A n a l XXX. — \ " . ». Э B A N I IW T O A T A Ţ A R A 5 ; .minima., 3 M a r t i e 1 ип 3

UNIVERSUL IÏÏE к№\ШШ C O L A B O B A T O R I I ACESTUI N U M Ă R :

Lfcl 3 , 6 0 ANUAL j Mestugean, Corneliu Moldovenii , D. Iov, Victor Eft imiu. Leon'in I l iescu, Abonamentele »e *ao Ana Alexand eseu Codreanu, Victor Anes l ln , Alf. Castaldi,

num«r pe un an. I. c . As'an, N. Pora, e l e . : I - в л і п г о -

\ \ L Л CIL K I

Linia pe pagina 7 şi

2 . — No. í>. UNIVERSUL LITERAR Duminecă, 3 Mariit 1913.

MORŢII CU MORŢII U r m a r e

H u g u e s o m a î r evăzu , şl vorb i c u e a în m a ï m u l t e r â n d u r i . V r a j a a se -m u i r e î opera. . . .

' I i i cea d i n t â i s e a r a fusese o une l -

se, g e a m u r i l e r ec i , p loa i a de a f a r ă şi i a r n a , clopotele s u n â n d p e n t r u m o r t .

I n se r i l e aces tea , H u g u e s re t ră ia . . .

.liugutvs ins ta la ne Jane, într'o c i ­

t i r e a d o r a b i l ă a destinului . Do oarai u i t a r e totală i Reîncepere! I T impul ce, ea trebuia să fio pentru el i l u z i a s o s c m - g 0 ш povârniş , pe o albie fă> moartei s a l e regăsite, era drept c* ^ pietriş.. . Ş i se paro că , trăind; ea s ă i apară m a i în lâ iu ca o т е і ш t r a a ş t i deja o veşnicie. > • ' j v i a t ă , s c o b o r â n d din mormânt , prin-i r ' u n decor do feerie şi l a l u m i n a y І Ч П С Ч .

D a r do aci ' na in t e , cl n u . m a i vroia bă şi-o încliipuc iastë/Ш Kfe o m m o a r t a redevenită ifomoe, încupfinn uu-şi v io la în umbră, îmlirăcândUfS9 c u stofo uşoare.

P e n t r u ca evoaaraa să* fie scăpată* l i n g u e s n u mai' vroi să< vază p J f o ţ- j i toare, do câ t î h rochii dc stred& n i a i asemăiiălîMiTc ast-fel si l a ful tot .

A c u m se dura s"a viziteze des;, de câ te o r i juca, aştnptândio la- otel u n d o venea ea*

/ . a î n c e p u t s e .-mulţumi e u minciu­n a mângâietoare a chipului. In chi­pul aces ta el căuta f igura moartei'. Clipe î n d e l u n g a t e , o privea eu o bu-fi] vio d u r e r o a s ă , înmagez inându - ş i buzele, p ă r u l ei, tenul...

P o r n i r ă , extazul unei ape pe care hî crezut-o moartă, şi -în cave vezî p e cineva. A p ă r u m a i goală ' ogl in­da t r ă e ş l e !

Ca să-ş i dea ş i i luzia vocoi, îşi. în­ch idea do multe ••ori cehii , o a scu i ia vorb ind , îi soiihea sunetul , aproape iden t ic , aproape acelaşli afocä>*ăxr- u -ич)о momente. , când: vonbea m a i în­cet, p u ţ i n ă va tă ,pe о ш й й о . ® s ca-si c u m m o a r t a , vorbea din a l tă o-(iaie.

Cu toa te a c e s t e a do la această pri­m ă a p a r i ţ i e .pe scenă, perzisiu. o a-j n in t i r e turburătoare: î l zăcisa 1ша>-ţ. le ei goale , -.gutui, l in ia înmlădi-• >asă a spatelui*..si. astăzi şi Io închi­p u i a pe t o a t e « u h ш о п і а eï încliasă.

O cur ioz i ta te do care se infiltra. Cine v a putea ершіе, .stoănsorilo

mie i pe rech i de mult 'despântit i i С І В » .-e i u b e ş t e ? Gr, шишенш aci; nu. fu­sese dc cât o «bsflnţS» do вшк «e a-ceiaş fenice o ra regftaittk

H u g u e s , privind pe Jane, eugetsv la m o a r t ă , l a îmbiîiîţişonile, la s trân-: i i l e de al tu dată.

Posedând - o pe aceasta, credea c ă 0 r eposedă pe aceea. Aoesa ce pă-1 a s fârş i t pontam totdauna reînce­pea. Şi n k l ,va î n ş e l a pe- soţ ie , pen­t r u că tot pc oa. o va iuffi in aceas­t ă efigie, si vai LSöííHteu y e buzele a-<'"steilalte, pc a le «&

H u g u e s , cunoücii; ea tÄl bucuri i fu-]::s*e şi violente. а И т й ш г а lu i n u i !>r m a ï p ă r u um. n a n f l b g i u , c i bună, la iâ t de m u l t dedtihloval pe cele două •femei, î n t r ' o Aiagta* .9 i in la — perdu-11, regăs i ţ i i , iutiäu. smereu în pre­ţ u i ; ca şi în toecar. a v â n d ace iaş i ."Chi, ш і p ă r kfesföm, o s ingură car-.i:•->, u u s i n g u r «ашн».еагиіа î i răaiâ-r fa c red inc ies .

Ae.um, de .-câte mm venea Jane l a Hruges . Hugues m d u c e a s o întâi-iiüasídí, fie d u p ă amiazi , înaintea í-Iiectacoluliáí; d a r m a ï cu s c a m ă du­lie, în tăcerea cl ipelor 'de noapte, r'nîd foarie 'târfciu, r ă m â n e a ferme­rai l ângă ea».cu toată evidenţa, do­l iu! s ă u m a r e , apartamente le de o-1"1. m e r e u acrul s tre în ş i transito-r lu , i s b u t e a încetul c u încetul a-şî î n c h i p u i că an i i ce l răi nu fuseseră de loc, că era tot căminul , tot căs ­n i c i a de iubire, a primei soţii , inti-u ^ t a i e a ainiştfta îna intea sărutăr i i lor pe rmi se .

.Seri n e u i t a t e de d u l c i : c a m e r a în-cl i isă p a c e a i n t e r i o a r ă , u n i t a t e a pe­reche! c a r e c fer ici tă , l in i ş te şi ta­r a r e p l ă c u t ă ! Ochi i c a r o fură foc, nu. u i t a t tot : u n g h i u r i l e î n t u n e c o a -

ітш ащ, а і и і н и я d n т и ч і Н ш и ь вацог-шТ, в ішй de verdéibe.

I n аовіяв timp, e dèeiea a.,purăel t c a t r a t АвІЕйЗ m i пнгоаі 9к> oàiat: и д а ren lta. B tagos , şi', mm.: mul t агі і і і : Nic i o c l ipă, mi înttBVuauac, aff lén-M i unu i o m . з с и о н si d é wûn^i! toi» d u p ă un doliu; atffi, do ишпаааЙа*, a. s e îndrăgeşt i 'de o dunţMiiwux'-l i a droptúi vraünid, n u eimţtHH iubi -re pentj-tt ea. ISat аеева «so düraa, тга* dnoăi se- putea> afn etisrnjzssao a-damenirca înşelătoare a aceste i a* măgiri .

Când l u a capul Junei îu muini le luï, îl ардэдріа dc ol, erai neutra a privi î n ochi i ei , -grattent a căuta ce­va c a r e văzuse în ceilalţi : o - і ш а п -ţai, u n reflex, o p icătură de rană, o ѣаат' a> cărei rădăcină este î n su ­f let — şi« care fă l iâ ia poate.

№Ш> datfl. П -desnoda părul, că-zându+ii rffiafirat ne u m e r i . î î m â n -gâiu. fiiv cm fin

Хіяіа n u i înţolegeai n imic d i u toată ршеиичш, асегшгй aiuiranulă a lui EbujuuS) şi- d in ae ra te «antemplărî mutb.

Ь?і' и ш т і п і т а , că. la. î a o e p u l u l le-gătUiXiî lor, c â n d ' îl spusiîf» că pă ­rul : eï o văpeat; se î n t r i s t a s e grozav; ş î -de atunci*, «am. o pûiuleay c u cft№ emoţie se: mtài la pur să vadă dacă n u c u m v a ' şi*a sehimbnt cu loa rea .

— Smi: nîaîi vreau să niî-l văpsesc, zise ea 1 îiflte'o"' zi.

E i so UuutÜAUSisc j ţ rozaA' , rugănd -o cu: mul tă hmatenţă' іь ;păstra culoa­rea acea ; aur i e oarï luï îï p lăcea a-

-tm de mulfe Ці pe când îî zicea aşa , î i luase

fii. jnuaă şuviţă c u şuviţă , §i l e mâ.n-gaiă, înf igându-şî degetele c a un a-var care işî regăseşte comoara .

— N u sch imba n i m i c , pentru că t e iubesc, a ş a c u m eşt i ! Aii ! nici o-dată n a i s ă şt i i d e ce m ă joc eu a ş a c u părul tău !

Părea că a r fi vroit să ii zică m a i multe , apo i s e oprea ä c a pe margi­n e a unei prăpăsti i .

De c â n d se insta lase ш Bruges , el venea s'o vadă, aproape în fiecare zi, i ş î petrecea serile i a ea , m â n e a u împreună câte odată, cu toate c ă bătrâna Barbara bolborosea, a d o u a zi,- <ea îl aşteptase dc g e a b a c u m a s a .

Barbara se prefăcea că crede că m â n c a s e în adevăr l a birt: dar î n fond e a n u credea, ş i n u î ş i m a i recunoştea p e s t ăpânu - s ău c a r e a l tă da tă era a ş a de punctual şl dc casă .

H u g u e s e şea foarte m u l t , împăr-tâşindu-şt t impul între casa l u i şi a Jan ei.

De preferinţă s e ducea î n spre sea­ră, după c u m s e obişnuise , ş i apoi c a s ă n u fie observat c ă s c îndrepta în spre a c e a locuinţă, pe care o ale­s e s e i n a d ins într'o m a h a l a s ingura­t ică. F a ţ ă de el însuş i nu-î e r a câtuşi d e puţ in ruşine, pentru c ă cunoştea motivul , s tratagema aces­te i transpoziţii» care n u e r a n u m a i § scuză c i e itarea, real i tatea î n faţa •moartei şi c h i a r î n f a ţ a lu i D-zeu. D a r t r e b u i a să ţ i n ă s e a m a ş i j de p ro -vincio c a r e e c u r i o a s ă : c u m să n u te î ng r i j e ş t i puţin do v e c i n ă t a t e a , do os t i l i t a tea s a u d e r e spec tu l p u b l i : , c â n d s i m ţ i a s u p r a ta^ toa t e p r iv i r i ­

le în dresate, ca o a t i n g e r e , ca s ă zicem, a ş a !? Şi maî cu s e a m ă îu acest B r u g e s catolic, u n d e moravu­r i le sunt a t â t de s e r i o a s e ! T u r n u r i ­le î a n a l l e ale mănăst ir i lor do p ia­tră, pretutindeni î ş î î n t i n d e a u um­bra l o r ; ş i p ă r e a că din ele, se r ă s ­p â n d e ş t e u n d i sp re ţ de ro se secre te a le amvonului , o glorif icare c o n t a ­g i o a s ă a castităţ.ei. P r i n t o a t e col ţu­rile do s t r a d ă , pe d u l a p u r i l o do lemn, şi po oglinzi , n u zăreşti dc cât c h i p u l Fecioarei î n v ă l u i t î n m a n ­ta le do catifea, p r i n t r e florile de hârtie învechi tă , ţ i n â n d în m â n ă im s tegu le ţ desfăcut , c a r e l a r â n d u l lu i p r o c l a m ă : , ,Sun t I m a c u l a t a " .

P a t i m i l e , l ega tu r i l e c a r i n u s u n t legit imate, s u n t prinite c a o operă pxaraamfit î in оаібш шпняшШТ..

te- a» .oxeşulUb Burges; şit oautBec a ЬейтІНШкі.

5tt: «ППЙ or&sei de- ртхчппіа,', m a i mul t d e câfc îngust , nimur. a m acăţniţ і т з й і п г , atrase aeupra lut tuaie рЫ-viÎJilc, nici vorbă; Or, « « d i n ţ a s t a n -dbUzurTi, m öxprimu foarte uşor in ironii:

Gând^ se »wiui despre legătura wăv duvultil , c u d&nţuitoaixa. el. deveni, fură s ă ştie, fabula: oBa^uinî';;toţî. o ştiau : clevetirile înaţmară: din iută în uşă , cancanur i colportate, ф pri-mite c u o curiozitate de căluguri le: iarba defăimărei care. î n aruşelel 'e moarte, creşte printre t o a t e pietrile.:

Toţî petrecură pe soco tea l a luï, cu. atât m a l mul t cu cât ş t iau do 'dis­perarea şi regretele lui , dc tuuie gânduri le- i tainice, culese şi înno-'date i n t r 'un bucljet, pentru un in iu-niânt.

