Anal XIV. Arad, Vineri, 215 Iulie 1010. Nil 137. ABONAMENTUL

h n u , 2 8 Cor. 1*1 no jntn, , 14 f *» o luni . 2-40 «

Nrul de Duminecă pe nn an . 5 Cor.

Pentru România şi America . . 10 Cor. Nrai de zi pentru Ro-ninii |1 străinătate pe

ш 40 franci.

I E D A C T I A fl ADMINISTRAŢIA Dett Fereuci-nte« 20.

INSERŢIUNILB ie primesc Ia adtnlnia-

traţie. Mulţumite publice ,1 Loc d«> •chli costă flecare «Ir 20 №. Manuscripte nu ia lua

polazi. Telefon pentru orai it

comitat 502,

Anul XIV. N U M Ă R P O P O R A L Nr. 25

Legitimă apărare. Cu câţiva ani înainte, în cercul electoral

al Hărmanului, lângă Braşov, în care majo­ritatea alegătorilor sânt saşi, dar şi ungurii dispun de un număr frumos de voturi, — Ia alegerile generale şi-a pus candidatura şi un ovrei ungurizat, un oarecare Tagdnyi — acelaş Tagányi care la alegeri'e trecute s'a coborât între românii din cercul Radnei şt a cumpărat câteva sute de voturi, cu aju­torul cărora a fost ales.

Şi la Hárman mersese cu bani mulţi, poate cu bani chiar mai mulţi decât la Radna, dar abia s'au gă it printre alegă­torii saşi 12 înşi cari să se lase cumpăraţi şi să voteze împotriva candidatului lor na­ţional.

Dar cu ajutorul celor 12 voturi cumpă­rate Tagányi a fost ales. Alegeiile au tre­cut însă. Măria Sa a plecat din cerc, ca ani de zile să nu mai deie faţă cu alegă­torii săi. Cei 12 vânduţi n'au putut însă pleca. Ei au fost siliţi să rămână în satul lor, în mijlocul г<>1пгЫ(і яірогяЬ-ѴГІ . —

Şi viaţa lor? Prietenii de mai nainte, cunoscuţii, ve­

cinii, toţi se feriau din calea lor, ca de ciumă; nimeni nu mai voia să stea de vorbă cu ei, nici tineri nici bătrâni ; nimeni nu le da bineţe şi nu răspundea la bineţele lor ; în cârciumă nu i slujea nimeni, nu se punea nimeni la masa lor.,.

Şi sfârşitul ? Când după câţiva ani d. Ta gdnyi s'a prezîntat din nou în cerc, cei 12 inşi au fost cei dintâi cari s'au lăpedat de el ca să-şi recucereas:ă astfel din nou cin­stea prietenilor şi cunoscuţilor lor. Tagdnyi nici nu s'a mai arătat în cerc, ci şi-a cău­tat alt cuib printre români.

Se pare că apărarea aceasta, singura noa­stră apărare legitimă ce ni a rămas împo­triva vânzătorilor de neam şi a tuturor ce-Iora cari trăiesc pe urma noîstră, fără să ne sprijinească şi ei Ia rândul lor — începe să fie înţeleasă şi de poporul nostru.

La alegerile din urmă am îndurat pierderi multe şi grele. La Radna, la losăşel,la Bo-roşineu şi în multe alte cercuri parte dintre alegătorii români s'au vândut străinilor, parte s'au lăsat ademeniţi numai de făgăduieli fru­moase şi au votat împotriva candidaţilor ro­mâni naţionali. Toţi românii cinstiţi cu un singur glas i au judecat pe aceşti vânzători de neam după vrednicie, hulindu-i şi dispre-ţuindu-i pentru rătăcirea lor.

Aşa am făcut însă şi în trecut şi ne-am mărginit la atâta. Românul uită uşor şi peste " o l ^ 7 » " " A * u i a « i e urm] fcj m , ; aminte că, în luptele grefe de pe vremea ale­gerilor nu toţi dintre cei cari îi cereau acum vre-un sprijin şi ajutor se purtaseră cinstit.

In multe locuri poporul a ajuns la con­vingerea că împotriva ac stor vânzători de neam trebuie să ne apărăm mai cu dina­dins, dacă nu voim ca trădarea să ţi o re­pete cu fiecare prilej nou. Alegătorii cins­

tiţi, neîndemnaţi de nimeni, au ajuns Ia convingerea că trebuie să-i facem pe aceşti rătăciţi să simtă că nu sânt vrednici să stea în mijlocul celor cari au rămas cre­dincioşi neamului lor ; trebuie să i facem să simtă că sieşi şi-au făcut rău când au părăsit tabăra noastră trecând Ia duşman.

Şi cinstea naţională le-a şoptit lozinca legitimei apărări : Să ne ferim de toţi aceia dintre noi cari s'au vândut pe bani sau alte făgăduieli ; să ne ferim de toţi aceia cari trăiesc de pe spinarea noastră şi Ia ne­voii tot nu vreau să ştie de noi.

Lozinca a fost ascultată în multe locuri. Românii din cercul Orăştiei nu mai umblă în cârciumele jidanilor cari au votat împo­triva candidatului român şi nu mai stau de vorbă cu ceice, asemenea jidanilor venetici, au fost duşmani ai noştri. La Moneasa, în cercul Boroşineului, unde s'a dat o petre­cere românească, cei invitaţi şi veniţi la petrecere n'au voit să intre în sală, pen-trucă în fruntea petrecerii stetea preotul Odavian Tamăşdan, care la alegeri a lup­tat împotriva candidatului român. Alaltăieri, preötuTyWww* Ureca dirî Bârsa (care~*de-asemenea a luptat împotriva candidatului român, Ia Boroşineu) venit şi el la petre­cere, a fost invitat de lumea românească cinstită să părăsiască sala. I-s'a spus că un român, un preot român, care îşi vinde nea­mul nu poate să aibă loc în sînul români­lor cinstiţi.

Vâlva băii'). De AI. Ciura.

Băleşii dormiau duşi pe prlciurl, în vreme ce Sandu Moldovanu, cel mal tlnăr dintre e', sta cu ochii deschişi, privind ţintă la scândurile din tivan.

Fâlfâirile opaiţului II făceau sä clipească din ce In ce mal des, aţipea chiar pe o clipă-două dar se pomenia iarăş cu gândul la frumoasa zânl, pe care puţini o văzuseră, şi cari trebuiau si moară...

Vâlva băii! Işl aducea aminte de vremea copilăriei, când

iâfil-său venia acasă târziu, mirosind a beutură, cu doi trei >ortaci« după el. Mamă sa îi aştepta cu de ale mândrii şi ei închinau din pahare pâni târziu, după miezul nopţii, şl spuneau la pijănil din baie.

- Tu muiere, să ştii că dăm de aur.,, aur mult, Iarăşi s'a prăpădit unul dintre noi.,.

Ortacii ciocneau paharele, cu dinţii strânşi, ca sâ nu-i năpădească plânsul.

— Cine e ? întreabă femeia cu spaimă. - One să fie ? astăzi el, mâne eu, poimâne

cumâlru-meu ăsta, apoi aşa pe rând, ca la moară...

Urmă a tăcere adânci, în care femeia îşi a-minte» de toţi cunoscuţii, fâcându şl semnul cruci):

— Doamne fereşte !

') Din volumul «Aduceri aminte» ce va apărea în-curînd,

într'un târziu, bătrânul — că nu era el chiar bătrân, dar era prea muncit, săracul — începea cu glas scăzut, ca la spovedanie:

— Vezi că cu Vâlva băii nu te poţi prinde, că ea îi mai mare peste aur... Pe semne o fi bătrână şl sgârcltă şl se mânie, când vede că pun şi oamenii mâna pe comorile ei... De aceia cred eu, că se năpusteşte asupra bieţilor băleşl şi îl omoară aşa r in senin...

— Nu-i aşa, cumetre... Vâlva e o femele tlnără şi frumoasă şi nu îmbătrâneşte niciodată... Cât pentru aur — ce-i pasă ei! Doar tot aurul e In mâna el, tot aurul, mă, şl cel dela noi şi cel din Corna şi din Roşia şi din Buciumanl.

îmi spunea tata, că Vâlva e tânără şi frumoasă... îşi pune ochii pe câte un fecior mal zdravăn şi când II întâlneşte singur prin vr'un co'ţ de ştiolnă, i-se arată...

