioizi
Stimularea receptorilor μ – efecte– analgezie
supraspinală– euforie– sedare– deprimare
respiratorie– dependenţă fizică
Acţionarea receptorilor k – efecte – efecte– analgezie spinală– deprimare
respiratorie (slabă)– sedare– mioză– disforie
Receptorii opioizi
Receptorii k - agonist specific leu-enkefalina
Stimularea receptorilor δ - analgezie spinală
Agonistul specific – dinorfina
Sistemul mesager secund - inhibiţia adenilat-
ciclazei, hiperpolarizare membranară prin
stimularea efluxului de K+ şi inhibiţia pătrunderii
Ca++ în celule
Receptorii opioizi
Majoritatea analgezicelor opioide, în doze
terapeutice - agonişti cu o selectivitate relativă pe
receptorii μ
acţionarea receptorilor opioizi - medicamentele din
această clasă se împart în
agonişti compleţi (de exemplu morfina)
antagonişti (naloxona)
Receptorii opioizi
agonişti parţialiefecte de agonist asupra receptorului pot înlocui agoniştii compleţi de la nivelul locurilor de legare de pe receptori, reducându-le acestora efectele biologicepot acţiona ca agonişti sau antagonişti în funcţie de circumstanţele în care sunt folosiţiun medicament să acţioneze ca agonist pe un anumit subtip al receptorilor şi ca şi agonist parţial sau antagonist pe celelalte tipuri agonişti-antagonişti (pentazocina, nalorfina)
Receptorii opioizi
morfina şi majoritatea analgezicelor opioide - intermediul receptorilor μ.
agoniştii selectivi pe receptorii δ - produc analgezie semnificativă la animalele de experienţă
la om necesită administrare spinală
agoniştii selectivi ai receptorilor k - analgezie însoţită de disforie sau efecte psihozomimetice
acţiuni antagonice faţă de agoniştii μ
Mecanismul de acţiune molecular al opioidelor
reduce eliberarea presinaptică a mediatorilor chimici
implicaţi în transmiterea senzaţiei dureroase
Ach, noradrenalină, glutamat, serotonină, substanţa
P
închiderea canalelor de Ca++ voltaj dependente în
terminaţiile nervoase presinaptice
inhibiţie postsinaptică prin scăderea deschiderii
canalelor pentru K+ şi hiperpolarizare membranară
Efectele morfinei
Morfina -două tipuri de efecte farmacologice
efecte nervos centrale
efecte periferice
Efectul analgezic
principalul efect pentru care morfina se foloseşte terapeutic
starea de conştienţă –nu este alterată
analgezia - o dublă componentăcomponenta obiectivă - creşterea pragului de
percepţie al senzaţiei dureroasecomponenta subiectivă, emoţională –
creşterea toleranţei faţă de durere
Efectul analgezic
efecte mai bune - asupra durerilor surde, continue decât în durerile ascuţite, colicative
în doze mai mari - eficace şi în durerile severe din colica renală sau biliară
durerile de natură inflamatorie - eficacitate mai slabă
în durerile neuropatice - răspunsul la morfină şi opioide este slab, fiind necesare doze mari de medicament
Efectul sedativ şi anxiolitic
somnolenţă, calmează anxietatea
stare de indiferenţă faţă de durere şi situaţiile neplăcute
nu provoacă amnezie
Efectul euforizant
provoacă euforie, o senzaţie plăcută, satisfacţie, lipsă de griji, detaşare faţă de problemele neplăcute
principalul motiv pentru care morfina şi derivaţii săi sunt folosite ca şi substanţe de abuz
la femei - disforie, stare opusă euforiei, manifestată prin nelinişte, senzaţia producerii iminente a unei nenorociri
implicate mecanisme dopaminergice, la nivelul nucleului accumbens
Deprimarea respiraţieideprimă centrii respiratori bulbari acţiune asupra receptorilor μ şi kefectul - dependent de dozăîn intoxicaţia acută cu opioide -moarte prin stop respirator La doze terapeutice - deprimare marcată a respiraţiei daca bolnavul prezintă boli pulmonare ce evoluează cu disfuncţie ventilatorieriscul apariţiei insuficienţei respiratorii creşte - asocierea opioidelor cu alte medicamente care deprimă centrii scăderea reactivităţii centrilor respiratori la dioxidul de carbon
Efectul antitusiv
deprimă puternic centrii bulbari ai tusei.