Insfărşit . acei Jo l iu pe c a r e "1 cm-zeso veşnic, î n och i i tuturor, n u uinï *BBKmna jr i trac. Toţ i se înşelaseră* ch iar ş i e l , sărmanul v ă d u v rare яі> zicea, c ă e d u s d e nas , de o svântu-ratică.

La e r a ciuioscută. fijiid o vtaiho dănţu i t cu ie a. teatrului. l i ra aiăJuliă camă trt-ссэі pe stradă, §i râdoair văr zănd4 i cu uw aer de mironnsilS; Se af lase chiar, u n d e şedea , ş i t:ă vă> *uvul mergea s 'b \ a d ă , i n fin uaix» s e a r ă .

î ncă p u ţ i n , şi s ' a r fi ştiut şi спаячі-i'ilo şi i t i n c r a r i u l lui. . .

B u r g h e z i i n c a curioasă. în goiul 1 zi­lelor d u p ă аівіагі, u e a v i n d ce face, îl supravegl i ia de la fereastră, pân-dindu-1, ca pe un hot ! In sfârşit , d a t o r i t ă acestor sp iona je , so află, to t , despre s ă r m a n u l văduv, fie care a m ă n u n t l a c a r e » începuse a c u m traiul lui cu Згтяи ;

I l uz i a în ca re persista, precauţiu-aiile lui n a ive de a n u se duce l a e a s 'o vadă, de .cât în s p r e s e a r ă , În­cepură a r id i cu l i za a c e a s t ă l egătu­ră, care j ignise l a început, şi indig­narea s e s fârş i prin hohote d e râs .

Hugues , habar n u a v e a de nimic . Urmă a eş i când z iua s e lăsa, pen­t r u a s e îndrepta pria uliţile întor-lochiate c a r i duceau î n spre barie­r a apropiată.

Acum, aceste preumblări , îî pă­reau m a l puţ in dureroase ! Trecea o-raşul . peste podurile d e sute de anî , cheiurile mortuare de-a lungul căro­r a a p a suspină. Clopotele, s e a r a bă­teau de câte ori , s e pregătea vre-un paras tas pentru a doua zi.

Ah 1 ace le clopote, auzi te toate o -dată, c a r e păreau a ş a d e departe, zăngănind ca în alte ceruri... Hu­g u e s a u m a i pricepea durerea aces­tor lucruri; -acum n u m a î v e d e a ora­şu l a şa posomorât şi înfăşurat în o m i e de fâşioare ale c a n a l urilor sale .

Oraşul de a l tă dată, acest Bruges mort a l c ă r u i văduv i s e părea c ă ş i el. nu-1 maî a t ingea de cât cu un uşor povârniş d e melancol ie; ş i mer­gea, mângâ ia t , în tăcerea luï, c a şi c u m B r u g e s a r fi eş i t de o d a t ă d in m o r m â n t , şi i s ' a r fi d a t a ş a c a u n o r a ş n o u , ca r e a r fi s e m ă n a t cu cel vochiu.

Şi pe c â n d se ducea în f iecare sea­

r ă l a J e a n a , n ic ï o s chân te i e de re-m u ş c a r e : n ic i o s i n g u r ă cl ipă, al a-m o r u l u î n e ţ ă r m u r i t , a l du r e r e ï pă­r ă s i t e c ăzu t în pa rod ie , n ic i cel m a î mic fior, c a r e s ă l m!>le.

V I .

•fi-H u g u e s cugeta : ce pu te re ікч u i t ă este aceea a a s e m ă n a r e ! !

E a c o r e s p u n d e l a două nevoi con­t r a d i c t o r i i « l e n a t u r c i omeneş t i : o-b i ş n u i n ţ a şi n o u t a t e a . O b i ş n u i n ţ a c a r e aste legea , r i t m u l de a fi. P e n ­t r u a t r ă i zece a n î a p r o a p e de o femeo p e c a r e a iubi t -o m e r e u , n u se p u t e a desoh i şnu i de ca, se o c u p a n e c o n t e n i t do aceea c a r e lipsea, şi îî căuta , ch ipul a l t o o b r a z u r i . P o

ide: att& равЬе, p ia iu l : nmităţeî егш mal t inet imair . ©mut: sa ähowsjto а n*»ed&L ашйа^ Itiui $яь ta bucuri' de Ьаюшвщ. cai de sSnatam, de -oui p r i n esuÉMKdt §ji ш і і і к т ; dh; asemeni es te în i n tBwni t en ţa ' ШГ însuşii

Ortj ааятйпоюош esto toemaí; a ceea ee io ітпаиГц le îinnartt): egni; le îm-prsiunfii Jntríun puneţi nedefiniU A*«-niSnaroaieat» liniaitiwzontAiltni obişr nuinţaî şis w nouiiiţ/Bi:

liutixul de eăpetmiic. în. amor. a-eeet sohl: de ззайпекіо opoiiaaeăi. Ju r -mrnul unol fornai noi isbufind * ă semene c u шт. voeim. Hugues , se desfăta cu deliciu, el; c a m ainguiai-t n t e » şii dliuerea î l slubisei4fc p â u ă 1« «alo nsaïi adûnol auto aitr.inimvïi B*» alKelj au : ткепівв ni. în Br.uges,. pnin-tetm: seMtSmcnb înăsaut. din analogi i doiritoero, ca- se»-şîs pnfâwaca N-ădUivat'

Ш-. avciu aceea , .ce su pu tea i spmwi „simţul: аьяпш«иі Г , iui ' siinţj supi î -montun , (ison şi aufeiăndj оа»м: a t t ă goa. pinii: m i i do> l e g ă t u r i luo r tu i lo întaxi olû; • Bontnui acest: mot iv a lesese ol 'Bim. ges, Bliugi1!* db undo mtu.ea s e i\e-tîîăsese, o a o forâaiiTo -notuumunitu.

De?i ai», ciudat; totuşi MUguos- * lusa s în v o i a acestei beţi i a asomăr •noroi Jtmoï. ou mnartii, ca. editiiiin-ră i ßundi oi so. u imise d e în«ăi*î ase-т й п ш е а lu i cu oisaşub

ѴГІ

Gole c í í tova luni i d e c â n d Huguef» îfltăliibie po Jtuia v n u scttimbuse ni m i c din minciuna, fti care tóin Cum. îfcî selütnbaße v i a ţ a î Ші mal «• гл taiistl î*u mai , awea a c e a impnn s i e d e s ingurătate înti u n go l i-mens .

Iubirea s a du altă dtttü сдае păr rea a ş a de departe şi in a i a c S dn orice atingere, o găsea, pe ашян: el o r egăsea ş i o vedea i n ѳа, вта mm in a p ă Juna întreagă.

Şi moarte i îî păstra « Ш * o wttii amint irea încât n u lipsise- nici un moment a-1 i i c r e d i n c i o s culteiÎMÏ s i memorie i sale .

In fie care "ffimineaţă, * r тЫмш tăcută a sa lonulu i , cu perdh&te î » -tredeschise printre mobilele e » î n u , fusese n ic i odată deranj set», ae du­c e a d i s d e d imineaţă, în &фь por­tretului soţ ie i sa le s'e priveasofc; ad, o fotografie de când era ca d e Ш a n i , fată tânără , puţin înaiatle dfr a s e logodi el , dincolo, o -alta. вв care se vedea că c din ult imii ană. u n d e era suferindă... H u g u e s 4şî * -l ipea buzele, ca p e n i ş t e inea$fee sfinţite.

In fie care dimineaţă, с о п і е т ш д ş i cofretul de sticlă, în <.arc zăcea .-a c e a şuvi ţă d e păr; a c u m î n s ă a b i a ' cuteza A r i d i c a c a p a c u l puţin; n ' a r fi m a î îndăznit s'o i a ş i să-ş i d u c ă degete le prin ca .

Acea şuviţă era sacră. E r a chiar ceva de o moarte, care scăpase mor­mântului , pentru a dormi u n somtí m e i bun, în acel coşc iug de sticlă. r

A se citi urmarea în „Universal Literar" ce va apare Duminica v i i ­toare.

-oo-

D u m i n i c a , 3 Mar t i e ШП. UNIVERSUL LITERAR No. 9. — 3.

Ecourile Ш а т а в е і Cel mal nefericit poet .S'a decis, în mod definitiv, ca di-

}• rendu! nostr-u eu Bulgaria să sa rezolve la РеІегаЬмѵд., de către am­basadorii marilor Puteri din Capi­tala imperiului moscovit.

Semnele exterioare de simpatic ce •; •• arată Rusia de eăHoa timp, ns 'ac să. nutrim speranţa cá i m p e r i u l ï '•cia va sprijini în mod sincer drep­turile, noastre în eonferiaţă, fi că finluţia, dala de. ambasaáowí va fi 'de aşa natură ca să satisfacă reven­dicările noustre îndreptăţite.

In răspunsul său dc nmlţumirc la telegrama de felicitare adresat» &e Suveranul nostru cu prilcptl tricen-tenarulul Рмттюѵііог. Jarul se ex­primă în termeni foarte simpatici pentru (ara noastră.

Л/. S. Ţarul face mrurl „pentru prosperitatea României pc cœre atâ­tea amintiri comune le unesc cu llusia".

E îmbucurător că Ţarul Ці a-rainteşlc, în actualele îrnprcjurătft ţtrele de legăturile dc odinioară din­tre ruşi şi români.

Acele legături se referă la fralia 'de arme re-mănos-vasă. la serviciile, imense pe c a r i armaita româ&cască f'3-a adus Rusiei sub zidurile Plcc-ve.1.

VaH! еемге a fo-sl rasplaía «««Ator nilcjiï, acestor servicii făcute et* pre­ţul fdn(pet№f românesc, dacă nu ră­pirea unei părţi ttim. trupitt itomd-iiieî, ceiace i-a deschis o rană pu­ruri sâmacrdnctë.

Este drept de ei, ea puternicul mo­narh să-$î puné glasul tn cumpăna dreptaţel.

România, are asupra SiUsIirei dreptußl istorice. Oraşul atesta îî a-p ar ţine şi în basa traetatatuï de la Berlin. Este Tsan'ika nuvmî de recu-vQoşherca acestor ére&twf>.

Slatismul care, ín urma războia,-lui balcanic, se întinde emtsidexa-ЫІ, nu va т'&Ш mmie primlr'» ee-\nunc, comparaţie, êe a m&cnméto-ie prea mica. Ыѣ potrkeă, sati&f*-cinéa-sc tcrcrilc României, hwlßa-\tií se vor bucura fi mai départie de •prietenia noastră f i se a e r putea des vatta în tihnă, ЬнечгЛпаж-ы de pacea de care aii atâta memde spre a-şt închide rcbiile şrteinmteţde rib-hol. л

- l'n om care a luptat taalut « i e ia pentru neamul s/Ш, tudnd parte Ы toate frământările şi bucuriile cl mai bine dc o j u m ă t a t e d e veac, c, l/c sigur, d. Bimitr'n; Sturdza. , Valorosul bărbat de slat c unul 'lin rarii supravieţuitori al mar el generaţii care a făurit România de azi

J>. Sturdza, muncitor neobosit, pa­triot desăvârşit, voinţă, de fier. min-\'Î luminată, cu toată vârsta inain-JUÎ, finea până mal ierl-alaltăcri în máinele sale frânele fiïreï.

Luni, 24 Februarie, tl-sa a împli-v'd vârsta de SÙ ani. Numeroşii il-salc pviclenl şi admiratori şi, in deosebi, partiéul liberal, al cărui şef a tost, і-ай făcui o caldă mani­festaţie dc iubire.

Bătrânul stejar, pururi verde, a )<rimit cu cmo(ie vwnifeslaţiunile acestea. Academia română, de ase­menea, şi-a adus omagiile sale sc-< ','iuvuhtî său perpetuu, care « f&st mia din pârghiile cele mal solide ale ' ( ' • • > / • , înalte instilutiuuî cultu­rale.

O jumătate, tfe. veac dc viaţa pu­blică! Ce furtuna! Si totuşi, d. Sturdza iese ein ea nu mimat fără >'*cí 0 ştirbire, dar. din contré, cu "Д шщ frumoasă aureolă, aureola г.срісгШнцгс a marilor bărbaţi cari •iii servesc (ara prin faptele lor.

Bătrânul să nu lipsească din co­in ta, spâne Sf. Evartabetie. Şi e de 'dorit, ca bătrânii înţelepţi ca d. Stnrdza să nu lipsească din casa «•'•'asia tiwe, care se chia.mă. Ro­mânia şi să trăiască căi de. mult.