Feciorul rămâne uimit de atâta frumsete şi nu poate scoate nici o vorbă... Atunci ea îl mângăie şi îl desmeardí... spune că-i drag de el şl că are să i arate pe unde să cerce după aur... Şl aşa se pomenesc unii oameni deodată In belşug.. Dar Vâlva le cere un singur lucru : să nu spună la suflet de om că au dat faţă cu ea, căci dacă vor cuteza să'şi caşte gura, — sânt pierduţi. Şl vezi cum e omul, când dă de noroc, nu ştie să-şi puie strajă gurii şi apoi Vâlva ii sugrumă, ca pe nişte pul de vrabie... Dar pe urmă tot ei îi pare rău, căci ce ţi-e drag, tot drag îţi rămâne şi dupăce a omorît un om, dă aur din belşug celorlalţi, ca să-şi ispăşească păcatul... De aceea e credinţa la băieşi, că dacă omoară baia vr'un om, dăm de aur gros...

Ceialalţi pufăiau din pipe moţăini de somn. Ciocneau paharaie, de ducă, pe când altul mai neîncrezător spunea cu îndoială:

— Eu nu cred în Vâlva băii. E o scornitură aşa — nimic mai mult. Cred în ce ţi-e rânduit. Ţi-e so i s sâ trăieşti o sută de ani, trăieşti chiar de te-ai pune în faţa tunului, ţi-e scris să mori mâne, te duci pe-aicl încolo, ca şi când nici n'ai fi fost vr'odată pe lumea asta...

Fâlfâirile opaiţului erau din ce în ce mai dese. Sandu aţipise de-abinele. Visa, în revărsarea ru­menă a zorilor, Ia zâna cea frumoasă, care îl strângea la sân, arătându i încotro s'apuce, ca să dea de belşugul aurului...

Se pomeni târziu, când soarele era de două soluţie pe cer. Tovarăşii mai bătrâni îşi mâncau în tăcere mălaiul şi slănina, pregătindu-se la munca de după amiază.

— Scoli, Sandule, că vine rându' nost ! El se frecă la ochi somnoros, părându-i rău

după visul frumos, care se risipia...

îmbucă tăcut din merinde, cu ochii aţintiţi în­tr'un ungher al cramului. Cercă să-şi adune fă­râmele mândrei vedenii, şi nu izbutea. îşi închi­dea apoi ochii ca să-şi poată aminti mai bine de ceeace visase, dar totul de geaba.

La vremea obicinuită îngenunchiară cu toţii, recitând cu evlavie >Tatăl nostru» şi »Nascatoa-reac, apoi o luară înspre gura băii, să-şi înceapă munca.

Câteva luni mai târziu, Sandu se abătea din ce în ce mai rar pe la bale.

Pag. 2 » t i l B U N A « 15 Iulie o. tOtl

Trebuinţa de-a ne apăra împotriva celor cari preţuiesc mai mult banul decât dra­gostea şi cinstea fraţilor lor se resimte pre­tutindeni. Din multe alte locuri primim veşti tot atât de hotărîte despre noua mişcare pornită contra celor ce au luptat împo­triva noastră. Şi prevedem că lozinca legi­timei apărări va prinde aripi şi va străbate în toate colţurile româneşti pentru a strînge într'o tabăra mare pe toţi cei ce sânt cre­dincioşi neamului lor.

Sântem atacaţi din toate părţile, ne apă­răm cum putem. Ne va durea de multe ori că va trebui să tăiem în carne vie, că va trebui să ne lepădăm de cei ce ne-au fost prieteni, — dar jertfa aceasta trebuie s'o aducem viitorului neamului nostru.

Limba română în bisericile din Macedo­nia. Din Constantinopole se anunţa că după şti­rile primite de că Ire patriarchatui ecumenic, bise­ricile închise din 7 sate dm cazaua Florina, au fost redeschise. întrebuinţarea Iimbei române a fost Introdusă In mod oficial.

Tot din Constantinopole se mai anunţă că un număr de 10.000 greci au ţinut In Smirna un meeting Împotriva nouei legi turceşti cu privire Ia biserica din Macedonia.

Prin aceasta grecii se simt prejudiciaţi în drep­turile lor asupra bisericei.

Meetingul, totuşi, nu va putea însemna un suc­ces, căci noua lege a fost votată de cameră şi sancţionată de sultan.

*

întrevederi politice. Din Viena ni se anunţi că marele vizir al Turciei Hakkl beg, care In cu-rê-пД v Ä porni !пКг^Нт^^Ма8^Ш va avea o întâlnire cu ministrul nostru de externe, contele Aehrenthal.

In August va merge la Marienbad şl IswolschJ, ministrul de externe al Rusiei. Probabil că Is-wolschi aici în Marienbad va avea întâlnirea pro­iectată cu Pichon, ministrul de externe al Franţei.

Serisori din Bucureşti. Societatea genera lă de patronagiu.— La Brăila. — Intre cei desmoştenîţi . — Povestea unei

garoafe.

Bucureşti, 29 Iunie.

In timpul din urmă un frumos curent s'a por­nit în România pentru ajutorarea desmoşteniţiior de soartă : a copiilor abandonaţi şl a nenoroci­ţilor cari, fâcându şi osânda pentru păcatele .lor se eliberează din temniţă. Graţie stăruinţelor dlui C. Râdulescu, subdirectorul general al închiso­rilor din ţară, un spirit luminat şi însufleţi de cea mal curată dragoste de oameni, condus de mila faţă de cei slabi şi In neputinţă de a se apăra, s'a format la Bucureşti Societatea generală de patronagiu de sub! preşldenţia dlui şi a dnei Scarlat Ferechlde.

Societatea generală de patronagiu nu este o societate de binefacere In înţelesul comun al cu vântului. Ea are de scop deslegarea unei grele probleme sociale: Aceia de a face pe toţi des-moşteniţi! să-şi poată singuri prin muncă cin­stita să-şi asigure existenţa. La localul acestei societăţi sânt ateliere, in cari copiii găsiţi pe stradă, dupăce au ajuns mai mărişori, sănt învă­ţaţi diferite meserii, alţii, cari au aptitudini deo seblte, sânt trimeşi să şi continue studiile.

La secţia celor ce se eliberează din temniţă sânt ateliere, unde aceştia lucrează, având a se bucura de cea mai părintească îngrij re. Produsul muncei lor este al lor şi din el pot să trăiască. Atunci când a luat iniţiativa acestei umanitare in-stiluţîuni d. Rădulescu a făcut o mişcat fiind de soarta grozavă a acelora, cari se Întorc pocăiţi din închisoare. Aceşti oameni oco'iţi fiind de toată lumea, sânt expuşi să moară de foame, căci n'menea nu dă de lucru puşcăriaşilor. Dis­tinsul iurist a găsit In chipul acesta o modali­tate de a veni in ajutorul acestor oameni, pe cari societatea nu 1 iattă, nici dupăce şl au făcut o sanda. I Societatea generală de patronagiu are două secţii până acuma: Una Ia Bucureşti şl alta Ia тышя Înfiinţata prm s ï * ~ . i ~ t - J i . . : л . п м * а » a levin şl cu sprijinul aoamnelor brăilene. Secţia delà Brăila stă muH mai bine ca cea din Bucureşti. Aici spiritul de jertfă al publicului a realizat In doi ani de zile adevărate minuni. Astăzi societa tea de patronagiu de aici are două palate pom­poase. Intr'unul sânt adăpostiţi şi instruiţi copul aruncaţi in stradă, iar în altui sânt atelierele ce­lor ce, liberându se din temniţă, nu găsesc de lucru, din cauza păcatului pe care societatea nu 11-1 iartă.

Duminecă a fost examenul copiilor delà act societăţii de patronagiu din Brăila. D. C. Ш lescu a avut fericita idee de a Invita pe reprez tanţii presei din Bucureşti să asiste Ia actt solemnitate. A fost invitat cu multă dragoslt corespondentul »TrlbuneW, care, fireşte a | să răspundă invitării, bucuros că poale trirat acasă veşti cari pot interesa.

Oazetarii au fost primiţi In mod cât se p» de afabil de fruntaşii vieţii culturale şl naţios din Brăila, cari in frunte cu Badea Spiau prin rul oraşului, au condus pe oaspeţii bucureşti prin oraş, vizitând instltuţiunile mai Inst nate.

