ANALELE PUTNEI VIII 2012 2

SUMAR

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................. 5

ŞTEFAN S. GOROVEI, „Cel Mare”. Mărturii şi interpretări .................................. 7

PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC, Case domneşti în cuprinsul mănăstirilor din Moldova ........................................................................... 39 ŞERBAN PAPACOSTEA, Ştefan cel Mare şi turcii: războiul pierdut (1473–1486). Două documente .................................................................. 59 ALEXANDRU PASCAL, Din istoria scrierii de carte la Mănăstirea Putna în secolele al XV-lea – al XVI-lea (copiştii şi cărturarii sfântului lăcaş) ...... 65 BOGDAN-PETRU MALEON, GABRIELA E. DIMA, Moldova în scrierile lui Iulius Ruggieri .................................................................................... 111

ŞTEFAN S. GOROVEI, Un monument epigrafic şi heraldic recuperat: pisania cu stemă de la Putna (1481) ......................................................... 141 MONAH ALEXIE COJOCARU, Pomelnicul Mănăstirii Putna (1756) ............... 167

IN HONOREM .................................................................................................... 399 FIŞIER BIBLIOGRAFIC (VIII) ........................................................................... 401 ABREVIERI ......................................................................................................... 405

ANALELE PUTNEI VIII 2012 2

CONTENTS

FOREWORD ............................................................................................................ 5

ŞTEFAN S. GOROVEI, „Le Grand”. Témoignages et interprétations .................... 7

PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC, Princely Houses within the Monasteries from Moldavia ................................................................. 39 ŞERBAN PAPACOSTEA, Étienne le Grand et les Turcs: la guerre perdue (1473–1486). Deux documents .................................................................. 59 ALEXANDRU PASCAL, On the History of Book Copying at the Putna Monastery in the 15th–16th Centuries (The Scribes and Scholars of the Holy Place) ........................................................................................... 65 BOGDAN-PETRU MALEON, GABRIELA E. DIMA, Moldavia in Iulius Ruggieri’s Writings .................................................................................. 111

ŞTEFAN S. GOROVEI, Un monument épigraphique et héraldique récupéré: l’inscription votive armoriée de Poutna (1481)........................ 141 MONK ALEXIE COJOCARU, The Diptych of the Putna Monastery (1756) ..... 167

IN HONOREM .................................................................................................... 399 UPDATED BIBLIOGRAPHY (VIII) ................................................................... 401 ABBREVIATIONS .............................................................................................. 405

„Analele Putnei”, VIII, 2012, 2, p. 5–6.

CUVÂNT ÎNAINTE

Sumarul acestui număr al revistei este alcătuit, în cea mai mare parte, din studii prezentate sub formă de comunicări la „Colocviile Putnei” din 20101 şi 20112, care, neparvenind redacţiei în timp util, n-au putut fi incluse în numerele respective ale revistei. Acestor texte li se adaugă o comunicare, izvorâtă din aceleaşi preocupări legate de Mănăstirea Putna şi de ctitorul ei şi citită în şedinţa din 15 noiembrie 2011 a Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române3, precum şi ediţia completă a pomelnicului din 1756 al Mănăstirii Putna, căreia îi sunt consacrate aproape jumătate din paginile prezentului număr. Cu publicarea acestui document – izvor deosebit de important nu numai pentru istoria obştii monahale putnene –, ne apropiem şi mai mult de împlinirea unui vechi deziderat, anume editarea unui corpus al pomelnicelor mănăstirilor noastre.

O rubrică nouă (obişnuită, însă, în publicaţiile academice) conţine cuvântul de omagiu pentru o colaboratoare statornică a Mănăstirii Putna, cercetător competent şi obiectiv al realităţilor din Moldova vremii lui Ştefan cel Mare.

*

În activitatea Centrului de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”, anul 2012 înseamnă, înainte de toate, organizarea celei de-a douăsprezecea ediţii a „Colocviilor Putnei”, desfăşurate în perioada 11–14 iulie 2012, la Mănăstirea Putna.