M e s t u g e a n

i e CORNELIU MOLBOVANU

„ C â n d m i ş c a r e a t r e c ă t o a r e a u n e i i n i m i p l ine de s i m ţ i r i , v r e a s ă se m -t rupezo î n f o r m a poeziei, ea p r i n c h i a r a c e a s t a i n t r ă î n t r ' o Itimo, un ­de t impu l n u m a l a r e în ţe les . Cea m a i s c u m p ă î n g r i j i r e p e n t r u c u r ă ­ţ e n i a formei , es te a t u n c i o- d a t o r i e a p o s t u l u i , ica as t fe l concep ţ i a l u i s ă r ă m â n ă o m o ş t e n i r e a g e n e r a ţ i i l o r v i i toare . Şi ca r e poet, în m o m e n t u l a d e v ă r a t u l u i e n t u z i a s m , n u a r t r e ­bui s ă u i te m a r g i n i l e a c t u a l i t ă ţ i i , ş i , încălz i t dü r a z a «mei î n c r e d e r i ade ­sea iluzoria-, n u ş i - a r î n a l ţ ă aspira-r e a sp re o n e m u r i r e onu iească? . . . "

Cu aces te c u v i n t e inefc.ee d. Titu Maiorcscu a r t i c o l u l s ă u a s u p r a ЛІ-recţicl. noaaï în poezia română, t i pă ­r i t în 185SS, c u prfiejal a p a r i ţ i e i in a r e n a l i t e î a r ă a lu i Mihail Emines­cu, c a r e e r a c h e m a t s ă d e a o n o u ă şi n e î n t r e c u t ă s t r ă luc i r e , cerct tfnî „Junimea" d i n I a ş i , u n d o se a d ă p o s ­t i s e r ă cele m a i f r e m o a s e t a l en t e , ca Vasile Atextmdri, Titu < Mmortscn, lacob N:e$tuzz.i, P-P. Carp, Căra­ţi ialc, Slăviri, Cane, Ion Creangă, Lambiios, Miron P&mpiliu, V. Po-gor, Mmtitda Cu.gl.ee Foni, şi alte n u ­m e s c u m p e ale c u l t u r i i r o m â n e ş t i .

iom î n să , î n c u r g e r e a s b u c i u m a t e i sa le vieţi , a î n d u r a t n u m a i um'ffiro şi su fe r in ţă .

E m i n e s c u c â t a t r ă i t , n ' a cunos ­c u t nici glor ie , n ic i avu ţ i e , n ic i s i­t u a ţ i i sociale or i pol i t ice meri tat?. . G lo r i a .ce i se c u v e n e a n u i-a încă l ­zit srafktEil şi nu. î a Î n c u r a j a t în l u p t a a m a r ă ee-o d u c e a p e n t r u pâ -n e a zi lnică. N ' a p u t u t s t r â n g e de po u r m a sc r ie r i lo r sa le , n u i m ă c a r a n sfert d i n câş t igu l de .astăzi a l celukî m a t m ă i u n t p^urtâtor a l con-dezolti i , ş i t&wiL «леввггв misettic", l ipsa şi foamea, îi s t r â n g e a u i n i m a , s l ăh indu- I b & r M ţ i a ş i is torâadu-T p u t e r e a d e c r e a ţ i e , »tuaaet snf le tul sătt m â n d r u s e u m i l e a , ceuşiat i m i l a m a i m a r i l o r ziEteî, р о ю а а а subsc r ip ­ţ i i lo r publ ica . — în sfârşi tu ' l ges­tul dc indurare, al ca r i t ă ţ i i . . . Să n u u i t ă m , E m i n e s c u avea p r i e t en i c a r e c â ş t i g a u zeci de m i i de. lei -anual, fie c a advoca ţ i ar s t a t u l u i , fie e a m l j -ІюсМогі în cele m a i bămease a faeer i .

Eminesu . a v e a protectori (!) c a r e s u i a u cele m a i î na l t e t ropic a le dem­n i t ă ţ i i poli t ice, a j u n g â n d ci l iar sfă­t u i t o r i a i t r o n u l u i . . .

Aceşt i p ro tec to r i fcvM-fawKtt, сагэ

Ë B » i » e s « K t â t*u r -

Етіпежи î n s ă , p r i n fo r ţ a grai tu­l u l s ă u , projàttce cea m a i î n a l t ă o-p e r ă d e a r t ă şi poezie, ar^prezeatândi culnoite de c u g e t a r e a l e tiiotearii soctetăţT c a r e t i p ă r e a r e « i s t a Convorbiri literare, inmunaându-se cult tari i r o m â u e ş t î c a cea m a i prn-f u n d ă ş i roar v a s t ă m o a t a l i t a t e de a r t i s t şi poet . T o t u ş i , m t r n c a co­v â r ş i t o a r e po e a r e - a desfăişiirat-o cu î m l ă d î o r e a ş i î n c h e g a r e a n o u t a l g r a i »I poeziei , i n f i u e n ţ a u r i a ş ă pe c;tre-au а ѵ в і - o sc r i e r i l e s a l e a s u p r a su f l e tu lu i t i n e r i l o r g e n e r a ţ i i , n ' a u fost î n c ă r ă s p l ă t i t e d e r o c u n o ş t i n ţ a n a ţ i o n a l ă , şi o m a g i i l e pe c a r e i le d a t o r e a z ă r o r n â n i m e a , n ' a ö î m b r ă ­cat încă v e ş m â n t u l concre t a l m a r ­m o r e i s a u bronznl t i l e t e rn .

E m i n e s c u n a r e î ncă o s t a t u e n a ­ţ i o n a l ă ; co rpur i l e l iginitoa-i 'e c a r e p r i n vo tu r i l e lor i n d u l g e n t e , p re ­s c h i m b ă т и І Ь s t r ă z i în a lee d e ci­mi t i r e , p r i n n u m ă r u l b u s t u r i l o r r i d i ­ca t e t u t u r o r e lector i lor de m a h a l a , — n u s ' au g â n d i t înlcă s ă c r i s t a l i ­zeze înt i r ' im o m a g i u monuimentaJ , cea m a l l u m i n o a s ă f i g u r ă a p o p o r u ­l u i r o m â n e s c .

N ă d ă j d u i m că i n i ţ i a t i v a r e c e n t ă a ..Societăţii Seriitorilar Romám\ v a a v e a to ţ i s o r ţ i i de i sbândă . . .

D a c ă Eminescu n u şi-a p r i m i t încă. p r i n o s u l da tor i t c a a r t i s t , — ca

I n u t i« i»FI a » î » ¥ v î t - ţ e î s a l e

d u p ă m o a r t e a lu i Enr ineacu Şbau făcut r e c l a m ă p e soco t ea l a ce lu i m i s t u i t cto b o a l ă şi- mizer ie , n ' au fost v r edn ic i s ă t r ă e a s c ă î n t r ' o e p o c ă î n ca r e a s t ră i t i e i t g e n i u l l u i E m i n e s ­cu, d u p ă c u m î n s ă ş i ţ a r a n u a m e ­r i t a t g l o r i a 'celui m a l m a r e poet r o ­m â n .

E m i n e s c u a r i i t rebui t , s ă se n a s e ă î n t r e a l t e î i e ta re , s u b a i t cer, m a l p r i e t enos ş i m a l s e n i n , l a t r e a*îţ.I oa­men i , des to in ic i s ă î n ţ e l e a g ă şi r ă s ­p l ă t e a s c ă pe cel ales fwtre zece mii Atunc i Eminescu . a r fi a v a t poa t e un c ă m i n şi n a r m a i li fost clnntmt de g r i j a zue î d e mâine-.-.

Năspâradw-ise şi t r ă i n d î n R o m â ­nia , E m i n e s c u a a v u t p a r t e n u m a i ele s ă răc i e , o c a r ă , d i sp re ţ şi. . . u n p a t de spi ta l . IXr re roesa îmi v i a t ă e în ­c a d r a t ă i n cea m a l f u n e b r u a u r e o ­lă; zilele lu i s'au s c u r s î n t r e o m a n ­s a r d a ş i o o d ă i ţ ă de reda-.ţie, î n t r e col ţu l o t r ă v i t do f u m al vinei cafene­le m u r d a r e ş i cercul strâmt şl rece al u n e i celule d i n c a s a d e n e b a n i . . . E m i n e s c u n ' a a v u t p a r t e d e s p a ţ i u î n c ă p ă t o r ş î l u m i n o s : l u m e a mesr c h i n ă şi n e ş t i u t o a r e îi a p ă s a cree-r u l şi-i s t r i v e a i n i m a lu i , to t m a i î n s e t a t ă ele in f in i tu l z ă r i l o r mis t i ce ale nef i in ţe i ş i a le mor ţ i i . . .

D a r c â n d v e ş m â n t u l de l e m n i-aiî î m b r ă c a t t r u p u l f ă r ă su f la re , c â n d

u l t i m u l locaş îngust, i-a oferit ospi­t a l i t a t e a veşn ică , suf letul in i m a r e , m i n t e a lu i gen i a l ă , a u z b u r a t în­t r ' u n ţ i p ă t de fericire c ă t r e l i m a n u ­r i le p u r u r e a a lbas t re - c a o c iocâr l i e r ă n i t ă pe ca r e a z u r u l m i s t e r i o s o c h e a m ă în s fârş i t acolo u n d e э n u ­m a i c ân tec ş i l umină . . .

Dc-acolo, de sus , d in l u m e a s f â n t ă u n d e n u s u n t l a c r i m i , n i c i d u r e r e , ' n i c i su sp in , E m i n e s c u ne -a c r t a t , p e n t r u că a u l ' a m ş t iu t p r e ţu i ş i în-ţolage...

A e r t a t şi d u ş m a n i l o r l i t e r a r i oca­r a , ş i pa rvend ţ i to r pol i t ic i imsntlta, şî p ro tec to r i lo r s ă i f a n f a r o n a d a , a er­t a t pe to ţ i cel ea r e nesocotesc sfin­tele d a t i n i a le n e a m u l u i n o s t r u , „de la Nistru pâri la Tisa", pe c a r e poe tu l I a itrbit a t â t d e m a l t , do r in -du-I n u m a i i zbânz i r ăzbo in ice şi n u l a ş i t ă ţ i d ip lomat ice . — a e r t a t ş i p e cei c a r e z n g r n m ă şi n e d r e p t ă ţ e s c ţ ă -î ă n i m c a , s ingura , iclasă soc ia l ă cu ca re E m i n e s c u s 'a în f ră ţ i t p r i n m i ­zerie...

C a r d i n a l u l de Riche l ieu , Sateaueind a c a d e m i a F r a n ţ e i , a h o t ă r â t р г в -s i u n î p e n t r u sc r i i to r i i n e a m u l u i , şi astfel , p r i n a c e s t a j u t o r a l s t a t e l u l , l i t e r a t u r a framceză a câ ş iga t n u m e ­roase capodope re c l a s k e .

. . . / i s lăzî , pc l â n g ă obolul cu c a r e c o n í r i b u ; pub l i cu l c u m p ă r ă t o r de că r ţ i , z i a r e ş î revis te , la î n l e s n i r e a u n e i vieţ i u ş o a r e p e n t r u sc r i i to r i , — în unc i e ţ ă r i ea ' t t Sued ia , N o r v e g i a or i U n g a r i a da p i ldă , s t a t u l s a u c u r t e a d o m n i t o a r e a j u t ă a r t i ş t i i p r i n subven ţ i i ş i p e n s i u n i , i a r î n m u l t e ţ ă r i , s ă citez пшшьаі pe vecin i i noe-i t r i u n g a r i , s 'au vo t a t гееокюепзе] n a ţ i o n a l e su t e de mi i du f ranc i pen­tru, servil or i ş i a r t i ş t i .

Ce s'a f ăcu t p e n t r u , E m i n e s c u ? T a u dat.fie u n post dc rev izor u n d e t r e b u e a să mumceasca d i n zor i p â n ă în a m u r g , f ie u n loc de radacfor l a ..Timpul", p l ă t i t p e n t r u trei-paf.ru a r t i co le pc zi cu 130 le i l u n a r ; — în ­colo» v r e m e a câ t n ' a v e a s lu jbă , e r a a j u t a t cu l is te d e subsc r ip ţ i i , d in c â n d în c â n d , d u p ă s â r g u i n ţ a g r a n ­d o m a n i l o r c a r e se- înde le tn iceau c u spor tu l s n b l i m al ca r i t ă ţ i i .

Di rec ţ i a g e n e r a l ă a Teatrelor* an-v ă m i r a ţ i , a effloüribeit şi' e a eu... 50 lei, p lât tBdit- l a d m i r a b i l a t r a d a c e r e î n v e r s u r i a eom««feî LMÎS. Cinci­zeci d e lett . . . Cine şti© c u c â t ă g reu­t a t e ş i d u p ă c â t e Ti4găminţb ale flă­m â n d u l u i poet, i s ' a i t a c o r d a t şi a-i ceştia...

D. Pompilîu Elia de, u n m a r e iu­b i t o r de l i t e r a t u r ă , pe eftnd e r a di­r e c t o r a l t ea t re lo r , a r ă s c u m p ă r a t c h i t a n ţ a şi-a pus-o î n ramă., ca ast­fel s ă fie o v e ş n i c ă m ă r t u r i e a zi­le lor t r ă i t a do EinîHescu.