Societatea de patronagiu din Brâi'a are, dţ cum am spus două frumoase palate. O adei rată minune arhitectonică, datorită a:hitedül transilvănean I. Manolf, de origină din Sici preşedintele societăţii meseriaşilor români i Brăila. In palatul din faţă sânt adăpostiţi cop isttînşi de pe drumuri* iar in palatul din fœ invalizii. Am rămas uimiţi In faţa operei >Mî$! rului Manole« — cum l-am botezai pe artist nostru, care se făleşte cu originea Iul de moa Piatra fundamentală a clădirii s'a pus la 10 M 1909 In prezenţa autorităţilor locale. Cu ac ocazie serviciul religios a fost oficiat de P, Episcopul Nfon a! Dunării de-jos.

La şcoala societăţii urmează actualmente 22c băieţi şi 14 fete. într'o altă secţie sânt 221 copii mici crescuţi de societate. Venitul societi este de 50 de mii de lei pe an.

Am azistat la examen. Copiii şi copilele, сш îmbrăcate în haine de sărbătoare, neştiutori í nici o grijă, conştienţi par'că de binele pe a mila omenească li-1 face, se întreceau care i care în răspunsuri date cu o preciziune ui» toare. Atâta inteligenţă strălucea în ochii lor» sărutaţi de mamă iubitoare. Şi ce nume fit moaşe le-au dat patronii lor. O micuţă IIÎ moaşă ca o păpuşe, cu cârlionţă bîonzi atâu pe spate, cu rochiţa albastră, curată, poartă numt de Florlca Peneş Curcanu, alta Elenuţa Necá Un copil Isteţ şi vioi se numeşte Nicu Раащ Şi câte alte nume date cu multă alegere.

Q e r h a r M s'a în-fpnt n i imnul regal şl i terminat cu marşul patronagiului. Doamni brăilene, cari au contribuit Ia alinarea soarti acestor desmoşteniţi, au azistat în mare nurii la serbarea — care venea ca o recunoştinţă a o rităţii lor în acelaş timp. D. Alexiu, Spânu şi C Rădulescu, în cuvinte părinteşti au sfătuit i copii să fie cuminţi şi când vor fi mari să şii să facă şi ei binele, aşa cum alţii le-au făcut ti dânşii.

Chefuia zile de-arândul, împrăştiind banii cu amândouă manile.

Aducea pe masă vinul cu vadra şi pe când celalalt! nu se mai puteau ţinea pe picioare, e! poruncia ţiganilor s ă i cânte > ţari na* lui şi tro­păie singur, pocnind din degete :

— Ziceţi, măi, că vă plătesc In aur... Odaia, după o noapte de chef, se pomeni în­

muiat de băutură, la masă cu cel mai bun ortac al lui. Acesta era treaz şl îngrijea să nu facă vr'o prostie.

— Măi Sandule. — Ce i , ortace? — Vii tu să ne culcăm noi ca oamenii ? — Nu vin, mă, că nu mai pot merge. — Te duc eu.

— Nu vreau... nu vreau, mă, că nu ml mai pasă de nimeni...

— Scoală, Sandule! — Nu vreau... că vezi tu nu ştii, mă, cine

mi-e drăguţă... Vâlva băii, auzi tu, Vâlva !... Când am văzut-o mai întâi era să cad în genunchi, îţi lua vederile, nu alta.. Şi m'a luat de după cap şi m'a strâns în braţe... apoi mi a apus unde să cerc după aur.. Şi de atunci am eu atâta bănet... Dar a zis să nu spun la suflet de om, că mă omoară... Acum, că ţi-am spus, ţine sama şi nu vorbi nimărui, că s mort...

Tovarăşul lui II privea aiurit, fără să creadă ceva din spusele lui. Vedea el bine că e ameţit de băutură şi vorbea aşa Intr'aiurea..,

11 luă apoi de subsuori, urnindu-1 cu mare greu In spre casă.

— Măi Vasile... cum ţi am spus, fl zise el la despărţire, desmetecit puţin de răcoarea dimi­neţii nu cumva să te puie dracu să scoţi o vorbă, că m'ai mâncat fript...

— Nu te teme, Saudule, aşa mă ştii tu?...

Şi s'a schimbat norocul lut Sandu din noapte aceea.

N'a mai dat de aur şi, In scurtă vreme a trebuit să se apuce iar de băieşit, In rând cu celalalt].

Par'că nu I era a bine Insă.

Umbla tot singur şi când se întorceau delà lucru, el rămânea cel din urmă.

Când ceilalţi, sdrobiţf de oboseală, dormiau ca morţi, el sta cu ochii deschişi bolborosind cuvinte neînţelese. Adormia apoi pe vremea când ceilalţi se scormonlau din somn, rămânând ui­miţi de felul cum se sbătea prin vis, îngânând vorbe fără şir.

Unul din ei 1-a auzit într'o dimineaţă desluşit:

— lartă-mă... iartă-mă, dragă... Bănuiau cu toţii o nenorocire. într'o z», pe când munceau numai trei tovarăşi

într'o schiolnă, după ce aprinseră iasca din vârful fitilului, o luară la fugă aşteptând ex­plozia.

Se abătură la cea dintâi cotitură, aşteptând, o lumânările de său In mână.

Două bubuitori detuna ă şi lumânările se slin* seră toate trei deodată.

— Semn rău, îngână unul. — Să aşteptăm, zise celaiaîf, «prinzând ш

chibrit. Trecuseră câteva clipe de aşteptare. Sandu îşi scoase capul, privind într'acolo. — Nu e nimic. Iasca n'a luat for, ne putem

apropia. — Se mai stăm puţin. Poate e umedă trestia,,

Şi mai aşteptară. Dar degeaba ; bubuitura a treia întârzia. într'un târziu, când erau încredinţaţi pe ë

plin, că iasca nu putuse lua foc, ieşiră din as­cunzătoare şi Sandu se grăbi să ghicească pri-cina acestei întârzieri, sgândărind cu sfredelii! ÎJ aretul fitilului.

S'auzi o detunătură înfricoşată. Cel doi, rămaşi în urmă, se pomeniră răstur­

naţi la pământ. Când a venit hocmanul să ia lucrul în samă,

i-a aflat gemând şi văleîându-se. Singur Sandu nu gemea şi nu se văieta. Murise bietul, în clipa exploziei cu pieptul

strivit. Vâlva se răzbunase.

15 Iulie n. 1910 »TRI B U N Ă * Pif. 3

In onoarea ziar'ştilor din Bucureşti, vădit im­presionaţi de cele văzute s'au dat două ban-chete. Unul în grad na, Monumentului altul la Holel Splendid.

Au toastat mulţi. Remarcabil prin ideile sale uminltare au fost cu deosebire discursul dlui C. Rădulescu. Acest om are In sufletul lui ceva din bunătatea vechilor apostoli. Zilnic în contact cu prizonierii şi puşcărteşii, sufletul lui s'a Înduio­şat de suferinţele lor. A înţeles că mulţi sânt duşi icolo fără nici o vină şi a căutat să le uşureze toarta, intre altele el este acela care a pornit lupta pentru desfiinţarea fiarelor. Dânsul a af.rmat & societatea e datoare sä se îngrijească de toţi membrii ei, buni sau răi, căci de multe ori ea este vinovată de păcatele lor şi a cerut sprijinul presei pentru acţiunea ce a întreprins-o! Căci presa poate mişca mesele, poate face inimile să se înduioşeze de orice om, care sufere. In acelaş senz au vorbit dnli Alexiu şi Spânu.

-*

Unul singur a lipsit delà aceste banchete. Unul singur dintre noi a renunţat la şampanie şi Ia de-Itdoasele mâncări. Unul singur a luat vaporul şi I pornit o pe Dunăre In sus. S'a dus şi s'a oprit Intr'un sat de pe malul bătrânului fluviu. S'a dus şl s'a întors după patru ciasuri c 'o garoafă în piept şl cu ochii uzi de lacrimi Hei, ce mână albi şi frumoasă i-o aşezase acolo. Şi ce ochi s'au întors cu duioşie înspre el, când a plecat...