Din punct de vedere editorial, el este marcat de apariţia – din păcate, într-un tiraj extrem de redus – a monografiei arheologice şi istorice consacrate Mănăstirii Dobrovăţului de Voica Maria Puşcaşu şi Nicolae N. Puşcaşu, rod al colaborării dintre Editura Mitropolit Iacov Putneanul a Centrului „Ştefan cel Mare” şi Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

REDACŢIA

1 Ştefan S. Gorovei, „Cel Mare”. Mărturii şi interpretări. 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Case domneşti în cuprinsul mănăstirilor din Moldova;

Şerban Papacostea, Ştefan cel Mare şi turcii: războiul pierdut (1473–1486). Două documente; Alexandru Pascal, Din istoria scrierii de carte la Mănăstirea Putna în secolele al XV-lea – al XVI-lea (copiştii şi cărturarii sfântului lăcaş); Bogdan-Petru Maleon, Gabriela E. Dima, Moldova în scrierile lui Iulius Ruggieri.

3 Ştefan S. Gorovei, Un monument epigrafic şi heraldic recuperat: pisania cu stemă de la Putna (1481).

„Analele Putnei”, VIII, 2012, 2, p. 399–400.

IN HONOREM

Voica Maria Puşcaşu la 75 de ani

E din ce în ce mai greu de imaginat înţelegerea realităţilor medie-vale fără apelul la ceea ce se câştigă, cu multă trudă şi cheltuială (de timp, energie şi bani), pe ogoarele – şi acelea din ce în ce mai vaste – definite până mai ieri drept ştiinţe auxiliare. Cu metode, tehnici şi unelte speciale, arheologia şi-a câştigat de multă vreme un statut aparte, de la înălţimea căruia, uneori, specialiştii săi cred că ar deţine un fel de superioritate în raport cu cei ce se încred mai ales în izvoarele scrise şi în rezultatele dobândite din interpretarea riguroasă a acestora. Arheologii care acceptă să îngemăneze roadele cerce-tărilor lor cu acelea oferite de sursele scrise constituie cazuri mai rare. Voica Maria Puşcaşu ilustrează această categorie.

O muncă de jumătate de secol pe şantierele arheologice înseamnă, desigur, o mare acumulare de experienţă pe toate planurile, de la efectuarea propriu-zisă a săpăturilor şi interpretarea pieselor scoase din şanţuri, până la organizarea şi administrarea şantierului, implicit lucrul cu oamenii (colaboratorii) de tot felul. Recunosc că este ceva unic, de natură să (re)modeleze personalitatea umană mai mult decât alte meserii. Prin Voica Maria Puşcaşu am înţeles perfect această realitate.

Născută la Bucureşti, la 4 august 1937, licenţiată (1959) a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, cu specializarea arheologie şi istorie veche, şi-a început activitatea pe şantierul de la Turnu-Severin, deschis pentru studierea castrului roman şi a urmelor celebrului pod. Curând, însă, a trecut la monumentele medievale (biserici, mănăstiri, cetăţi), printre care a rămas câteva decenii, alături de tovarăşul ei de viaţă, neuitatul Nicolae N. Puşcaşu (4 decembrie 1933 – 17 aprilie 2002), şi pentru care a adus cele mai importante contribuţii. Încadrată în 1960 ca

IN HONOREM 400

arheolog (apoi arheolog principal) la Direcţia Monumentelor Istorice, a rămas acolo până în 1975, când familia Puşcaşu s-a strămutat la Iaşi. A urmat o perioadă de 17 ani (1975–1992), în care a activat ca arheolog şi muzeograf la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi. Este, fără îndoială, vremea cu roadele cele mai bogate, unele de-a dreptul spectaculoase, precum acelea prilejuite de săpăturile arheologice din Iaşi.

Ca membru al colectivului sau ca titular al şantierului, Voica Maria Puşcaşu şi-a legat numele – în spaţiul Moldovei – de cercetările arheologice întreprinse la mănăstirile Suceviţa, Putna, Dobrovăţ, Sf. Sava, Probota şi Popăuţi. A fost extraordinar şantierul de la Probota, pe care l-a condus (1994–2000) în cadrul unui proiect UNESCO (The Restoration and the Preservation of Probota Monastery); un impunător volum s-a născut de pe urma acestei munci.