P r ă p ă d i t dc boa lă , r u i n a t efe sifi­lis, cu t r u p u l is tovi t de v i a ţ a fră­m â n t a t ă şi b ă t u t ă de nevoi , E m i n e s ­cu m e r g e r epede s p r s nebun ie .

Mize r i a şi l ipsa , e a r e n u - ! î n g ă -d u e a ö s ă se cau te , l 'au goni t d in ţ j r raă c u repezec îune c ă t r e fa talul djsrbodăiinânt., .

I n a l te î m p r e j u r ă r i , f i ind b o g a t şi a v â n d u n c ă m i n , ôasîgtrr c ă b o a l a a r fi a v u t u r m ă r i m a l pu ţ i n funeste , air ß a ş t e p t a t m u l ţ i a n i î n c ă p â n ă ee să-I d o b o a r e , s a i p o a t e Ga nu. s a r fl a r ă t a t de loc. . . E m i n c i n o a s ă scu­za p ro tec to r i lo r f an fa ron i , că E m i ­n e s c u s a r fi. n ă s c u t c u germenul nebunici î n crcer.... S a u c h i a r d a c ă a c e a s t ă «afirmare s ' a r î n t e m e e a pe a d e v ă r , dc s i g u r că E m i n e s c u n u s'a n ă s c u t e u germenul mizeriei î n s â n ­ge.. . As tăz i '3 ce r t c ă ceea ce l ' a do-h o r â t a t â t d o t i m p u r i u , e mizeria.

Nu m a l î ncape deci n i c i o scuză . A fost î n m o r m â n t a t î n t r ' o zi d e

v a r ă , f ă r ă p o m p ă oficială, f ă r ă c a dol iul s ă fie socotit n a ţ i o n a l . î n s ă t o a t ă s u f l a r e a t â n ă r ă a ţ ă r i i , s tu­d e n ţ i m e a şi in te lec tua l i i . Гаіі în to ­v ă r ă ş i t l a locul de veci рэ icare-1 u m ­breş t e şi azi u n tei p le tos î n c imi t i ­r u l Belu . . .

í. — No. 9. UNIVERSUL LITERAR D u m i n e c a , 3 M a r t i e 1913.

' M â n i p i o a s e , n e c u n o s c u t e , ri c u a-lât m a î v r e d n i c a d e i u b i r e a prie* c a i ­l o r n j a x c l v J E m i n e o c u , a d u c d i n C o n d î n c â n d flori p r o a s p e t e d e p r i ­m ă v a r ă , n a ' c î u r a l n d m o r m â n t u l ce ­l u i m a l n e î e i i û i t p&ot... • F e t e l o r v i s ă t o a r e , v o i c a v e î î p u ­t e ţ i î n ţ e l e g e ş i i u b i , f a c e ţ i c â t m a l Ues a c e s t g e s t , ş i r is ipit , ! f lor i m u l t e , f l o r i b o g a t e , p e g r o a p a u n d e v e g h e a ­t ă n e m u r i r e a . . .

C»nvorWrijtIinţiflce CLIMA N O A S T R Ă

Sunt. m u l ţ i c a v i c r e d , c ă c l i m a noa-vtră s 'a s c h i m b a t ş i a d u c a r g u ­m e n t e , c a i i d a c ă n u a u v a l o a r e t o ­t u ş i f a c p e c e l n e ş t i u t o r i să, orcază . e ă s 'ar p u t e a s ă f ie a d e v ă r a t . D . St.-C. H e p i t c s a p u b l i c a t a c u m c â t v a t i m p O b r o ş u r ă , î n c a r e d i s c u t a a-eeste p ă r e r i ş i s p r i j i n i n d u - s o p e Ob­s e r v a t i o n ! d e p e v r e m u r i , d e m o n s ­tra , c ă n u a s u f e r i t c l i m a n o a s t r ă n i c i o s c h i m b a r e .

E a c e i a ş i v a x i a ţ i i m o b r u s c ă , a c e ­l e a ş i s c h i m b ă r i d o t e m p e r a t u r ă c e n e c ă j e a u p e s t r ă m o ş i i n o ş t r i .

I n « C o n v o r b i r ţ q c o n o m i c e " p u b l i ­c a t e î n 1879, I o a n C h i c a p u n e a po i m . e n g l e z s ă d e s c r i e î n m o d u l u r ­m ă t o r c l i m a Bucureştilor;

. . D e a s u p r a o r a ş u l u i , u n c e c t r a n ­s p a r e n t c a s t i c l a ; t r e c l u n i î n t r e g i f ă r ă s ă v e z i cel m a l m i c f u l g do n o r . I n m i j l o c u l h o l t e i a l b a s t r e s t ă t o a t ă z i u a soarele- , a t â r n a t c a o l a m p ă , c a r e t e d o g o r e ş t e ş i t e o r ­beş t e . N o a p t e a , f i r m a m e n t u l p a r e b ă t u t î n e u e c u g ă m ă l i i dc b r i l i a n t . Tn ţ a r a n o a s t r ă n u a v e m idete de u n a s e m e n e a cei-. C â n d v i l d in A n ­g l i a , ţ i s e p a r ? că. i n t r i i n t r ' o sală, d e b a ) . V a r a , c ă l d u r a t e o b o s e ş t e ş i t e m o l e ş e ş t e , i a r n a f r i g u l te a m o r ­ţ e ş t e ş i t e g h o m u e ş t e . L o c u i t o r i i in ­d i g e n i ş i s t r ă i n i , - - c u n u n e î m ­p r e u n ă , — p ă t i m i m r ă u de î n t i n s u l r e g i s t r u a l t e m p e r a t u r i l o r , -cari po t e r m o m e t r u l F a h r e n h e i t , n u c u p r i n d m a i p u ţ i n d e 120 d e g r a d e î n t r e m a x i m u m şi m i n i m u m . N u e s t e r a r , c a î n i n t e r v a l d e c â t e v a m i n u t e n u ­m a i , s ă fim. e x p u ş i l a s c h i m b ă r i d e t e m p e r a t u r ă d e 15 ş i i'O d e g r a d e . L a C a l c u l a n u a m s u f e r i t d e c ă l ­d u r ă , c u m a m s u f e r i t a c i v a r a tre ­c u t ă . nk'I l a S p i t z b e r g n u a m s imţ i t , f r i g u l c a a s t ă i a r n ă . I n t i m p d c u s c ă c i u n e , c a r o ţ i n e l u n i î n t r e g i , S o a r e l e s e a c ă l a c u r i l e ş i m l a ş t i n i l e ; a t u n c i e m a n a ţ i u n i l e a m o n i a c a l o d i n d e s c o m p u n e r i l e p u t r e d e a l e m i l i a r -tfdsr d e (rept i le , d e i n s e c t e 'şi d c p l a n t e a q u a t i c o , t roc t o a t e î n p l ă ­m â n i i b i e ţ i l o r c r e ş t i n i " .

C i n e n u - ş î a d u c e a m i n t e d e s e c e ­t a d i n 1901 ? A m a v e a m u l t e m o t i v e s ă c r e d e m , că, s 'a a p r o p i a t v r e m e a e â n d să, a v e m i a r o a s t f e l de s e c e t ă fiï n u a r fi m i r a r e , c a e a s ă a i b ă l o c h i 1913. I n o r i c e c a z , e m a i mul t , c a p r o b a b i l , c a v a r a a c e s t u i a n s ă f ie e u t o t u l u s c a t ă :.

E x i s t ă . î n a d e v ă r p e r i o a d e d e u s ­c ă c i u n e ş i d e t i m p p l o i o s şi a c e s t e p e r i o a d e s u n t i n l e g ă t u r ă , d u p ă c u m a m m a i s p u s , c u p e r i o a d e l e d e a c t i v i t a t e a l e s o a r e l u i . L a m a x i m u m p c t o í o r s o l a r e a v e m d e o b i c e i t i m ­p u l d e u s c ă c i u n e ; o d r e p t c ă abia. a m t r e c u t p e r i o a d a d e m i n i m u m al p e t e l o r s o l a r e , c a r e n e - a a d u s a n i i p l o i o ş i ş i f r i g u r o s ! , p e c a r i i - a m a-\ u t , d a r c r e d c a o d a t ă c u 1913, v a î n c e p e p e r i o a d a c ă l d u r o a s ă ş i u s c a ­t ă , a c ă r e i i n t e n s i t a t e v a m e r g e c r e s c â n d . M a x i m u l p e r i o a d e i u s c a ­t e ş i c ă l d u r o a s e î l v o m a v e a î n s ă p e s t e 2 3 a n i s a u cel m u l t p e s t e 4 a n i .

Victor Anest in .

W O â P T E j C U L U N A — A c e l e i a ş i f e m e i —

Cobor, pe trepte de lumină, lungi draperii fâlfâiloare Atârn dc cuele de aur alcov gătind al!arul firii... Storuri de-argint îmbrac, departe, ferestrele nemărginirii.., E linişte, ca într'un templu şi ca yntr'o pivniţă răcoare.

Mestecenii—clopot/lift albe — (in razăm cerului albastru Culc umbre moi pe straturi goale, pe brazda rece ca o rană, far ţn deparlc-abia mai mişcă din orale negre im jugaştrii Ca un moşneag căzut pe gânduri la o biserică în strană.

Oglindă aburita pare întinsul lacului sub timbra E îngheţată apa clară ca gura unei femei moarte... Şi ca o inimă sortită dureri şi fericiri să poarte, Aşteaptă, copleşitele visuri, cu faţa întristata, sumbră.

tia.lranizdnd întreaga fire de sus se cerne pudra fină Alunecă, pe unde albastre, stăpâna ochilor dc-aramă, Cresc înainte drumuri albe pe cerul înflorii — grădina — Şi despletit rămâne'n urma im păr de-argint, ca o maramă.

Aşi vrea în noaptea asta clară, când doru-i ostatic la tine, Sanmârmurcsc, ca o statue, la o răspântie de-alee Iar ceru n slove mari de aur, ghicind ce zbucium e în mine, Să scrie, pe albumul boitei, c'am împietrit.... pentru o (ernte

I ) . I o v

s ă a c l a s e i , p r i v i m c e r u l ş i n i s e fa­c e d o r d o "ducă, d u m i n i c i l e s e t r e c şi e l e , f i i n d c ă tjrcbuio s ă î n v ă ţ ă m p e n t r u L u n i .

V a c a n ţ e l e s u n t p r i l e j d e s u f e r i n ţ e ş t i i n d c ă î n c u r â n d c o m o a r a d o b u ­c u r i e a n a t u r e l s o v a î n c h i d e p e n t r u n o i . Ş i c â n d n e t r e z i m a p o i b ă r b a ţ i s c ă p a ţ i p e n t r u t o d e a u n a do c ă r ţ i ş i d e p r o f e s o r i i î n c r u n t a ţ i , n u m a l a v e m n i c i u n d o r do v i a ţ ă . A v e n i i V â r s t a dez i luz i i lor , , — c â n d v e z i ză­d ă r n i c i a v i e ţ i i . S u n t e m î m b ă t r â n i ţ i . S u f l e t u l n u n o m a l t r e s a l t ă , c â n d t r e c e v â n t u l ! s ă r u t â n d l i v e z i i l e . (»-b o s i ţ l , c u m i n t e a g r e a , c u t r u p u l u ş o r , cu c a p u l mare, c u braţe le , s u b ­ţ ir i , cu s p i n a r e a - î n d o i t ă , — c a r i c a ­t u r i a l e n a t u r i i , p i t i c ! c a r a g h i o s ! c u ) t r u p u r i s l a b o do f e m e i e şi c u Inimii do b ă t r â n i - u ş a no a r u n c ă , s c o a l e ' d u p ă z e c i d e a n i do c h i n u r i .

. . .Voi c a r i a ţ i c u n o s c u t s u f e r i n ţ e l e d r a g o s t e i , c a r i a ţ i î n d u r a t , C h i n u r i l e s ă r ă c i e i , f l ă m â n z i n d şi r ă t ă c i n d î n n o p ţ i d o i a r n ă , v o i icarî a ţ i fos t l i p ­s i ţ i do c ă m i n î n n o p ţ i da I a n u a r , -s p u n e ţ i v o i , c u n o a ş t e ţ i a n ï m a ; в о -f er i c i ţ i c a ce i p e t r e c u ţ i p e b ă n c i l e l i c e u l u i ?

z

Iulie, Ш2. î n t â i a o a r ă , î n v a r a a s t a , d u p ă

l u n i î n t r e g i d e v i a ţ ă r i s i p i t ă î n o r a ş , a m ieşit, l a ţ a r ă .

I n g o a n a t r e n u l u i , v e d e a m c e r u l l a r g , o r i z o n t u l deschis . , s e m ă n ă t u r i l e î n t i n s e ş i c o l i n e l e d e p ă r t a t e , a c o p e ­r i t e d e p ă d u r i . A e r u l e r a p r o a s p ă t - — p r e a p r o a s p ă t şi p u t e r i u c , p e n t r u p l ă m â n i i v i ţ i a ţ i a i u n u i o r ă ş c a a .