nu este legat de deprimarea centrilor respiratori
la doze care nu produc deprimarea respiraţiei
puţin folosit la morfină din cauza riscului crescut de dependenţă
inhibă motilitatea ciliară şi îngreunează expectoraţia
Mioza
apare la majoritatea opioidelor
mediat parasimpatic
mioza punctiformă - caracteristică în intoxicaţia acută cu opioide
nu se dezvoltă toleranţă
dozele terapeutice de morfină - scad presiunea intraoculară atât pe ochiul normal cât şi în caz de glaucom
Efectul emetizant
greaţă şi vărsături - la doze mici
stimularea zonei chemoreceptoare bulbare
la doze mari - inhibat centrul vomei
Efecte asupra musculaturii striate
cresc tonusul musculaturii striate a trunchiului - hipertonie musculară
acţiune supraspinală datorită acţionării R μ
mai accentuat la analgezicele opioide liposolubile (fentanil şi derivaţii săi)
poate fi antagonizat cu curarizante
Efectele asupra pragului convulsivant
la copii - agoniştii δ pot produce convulsii
majoritatea analgezicelor opioide -convulsii numai la doze foarte mari
cedează la administrarea de naloxonă
Efecte neuroendocrine
inhibă eliberarea hormonilor tropi hipotalamici:
scade concentraţia plasmatică a FSH, LH, ACTH, a testosteronului şi cortizolului
stimulează eliberarea de ADH, prolactină, STH
Efectele periferice ale morfinei
Efecte cardiovasculare
hipotensiune posturală - vasodilataţie arteriolară şi venoasă şi deprimarea reflexele circulatorii
Efecte la nivelul aparatului genito-urinar
creşte tonusul şi peristaltismul ureterelor, al vezicii urinare şi al sfincterului vezical
la femeile în travaliu - prelungeşte travaliul prin diminuarea tonusului şi a contracţiilor uterine
Efecte asupra tractului gastro-intestinal
inhibă peristaltismul musculaturii netede a TGI
scade secreţiile intestinală, pancreatică şi biliară,
diminuă motilitatea intestinală şi creşte vâscozitatea conţinutului intestinal
constipaţia - unul dintre principalele efecte adverse
intervine acţiunea morfinei asupra receptorilor opioizi din plexurile mienterice şi din SNC
creşte presiunea în căile biliare şi sfincterul Oddi se contractă puternic - parţial antagonizat cu atropină
Alte efecte
Eliberarea de histamină determina eliberare de histamină din mastocite şi bazofile - flushing uneori - însoţită de pruritbronhospasm şi hipotensiune arterială posturală
Efect coronarodilatatorCreşte presiunea intracranianăEfect imunosupresor - favorizarea infecţiilorDeprimarea centrilor termoregulatori hipotalamici -
uşoara reducere a temperaturii corporale
Farmacocinetică
Absorbtie bna la nivel intestinalAbsorbtie bna la nivel intestinal
biodisponibilitate redusă - metabolizare extensiva la primul pasaj hepatic
absorbită la nivelul mucoasei rectale - supozitoare
administrarea s.c. sau i.m. - absorbţie bună şi rapidă
intratecal sau epidural - analgezie puternică şi de lungă durată
Administrarea i.v. - efecte foarte rapide, deprimare respiratorie mai pronunţată
Farmacocinetică
se leagă în proporţie diferită de proteinele plasmatice concentraţia plasmatică eficace - variabilitate interindividuală maremetabolizare extensiva în ficat prin
glicuronoconjugare - morfină-6-glicuronid şi morfină 3-glicuronid,metaboliţi activi
demetilare - normorfinăse elimină urinar - cumulare în caz de IRT ½ mediu - 2 ore
Indicaţiile terapeutice
Dureri cronice - calmarea durerilor la bolnavii neoplazici
se începe cu analgezice-antipiretice (de exemplu paracetamol) sau antinflamatoare nesteroidiene (AINS)
apoi se asociază codeina sau alt opioid “slab”,
într-o etapă ulterioară morfina - iniţial pe cale orală
asocierea AINS la tratamentul cu opioide - avantajul potenţării efectului analgezic şi reduce riscul apariţiei reacţiilor adverse
Dureri acute
presupune existenţa unui diagnostic corect
se poate administra în orice situaţii clinice însoţite de dureri puternice
1. Infarct miocardic acut
efectul analgezic, acţiunea tranchilizantă, si acţiunea coronarodilatatoare
2. Edemul pulmonar acut cardiogen
scade presarcina, postsarcina, reduce anxietatea şi amelioreaza dispneea
Dureri acute
3. Colici biliare şi renale - numai cand antispasticele nu sunt suficiente în asociere cu un antispastic
4. Arsuri extinse
5. Traumatisme severe – – excepţie TCC