Cercetate sub raport arheologic, monumentele au arătat că au mai multe de povestit, iar Voica Maria Puşcaşu s-a lăsat atrasă de poveştile lor, la a căror descifrare nu s-a încumetat fără să apeleze la coroborarea şi interpretarea ştirilor culese din documente. Actul de ctitorie ca fenomen istoric în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea a devenit subiectul tezei care i-a adus titlul de doctor în istorie (1987), sub conducerea profesorului C. Cihodaru, la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (lucrarea a fost tipărită abia în 2001). De la ctitorie la ctitori, la înrudirile şi viaţa lor, la împrejurările şi condiţiile istorice ale ridicării monumentelor – paşii au fost făcuţi uşor.

Nu se poate încerca înfăţişarea mai amănunţită a unei munci rodnice de jumătate de secol în aceste rânduri omagiale. Mă mărginesc a spune că activităţile ştiinţifice iniţiate la Mănăstirea Putna, cu prilejul sărbătorii din 2004, au găsit în Voica Maria Puşcaşu un colaborator în adevăratul şi deplinul înţeles al cuvântului, entuziast, binevoitor, cooperant şi disciplinat (indelebila pecete a muncii în şantierul arheologic !). An după an, comunicările citite în cadrul „Colocviilor Putnei” ori în alte reuniuni ştiinţifice (simpozioanele de la Suceviţa şi Dragomirna, din 2006 şi, respectiv, 2009) au introdus în circuitul ştiinţific rezultatele unor cercetări arheologice de dată mai veche, valorificând astfel cu multă grijă şi devotament şi moştenirea arheologului Nicolae N. Puşcaşu.

Îi mărturisim aici, în puţine cuvinte, recunoştinţa noastră afectuoasă pentru această colaborare exemplară şi pentru prezenţa reconfortantă şi încurajatoare.

ŞTEFAN S. GOROVEI

„Analele Putnei”, VIII, 2012, 2, p. 401–404.

FIŞIER BIBLIOGRAFIC (VIII)

Cesare ALZATI, La Moldavia nel contesto delle tradizioni religiose e culturali dell’Europa, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 51–60.

Ştefan ANDREESCU, Pătrăuţi e Arezzo: un paragone e le sue conseguenze, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 121–132.

Anton BALOTĂ, Izvoarele baladei populare româneşti, ediţie, prefaţă şi note de Petre Florea, Bucureşti, 2005.

Idem, În legătură cu istoricitatea epicii orale româneşti şi cântecul „ucrainean” al lui Ştefan Vodă, în idem, Izvoarele baladei populare româneşti, p. 104–113.

Idem, Literatura slavo-română din vremea lui Ştefan cel Mare, în idem, Izvoarele baladei populare româneşti, p. 164–198.

Idem, Vitejii lui Ştefan cel Mare, în idem, Izvoarele baladei populare româneşti, p. 199–227.

Paraschiva-Victoria BATARIUC, Acoperişul bisericilor din secolele XV–XVI din Moldova, în AT, XIV–XV, 2004–2005, p. 13–22.

Eadem, Din istoria bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava, în Monumentul, VI, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2005, p. 51–78.

Lia BĂTRÂNA, Adrian BĂTRÂNA, Cercetările arheologice de la Tazlău (com. Tazlău, jud. Neamţ), în ArhMed, V, 2005, p. 77–85.

Nicolai BODNARIUC, Nordul Bucovinei în perioada lui Ştefan cel Mare, în AMS, III, 2004, p. 5–7.

Petru CARAMAN, Vechiul cântec popular ucrainean despre Ştefan voievod şi problemele lingvistico-etnografice aferente, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Ion H. Ciubotaru, Iaşi, 2005, 377 p.

Ionel CÂNDEA, Raporturile lui Ştefan cel Mare cu Brăila, în RM, XLI, 2005, 1, p. 24–26.

Stela CHEPTEA, Monumente din timpul lui Ştefan cel Mare în lumina ultimelor cercetări, în Monumentul, V, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a V-a, Iaşi, 2003, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2004, p. 59–64.

Nicolae CHIFĂR¸ Contextul politico-religios sud-est european la începutul domniei lui Ştefan cel Mare, în idem, Studii istorice, Sibiu, 2005, p. 37–58.