O n e l i n i ş t e c i u d a l ă mă. c o p l e ş i s e . C â n d a m a j u n s la p r i e t e n u l c a r e m ă a ş t e p t a e r a m o b o s i t . P a r ' c ă m ă s i m ţ e a m s t r ă i n în a t m o s f e r a a c e i a d e l i n i ş t e şi d e s ă n ă t a t e . Mi -e r u ş i ­n e s ă \ ' o s p u n ; m i - e r a d o r d e o r a ş , o r a ş u l p e c a r e abia. d e d o u ă c e a s u r i il p ă r ă s i s e m .

A m p l e c a t î m p r e u n ă , să v e d e m î m p r e j u r i m i l e . Ş o s e a u a , m ă r g i n i t ă d e g r ă d i n i şi s e m ă n ă t u r i , o r a p l i n ă de m i r o s u l v i o l e n t al t e i l o r ş i a l s o ­c u l u i . M i - e r a fr ică de c e r u l i m e n s , d e s c h i s d e a s u p r a , n o a s t r ă , i a r t ă c e ­r e a c â m p u l u i m ă n e l i n i ş t e a .

D e c â n d n ' a m m a i c ă l c a t pe i a r b ă ! A p e l e l a c u l u i , v e r z i şi l i n i ş t i t e , î m ­p r ă ş t i a u a c e e a ş i t a i n ă c i u d a t ă , o-n e r v a l ă , c ă r e i a a t â ţ i a i -aî i z i s „ d o r dc v i a ţ ă ' . Ca ş i f r u n z e l e p ă d u r e ! , c a ş i n e s f â r ş i r e a c â m p i i l o r s i - a z a r e i , l a c u l î n t i n s , p ă d u r e a do s ă l c i i , ş i t o a t e l i n i i l e s i m p l e , l a r g i a l o n a t u r e l î n s p ă i m â n t ă , î n s t r ă i n e a z ă — p u n p e

g â n d u r i p o o m u l a m ă n u n t e l o r , pe fiul o r a ş e l o r . T r u p u l n o s t r u c p r e a s l a b , ca. s ă m ă p o a t ă s u p o r t a v i ­g o a r e a u n u ! a m u r g de. v a r ă , î n m i j ­l o c u l f ir i i . O c h i l o r n u le pi i e s t e in ­f i n i t u l , n u p o t să-1 c u p r i n d ă .

... I n s e r a r e a v e n e a cu a l t e u n d e d e t ă c e r e , m ă r e a , d i s t a n ţ e l e , e s t o m p a . c o n l u r o J c şi d e p ă r t a c e r u l . C l a s u l n o p ţ i i î m b r ă ţ i ş a p ă m â n t u l , d e s c h i ­z â n d e c o u r i s l a b e î n d e p ă r t ă r i . Ae­rul se, g o l e a m e r e u . A t â t a s i n g u r ă ­ta te . . .

Ani p l e c a t r e p e d e , .sp.ro o r a ş u l , u n d e s e a p r i n d e a u a c u m l u m i n i l e , o r a ş u l po c a r e îl g h i c e a m î n f u n d , d e p a r t e şi c a r o zi c u z i , s e ' n i i n d e a m e r e u , c a ' n v e r s u r i l e p o e t u l u i V e v -l i a e r e n :

C â m p i a , moare, I a r o r a ş u l l i m ă n â n c ă d i n c a d a v r u . . .

, . A c o l o , o a m e n i i s e î n g h o s u e s c u -n u l tn i jr 'a l tu l , z i d u r i l e s o î m b r ă ţ i ­ş e a z ă , z g o m o t u l t r ă s u r i l o r ş i a l t r a m ­v a i e l o r î ţ ţ f a c e b i n e , c ă c i e l î n ă h u -ş o ş f e g l a s u l ce lu i m a î m a r e , d u ş ­m a n al tă i î , colul ca t o p r i n d e ! n s i n g u r ă ! a t - ' - a firii } f î .rr f r S m u B t ä s u - -fjeiül ş i t e « iun"'--.!.": g. ' iuv.; i .

A p l o u a t tc.-.i't '.c.;',ptea şi O C T » .

de VICTOR EFTIMIÜ.

î : i d u m n e a t a iroc :ал;п Je de

a p ă a t â r n ă de f r u n z e , s c u r c ă î n v â r f u r i l e f i re lor do. i a r b ă ş i s t r ă l u ­c e s c î n s o a r e .

Ce d i m i n e a ţ ă f r u m o a s ă , l a î n c e ­p u t u l z i l e l o r de v a r ă ! Ş i a e r u l şi u m b r e l e s u n t m a î c l a i e . C e r u l p a r e n o u , r â n d u n e l e c a d d i n s l a v ă şi s e ' u e r u e i ş c a z ă c i r i p i n d . P o r u m b e i i m â n d r i s e p r e u m b l ă î n i a r b a ' n r o u -r a t ă ; s i l a b i s i n d v o l u p t o s în g u ş ă .

S e a u d ţ i p e t e v e s e l e de c o p i i . H a ­m u r i l e s e a g i t ă , p a s a r e l a . a l e a r g ă n e a s t â m p ă r a t e , i a r s t a t u i l e d i n p a r c ' a r v r e a s ă s a r ă da p e p i e d e s t a ­le . U n d o r do v i a ţ ă d e Ü b e l t a t e , ş i o m u l ţ u m i r e a d â n c ă îţ,I s c a l d ă s u f l e ­t u l , î n e c â n d o r i c e a l to d o r u r i ş i o r i c e s u f e r i n ţ e . Aî v r e a s ă ţ i p i d e fe­l i é i r e .

... D a r iată. t a b l o u l l u m i n o s s e 'n-tunceă . p e o c ă r a r e neumblat:"!, de l â n g ă , z id , s e s t r e c o a r ă c u p a ş i r a r i , u n t â n ă r . s i n g u r a t e c . I n m â n ă ţ i n e o c a r t e ş i Uli c a e t , i a r p r i v i r i l e i s 'ai i a d u n a t t o a t e , i n s t i c l a o c h e l a ­r i l o r . P a r e î n g â n d u r a t ' . N i m i c d i n j u r u l s ă u nu-1 c h e a m ă , n u t r e b u i e să-1 c h e m e . M â i n e , p o a l e c h i a r a z i a r e - e x a m e n e . T o a t e g â n d u r i l e şi t o a t e s i m ţ i r i l e t r e b u i e s ă ş i l e c o n c e n t r e ­ze, a c o l o , i n c a r t e a g r o a s ă ş i 'n c a e -fu l c u f i le c h i n u i t e . C â t e o v r a b i e î n t â l n i t ă î n d r u m , îl s p e r i e . I.şî r i d i ­că o c h i i o c l i p ă , î n c e p e i a r s ă s o g â n d e a s c ă , î ş i m i ş c ă v â r f u r i l e b u z e ­l o r ş i t r e c e , a r u n c â n d o p r i v i r ă î n c a r t e a . I n u r m a lu i v i n o n i t u l ş i a l ­tul . Sunt , p a i i z i t o ţ i î n g r i j o r a ţ i . I a r î m p r e j u r u l l o r r a m u r i l e s-e m i ş c ă , i n t r ' o a d i e r e d e v â n t , b o a b e l e de p l o a i e v o r s ă s a r ă d i n v â r f u l f i re lor d e i a r b ă , j a r p o r u m b e i i v o i n i c i n u Şt iu c u m s ă - ş î m a i s p u i e m u l ţ u m i ­r e a , s i l a b i s i n d î n g u ş ă . . .

... O, t i n e r e ţ e a n o a s t r ă c u m t r e c i tu d e î n c e t ş i c â t e.ştî d c a m a r ă ! . . . A n i d o v i s u r i , a n ! do c o p i l ă r i e şi d e a d o l e s c e n ţ ă , a n ! d o d r a g o s t e şi d e a l e r g ă r i n e b u n e p e c â m p i i c u m v ă f u r ă p e v o i g r i j a z i l e l o r d c m a i t â r ­z i u .

A t â t e a p r i m ă v e r i v o i o a s e iau tre­c u t p e l â n g ă n o i , f ă r ă s ă lc s i m ţ i m , f ă r ă s ă n o m â n g â i e f r u n t e a v e ş n i c î n c r e ţ i t ă ! Cu t â m p l e l e î u p a l m e , c u o c h i i p i e r d u ţ i po f u r n i c i l e n e g r e a l e c ă r ţ i l o r ş i c u i n i m a t r e m u r â n d do g r i j i — n e t r e c e m p r i m ă v a r a v i e ţ i i , î n v ă ţ ă t u r a n o i a d i a m i j l o c u l f lor i ­l or ş i - a l p ă s ă r i l o r , c a s ă n e ţ i n t u -iasca . d e m i c i , p e b ă n c i l e ş o o a l e l . P r o f e s o r i ; î m b ă t r â n i t ! n e ţ i n c e a s u r i î n t r e g ! î n şir , v o r b i n d u - n e l u c r u r i prea grelei p e n t r u m i n t e a n o a s t r ă , Dimincţel i ' рл;/-Гг'-.го. , a m u r g u r i l e do Uioianä, V f '^.- ' i le ÎO.VÎ do i a r n . l n e s c a p ă n o u a . P e f e r e a s t r a d e s c h i -

NOUL SOCIETAR al Tenlrultii ГѴ.чііопаі

D. MIHALESGU în temnicerul din (CocoşulNegru

Noul societar al Teatrului Naţional , «1. A). Mihalescn, nu este un horn" novus al artei dramat ice . Deşi n u m a i do 29 dc ani , d. Mihalescu s'a s t ră­dui t opt, ani de zile p e n t r u ca sa-si poatii cuceri reputa ţ ia şi s impati i le (ie care so bucurii .

Dintre n u m e r o a s e l e salo creaţii re-levăm cu prilejui ace-la pe acea a doctorului din „ M a n a s s e " în Urma căreia a fost angajat in 1905 tot dc d. Davi la . p recu in şi strălucitele sale croaţ i i din . . H a m l e t " . „ H e i d e l b e r g . i ііе altă d a t ă " , „ P r i e t e n i din copilări ' • şi a c u m III u r m ă teinnicierul din „Co­cosul n e g r u " .

PULBERE DE IDEI

Filantrop. — Cel m a i in d r e p t să v o r b e a s c ă dc i n g r a t i t u d i n e a ome­n e a s c ă . . .

Generozitate.- O grandomanie re­c o m a n d a b i l ă .

Hirurg, — Col m a i s e v e r d i n t r e m e d i c i : t a e î n c a r n e v ie .

Ingratitudine. — I n e f e c t fără c a u z ă .

Joben. — O r a m ă e a r c va lo rează a-dosea m a i m u l t d c cât. t ab lou l .

A'ir. ~~ Cri g lon te c a r o r i coşează .

oo-

Dumineca, 3 Martie ІУІо. . UNIVERSUL LlTERAR vo.

ÛAA.

FESS

• .—. • - ii I , "1 Ţr»i<- t— —

5

-a—>—>~ s iaaaatgLu

5. Г ^ »—.

La.\ aut

4-

EX-LIBRIS „STÂLPII SOCOETAŢir do Ш е п ,

, ; A D / 0 IUBIRE I" de Mafdda Se­rao, t n româneşte de d. D. lones-eu-Mc<rel.

l tosen ţ i cu S h a k e s p e a r e s u n t cele două, s inteze a la g e n i a l i t a t e ! no rd ice «a re au c o n s a c r a t l i t c r a tu r e î un i ­versa le a d e v ă r a t e m ă r g ă r i t a r e dc а?1й. Teatrul a c e s t o r dou ï eroi a i c u g e t ă r e i e şl a s t ăz i p i a t r a de în­ce rca re a a d e v ă r a t e l o r va lo r i t ea -trelo p e n t r u cu eroi i d in piesele lu i S h a k e s p e a r e şi Ibsen , de sp re c a r i я'а s c r i s ş i se v a sc r i e î n c ă m u l t , sun t suflete omeneş t i , realităţi c a r e a u t r ă i t şi vor t r ă i câ t l u m e a . Şi tocmai natúréiul p u t e r n i c ca r e r e s ­p i r ă d in î n t r e g u l s t a t u a r a l aces­to r suflete a ispi t i t po m a r i i a c t o r i să facă creaţiunl scen ice d i n ele, u -nele m a î m i n u n a t e d e câ t a l te le .

L a i n t e r p r e t a r e a f i r ească a aces­tor r o l u r i cont r ibue . î n t r ' o l a r g ă

m ă s u r ă , şi traducerea a d e v ă r a t ă . — l ă m u r i t ă , c a r o a r a t ă p ă t r u n d e r e a î n o p e r a î n s ă ş i , a n a l i z a r e a el a d â n ­că, de scope r i r ea ace lor n u a n ţ e sub ­t i le de l i m b ă ş i de st i l pe c a r e o poa te face n u m a i u n t r a d u c ă t o r b u n .