6. Analgezie obstetricală - - petidina
la nou-născut - naloxonă în vena ombilicală pt a pt a preveni depresia respiratoriepreveni depresia respiratorie
Dureri acute si alte indicatii
7. Chirurgie - preanestezie, adjuvant în timpul anesteziei generale pentru completarea analgeziei, anestezie locală peridurală, postoperator, pentru intervenţii chirurgicale minore
8. Antitusiv - când dorim să asociem acţiunea analgezică cu cea antitusivă şi sedativă (cancerul bronhopulmonar, fracturi costale, hemoptizii masive)
9. Antidiareic - preparate de opiu (tinctură sau sirop) la bolnavii cu ileostomie sau colostomie
Reacţii adverse
deprimarea respiraţieigreaţă, vărsăturisedareconstipaţiecreşterea presiunii în căile biliarehipotensiunepotenţial de farmacodependenţăpruritmicţiuni dificile,retenţieurinară
Toleranţa
trăsături caracteristice ale acestei clase terapeutice
toleranţă - necesitatea creşterii dozelor pentru obţinerea unui anumit efect farmacodinamic
interesează efectul analgezic, euforizant, sedativ şi de deprimare a respiraţiei
nu se dezvoltă toleranţă - efectul miotic, constipaţie
mai repede, mai semnificativă - se începe tratamentul cu doze mai mari, administrate la intervale scurte
caracter încrucişat, incompletă
Dependenţa
dependenţa - urmare a efectului euforizant al
acesteia
două componente
dependenţa psihică - - comportament
compulsiv determinat de nevoia imperioasă,
impulsul constrângător de a consuma opioide
(craving)
dependenţa fizică
Dependenţa
dependenţa fizică - apariţia sindromului de abstinenţă
la întreruperea administrării după tratament cronic
la administrarea unui antagonist al opioidelor
apare la 10 ore de la ultima doză de morfină
maxim la 36-48 de ore
se atenuează progresiv, la 5 zile după întreruperea administrării majoritatea simptomelor dispar
Dependenţa
sindromul de abstinenţă - hipertonie a sistemului nervos simpatic
agitaţie, anxietate, insomnie, hipersecreţie lacrimală, nazală, transpiraţii, căscat, midriază, dureri musculare, tahicardie, polipnee, oscilaţii tensionale, HTA, colici, diaree, frisoane, hipertermie
diferenţe - intensitatea manifestărilor din sindromul de abstinenţă la diferitele opioide
sindrom de abstinenţă foarte sever - administrarea unui antagonist sau agonist-antagonist la un pacient dependent de morfină sau alţi agonişti puternici
Tratament
înlocuirea morfinei sau a heroinei cu metadona
reducerea treptată a dozelor de metadonă
hipertonie simpatică – clonidină
tranchilizante, psihoterapie
Consolidarea curei de dezintoxicare - antagonişti ai opioidelor cu durată lungă de acţiune (naltrexona
psihoterapie, terapie ocupaţională, antidepresive
Recăderile - foarte frecvente
Diagnosticul pozitiv
identificare urinară - cantitativă şi calitativă
complexul simptomatologic (toxidrom) -mioză, paloare, urme de înţepături mai ales la nivelul antebraţelor
Intoxicaţia acută
în scop de suicid sau printr-o supradoză în cazul toxicomanilor
diagnosticul - relativ simplu când este vorba de un toxicoman cunoscut sau poate fi mai dificil când nu se cunoaşte că bolnavul este toxicoman
diagnosticul diferenţial - alte intoxicaţii cu deprimante SNC
injectarea i.v. a naloxonei, antagonist specific al opioidelor - revenirea rapidă din comă în cazul supradozării opioidelor
Contraindicaţii
insuficienţa respiratorie
boli care evoluează cu limitarea funcţiei respiratorii – – cord pulmonar, BPOC
astm bronşic
traumatisme cranio-cerebrale
hipovolemie, şoc
colici biliare fără asocierea unui antispastic, intervenţii chirurgicale pe căile biliare
abdomen acut nediagnosticat
Insuficienţa hepatică
Căi de administrare
oral - efectul maxim la 2 ore, durată mai lungă
parenteral - i.m. sau s.c., efectul maxim la 1 oră, durata - de 4-7 ore
i.v - rezervată situaţiilor de urgenţă, în chirurgie preoperator, în timpul intervenţiilor chirurgicale
dispozitive (prevăzute cu sisteme protectoare faţă de supradozare) care permit autoadministrarea - anestezie controlată de pacient (PCA)
intratecal şi peridural - în travaliu sau postoperator
cale rectală – – biodisonibilitate redusă, cu variaţii mari
Preparate şi doze
oral - 5-30 mg la 4-6 ore
comprimate retard - concentraţie relativ constantă pentru 12 ore
injectabil - 10-20 mg. la 6 ore s.c. sau i.m.