Dar ce săi faci? Tlnereţă nu-i? Şi apoi dacă sânt oameni cari se înduioşează de cei desmo-sieniţi de soartă şl fac tot ce pot pentru ei, cine nu iartă pe singurul care a plecat departe şl s'a întors târziu c'o goroafă în piept? Să i dăm şi sunetului ce I al lui. Coresp.

Inimi curate. — Fragmente d e scrisori. —

Un sergent major român, mişcat de nenoro­cirea ce-au îndurat fraţii din Bănat, a pornit şi el o colectă între soldaţii români şi a adunat suma de 12 cor, pe care o trimite însoţită de urmă­toarele rânduri frumoase:

>M'am gândit mult cum să punem şi noi o cărămidă la zidurile ce trebuie făcute cât mai curând In locul ruinelor rămase pe urma poto­pului.. Solda noastră în comparaţie cu greută­ţile ce avem ale suporta este foarte mică, — vă rugăm deci a primi şi puţinul nostru spre îm-bunăţirea sorţii celor loviţi de catastrofa ce s'a revărsat peste pământul Bănatului.

Trimitem cu inimă curată averea noastră, cum zke evangelistul Marcu (Cap 12, vers 34): > Ba­nul văduvei au fost mai mult preţuit de Isus ca argintul bogatului, căci aceea femeie şi-au dat toată averea, c

Dorind ca învăţăturile Iui Marcu să le urmeze cât mal mulţi, rămân... <

N'am şters nimic din scrisoare, n'am adăogat nimic. O publicăm aşa cum ni s'a trimis, acest semn de curată şi înălţătoare dragoste de neam.

*

Un soldat, pe vremea alegerilor, comandat şi el Intr'un cerc românesc, ne scrie :

>Doamne, Doamne, cât venin am adus delà alegeri... Multe am putea să vă povestim, dar trebuie să rămânem muţi. S'mţim cu toţii ceeace Dvoastră visaţi. V'am tâlcui visurile, dar ne este lacătul pe mână şi nu putem scrie <

•

Un biet ţăran, prigonit de administraţie, bat­jocorit de superiorii la cari s'a adresat, amărît de multele suferlnţl şl nedreptăţi, numai şi nu­mai fiindcă a fost român, ni se jelueşte:

•Pentru pagubele ce mi-s'au făcut şi călcările de legi, aş întreba Coroana să mă ierte de toate datoriile cătră stat; să-i ierte pe cei 5 copii pe cari II am la miliţie, căci răbdând eu atâta fara­de lege şi lipsă, nu se cade să fie ei In armata

ungurească. Şi rog întreaga suflare românească cum aş putea să-i pui In armata României pe toţi 5, căci cu toată osânda şl batjocura ce am sufeiif, pot sta cu ei înaintea oricărui Rege. Şi aş fi aplecat şl eu Ia orice slujbă In statul ro­mân...*

Şl şirele aceste ni-Ie scrie ca >Articîu şi răs­puns Ia articlul de fond delà 1 Iulie n. : »Ca s ă n u a j u n g ă în m â n i v a l a h e * .

întrunire de protestare contra ungu­rilor şi grecilor.

— Corespondenţă particulară. —

Slatina (România), Iulie 1910.

Ca şi în celelalte oraşe ale ţărel, s'a găsit de cuviinţă şi Ia noi să se facă o întrunire de pro testare contra sălbăteciilor făcute asupra fraţilor noştri de dincolo, la ultlmile alegeri pentru scau­nele de deputaţi din Camera maghiară. Şl In con­tra actului de piratenie săvârşit asupra vaporului românesc «Trrian* în portul Pireu, de către o bandă de greci.

Nu ştiu de cine se va fi luat iniţiativa unei a-semeni înti uniri, dar bărbaţi ce au luat cuvântul, nu a avut câtuşi de puţin darul de a face să fie Înţeleşi de populaţia slătineană. Cam ce rost ar avea această întrunire, pentru ce i-au chemat aci ? S'au mulţămit cu citarea faptelor petrecute şi în colo nici un pic de simţ naţional. Minţile n'au fost de Ioc ţinute într'o încordată atenţie. N'a putut fi de loc entusiasmul şi fiori ce ţi i-a pro­dus cuvântările acelora delà Cralova Aici par'că ai fi fost în mîj'ocul unui popor de sălbateci, unde se străduiesc zadarnic s ă i facă să înţe­leagă asupra unui punct, câţiva mal curagloşi, Insă cari nici ei n'au tăria aceia a g.aiului ce te înalţă. Cuvântările n'au avut, cred, nici un răsu­net in inimile slătinenilor, ce par'că veniau la o petrecere. N'au avut răsunet prin faptul că au fost lipsite de simţul naţional, de revolta aceia sufletească contra unor neamuri cari te batjoco­resc pe propriul tău pământ. Aceiaşi veşnică lîn-cezeală domneşte şi acuma ca şi în trecut în noi şl cari nu ştiu când va da Domnul să se scu­ture, întrunirea a avut loc tn localul berăriei co­operative >Indrurrarea*. Au luat cuvântul repre­zentanţi Ideilor vechi, ai oamenilor vech». Din generaţia tînără nime nu s'a gândit să rostească ceva. De ce? N'aşi putea spune.

Redeştepiaţi-vă tineri slătineni ! O datorie ne cheamă, să împrăştiem vălul acesta întunecos ce ne acoperă ochii. O nouă viaţă ne trebuie să căutăm a creia In oraşul nostru plin de patimi scârboase, să I regenerăm cu desăvârşire, apu­când drumul celei mai rodnice activităţi naţio­nale, să 1 reabilităm în faţa tuturora, în faţa noa­stră chiar.. Şi la întruniri de felul acestora să arătăm că şi noi simţim româneşte şl ne doare şi pe noi o rană ce ar căpăta-o un frate de din­colo.

Să ne strângem cu toţii Ia un Ioc, să muncim şi să facem cât de grabnic să ia fiinţă şi Ia noi ca In toate oraşele ţării o secţie a L/gei, ce poate că numai ei ii va fi dat, să redeştepte pe toţi acei ce locuesc în oraşul acesta din igno­ranţa şi patimile mârşave de cari sânt pătrunşi. Veni-vor oare vremi mai bune, peste oraşul no­stru ?,..

Slatina are multe societăţi, Insă pot zice, nici una din ele nu-şi cunosc adevăratul lor rol pe care treb uie să 1 joace In viaţa culturală a unul oraş. Acelea cari promiteau să scuture întru câtva toropeala acestui biet oraş, fie din pricina primei duşmănii ce li au făcut pollticianil intere­saţi, fie din alte motive, astăzi, orică au pierit, orică tânjeşte şi focul sacru al conducătorilor, îşi triemură ultima lor pllpălre. Avem societăţi de binefacere, culturale, sport, însă ce dureros... nici una nu aduce v reun folos acestui oropsit oraş. Să sperăm în vremuri mai bune că un vânt regenerator va curaţi aierul viciat ce ne sufocă.

Intr'un articol viitor mă voi ocupa mai detailat in privinţa vieţii culturale a oraşului Slatina.

Şcoala de feíe din Arad. Construcţia intfmplnä pledeci?

Arad, 14 Iulie.

Una din cele mai însemnate chestiuni culturale ale neamului nostru din Ungaria preocupă toată societatea românească din comitatul Aradului şi o ţine de doi ani de zile în continuă fierbere ; e şcoala de fete din Arad. Sute de fete sânt crescute azi în scoale străine, prin mănăstiri catolice a că­ror propagandă fanaţi ă le înstrăinează su­fleteşte ; altele se pierd în şcoalele ungureşti delà oraşe, unde moralitatea dizolvantă a so­cietăţii jidano-mighiare aduce în atingere su­fletului lor tînăr primitor de îndemnuri bune şi rele de-o potrivă.

înstrăinarea societăţii româneşti din aceste locuri începe cu educaţia străină a fetelor noastre. Dacă dorim o schimbare radicală, trebuie prin urmare să începem reforma aici: educaţia femei române trebuie încredin­ţată şcoaiei româneşti.

Femeile noastre s'au pătruns de impor­tanţa problemei. Aceasta explică zelul şi munca înfrigurată cu care au început co­lectele pentru şcoală.

O o floare invoaltă sădită şi îngrijită cu scumpătate de mâni gingaşe, astfel creştea în gândul lor şcoala nouă tot mai mare şi mai frumoasă. Darul istoric al dlui Vasile Stroiescu a făcut ca ea să se apropie de realizare mai repede decât îndrăsniseră să creadă chiar femeile noastre. Imediat s'au făcut demersuri necesare pentru a se în­cepe cât mai curînd construcţia nouei scoale.