I m p r e s i a u n e i astfel de excelente t r a d u c e r i îmi face „Stâlini societă­ţii' d in c a r e d. B. M a r i a n a făcut s ă a p a r ă de, c u r â n d a t r e i a ediţ i-une . De altfel, l i t e r a t u r a r o m â n e a s ­că d a t o r e ş t e d-lui B. M a r i a n t r a ­d u c e r e a celor m a i î n s e m n a t e opere cu r e n u m e un ive r sa l . î n c e p â n d c u \„Ţasătorirl lu i Getrhiard Hauptt m a n n , r e l e v â n d t r a d u c e r i l e d in Max N o r d a u şi une le opere c las ice d i n v i g u r o a s a l i t e r a t u r ă r u s ă , ş i sfâr­ş ind cu t e a t r u l lu i Ibsen — a m sch i ­ţ a t I m p o r t a n t a ac t i v i t a t e l i t e r a r ă a d-lul B. M a r i a n ca re , .eu u n sp i r i t r a r de se lee ţ iune a şti t l t s ă n e re ­d e a î n româneşte, î n t r ' o l i m b ă l i te­r a r ă , î n t r ' u n s t i l c a r e te face s ă u i ţ i că a i o traducere î n a i n t e a t a , cele m a i de s e a m ă c r e a t i u n l a r t i s ­

t ice a le m a r i l o r sc r i i to r i un ive r sa l i . — „Stâlpii societăţii' sub iec tu l o cunoscu t . No m i r ă m î n s ă c u m di­r e c ţ i u n e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l a ig­n o r a t a ceas t ă t r a d u c e r e , c a r e a r pu­t ea s ă a s i g u r e a r t i ş t i l o r noş t r i u n a d m i r a b i l succes . De s i g u r î n s ă c ă î n d r e p t a r e a v a ven i în c u r â n d ş i că publ icui i ub i to r de a r t ă va p u t e a să a d m i r e măias t ră , o p e r ă a lu i Ib­sen în m i n u n a t a t r a d u c e r e a d-lui B. M a r i a n , a p ă r u t ă în e d i t u r a „Bi­bliotecii pentru toţî".

„Adio, iubire!" e o b u n ă t r a d u c e ­r e d in r o m a n u l ves t i te i s c r i i t o a r e Mat i ldé Serao . D. Ionescu-More l e u n t â n ă r publ ic is t c a r e a publicat, m u l t e l u c r u r i f r u m o a s e în u l t i m u l t imp . Din Mat i ldé Serao , a m a i t r a ­d u s „Mania vitregă" şi , ,0 moarte pe câmpul de războiţi" d i n F.dmon-do de Amiicis.

„Adio, iub»ne!", e poves tea u n e i r o m a n t i c a b u r g h e z e c a r e ş i -a făcut d i n i u b i r e unicul s ens a l vieţ i i şi c a r e c a d e eroic pe a l t a r u l iuh i re i , î n v i n s ă ' te n r o p r i a ei p a s i u n e . î n a ­

m o r a t ă d e t u t o r e l e eî , o m cu Si> e.nî m a i m a r o de c â t ea, îî e*ab*ndo»= n c a z ă n e c o n d i ţ i o n a t i a r el îf <Ы fe» r i c i r e a ce r ş i t ă a ş a c u m a l d u obolul mi le i u n u i a c a r e b a t o ÖesnÄd&jdrtiit la u ş a t a . S o r a e ro ine ï e î n să o sta­tuie, care n u cuge tă la iubi re ş i în a l că re i suflet va lu r i l e iubi re! , <fu~ î e r e i s a u fericire!, îsbesc déopoTri-" vă ca î n t r ' o s te t i fă , fă ră ca s t â n c a să-şl u r n e a s c ă o pietr ic ică vlîti g r a ­n i t u l eî. E r o i n a i u b i r e i î ţ i s u r p r i n ­de soţu l în b r a ţ e l e surori•! -ni- şi. . . care p u t e a s ă fie epi logul acestei d r a m e d a c ă n u filosofia e a r e se des- -

primii» d in cocoşul u n u i brriwntnff câ t de mi t i te l ?

Aşa s e Inches povestea aces te i t r i s t e e ro ine ca r e t e face sít p l â n g i cu ea capr ic i i l e u n u l dest in oa re i-a fost a t â t de n e î n d u r ă t o r . T r a d u c ă ­t o r u l a ş t i u t s ă d e a scrietél ves t ­m â n t u l c a r e s ă p l a c ă Iub i to r i lo r do emoţ i i pu t e rn i ce . Şi în ..Aâio. iubi­re!" v i b r ează u n suflet de femeè, o i n i m ă de foc ca r e t r ă e ş t e Sub a r z ă ­to ru l cer a l I ta l ie i . L. î ,

G .— No. 9. UNIVERSUL LITERAR buminecă, 3 Martie 191".

TOAMNAJN CODRU Codrul freamătă a jale Sculurându-şi frunza moartă, — УеЬипаІіс vânt o poarta

Peste tale.

Fagii parcă plâng de dornt. Frumuseţii care mettre, — Paturile călătoare

îşi iau sborul.

Câtcuna solitară Ciripeşte-a melodie Cere pare-o reverie

De vioară.

Singur cu, pe-o buturugă. Tot privesc cu dor de ducă Pin'ce noaptea mă apusă

La ierugâ.

Plec atunci iar spre i&verul Care duce'n sat, pe vale Mi-s tovarăşi dulcea jale

Şi cu dorul.

Merg alene prin péêitre. Trist, doinind itşor din frunza Cine insă să-mi răspunză

Dc aiure?

Totu-ar fi frumos — şi fagii Şi isvoritl. n'sr fi jale. Pe mi s'ar ivi in calc

Ochit dragii. I . c o n ţ i n I l i e s c u

- ' - — • — • m —

S T E L L A — Epi logul unui bal laaseat —

Nos t imă m a s c ă ! Co fe rme , ee l i­nii ! Şi pc d e a s n p r a să-I m a î zică si Stel la . S'o iubeş t i n u m a i p e n t r u nume le ci ! Nu-î vo rbă ira s u n t toc­m a i de l e p ă d a t , d a r — or i c u m — e cea m a î f r u m o a s a c u c e r i r i a mea . I i i , d a — cucer i re ! Ori ce s ' a r «iee n a se l a s ă o femee p â n ă î n t r ' a t â t in vo ia u n u i b ă r b a t , d a c ă n u a r a-v e a şi pu ţ i n î n d e m n p ropr iu . Şi ma'j l a u r m a u r m e i c a s i n g u r ă m ' a inv i t a t l a bufet, ea s i n g u r ă m ' a ru ­g a t s'o conduc p â n ă a p r o a p e â e ca­ua şi e a s i n g u r ă mi-a. f ă g ă d u i t să .vina s ă m ă v a d ă as tăz i î n a i n t e de zece.

S u n t 0 şi j u m . E cald ca în bac . Şi-o aş tept . Şi n u ştiu de ce î m i 1-ai 3 i n ima . De ce-eşi m i n ţ i ? I n i m a a r e t a ine le ei. Cine ş t ie ce s u r p r i z ă îm i reze rvă v i i to ru l !

S u n ă ? Cine-o fi ? — Mar i ţo , vezi c ine s u n ă ! O fi ea !

— E d . Victor. — Victor. Ce m a î v r e a şi ă s t a ?

Ş i t o c m a i acum.. . c â n d s ă p k e şi d â n s a . Spunc- i că n u - s aca să .

— E de pr isos . Ţ i -am auzi t vo­cea d r a g ă .

- - Mi-aï auz i t v o c e a ? — Fireş te . — Şi i n t r i aşa . . . b u s n a ?

r — Ce se m a i î ncape etichetă. . . în­t r e no i , p r ie ten i .

— - Să t e i a d r a c u . — Nu p r e a aï chef ? — Dc loc.

, - - Şi n u tei m a î p l i m b a de colo j j ţ iaă co lo că-gnî v ine a m e ţ e a l ă !'

— P u ţ i n îmî p a s ă . — - D a r ce ţi s 'a î n t â m p l a t ? — O nenoroc i re .

- Ţi-a m u r i t c ineva în f ami l i e? - - Da , — o m ă t u ş ă . — M ă t u ş a de la K o m á n ? —- Aia. — P ă i spunea i , că erî ţ i -a lele-

g r a i i a i să viî . — T o c m a i . E r î m i - a te lcgra f ia t s ă

vir» şi a z i a m u r i t . Ce t e u i ţ î a ş a ? S <> ' n t â m p l ă .

— Mă ui t , f ireşte. — Şi ou, c â n d s u n t m â h n i t , ргз -

fer s ă fiu s i ngu r , s ă p l â n g î n voe.. . — Aşi, -dragă, o d a t ă c u capul. . .

Nu. m ă mişc cte-aicï. Aï nevoe de u n c u v â n t hun , do u n sp r i j i n mo­

ral . . . I n d u r e r e se cunosc pr ie teni i , — Oh, p r ie ten i i ! — Eî , b ine ce-î ? I m î p r e s i m ţ e a

m i e i n i m a . Şi a s t ă n o a p t e a m vi­sa t o m u l ţ i m e de d răc i i . P a r c ă a-v e a m a r i p i şi z b u r a m dc -a sup ra ri­n e i m u l ţ i m i , c a r e m ă a p l a u d a în del i r ş i po ш ш а de oda tă , m ' a m p r ă b u ş i t a Eu c â n d m ă p r ă b u ş e s c . , e s e m n r ă u .

— Te î o g , d r a g ă Victor , înţele­ge.. . Eu c â n d s u n t mâhnit . . .-

— Ştiu. P r e f e r i s ă fii s i n g u r — T o c m a i . A m nevoe s ă m ă r e -

culog, s ă m ă l iniş tesc. . . — N u plec, — ÎB r up iu l c a p u l u i .

Te cunosc eu ; a l fi i " s t a r e să-ţ î facî s e a m a s i n g u r .

— !ţî făgădaesc . . . — Nu-m" făgăetat n imic . — ş i Stel la , « a r e trefcitc s ă p k e . . ; — Cin« treb*i3 s ă p k e ? — Ziceam că. . . şi neno roc i r ea as­

t a a t r ebu i t s ă pice... — A h a ! E i , pică, d r a g ă . Aşa p ică

toa te în l u m e a a s t a . —• S i m a ? O t e l e g r a m ă ? E din Ro­

m a n . De l a mătuşă-жіза . M ă chia­m ă s t ă r u i t o r . • — C i n e ?

— Măfuşâ-mca . — P a r ' c ă z iceai c'a m u r i t azi . — Nu, — t r ă g e a să m o a r ă . — D r a g u l m e u , c â n d a r e c ineva

o m ă t u ş ă , c a r e t r a g e să m o a r ă se duce. . . la. hal m a s c a t . A I ' '

— L a ba! m a s c a t ? — Şt tocă desch i s .

- — Sst ! P x r t r u Dumnezeu ! Ih; u n d e .ştii ?

—• Te-a văzu t u n pr ie ten , care le cunoaş te din vedere şi c a r e mi -a povesti t despre t ine l u c r u r i ele spe­r i a t .

— P r i e t e n u l tău.. . e u n m ă g a r -— F i i n d c ă tc-a v ă z u t ? — F i i n d c ă exagera . L a u r m a ur ­

mei o să -mi daî şi t u d rep ta te . As­cul tă . O să-ţ î povestesc to t . d a e ü - u u f ă g ă d u e ş t i p u ţ i n ă discreţ ie . Am o nevas t ă .

•— P e n t r u care te felicit. — N ' a i pen i ruce . Imî dau s e a m ă

de toa t e ca l i tă ţ i le nevosti-mi, aşi p u t e a zice : e u n model de icmec*. Ori c u m o b i ş n u i n ţ a o m o a r ă d r agos ­tea . Suntem, l u a ţ i de t re ï «mi de zi­le şi i -am r ă m a s în t o t d e a u n a cre­dincios. D a r a c u m m'a n ă p ă d i t de­o d a t ă aşa , o sete de v ia ţ ă , de dra­goste , o m i t ă a d â n c ă p e n t r u t ine­r e ţ e a mea. u e t r ă i t ă la v r e m e a eî.

T o a t e ba lu r i l e , toa te sera te le , toa te loca lu r i l e de petrecere-, p e ca r e le s t r ă b a ţ i \a b î a t u l femeei t a le , n u m a î a u n imic d in f a rmecu l lor dc o d i n i o a r ă . Ş i m i - a m zis : ee-ar fi, d a c ă aş.; î n c e r c a su -ml scot şi eu d in cape te ? A ş a — f i r ă n ic i u n g â n d rău . . . Vezi tu , l a o r i ce v â r s t ă poţ i t r ă i încă une le clipe du l a 18 a n i .