i.v. - odată 10 mg lent
doza maximă admisă la administrarea parenterală - de 20 mg odată, 60 mg pe zi
intrarectal - supozitoare, 10-30 mg la 4 ore
Succedaneele morfinei
derivaţi fenantrenici: codeina, heroina,
hidromorfonul
fenilpiperidine: petidina, fentanylul şi derivaţii săi
metadona, dextropropoxifenul, piritramida
derivaţi de morfinan: levorfanolul
benzomorfan: pentazocina
derivaţi de tebaină: buprenorfina
CODEINA (metil-morfina)alcaloid fenantrenic din opiu
biodisponibilitate bună după administrarea orală
10% din codeina - prin metabolizare morfină
efectul analgezic - slab (20% din cel al morfinei)
afinitate redusa pentru receptorii opioizi
analgezia produsă - morfina formată prin metabolizare
efectul euforizant - mai redus
potenţialul de a dezvolta dependenţă – mic
efectul antitusiv - intensitate medie, antitusivul etalon
CODEINAIndicaţii
dureri de intensitate moderatăasociată cu acidul acetilsalicilic sau cu paracetamolul
antitusiv - în tusea seacă
tratament de început în boala canceroasă
Reacţii adverse
greaţă, constipaţie
doze mari - deprimă respiraţia
copiii mici – convulsii
15-60 mg la 4-6- ore - analgezic
15 mg la 4-6- ore - antitusiv
OXICODONA
compus semisintetic cu proprietăţi asemănătoare morfinei
intern în doze mici 5 mg în asociaţie cu AINS în dureri de intensitate moderată
LEVORFANOLUL
derivat sintetic asemănător morfinei
efect analgezic durabil
DEXTROMETORFANUL - efect analgezic slab, folosit ca antitusiv
HEROINA (diacetil-morfina)
similară morfinei, obţinută prin semisinteză
efectul - rapid şi de durată mai scurtă decât la
administrarea morfinei
risc mare de addicţie
sindromul de abstinenţă - foarte grav
nu mai este folosită ca medicament în foarte
multe ţări
PETIDINA
două denumiri comune internaţionale – MEPERIDINA
derivat fenilpiperidinic de sinteză, cu potenţă mai mică
efectul apare rapid şi este de durată scurtă (2 ore)
nu se indică pentru durerile cronice din cancer
acţiuni de tip M-colinolitic
efectul spasmogen - mai redus decât al morfinei,
se foloseşte în colici renale şi biliare
nu produce mioză ci midriază.
nu inhibă motilitatea uterină
deprimă mai puţin respiraţia la făt -indicată în analgezia obstetricală
metabolizare - metabolit toxic, norpetidina - fenomene de excitaţie centrală şi disforie, mai ales la doze mari
reacţii adverse - asemănătoare cu ale morfinei
Indicaţii
chirurgie - preoperator,
pentru calmarea
durerilor postoperatorii,
intervenţii chirurgicale
minore (de exemplu
chiuretaje, incizii
abcese etc.)
analgezie obstetricală
Contraindicaţii
boli hepatice,
insuficienţă hepatică
insuficienţă renală
mixedem (precipită
coma)
nu se asociază IMAO
FENTANYL
compus de sinteză fenilpiperidinic cu potenţă marestimulează puternic receptorii μpotenţă analgezică de aproximativ 100 de ori mai mare decat a morfineidebut al acţiunii mai rapid şi durata efectului mai scurtăefecte minime asupra presiunii intracranienenu determină eliberare de histaminăfrecvent - rigiditatea musculaturii trunchiului
FENTANYL
i.v. sau intratecal - în anesteziologie pentru suplimentarea analgeziei,
în asociere cu droperidolul în neuroleptanalgezie
pentru realizarea anesteziei controlate de pacient (PCA)
in durerea neoplazică - pe cale transdermică, sub formă de plasturi TTS
copii - acadele cu fentanyl
SUFENTANYL, ALFENTANYL, REMIFENTANYL - în anesteziologie, asemănătoare fentanylului
METADONA (Sintalgon+)
derivat de sinteză de difenilmetanefectul analgezic - asemănător cu al morfinei, cu durată mai lungăriscul de a dezvolta dependenţă - mai mic sindromul de abstinenţă - mai blândpentru înlocuirea morfinei sau a heroinei în cura de dezintoxicare la toxicomanipentru tratamentul durerilor terminale din cancer, în administrare internă sau i.m. în colici, dureri reumaticenu se administrează în obstetrică
DEXTROPROPOXIFENUL (Darvon®)
derivat de sinteză cu efect analgezic slab, asemănător codeinei
indicat în dureri moderate, în administrare orală
se asociază frecvent cu AINS
utilizare îndelungată de doze mari – dependenţă
PIRITRAMIDA (Dipidolor®)
efecte analgezice intense
în durerile neoplazice sau postoperatorii, i.m.