In anul şcolar 1911—12 şcoala va trebui să fie deschisă. Reuniunea s'a pus în înţe­legere cu consistorul din Arad şi în rândul întâi cu P. S. Sa episcopul I. I. Pap. Tra­tativele făgăduiau întâi o soluţ'une repede şi netedă. Bucuria femeilor noastre e ne­spusă, şi mândre de succesul nebănuit al stă­ruinţelor depuse, ele zugrăvesc în gândul lor palatul măreţ ridicat de mâna lor gingaşe dar neobosită.

Aflăm acuma cu surpriză că în clipa din urmă realizarea acestui proiect atât de im­portant întâmpină greutăţi. Palatul ferme­cător al şcoaiei e ameninţat să se năru-iască înainte de a fi ridicat. Piedeca nu ar fi venind delà Reuniune carei-i nerăbdătoare să-şi vadă visul cu ochii..

Nu putem însă crede că cineva ar ţînti în mod serios la zădărnicirea sau amânarea planului. Presupunem din toate părţile bu­năvoinţa necesară. Toată lumea, opinia pu­blică românească întreagă aşteaptă asta, are dreptul să o ceară în mod imperios, căci cine ar îndrăzni să calce în picioare o floare invoaltă, înainte de aş i deschide peta­lele?...

Iată mersul şedinţii de azi a Reuniunii: Azi Ia orele 12 a. m. Reuniunea a ţinut o şe­

dinţă. A prezidat d na Letiţia Oncu, prezldentă, sumarul şedinţii a fost luat de dna Marilina Bocu, secretară adhoc

Dna prezldentă declară că a convocat şedinţa spre a pune pe membre în curent cu mersul a-facerilor pentru realizarea şcoaiei de fele. Aduce la cunoştinţa membrelor că proiectul de acord între Reuniune şi Consistorlu a fost prezintat P. S. Sile episcopului prin d. Dr. N Oncu, ca delegatul Reuniunii. Din partea S», P. S. Sa a alcătuit un nou proiect de acord pe care dele­gatul 1-a primit ca, fiind acceptabil pentru Reu­niune. Părea că învoiala se face şl toate vor găsi o soluţiune netedă. Mai tîrziu însă consîs-storul diecezan din Arad a ţinut o şedinţă ple­nară In care afacerea s'a luat In desbatere. Aici

Pag. 4 * ? i 1ШЩ fi â« 15 Iulie n. 1910

tiu s'a putut lua o hotărlre definitivă, ci o co-misiune a fost însărcinată cu studiarea chestiunii şi cu facerea unui proiect care se va prezintă într'o şedinţă viitoare. Despre toate aceste d. Oncu a prezintat un raport In scris şi a cerut consistorului ca să înmâneze Reuniunii hotărârea sa In scris.

Doamna Bocu dă citire proiectului de acord al P. S. Sale, cum şi raportului domnului Oncu.

S'a dat deasemenea citire duror scrisori ale domnului Vasile Siroescu In chestia numirii nouei şcolii. Doamna prezidentă a rugat pe dl Stroescu saşi dea învoirea ca şcoala in viitor să poarte numele de Şcoala Vasile Siroescu. DI Stroiescu a răspuns prin două scrisori adresată una doamnei Oncu, alta Reuniunii, de următo­rul cuprins.

Davos Platz 1Ц24 Mai 1910. D Sale Doamnei

Letiţia Oncu, preşedinta *R. F. R. din A. şi P.* Arad.

Onorată Doamnă! Săptămâna trecută am făcut o escwsiune de

vreo câteva zile, şl la reîntoarcere acasă am găsit scrisorile din Arad.

Vă mulţămesc din inimă, pentru urările şi dezideratea D Voastre. Pot să Vă răspund nu­mai aceea, ce am scris Reuniunei, adecă că toată onoarea Vise cuvine D Voastră şl numele cel mai potrivit, care trebuie să poarte viitoarea şcoală, este: ^Şcoala superioară de fete a Reuniunei fe­meilor române din Arad şi provincie*. Asta, după toată dreptatea, şi tot odată va fi un stimul pentru toate Reuniunile femeilor române — cu dragoste şl devotare să lucreze la propăşirea nea­mului nostru.

Vă doresc deplin succes în toate întreprinderile Reuniunei D-Voastre culturale şi Vă rog, să bine­voiţi a primi asigurarea osebitei stime, ce Vă păstrez.

ss- Vasile Stroescu.

Davos Platz, 11\24 Mai 1910. D-Sale Doamnelor

»Reuniunei femeilor române din Arad şi pro­vincie

Arad. Onorate Doamne!

Am primit scrisoarea Comitetului Reuniunei delà 16 Mai, cu deziderata exprimată de Doam nele Comitetului, ca viitoarea şcoală să poarte numele meu.

Vă mulţumesc, din suflet, pentru onoarea, ce mi o faceţi, dar numirea rí o găsesc justă. Nu mă unesc, să răpesc dreapta numire, care se cu vine şcoalei, şi anume: >Şcoala superioară de fete a Reuniunei femeilor române din Arad şi provincie* ; ele au binemeritat acest nume : toată onoarea femeilor, care au idealuri în viaţă şi luptă pentru îndeplinirea lor. D Voastră aţi stăruit, aţi lucrat şi aţi adunat şt încă aveţi mult de lucru până să ajungeţi la capătul do­rit, pe care, din parte-mi, VI-l doresc să fie în-curând şi strălucit. Aşadară pe lucru, fără pre­get, Doamnele mele şi spor să Vă deie Dumne­zeu la această acţiune a D Voastre, şi la cele multe în viitor !

Cu toată stima, Vă salut ss. Vasile Stroescu.

Primind aceste scrisori prezidentă a răspuns domnului Stroescu, rugându-1 să blnevoiască a permite ca şcoala să se numească astfel : * Şcoala Vasile Stroescu a Reuniunii femeilor române din Arad*. Domnul Stroescu a primit această numire.

Doamna prezidentă încheie explicaţiile ce da membrelor spunând că In urma hotărîrii luate de onor. consistoriu Reuniunea se află într'o situa­ţie nevoioasă. Lumea aşteaptă cu nerăbdare în­făptuirea şcoalei pe care Reuniunea a făgăduit o pe anul viitor. După multele dăruiri şi mai ales după darul domnului Stroescu amânarea con­strucţiei ar putea provoca impresie rea. Roagă deci Reuniunea să ia hotăririle necesare spre a duce planul la bun capăt

In discuţia ce s'a încins toate membrele |au fost de-acord că planul realizării grabnice nu trebuie părăsit şi tratativele cu Consistoriul trebuiesc re­luate. S'au auzit chiar păreri cari spuneau că dacă

şroala nu s'ar putea realiza cu ajutorul Consis-toriulul, Reuniunea să continue colectele şl să fscă şcoala şi fără ajutorul lui. Femeile din Arad nu pierd curajul şi sânt hotârîte a face şcoala acuma sau mai târziu, d»r cu orice preţ. Am vă zut însufleţire şi un zel nobil, demn de admirat.

D. Dr. Cornel Iancu, unul din consilierii Reu­niunii propune ca d-na prezidentă să fie încre­dinţată a relua firul tratativelor cu onor. Consis­toriu şi a face toste demersurile pentru o solu ţiune liniştitoare spre mulţumirea tuturor.

Reuniunea primeşte. In sfîrşit d-na Marilina Bocu relevează că

Reuniunea fiind obligată cu promisiunea de a nu întârzia ridicarea şcoalei, cere să se facă to­tul pentru realizarea acestui plan.

A mai vorbit d-na Ispravnic în acelaş înţeles Discuţ'a s'a încheiat cu dorinţa asta rostită de toate membrele.

La orele 12V< d na prezidentă ridică şedinţa. Amintim pentru orientarea publicului că Reu­

niunea a făcut toate pregătirile necesare pentru începerea lucrărilor şi deschiderea şcoalei în anul viitor. Planul clădirilor a fost făcut de architectul Tabakovicl din Arad şi are şi aprobarea d lu i Rozvan inginerul diecezei Aradului.