Şi a ş a a s e a r ă a m pre t ex ta t o in­dispozi ţ ie , c a r e m ' a p u s іл a d ă p o s t d'3 t o v ă r ă ş i a navesti-imi. De Î B D U T Ă

ce -am s imţ i t u r m o m e n t pr ie lnic , a m şters-o de-adrep tv l . . . l a b a l m a s ­cat . F u g a ab ia dc~o t i m i d i t a t e t ine­r e a s c ă avea ceva d i n f a rmecu l t ine­re ţ i i d in t â i . O, d a c ă a l şti t u , c â t m ă s i m ţ e a m de b ine ! R e s p i r a m , t r ă i a m . -

I n s fâ rş i t l a ba l , l u m i n ă . l «m? , v ia ţă . I m î piinoJoani de colo p â n ă eolo ochii î m b ă t a ţ i do « f lo r i , âe for­me , şi de f rumuse ţ e . C â n d d e o d a t ă s i l ue t a « n e ï fe-meî eare- in i d a t â r c p a -1c începu s ă <mS interesese de аргла -pe. Am d a n ţ a t - o u n va l s şi n e - a m împrie teni t . . . К г - а ш împr ie ten i t , — v r e a u s ă zic, — n e ѵдаЬіаш pr ie te­n o s . Ce t e u i ţ î >aşa? P e c in s t ea m e a i N u ţ i -aşî s p u n e ţ ie ? L a a r m a uraie-ï a r fi u n c u v â n t d e l a u d ă .

M 'a i n v i t a t l a bufat . N u p u t e a m s ă refuz. A c u m a s p u n e ş i t u .

—• F i r e ş t e că n u pu t ea i . —- A m m â n c a t , a m băut . . . Ce să

spu i . . . m ă c a m a m e ţ i s e m . Deoda t ă î m i fu lgeră p r i n m i n t e o idee : T e pomeneş t i c'o fi v r c ' u n b ă r b a t t r a ­

vest i t . S 'au m a l văzu t de a s t e a l a ba i masca*. Do ă l dc ca r e 'ş-î râd. de t ine şi te cred „fraer" .

Mi-aï l ua t vorba din g u r ă . -. ; Şi z i : Nu e r a b ă r b a t ? ">

-— Femee . d r o g u l meu , femee. — E ş t i s igur ?

• — Vrei s ă m ă iei la. va le ? F i reş te , că s u n t s igur , d a c ă i - am p ipă i t o-b razu l pe s u b m a s c ă şi e r a 'cu b r a -ţeîe a lbe ca m a r m o r a şi р і ш е şa fragede.. . ТгэЬие s ă fi fost femee de famil ie , că p r e a e r a m a n i e r a t ă ş i Bxt a ' a învoi t e- e l ipă să-şî r i d i c e m a s c a .

Co femee, d r a g u l meu , ice femso ! Ce corp, ce forme, cc l ini i , ce ele­g a n ţ ă în mişcăr i . . . î n t r ' u n c u v â n t e r a m a m e ţ i t şi n e ş t i i n d ta să-I s p t m i -am şopti t l a u reche . Ş t i i t u ce 'nsc-amnă să şopteş t i rmcî femei l a u reche : as ta - ţ i în toarce în so l le t f r igur i le de la optsprezece a n i .

— Spunca- I , că i-aî şoptit... — І -аш şopt i t : — Ce p ă t a t , că te

î n t â l n e s c a ş a de t â r z iu . Aşi fi fost fericit s ă fac d in d-ta femeca mea . A, eşt i î n s u r a t ? m ' a î n t r eba t pu ţ i n s u p r i n s ă . Şi m i - A ceru t s t ă r u i t o r să- î votbesc despre fermeca mea . Fi­reş te і -аш s p u s ccia-co se cuvenea să-I spun . că -ші iubesc s t a t o r n i c fe­meia , «Sar a s t a n n m ă poa te împie ­deca, să m ă s i m t to t a t â t de fericit, ICA "n scara, logodnei mele. AÏ tot f a rmecu l femceî inele, d a r aï ceva m a l mult . . . e, că n u eşti femea m e a !

A r u s ; ÎI râs . cu poftă şi mi-a. zis coche t ând : n u m a i a t â t ? I n s fâ rş i t mi-a. î n g ă d u i t s'o icondUc p â n ă u p r o a p e de casă , cu condi ţ ie s ă m ă în torc l;.1 hal m a s c a t .

— Bine , d a r iu t r ă s u r ă , a lă tu r i , . . . A s t . a lc t r ec i cu vederea,, ş t r enga ­rii le.

— P e c ins tea m e a . n imic . Acuma , n u t i -aşî spune, ţ i e ? D o a r i -am să­r u t a t de m a î m u l t e ori b ra ţu l a lb ca ele m a r m o r ă . . . A, da ! Şi o sin­g u r ă dată.. . s u b bărb ie .

— Sub bă rb i e ! Ş i asta. n u c ni­mic ?

— l in sărut . , s u b bărb ie ! Asta-î ! Eş t i . s tupid, d r a g ă . E luc ru tot a t â t de inocent . . .

— Ca şi c â n d aï săruta , u n copil î n c reş te tul capu lu i . • — A s t a n u ; d a r o r i cum. . .

— Şi ea ce. zicea ? ' — Ce să zică...

I m î zicea „ІЗеЬс". — Bébé. — D a , eu Bébé. Zic, fugï cTaiColo

nu-mî- m a l zice aşa , că n u s a d e fru­m o s . Z i c e : dacă 'ml p lac i , B é b é ! . . .

-Ia, s u n ă cineva. E a e ! D o a m n e , сшаа î m i ba te i n i m a . Mar i ţo s a în ­t o r s c u c o n i ţ a ?

— Nu, d-lc. •— Deschide repede d o a m n e i , Care

s u n ă . •— E a e, d r a g ă . I m î s p u n e i n i m a

că e ea ş i i n i m a n u min te . Trec î t e r o g dincolo .

— A s t a e ! P r e z i n t ă - m ă şi po m i n e . — S ă te prez in t ? Nu-ţ î s p u n eu că

eştî s t u p i d ? D ' a i a p r i e ten i i n u fac p u r i c i m u l ţ i l a mine . Haide* trecî dincolo.

— M ă c a r s 'o văd . •— î n r u p t u l c a p u l u i . — Mă, cu u n oehiu, — n u m a i cu

Un ochiu . Şi ă. Mit ică , fiinjlleă a ş a î l zic in ­

t imi i , işî î m b r â n c e ş t e p r k t e n u l î n o-d a i a de «datur i ş i ' n e h i d e u ş a cu cheia .

L i n a , so ţ i a d-lul Mit ică , e o fe­m e e t â n ă r ă c 'o s i l ue t ă a d o r a b i l ă . C â n d p ă ş e ş t i işî m l ă d i e eorpul cu o g r a ţ i e exage ra t ă , i a r de-ţî î n t i n d e m â n a t e pr iveş te î n a d â n c i i ! och i lo r cu ' î nd răznea la ыпеі femeî, c a r e şrie Ku p lace. S u r â d e m e r e u n u m a î d e d r a g u l m ă r g ă r i t a r e l o r ce-î împodo­besc g u r a , i a r c â n d vorbeş te face o-chiî mlcî , a v â n d a e r u l ică l a s ă s ă se î n ţ e l e a g ă m a l m u l t decât poa t e s p u n e

— C u m ? T u era î , d r a g ă ? zice

s u r p r i n s Mi t ică g ă s m d u - s e în f a ^ nevesti-si .

-_ F i reş te , că eu. Cine voia i să f ie? Dar , ICO a ï ? P u l n iş te î n t r e b ă r i a ş a do cu r ioase !

~ A ş a e. P u n n i ş te î n t r ebă r i a ş a de cur ie a s e ! O n e v o i a m s ă fio? Fi­reş te , că tu.... Da, o r i c u m a m fost s u r p r i n s .

— S u r p r i n s , dece ? — Fi reş te , aï veni t , aşa , când n u

m ă aş t ep t am.» A s t a e o su rp r i ză . Ş i c â n d cinœva a r e o surpr iză . . . o s u r p r i n s !

— Ş/feiaî foar te b ine , că m ă 'n to rc î n f iecare zi l a zeco, d u p ă ce 'mî fac p l i m b a r e a o b i ş n u i t ă în Cişmigiu . A s t a n u m a l e r a o su rp r i ză .

— F i r e ş t e că. nu. m a î e r a o sur­p r i ză . D a x Ш І ţ t i i i c u m se face azî lîEHa i n t r a t m i e a ş a o idee în c a p ş i таі-ат a i s : N e v a a t ă - m c a o să se î n t o a r c ă : a 11. Ce vrei , d r a g ă 0 idee fixă ! Şi e r a m s i g u r că o să te în-toici l a 11. Şi t a deectotă, a.şa vil l a zetce. F i reş te , că e o s u r p r i z ă .

— Ce c i u d a t î m i рщ-І azï. — D'aptí í inie ! S ă m ă i a draci i

dacă ş t iu ce s p u n . C â n d a r c o m u icleï fixe... s'a i s p r ă v i t ! E c a şi ne­bun.. . Ş i te pomeneş t i că p k ă a c u m şi Stella.

— Cine su p k u l — Nimic . Ziceam, că te p o m e n e ş t i

c 'o s ă pico a c u m şi schela . . . de la b i n a u a d in fa ţă .

—• Minţ i . Aï 2is : S te l la . — Am zis : şgbela. — Cine e S t e l l a ? — Ste l la e u n fei de... s ă p u n . Lino,

I. inico, neves t ica m e a iub i t ă . — м е і să -mi facî o p l ă c e r e ? Am o idee fixă. Nu-mî l o e t r a i k e idei.a m e a fixă. In toarce- te i u C t ş a u g i u , d ă o r a i t ă d o u ă ş i te a ş t ep t l a ÎL-

•— N k i o d a t ă , liéhé. - - Bébé. — D-a. Bébé, d r ă g u ţ u l meu a m a n t

ş i b ă r b a t n ' a tobt v o r b a a sea r ă i a bai s ă v i u l a z.;ce? Şi t u ш loc s ă îmbră.ţisez.1 pe Ste l la ta . . . F o a r t e f rumos !

Şi Mit ică se desinet iceşle î n d a t ă d i n visul l u i de d ragos te , î n ţ e l e g â n d c ă a fost v i c t i m a inspec ţ i i lo r â e di-n u n e a ţ ă c u p r i l e ju l . scu tura tu lu i l i a ine to r în c a r e îş i u i t a se biletul l u i de bal .

— .Stella... uevas tă-mea . . . — Vezi, n u s u n t s u p ă r a t ă pe t ine .

Aï fost foar te d r ă g u ţ ş i t e 'iert. — A d e v ă r a t . Ce- p u ţ i n ştk-n s ă ne

p r e ţ u i m femeia ! E ş t i «davabâiă . Şi d a c ă o fi s ă t e înşel v r e o d a t ă . . . . o s ă te 'nşel — eu t i n e !

I. C. As lan M

MÂNDRA MEA

Mândra mea, flaarc de frag Floare neculeasă

De. te-aşi peinde seava'ti prar'. Mânară mea, ftfxtre êe frag,

Le-ar fî ori ce-ar fi să trag Mi te-aş vrea mireasă.

Măi flăcău. voinic bujor, Mm flăcău m plete

M'aş vrea floare pc răzor Şă mă rup'-un sburător

Mat flăcău, vwbtic btej&r, Să mă prindâ'n tete.

AI PLECAT

Garoafele1 n gvëâhmi Uitate, s'au uscat Păliţi simt trandafirii

Căci ai plecat.

Nici fociihù de grijă De mult m am mal purtat, Cenuşa'n vatră-i rece

Căeă ai plecat.

Să cânt a:"ù nu-nü mal vine, Şi-a râde am uitat, Mi-e inima pustie

Căci ai plecat. A n a A l e x a n d r c s c u C o d r e a n *

Duminică, 3 Martie 1913 . UNIVERSUL LITERAR No. 9 - 7 .

ORFANUL d3 IV. JPOJRA

|- I i m e r s e s e ves t ea î n tot c u p r i n s u l . Nu. e r a v ie ta te ş i n ic i f ă p t u r ă în­t r a r i p a t ă c a r e sî nu-1 şt ie , c a r e s ă lïxi-ï fi a u z i t poves tea . I a r , de l a o v r e m e , poves tea lu i a î ncepu t s ă co-l indo, s ă facă ocolul og răz i lo r ş i s ă lin. c u n o s c u t ă de toţf.

C â n d v ă z u s e l u m i n a î n t â i a o a r ă , a d ă p o s t i t î n z ă p u ş e a l a puţului c iu-'f-ilit a l cloştei , c a r e n u m a î p u t e a g â f â i n d d e c ă l d u r ă şi c l o n e ă n i n d în ­t r u n a , - — c â n d a d a t şi el s ă se miş to m a i î n v i o r a t p r i n t r e pene le şi ful­g i i oc ro t i to r i , se lov i d e a l ţ i p u i ş o r i i a r i î n c e p u r ă s ă piu ic s p e r i a ţ i s i -îindu-1 să s t ea l acu lu i .

Abia a d o u a zi, d is de d i m i n e a ţ a , r â n d î n d r ă z n i şi el î n t â i şi întâi tu. s a r ă d u p ă g r ă u n ţ e , l a î n d e m n u ­r i l e mă-sc î , — ab i a a t u n c i z ă r i cu mic i i Iu l och i şo r i pe ce i la l ţ i f ra ţ i .