TRAMADOL
analog sintetic al codeinei
efect analgezic - asemănător cu al acesteia
slab agonist al receptorilor μ
debutul acţiunii – rapid, durata efectului – lungă
nu produce deprimare respiratorie, nu determină constipaţie
riscul de dependenta – mic
în dureri moderate, eficace în analgezia obststricală
Ra: ameţeli, greaţă, vomă, sedare, convulsii
oral, 50 mg de 2-3 ori pe zi, i.m., i.v. sau s.c
Agonişti – antagonişti. PENTAZOCINA
compus sintetic, derivat de benzomorfananalgezia - mai slabă decât cea produsă de morfinăagonist pe receptorii k şi agonist parţial pe receptorii μ administrarea pentazocinei la bolnavii dependenţi de morfină declanşează un sindrom de abstinenţă foarte severdependenţă - risc micdeprimarea respiratiei - mai redusatahicardie şi creşterea tensiunii arteriale Nu are acţiune spasmogenă la nivelul sfincterelor
PENTAZOCINA
Indicaţii
dureri acute şi cronice de intensitate moderată şi mare
anesteziologie
Reacţii adverse - stări disforice, mai ales la femei
Contraindicaţii
infarct miocardic acut (stimulează cordul)
bolnavi aflaţi în tratament cronic cu morfină sau alţi agonişti μ
Mod de administrareMod de administrare
oral 50 -100 mg/4 ore
i.m. sau i.v. 30 mg/4 ore
BUTORFANOL (Moradol®)
Compus de sinteză asemănător pentazocinei
agonist pe receptorii k şi agonist parţial μ
i.m. 2-4 mg la 4 ore sau i.v. 0,5-2 mg. la 3 ore
BUPRENORFINA (Temgesic®)
compus semisintetic derivat de tebainămai liposolubil decât morfinapotenţă superioară morfineianalgezie intensă şi durabilădeprimă puţin respiraţia, nu influenţează aparatul circulator agonist parţial pe receptorii μ, antagonist pe receptorii k i.m., i.v. sau sublingual0,2 mg la 6 ore
Antagoniştii opiaceelorNaloxona (Narcan®)
compus sintetic
acţionează ca şi antagonist complet al opioidelor
blochează competitiv şi reversibil receptorii μ şi k
intoxicaţia acută cu morfină - antagonizează sedarea, deprimarea respiratorie, hipotensiunea
efect - durată scurtă
obstetrică - se injectează imediat după expulzie în vena ombilicală la nou-născut
Naloxona
La bolnavii cu intoxicaţie cronică - declanşarea unui
sindrom de abstinenţă acut
apare rapid şi durează aproximativ 2 ore
Reacţii adverse -hipertensiune arterială, aritmii
Indicaţii
intoxicaţia acută cu opioide
anestezia generală
NALORFINA (Nalorphine®)
analogul N-alil al morfinei
antagonist parţial sau agonist-antagonist.
persoane care nu au primit opioide - stare disforică, cu anxietate şi halucinaţii, mioză, deprimare respiratorie slabă şi efect analgezic intens
intoxicaţie acută cu morfină - i.v. - antagonizează specific deprimarea respiratorie produsă de morfină, efectul analgezic şi în parte sedarea
NALORFINA
bolnavii cu intoxicaţie cronică - declanşează
sindromul de abstinenţă
nu declanşază sindromul de abstinenţă la
pentazocină
Mecanism de acţiune - antagonist pe receptorii
μ si agonist al receptorilor k
Indicaţii - intoxicaţia acută cu opioide,
diagnosticul toxicomanilor
NALTREXONA
antagonist complet al opioidelor
durată lungă de acţiune
administrare orală
pentru consolidarea curelor
în tratamentul alcoolismului cronic