FIŞIER BIBLIOGRAFIC (VIII) 402

Mihai CHIPER, Ştefan cel Mare în memoria generaţiei paşoptiste, în AIIX, XLI, 2004, p. 1–20.

Ovidiu CRISTEA, Venise et le problème du concours militaire ottoman au temps du règne de Bayezid II, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 313–319.

Ilona CZAMAŃSKA, Ştefan cel Mare şi Polonia, în RIM, 3 (59), 2004, p. 18–26.

Michela DAL BORGO, In Senatu senator, in foro civis, in habitu princeps: i Dogi di Venezia al tempo di Stefano il Grande (1457–1504), în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 171–176.

Iulian Mihai DAMIAN, Dixit mihi quidam nobilis valaccus… Considerazioni in margine ad un „exemplum” di S. Giacomo della Marca, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 303–312.

Eugen DENIZE, Moldova lui Ştefan cel Mare la intersecţia de interese a marilor puteri (1457–1474), în AIIC, XLIII, 2004, p. 9–28.

Idem, Semnificaţia haraciului în relaţiile moldo-otomane din vremea lui Ştefan cel Mare. Câteva consideraţii, în SMIM, XXIII, 2005, p. 227–240.

Idem, Stephen the Great and His Reign, translated from Romanian by Stela Tinney, Bucureşti, 2004, 237 p + 8 planşe.

Constanţiu DINULESCU, O ipoteză istoriografică privind presupusele pretenţii ale domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt la ocuparea tronului constantinopolitan, în volumul Istorie şi societate, I, În memoria profesorului V. F. Dobrinescu (1943–2003), coordonatori Marusia Cârstea, Sorin Liviu Damean, Doru Liciu, Bucureşti, 2004, p. 73–78.

Emil DRAGNEV, Programul iconografic al pronaosului bisericii Sf. Cruce din Pătrăuţi, în RIM, 3 (63), 2005, p. 15–26.

Andrei EŞANU, Ştefan cel Mare şi epoca sa. 500 de ani de la trecerea în nemurire, în „Tyragetia”, Chişinău, XIII, 2004, p. 3–15.

Idem, Valentina EŞANU, Considerente privitoare la restaurarea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la mănăstirea Căpriana, în Monumentul, VI, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2005, p. 25–33.

Iidem, Epoca lui Ştefan cel Mare. Oameni, destine şi fapte, Bucureşti, 2004, 558 p.

Teresa FERRO, La figura di Stefano il Grande nella Descriptio Moldaviae di Dimitrie Cantemir, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 133–140.

FIŞIER BIBLIOGRAFIC (VIII) 403

Elena FIREA, Concepţie dinastică în tablourile votive ale lui Petru Rareş, în AT, XIV–XV, 2004–2005, p. 143–161.

Gianfranco GIRAUDO, Note extravaganti sulla „svolta” del XV secolo, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 177–182.

Ştefan S. GOROVEI, Stemele lui Ştefan cel Mare de la Cetatea Albă, în SMIM, XXIII, 2005, p. 215–226.

Idem, Titlurile lui Ştefan cel Mare. Tradiţie diplomatică şi vocabular politic, în SMIM, XXIII, 2005, p. 41–78.

Idem, Maria Magdalena SZÉKELY, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2005, 629 p. + 30 planşe.

Mihaela GRANCEA, Serbările Putnei şi cultura identitară, în „Caiete de Antropologie Istorică”, IV, 2005, 1 (7), p. 369–408.

Cătălin HRIBAN, Premisele politice ale înscăunării lui Ştefan cel Mare (unchi şi veri domneşti: 1447–1456), în RM, XLI, 2005, 1, p. 10–17.

Elena ISTRĂŢESCU, Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500. Manifestări comemorative, în RM, XLI, 2005, 1, p. 31–34.

„Letopiseţul de când s-a început Ţara Moldovei”. Letopiseţul lui Ştefan cel Mare, ediţie îngrijită, traducere, studiu introductiv şi note de G. Mihăilă, Bucureşti, 2005, 91 p., cu 7 planşe şi 19 facsimile + hartă.

Bogdan-Petru MALEON, Ştefan cel Mare şi ritualurile războiului, în AŞUI, Istorie, LI, 2005, p. 37–67.