Trebuie să amintim deosebit faţada palatului schiţată In stil românesc de d. Ion Ernest din Sinaia, architectul curţii regale române. E o operă de artă prin frumuseţea lui originală românească. O faţadă monumentală, lată de vre-o 60 de metri cu două caturi. La m'j'oc şi de două părţi ea e proeminentă. Fereştrile şi întreaga decoraţlune sânt In stilul românesc asemănător cu palatul In ternelor delà Expoziţia naţ'onală din anul 1906. Intrarea deia poartă e boltită şi constituie una din originalităţile clădirii.

Palatul va fi una din frumuseţile architecturale a românilor din Arad şi nădăjduim că cu toate greutăţile II vom vedea peste un an ca una din mândriile noastre şl gloria femeilor române din Arad.

Tisza şi naţionalităţile. De Dr. Jászi Oszkár.

Constat întâi de toate că în fond contele Tisza n'a spus nimic nou. Contele Tisza e pro­totipul oligarhului şovin şi reacţionar şi priveşte chestiunea de naţionalitate din punctul de ve­dere al dreptului constituţional şi al intereselor de clasă ale boierimii. Teza, că unitatea naţio­nală a statului ungar e totodată şi ga anţia de existenţă a statelor din Balcani, e greşită. Slo­vacii, de pildă, n'au fraţi de sânge în Balcan'. Contele Tisza judecă chestiunea de naţionalitate unilateral, deoarece el combate numai credinţeîe păturei intelectuale a nemaghiarilor, cari urmează pe aşa numiţii »agitatorb, cu totul din alte mo­tive decât din motivele invocate de Tfsza. Aceşti agitatori >fără suflete, când mobilizează masele popoarelor nemaghiare împotriva noastră, nu agită cu mărirea României ori a Serbiei, ci cu argumente cu totul de altă natură. Iată vre o câ­teva din aceste argumente : Legea de naţionali­tate, aceasta lege luminată a Iui Deák şi Eötvös, nu s'a pus în aplicare, ci ţinuturile naţionaliste sânt date pradă boierimii de toată categoria din comitate. Autonomia eomitatensă şi comunală există numai pe hârtie şi nu există o singură cumună în ţară care şi-ar putea alege funcţio­narii împotriva vo'nţei autocrate a domnilor din comitate. Subprefecţii sânt stăpâni absoluţi peste viaţa şi moartea poporajiei de pe sate. Ei cer ca poporul să-şi aleagă reprezinfanţii nu din sânul său, ci dintre rudele lor.

Clasa funcţionarilor administrativi nu simte apoi pentru aceste popoare decât un dispreţ fără margini şi le sileşte să urmeze o politică con­trară intereselor lor naţionale. Cu maghiarizarea

in scoale, dusă la extrem, fac cu neputinţă pi I porului să şi înveţe limba sa proprie (bine ln|t Ies, că nu poate învăţa nici ungureşte!), ceeic are drept urmare tâmplrea popoarelor nemaghiai delà periferii. In felul acesta se creiază apoi u teren foarte fertil pentru tot solul de opreslui şl abuzuri..

Acestea şi multe asemănătoare cu acestea sin argumentele ce se pot găsi şi citi îa scrierile j vorbirile agitatorilor, despre mărirea naţionalii României, Serbiei ori a Boemiel, nu se găsea) însă nici urmă S'au dică se găseşte, numai 1 scrierile generaţiei vechi. Chestiunea de naţio nalitate, care odinioară făcea parte din compli xul mişcărilor romantice din anii 40, azi a devt nit o lăture a chestiune) sociale,

Căci — continuă d. Jászi — condiţia prim» dială a oricărei pretenţii economice, a orlcin lupte sociale, e azi un minimum de existent cultura! : şcoala bună ; un minimum de existent administrativ: funcţionarul cinstit şi care vorbql limba poporului ; un minimum de existenţă po litic: dreptul de vot universal.

Acestea formează rădăcinile cele mai adânciţi chestiune! de naţionalitate şi contele Tisza n'ai nici măcar habar de existenţa lor. Căci altfi n'ar fi invocat drept pilde de comitate naţiom liste exemplare Bihorul şi Maramurăşul, aceste două pete de ruşine ale ungurimei culturale, doit comitate în cari starea de mizerie şi inculturii maselor e atât de mare încât ar îngrozi pe oii care om cu sentimente umane. Da, unde popo rul a degenerat la o stare atât de animalică,a ck nu sânt agitatori naţionalişti, pentrucă popon nu mai are In afară de mămăligă şi rachiu at exigenţe de trai.

Cel ce vede problema într'o lumină atât 4 falşă, bineînţeles că va recomanda numai med camente falşe, întocmai ca acel medic rău, ai vindecă simptomele şi nu cauza adevăraţii boalei.

Cum adică ? Chestiunea de naţionalitate trebui resolvită îfitr'adevăr cu înăsprirea pedepselor! agitaţie ? Practica Székely Vavrik, practica aeeast umană, care s'a învrednicit de admiraţia tutun bunilor oameni, n'ar fl decât o fantasmagoil anticonstituţională ? Datu-şi-a contele Tisza seara de ceeace doreşte, când voieşte să înăspreasi până şi sistemul coaliţionist, care începând á 1906 şi până la 1908, a osândit pe incriminai în 226 de procese de agitaţie, la 181 de ani! luni şi 6 zile închisoare şl Ie-a croit 89 087o roane pedepse în bani?

Şi, îndeosebi, datu-şi-a „ontele Tisza seini de ce a dorit când a urgitat complectarea orp nizaţiei poliţiale pentru politica de naţionalităţi Aceasta nu e decât planul statului poliţia! rus s prusiac, care, adulmecând mereu conspiraţii,i împins în braţele mizeriei şi nenorocirii mul familii polone, finlandeze şi daneze, pe bazaè nunţărilor clandestine şl mincinoase ale unu spioni al poliţiei.

Ca în afară de proiectele aceste pozitive, cot tele Tisza mal face şi vre o câteva observafí lipsite de siguranţă despre «politica călcării pi bătături», politică practicată adeseori In mod ne precugetat împotriva naţionalităţilor: să amello rează aproape întru nimic modul Iui de a vede rigid, îngust şi antiliberal. Aş'şderea, e o pn tenţie zadarnică, a cere ca naţionalităţile să oi ganizeze partide politice. Unde nu există oprt siune naţională, acolo nu există nici partide ni ţionaliste, — precum în Statele-Unite, Belgia \ Svlţera. Pretutindeni însă, unde nu există o dt mocraţia politică adevărată: sfâşierile naţiom liste ajung să fie tocmai centrul vieţii politice Iar acest rău are un singur medicament: übe ralismul, democraţia, tămăduirea In mod cinsl a boalelor sociale ale poporului.

Stabilind acest adevăr, nu putem să citim fiii durere vorbirea acestui bărbat de stat de mm talie. Ea e cu adevărat piatra de demarcaţluoi pe panta jalnicei degenerări a liberalismului ungn resc. Pof fiţi şl citiţi după vorbirea contelui Tisa scrierile şi voibirile referitoare ale lui Széchenyi Eötvös şi Diák. Acelea sânt moderne până ţi iu ziua de azi, după mai bine de un jumătifi de veac restrâng un simţ social şi au un oii zont foarte larg.

Principiul lor fundamental este adevărul şi ai<

Nr. 137 - 1 9 1 0 » T R I B U N A « P»g. в

1 Fabricaţie dia ţară prima calitate! Sfoboare de sârmă

t a r i ş i t r a i n i c e î

In atenţia architecti-

lor, agrono­milor, pro­prietarilor

de vii, p. vile grădini, te­renuri de vî-n.toare etc.

P É C S I H E N R I K fabriefl pentru împletituri de sârmă

IX. BUDAPESTA, strada Angyal 7. Telefon 120-89. - - - Telefon 1 2 0 - 8 9 . Trimit şi instalez împletituri de sârmă pentru mă­lini, împletituri de oscilat, stoboare pentru case şi

vile, împreună cu uşi ŞI porţi puternice.

! ! Cele mai frumoase ref i le ! ! Preţuri ieftine! Preţuri ieftine!

Mai furnizez: ciururi pentru cernut prund, coş-niţe pentru nisip, burlane pentru schintei, coş-nije pentru nutreţ, botniţe pentru boi şi sto­

ruri pentru fereşti de orice mărime.

• Oi — Să sprinijim meseriaşii români ! —

• " Liste şi prospects de preturi se trimit gratis.

u u 3

Г

Г

ir

H-g o ° i

I

Я B

O

Г « U

< Ф _ . и З н

E «)

a t> o>

' S e s

•Se 3>3

S -* t .

•ty ce

£3=

"O

4Î\—

g u ^ O o S 3

I I o «

« C <rt «S

• 3 2 § J J O C

CL.U <N

« u 3

« i u

00 CL< 3 ._ 3

o

E S

0)

Э X y

5* S 35-

(Л

; j u B u i o j íiseiisssui ujju ţuds çs

împrumuturi ieftine firă orice cheltuieli se mijlocesc pe moşii cu amortizaţie pe lângă 472% delà 10—65 ani, şi poveri mai scumpe vorfi scoase după etalonul de mai sus.

Orice maşini agricole, fabricaţii de prima dasă şi cea mai nouă construcţie, ca maşini de treierat cu vapor, benzină şi ulei brut (noui ori folosite) apoi maşini de sămănat, vânturat, mori cu vapor, benzină, olei brut sau jilipuri, pe lângă plătire avantagioasă în role şi fără urcare de preţ.

Vânzare şi cumpărare i!e moşii, mori, fabrici, case etc. etc.

Agentura generală pentru comitatul Arad, Cianad, Bacibodrog, Timiş, Torontal şi Caras a aparatului »IDEAL* pentru acetilenû, Kellner & Schnauzer din Budapesta, cu lumina frumoasă şi suportabilă şi cu ma-nuare garantat cea mai simplă şi mai sigură.

La chemări în provincie se trimit funcţionari specialişti.

Agenţi cinstiţi pentru ţară s e caută pe lângă onorar.

Й А Й и Palmert Mátyás, Timişoara (centru) Prinz-Eugen g a s s e Nr. 3.

(lângă cuţifarul Ktch).

«o V </> i_ s <" s •Ь O .

•~ c .2 5 — o ro E °> CD

03 °- -«o 3 0 £ •

1 f QX —3

=, ax

ax

BINDER LAJOS ciasornicar şi giuvaergiu în

MEDGYES, Markt-platz Nr. 8. Depozit bogat de

totfelul de ciasornice de aur şi argint precum şi c i a s o r n i c e de metal şi nickel

Articlii de argint de China. Ochelari şi zwickeri de Hathenov.

Art ico le optice dc aur }'\ a rg in t . Reparaturi solide şi ieftine. Serviciu conştiinţios.

S e c a u t ă u n h o t e l i e r r o m â n .

Dumitru D. Şufană, hotelier în Poiana-Sibiiului se retrage — din cauze familiare — şi doreşte pe calea aceasta a afla un întreprinzător bine priceput în afaceri de cârcimărit.

Hotelul e binecercetat şi situat în cea mai bună poziţie din comună.

Sunt preferiţi cei căsătoriţi, dar fără copii. Doritorii cari pot fi angajaţi cât mai ne­

întârziat să se adreseze direct hotelierului Dum. D. Şufană, P óján a, (Szeben-m.)

Vinuri de deal, le găseşti la Iulius Dános, producător de vinuri în Siria pe lângă urm. preţuri: Vin de sticlă prima calitate, azuriu Cor. 38 — Vio de masă » » > » 40*— Vin de Rizling prima calitate > 44-— Cele mai bune vinuri vechi, culoare azurie Cor. 48-—, 50 —, 6 6 — , 6 0 — . Vinuri : Schiller Cor. 4 4 - - . Vin roşu (Bikavér) 50, 80 şi 90-— de hecto.

Vinurile se expediază în butoaie de Îm­prumut, lacepând delà 100 litre de orice calitate.

Serviciu culant, vinuri admirabile de prima calitate.

Adresa pentru scrisori şi telegrame:

l u l i u s Dános, m a r e p r o d u c ă t o r de v i n u r i

Világos (Siria, Aradm.)

M o t o r c u o l e i b r u t . Nou­tate!

Cea mai contabilă putere motorică. Cea mai ieftină uzină ! Garanţie necondiţionată. Preţuri şi condiţii favorabile, per Fără maşinist I Nu ex­plodează. Nu e expusă focului. Nu e supt inspecţia financiară. Nu are cazan. Funcţionare simplă. Punem maşina la dispoz'ţa oricărui individ acreditabil, fără nici o cheltuială, pentru a se convinge că face cel mai bun şi cel mai vrednic de încredere serviciu. Prospecte de preţuri delà 2 - 6 0 PH gratuit.

P Á L F Y T E S T V É R E K turnătorie de fer şl fabrică de maşini în

SBCHEDIN-SZBGED. Fondat în Anul 1807. Distins cu 20 medatli de aur.

Agronomii îşi pot face cumpără tu r i l e în condiţ iunile cele mai avan ta joase la

• • magazinul e c o n o m i c şi de unelte al lui —

K a l l ó J s t v á n é s T á r s a Oradea-mare—Nagyvárad Telefon No. 850 Т е І е к И . No. 9,

Are în depozit, pe lângă avantajoase condiţii de plată, tot-felul de maşini industriale] şi agricole, aparate» unelte, oleiuri, saci, muşamale funii motoare, automobile, stropitori etc Cereţi prospecte. — Expediţie gratuită. — Corespondenţă în limba rorrânS. —

Credit pe i p o t e c i , pe c a m b i a

şi pentru of ic ianţ i

mi j loceş t e

Herzog Sáador A R A D ,

str. Weitzer János 15,

Telefon nr. 3 7 6 .

i # t Ш Т Ш Т # # # # # # i

Pag. 10 >T R I B U N A« Nr. 137 — 9101

f B S S S S i S S H l

щ/р etp s4;s ova Gja в*э síp GÍV s-*o sy« ej© г;о cfj-o G*S »>

Pentru fiecare maşină 5 ani garantie.

D ü r r G u s z t á v mehanic, prăvălie de maşini de

cusut şi biciclete în SIBIIU Nagyszeben, Gr. Ring 19. Recomandă magaiinui său bogat a-sortat cu cele mai bune m a ş i n i d e s c u s u t fabricate în ţară şi străinătate cu preţuri moderate. — Singura vânzare de maşini de cu­sut P F A F F şi SEIDEL & Neu­mann ; luntrită rotundă, luntrită lungă, luntrită centra'ă în maşini rotonde pentiu famile şi ateliere.

biciclete: Dürkopp şi Sîiria, Depo2it de părţi aparţinătoare: pentru maşini de cusut şi biciclete. Tot-felul de reparări de maşini de cusut si biciclete se execută grabnic,

'S

O l

Important pentru lăcătari şi fauri. Ciocan barost patentat ce se poate e âna cu piciorul Inventa{i de Schwar tz és Társa. Unicii fabricanţi şi vînzători

Fabrica Sólymos Testvérek Urad, Kölcseyu. 67. Mare economiseală de timp şi ajutori 1 ucră-tori, în propoziţiune ieftin, se poate folosi uşor în oricare atelier. Celor cari se intere­sează la dorinţă li-se trimite catalog de pre­ţuri cu explicaţiii a-

mănunţite gratuit. Cu stimă :

Sólymos Testvérek, Arad,

Meß iL M A

Cea mai modernă turnătorie de clopote din ţara noastră.

Walser Ferencz Proprietarii firmei: Walser Ferencz, Walser János, Győző Gyula.

Fabrică de obiecte pentru stins focul şi pompe turnătorie de clopote şi metale în Budapesta.

1 5 U I X i V I ^ E « T , V I , C s á n g ó - u . 6 / 1 3 . (Villamos megálló, Vácii ut, aproape de vama veche). - - • •

Se argajază să toarne clopote cu garanţie 20 de an ; , la

turnarea din nou a clo­

potelor ere-pate, Ia tran­

sformarea clcpetelor

vechi, cu eo rine noui de învârtit din fier, precum şi pentru ar­monia sune­telor de clo­

pote, prin înlocuirea clopotelor

cari lipsesc, la facérra

.'caunelor de clopot (sta-lagi) din ra­de de ier şi

rocniarca austora la

fi ţa locului.

Conditiunî de plată favorabile. Proiect de budget la dorinţa gratuit.

k i t t i e acliiiui p t n aparate

ş i i a $ i i i E M a l f i . S A S B . ' i Budapesta, VIL, îorosmarty-u. ф .