Ioan MANCAŞ, Laurenţiu CHIRIAC, Epoca lui Ştefan cel Mare, în RM, XLI, 2005, 1, p. 18–23.

Alexandru MAREŞ, Un verset psalmic în limba română din vremea lui Ştefan cel Mare ?, în idem, Scriere şi cultură românească veche, Bucureşti, 2005, p. 40–42.

Gianluca MASI, Stefano il Grande e la Moldavia nei Commentari di Andrea Cambini e Theodoro Spandugino Cantacuzeno, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 83–120.

Mircea D. MATEI, Gheorghe SION, Problema incintelor cu turnuri semicirculare ale cetăţilor din timpul lui Ştefan cel Mare, în Monumentul, VI, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2005, p. 35–42.

Aurel NICODEI, Ştefan cel Mare şi Vrancea. Legendă şi adevăr, în RM, XLI, 2005, 1, p. 27–30.

Daniela OSIAC, Ştefan cel Mare şi Sfânt în viziunea cronicarilor şi istoricilor români, în volumul Istorie şi societate, I, În memoria profesorului V. F.

FIŞIER BIBLIOGRAFIC (VIII) 404

Dobrinescu (1943–2003), coordonatori Marusia Cârstea, Sorin Liviu Damean, Doru Liciu, Bucureşti, 2004, p. 63–71.

Ovidiu PECICAN, Sânge şi trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ştefaniană, Chişinău, 2005, 206 p.

Voica Maria PUŞCAŞU, Mănăstirea Dobrovăţului, în Monumentul, VI, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2005, p. 13–24.

Eadem, Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la biserica Sf. Nicolae din Bălineşti, în RMI, LXXIV, 2005, 1–2, p. 5–34.

Carmen RACOVITZĂ, Drum şi stat, în „National Geographic”, iunie 2005, p. 58–85.

Eadem, Program imperial pe o broderie bizantină. Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, în „National Geographic”, iunie 2005, p. 16.

Alexandru SIMON, Lumea lui Djem. Buda, Suceava şi Istanbul în anii 1480, în AIIC, XLIV, 2005, p. 11–44.

Idem, Quello ch’è apresso el Turcho. About a Son of Stephen the Great, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 141–170.

Idem, Ţările Române ca loc de pasaj cruciat în anii 1490, în „Anuarul Şcolii Doctorale «Istorie. Civilizaţie. Cultură»”, I, Cluj-Napoca, 2005, p. 101–117.

Tereza SINIGALIA, Din nou despre picturile din pronaosul bisericii din satul Arbore, în RMI, LXXIV, 2005, 1–2, p. 44–55.

Eadem, Paramentul pictat geometric – o fază intermediară în decoraţia arhitecturii din Moldova, în Monumentul, VI, Lucrările Simpozionului Naţional „Monumentul – Tradiţie şi viitor”, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, volum coordonat de Silviu Văcaru şi Aurica Ichim, Iaşi, 2005, p. 43–49.

Victor SPINEI, Note sull’evoluzione della Moldavia prima di Stefano il Grande, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 13–50.

Ştefan ŞTEFĂNESCU, Ştefan cel Mare – modelul „bunului cârmuitor”, în „Hrisovul”, X–XI (serie nouă), 2004–2005, p. 47–54.

Ion TODERAŞCU, Stefano il Grande (Ştefan cel Mare) – principe romeno, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 61–70.

Idem, Stefano il Grande – anni di pace e anni di guerra, în „Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, VI–VII, 2004–2005, 6–7, p. 71–82.

Idem, Ştefan cel Mare – principe român, în AŞUI, Istorie, LI, 2005, p. 23–36.

(Maria Magdalena Székely)

„Analele Putnei”, VIII, 2012, 2, p. 405–408.