R e c o m a n d ă :

MOTOARE de olei brat MOTOARE CU BENZINĂ cea mai sigură şi mai ieftină cu acumulator şi regulator

putere motorică. précisât.

Locomobile cu olei şi benzină. Maşini agronomice.

MOTOARE INDUSTRIALE INSTALAŢII DE GAZ indispensabile pentru meseriaşi cheltuială la cias Ѵ/2-2і/з

şi agronomi. bani.

Instalaţii de mori. Maşinist diplomat nu e de lipsă, oricine le poate manua.

Se poate instala ori unde focul e esclus.

Preţuri şi condlţiuni de plătlre convenabile.

Liste şi prospecte de preţuri la dorinţă tri­

mitem gratuit.

Comandele din provincie se execută prompt şi cu cea mai mare punctualitate.

Toate comandele sunt a se adresa la firma de mai sus.

Primul atelier ardelean aranjat «a putere electrică pentrn яеоЬігм r ~ ~ pietrelor şi fabrică de pietrii monumentale •

A R S T E N S R E I N T A M Á S i s T Ä R S A Е Й Ж Atelierul central al fabricei : EolOZSTár, DéZ8ma-B. 21.

Magazin de pietrii monumentale, fabricate proprii din i marmoră, labrador, granit, sienlt etc. Kolozsvár, Ferencz József' út 25.

Cancelarie Centralăt Nagyszeben, Fleischer gasse 17.

Fiiialc: Déva, Nagyvárad.

A n u n ţ ă m ono ra t a clientelă că a v e m încă

trei maşini de treierat cu şase cai putere şi două cu putere de 4 cai, pen t ru încălzit cu p a e , l emne , sau cărbuni , p e cari le p u t e m imediat p u n e la dispoziţia -celor cari au lipsă de ele.

mm I « ь Condiţiunl avan­tagloase de plată. Fraţii Burza, B Boro?

tér i. :

Nr. 18? - 1010 • T R i B Ü N A c

Fraţii Burza Hr. telefonálni 6 0 i. 9

á r a d Cea mai mare firmă românească dia Ші&агіа.

B o r o s B é n i - t é r 1 . Recomandă magazinul lor bogat asortat de f e r ă r i i , a r m e şi tot-felul de m a ş i n i a g r i c o l e cu preţurile cele mai mo­derate şi pe lângă plătire în rate. Catalog trimitem gratnit. Agentura generală a fabricei de maşini Nicolson din B u d a p e s t a pentru garnituri de treerat şi orice maşini agronomice.

igarnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, eventual pentru pri-irea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului pe spesele noastre.

Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter.

Pag. 12 « T R I B U N A » Nr. 137 — Ш

•

Corneliu Demeter :: a p o t e c a r ::

Orăştie (Szászváros) І і іГь іГёГгй

P E R O N O S P I N Mijloc aplicat cu cel mai mare folos con­tra peronosporei, la stropirea viilor. De 9 ani este în folosinţă cu cel mai bun succes.

Prin întrebuinţarea >PERONOSPIN«-ului, viia va fi hotărît mai fzumoasă, boabele de struguri mai mus­toase şi astfel roadă de vin mai bogată. Experienţa a dovedit, că prin folosirea petrii vinete, nu să ajung aceste rezultate, — probabil pentru aceea, că piatra vânătă verzeşte peste măsură frunzele, şi prin asta abstrage din puterea şi sucul viţei, ceeace înseamnă pierdere de putere.

Pravul meu de stropit, face viţa mai plină de viaţă şi mai asigurată contra boalei de peronosporă.

Folosirea »PERONOSPIN«-ului e şi mai ieftin şi mai simplu în manipulare decât piatra vînătă. întrebu­inţarea »PERONOSPIN«-ului : La stropirea întâi e a se pune un pachet într'o hectolitră de apă. La a doua stropire un pachet şi jumătate, iar' la a treia, două pachete la o hectolitră de apă, mai trebuie pus şi un kilogram de var nestâns.

Praful va fi pus în un butoiu menit anume numai pentru mestecare (disolvare) şi plin cu apă. In câteva minute praful să disoalvă. Apoi butoiul să clătină bine. Aşadară »PERONOSPIN«-ul nu trebuie mărunţii ori topit în apă caldă, ca piatra vînătă. La praful pregătit de mine nu e iertat să se pună sodă.

Fac atent pe fiecare, ca Ia cumpărarea de astfel de prafuri, să fie precaut, căci în comerciu să vand adese prafuri de nici o treabă, şi pregătite de oameni, cari nici idee n'au despre compo­ziţia alor astfel de prafuri, şi aşa proprietarul viiei în Ioc să-'şi folosească, îşi fi ce numai pagubă în viie.

„ P Ш M OIV O S P M N«-ul e aprobat ca cel mal bun, şi prin folosinţă s'a dovedit a fi mai cu efect ca piatra vînătă sau alte asemenea mijloace, şi e totodată cel mai lezne. E preparatul meu propriu. Preţui unui pachet SO flileri. Fiecare pachet e provăzut cu numele meu. La comanda de 15 pacTwturi se trimit francat adecă fără spese postale plătind numai 7 cor. 50 fii.

Stropirea cu >PERONOSPIN« e mai bine dacă se fac in zi senină; pe timp noros ori ploios nu, nici contra vântului.

Dar' »PERONOSPIN<-ul, afară de vii, să poate folosi cu efect admirabil contra boa'ei de grumpene, cum şi la stârpirea omidelor şi insectelor stricăcioase la pomi ; contra păduchilor de trandafiri (la trandafiri fără var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe.

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

Tóih, József, Szeged, Könyök-u. ~ N o u l arii r o m â n e ş t i , à fl. 150. 3 buc. fl. 4. 6 buc. f. 7-50. 12 bu:. fl 14. Cereţi gratuit prospectul de preţuri.

Se caută revânzători.

Telefon 66—82 / я =

FISCHER TESTÏEREÏ a 1 struitori de sticlă şi fabricanţi de oglinzi; • в pictură speciala pentru geamuri de biserica, i B U D A P E S T A , YIIL, Mária-utca No. 11,

Pregătim ireproşabil oglinzi, p'ăci, dula­puri şi apărătoare pentru uşi. Pr imim exe­cuţia conştiinţioasă a oricăror lucrări din acest r ,m, apoi culorarea în sticlă ori mozaic « geamurilor de biserici, dormitoire, [sufragerii, saloane, portale ţi porticuri,

osi Mare depozit de sticlă în plăci, m Comandele atât din loc cât şi din provincii

se iac cu multă conştiinţiozitate.

Tejelőn 6 6 - 8 2 . Ç ^ ^ ^ Q g

S ă n e că eate în interesai D-tre dacă comandaţi — —

c r e d e ţ i coasa „Koronagyémfti

O vi coasa „Koronagyémánt" bătută odată se poate cosi ziua întreagă şi deoarece e făcută ăir ojel mant, coase rele sau mol nu se găsesc între ele. P bucSţi garantăm.

75 80 85 90 96 100 110 cm. La comande de löte dă rabul-Preţul : 1 buc. 1-80 1-90 2'— 2-20 2-40 2-40 2 60 cor. ana se

Comandele se pot face prin trimit banilor înainte sau pe lângă ramfauriíí

L e n g y e l T e s t v é r e k S f f i ï A b t Kaposvár, Рб-utca 22 T.

í M o e s i і и в о і і е м в н м і і і

Cele mai b u n e

" o p o l o a g e = = — cele mai solide şi cele mai după modă

j u v a e r i c a l e atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JA VOS gj orolùgier în SZEGED.

CATALOG cu 2000 chipuri se trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondenţele se fac în limba maghiară, germană şi franceză.

ÎNTREPRINDERE ROMÂNEASCA

MIHAI FL0NTA antreprenor de zidiri

Oradea-mare-Na£yvárad Stabilimentul şi cancelaria Pereces-u.91

Primeşte : plănuirea şi zidirea de bi­serici, s c o a l e , case notariale şi a tot : felul de zidiri private. :

Magazin stabil de fabricate de [ cement, comande se primesc. I

Magazin stabil de pietrii artificiale; pentru morminte . Prospecte gratuiţi

? C Z Îl c t u li

d ii z s r s ? t c r

a TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NIGHIN ŞI GÖNS. — ARAD 1910