ABREVIERI

AAR = Analele Academiei Române AB = Analele Bucovinei AIIAC = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj AIIAI = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”, Iaşi AIIX = Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi ALIL = Anuarul de Lingvistică şi Istorie Literară AMD = Arhiva Mănăstirii Dragomirna AMEM = Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei AMM = Acta Moldaviae Meridionalis AMN = Acta Musei Napocensis AMP = Arhiva Mănăstirii Putna AMS = Acta Moldaviae Septentrionalis AN = Arhivele Naţionale ANB = Arhivele Naţionale Bucureşti ANI = Arhivele Naţionale Iaşi ANIC = Arhivele Naţionale Istorice Centrale ANS = Arhivele Naţionale Suceava AO = Arhivele Olteniei AP = Analele Putnei AR = Arhiva Românească ARBSH = Académie Roumaine. Bulletin de la Section Historique ArhGen = Arhiva Genealogică ArhMed = Arheologia Medievală ArhMold = Arheologia Moldovei ARMSI = Academia Română. Memoriile Secţiunii Istorice ARMSL = Academia Română. Memoriile Secţiunii Literare ASI = Arhivele Statului Iaşi ASV = Archivio Segreto Vaticano AŞUI = Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi AUB = Analele Universităţii Bucureşti AT = Ars Transsilvaniae BAIESEE = Bulletin de l’Association Internationale d’Etudes du Sud-Est Européen BAR = Biblioteca Academiei Române BB = Byzantinobulgarica BBGG = Bollettino della badia greca di Grottaferrata BBRF = Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a României BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice BCU = Biblioteca Centrală Universitară BMI = Buletinul Monumentelor Istorice

ABREVIERI 406

BMP = Biblioteca Mănăstirii Putna BMS = Biblioteca Mănăstirii Suceviţa BOR = Biserica Ortodoxă Română BRV = Bibliografia românească veche BSOAS = Bulletin of the School of Oriental and African Studies CC = Codrul Cosminului CDM = Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhivele Centrale de Stat CI = Cercetări Istorice CL = Cercetări Literare CMR = Cahiers du Monde Russe CN = Cercetări Numismatice CvL = Convorbiri Literare DANIC = Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale DIR = Documente privind istoria României DOP = Dumbarton Oaks Papers DRH = Documenta Romaniae Historica EB = Études Balkaniques FHDR = Fontes Historiae Daco-Romanae HU = Historia Urbana HUS = Harvard Ukrainian Studies IN = Ion Neculce JMH = Journal of Medieval History LR = Limba Română MA = Mitropolia Ardealului MB = Mitropolia Banatului MEF = Moldova în epoca feudalismului MemAnt = Memoria Antiquitatis MEMS = Medieval and Early Modern Studies for Central and Eastern Europe MI = Magazin Istoric MMB = Mitropolia Moldovei şi Bucovinei MMS = Mitropolia Moldovei şi Sucevei MN = Muzeul Naţional MO = Mitropolia Olteniei MPH = Monumenta Poloniae Historica NEH = Nouvelles Études d’Histoire OCP = Orientalia Christiana Periodica OI = Opţiuni Istoriografice RA = Revista Arhivelor RC = Revista Catolică RdI = Revista de Istorie REB = Revue des Études Byzantines REI = Revue des Études Islamiques RER = Revue des Études Roumaines RES = Revue des Études Slaves RESEE = Revue des Études Sud-Est Européennes RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Européen

ABREVIERI 407

RI = Revista Istorică RIAF = Revista pentru Istorie, Arheologie şi Filologie RIM = Revista de Istorie a Moldovei RIR = Revista Istorică Română RIS = Revista de Istorie Socială RITL = Revista de Istorie şi Teorie Literară RM = Revista Muzeelor RMI = Revista Monumentelor Istorice RMM–MIA = Revista Muzeelor şi Monumentelor – Monumente Istorice şi de Artă RRH = Revue Roumaine d’Histoire RRHA = Revue Roumaine d’Histoire de l’Art Rsl = Romanoslavica SAI = Studii şi Articole de Istorie SCB = Studii şi Cercetări de Bibliologie SCI = Studii şi Cercetări Istorice SCIA = Studii şi Cercetări de Istoria Artei SCIV = Studii şi Cercetări de Istorie Veche SCIVA = Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie SCŞI = Studii şi Cercetări Ştiinţifice, Iaşi SMIM = Studii şi Materiale de Istorie Medie SOF = Südost Forschungen SR = Slavic Review ST = Studii Teologice SUBB = Studia Universitatis Babeş-Bolyai TV = Teologie şi Viaţă VMPL = Vetera Monumenta Poloniae et Lituaniae VO = Vestitorul Ortodoxiei VR = Viaţa Românească ZRVI = Зборник радова Византолошког института