Deşi icioculeţul l u î m a î l a t ş i m e r ­su l l e g ă n a t şi greoi o s i lea p e c loşcă să so î n t o a r c ă m e r e u d u p ă el, mi -i-ându-se ş i ca, par ' eă , vie u n d e eşisc c i u d ă ţ e n i a ceea, ş i făie&nd-o s ă se u i t e cu gr i j e după ce i la l ţ i , t o t nu - i ven^a să-1 l a s e a ş a î n v o i a s o a r t c i şi se o p r e a a ş t ep t ându -1 s ă vio ş i el.

I a r el, b ie tu l , m ă c ă i n d î n t r ' u n a se a p r o p i a dc m a i c ă - s a şi n u m a l pu­t e a de bujeurie. Se m u l ţ u m e a ş i c u o i a r a m i ţ ă d i n t o t сэ Î m p ă r ţ e a oelor-Jaiţî , n u m a i să- i dea şi lui. Şi cu i ,mac-mac-u: l" l u î în t jovărăş ia p iu i ­t u l f ra ţ i lor l u i v i t regi , în g o a n a du­lia m u ş t e p r i n b ă l ă r i i .

I n s ă nu-1 pu t ea ţ i sufer i celelallo p a s ă r i . Se r e p e z e a u l a cl cu c iocur i le a m e n i n ţ ă t o a r a , să-1 p r ă p ă d e a s c ă şi m a l m u l t e n u ; i a r el se t r ă g e a l a o parte,, a p r o p i i n d u - s c de m a s a , m ă ­c ă i n d încet , în f r icoşa t .

T o a t e a r fi m e r s c u m ar fi m e r s , d a c ă n u e r a l ă c o m i a celor lal te . Si g i a b a s i o s t e n e a el, a l e r g â n d s ă p r i n d ă ceva, a d u c â n d în c ioc v re -o fu rn ică s a u musiculi ţă, p r i n s ă cu m u l t ă caznă .

C u m îl z ă r e a vre-o a l t ă p a s ă r e Se şi repezea şi, c â t a ï clipi, b ie tu l o> ei, se a legea ş i cu s c a t o a l c ă bună.

î l ocro tea , t o tu ş i şi pe el c ineva — m a i a les do c â n d şi f ra ţ i i l u i v i t r i g l î n c e p u r ă să-1 b o c a n c . Cocoşul, bă­t r â n u l s t a r o s t s a l og răz i i se îndu io -s o <io s o a r t a m i c u l u i o r fan şi se făcu l u n t r e si p u n t e să- i m a î î n d u l c e a s c ă zilele. II c h e m a , dând t i - i c â t e ceva, ii l u a a l ă t u r i , când t r e c e a seme ţ d i n t r ' o p a r t e a c u r ţ i i în cea la l t ă , ş i auzindu-r m ă c ă i e l i t c de m u l ţ u m i r e b ă t r â n u l v ă t a f a l c u r ţ i i r i d i c a c â t e un c u t c u r i g u vesel, b ă t â n d t r i u m f a l d i u a r ip i .

I a r bobocul îl a scu l t a , f ă r ă s ă m a c ă i e . Şi celelal te p a s ă r i se u i t a u 1«. M pieziş. L u i ce-i p ă s a ? Se vedea a p ă r a t şi u m b l a d u p ă s t ă p â n u l « ' i r ţ i i , c u m a r fi m e r s d u p ă m ă - s a .

Si fer icirea lu i p u r c a c ă n ' o s ă se m a r s f â r şească .

Ia tă î n s ă că o d a t ă c u t r e c e r e a ve­ri i se m i c ş o r a ş i n u m ă r u l d u ş m a n i ­lo r luî , ba c h i a r şi a ce l a al f ra ţ i lo r 1 ii v i t r ig î , c a r i р і э г е а й u n u l după 1

a l tu l , l u a ţ i do p u t e r e a n e v ă z u t ă ce dă ş i t a i e î n t r ' u n a f i rul vieţ i i . Atun-e: m a m a l u i v i t r e g ă î n c e p u s ă a i b ă Şt i n a j m u l t ă m i l ă de cl , m a i a les că i n h ' o b u n ă zi n u m a î r ă s u n ă n ic i t r i u m f a l u l s e m n a l a l s t a r o s t s l u î bă­t ă tu ra , , c u m nu - ï m a i auz i n i c i bă ­ta i a a r ipe lor .

Şi bobocu l se ţ i n e a a c u m d u p ă pu ­ţ i n ă p u i r ă m a ş i . u m b l â n d cu icloşca caro iui-1 m a i p i e r d e a d i n ochi . Insă se î m p u ţ i n a d in ce î n ce n u m ă r u l to ­varăş i lo r , p c m ă s u r ă ce f runz i şu r i l e se î n g ă l b e n e a u ş i p e m ă s u r ă ce s e m ă r e a u şi eL Ş i grij i le m a m i î lu î Vîtrige se i s p r ă v i r ă şi ele î n t r ' o b u n ă î i . Se t rez i bobocul s i n g u r , n u m a i *u ші biet t o v a r ă ş , u n p u i m a i p i r ­pi r iu şi m a i p u ţ i n g u r a l i v c a to ţ i .

• A m â n d o i forfol i rä z iua î n t r e a g ă căutându- .ş î de аій gurii., c u l c â n d u -se a l ă t u r i , f iecare cu c iocul î n pene­l e ce lu i la l t .

Apoî î n t r ' a l t ă d i m i n e a ţ ă bobocu l se t rez i s i n g u r s i n g u r e l p e l u m e .

De g e a b a î l î m b u n a o fet i ţă , cu m â n a p u n ă d e g r ă u n ţ e ş i z a d a r n i c î l c h ô m a m e r e u pe» n u m e : Boci! boci !_.

El s t a n e p ă s ă t o r u i t â n d u - s o c u o-ch i şor l i Ini n e d u m e r i ţ i s p r e b o i t a a~ ceea e n o r m ă & t o a m n e i , întrebând-o* p a i ' c ă ce î l m a i a ş t e a p t ă .

A s t a t c â t e v a zile t r i s t . Apoi , c u m p ie r i s e z a r v a p ă s ă r i l o r d in o g r a d ă , z ă r i î n t r ' o zi s ă r i n d p r i n ş a n ţ u n e-p u r a ş a lb , de ca să . S ' aö u i t a t u n u l l a a l t u l , f ă r ă d u ş m ă n i e ş i p a r ' e ă s 'au ş i în ţe les . E p u r a ş u l aub m e r g e încot, t â r â n d u - s e p r i n i a r b ă , i a r bo­bocu l po a l ă t u r î , p a r ' e ă i -ar povest i d in Î n t â m p l ă r i l e v ie ţ i i l u i d e or fan .

N u m a i .câte o v r e m e r e a îl pun-ca pe g â n d u r i . S t a s u b şopron , a ş t e p ­t â n d p icur i l e d e l a s t r e a ş i n ă , ca s ă b ă l ă c e a s c ă i a r şi i a r , b u c u r â n d u - s o şi el dc fer ic i rea de a t r ă i .

I n s ă n i c i epur i lc n u eşca a t u n c i şi v r e m e a t r e c e a grei i p e n t r u cel doî p r i e t en i . .

Şi apoi , î n t r ' o d i m i n e a ţ ă u r â t ă dc i a r n ă , c â n d v â n t u l îl s i lea s ă se s g i i -b u r e a s c ă î n t r ' u i i colţ a ş t c p t â n d u - ş l t o v ă r ă ş u ţ u l , o m â n ă f a î n h ă ţ a t f ă r ă m i l ă , p e t r e c â n d u - i u n fior. * Ş i - a d u s a a m i n f t de s t a r o s t e l e c u r ţ i i şi oc ro t i t o ru l lu i , ăe s i n g u r u l suf le t c a r e avusese m i l ă de el , a p o i z ă r i ca p r i n vis po m a r n a şi f ra ţ i i lu i , p i e r i ţ i pe neş t iu t e , şi în s fâ r ş i t î i r ă m a s e ' î na in tea ochi lor p r i e t enu l lu î c u b l a n a a lbă .

O c l ipă m ă c ă i d e s n ă d ă j d u i t , ce­r â n d p a r c ă un a j u t o r caro nu-'i m a i p u t e a veni de n i căe r l . Ş i -apol , o a r ­s u r ă vie t i s t r ă p u n s e c a p u l ş i î n o-chiî desch i ş i îi r ă m a s e f u m u r i u l ce­r u l u i aeoJa mohorât. . .-

Viata artistică şi literari Spir i t ism. Hipnotism P r i n m o a r t e a a c a d e m i c i a n u l u i

T h u r e a u - D a n g i n , r ă m â n e v a c a n t lo­c u l da s ec r e t a r p e r p e t u u al Acade­m i e F ranceze .

So crede că succesoru l s ă u va fi a c a d e m i c i a n u l E t i e n n e L a m y .

P r o c e s u l sc r i i to r i lo r Ores le şi H â r j e u , a u t o r i i piesei „Moiso", cu «direcţiunea T e a t r u l u i N a t i o n a l d i n B u c u r e ş t i , s 'a j u d e c a t d a r t r i b u n a ­l u l a r ă m a s s ă se p r o n u n ţ e în c u r s u l aces t e i s ă p t ă m â n i .

Ce lebra n o a s t r ă c r i i t o a r e , d-ra E le ­n a V ă c ă r î s c u va ţ ine , zilele aces­t e a , — l a U n i v e r s i t a t e a a n a l e l o r d i n P a r i s , o c o n f e r i n ţ ă i n t e r e s a n t ă a s u ­p r a sub iec tu lu i „L'Orient".

A m u r i t Cha r l e s P .eynaud , a r h i ­tec tu l operei d in P a r i s . Artist, da m a r o v a l o a r e , Ucgnar . i l a ocupa t , t i m p de 30 de a n i , acest post.

L a P a r i s s 'a în f i in ţa t , s u b pator>-n a g i u l m i n i s t e r u l u i i n s t r u c ţ i u n e ! publ ice , o , ,Academic 'dc aria dra­matica franceză", ca re v a a c o r d a d o u ă p r e m i i de câ te 3000 lei, ut)ui d e s t i n a t u n u î t â n ă r a u t o r d r a m a t i c francez cn.rc n ' a a v u t î n c ă cinci ac te d r a m a t i c e r e p r e z e n t a t e ş i u n a l t p i v m i u u n u i a r t i s t ş i a r t i s t e f rance­ze c a r e n ' a t r e c u t v â r s t a de 25 a n i . î u r i u l conciursului a r fi fo rmat d in-t r ' u n comi te t l i t e r a r ci u n u l d r a m a ­t ic , dini caro fac p a r t e a c a d e m i c i a n ! , a r t i ş t i şi. i n t e l ec tua l i d j eli tă.

*

Uni m a r e e v e n i m e n t a r t i s t i c es te r e p r e z e n t a r e a la .Monte-Carlo a ope­re ! ..Pcnelopa" de Gabr ie l F a u r e , şeful do şcoa lă a l muziec î f ranceze. L ib r e tu l 'Э p o e m u l l ir ic în t r e i acte a l poe tu lu i I l ene F a u c h o i s .

oo-

VÀPSEA DE PAR RAPID GARANTAT ABSOLUT

NEVÀTÂMATQARE Văpseştc imediat pu­

rul cărunţit sau albit, în negru, brun, castaniu sau blond într'un mod atât de perfect şi de na­tural in cât nu se cu­noaşte dc loc t,h pârul e vipsit. întrebuinţarea maî simplă şi raaî u-şoară ca la orî-ce alta väpsea dc păr.

P r e ţ w l l e î 2 , 5 0 . La nemulţumire se restitue imediat costal.

Bonboane Orientale

P a r f u m e a z ă a d m i r a b i l g u r a

şi distrag orî-ce miros urât al gurei provenit din tutun, dinţi stricaţi saű stomac deranjat.

Cutia 50 bani Ia drogherii şj far­macii.

Observaţi marca Semiluna cu stea, singure veritabile.

C R E M A P U D R A SĂPUN F L O R A

opi inp A c e a m a l r e b e l ă , bron-I UuLÄ yilele acute şi cronice,

•tuse a măgăreaseă% vindecă sigur

Sticla lei 3— La dfogwrii şl farmacii

cu rennre universal De o eficacitate absolut sigură. Cutia

t u 25 purgative lei 1.50. Obseriali ca fie­care pastila să aibă inscripţia : P u r g e n B a y e r , singurul veritabil.

Innmjo (üpsa sângelui), clorosa, neu-; AltOlllld rastenia, biälcria, slăbiciunea 1

generală» vindecă

recomandai de prof. dr. B u î c l i i » , prof.1

dr. L e o n t e , prof. V . N e g e l , la?ï, ç« alţii, ca unul din cele шаі puternice recoa-j stituante ale corpului slăbit. Sticla Ici &).

DURERI REUMATICE Nevralgii, migrenă,

darer îde cap fi de dinţi vindecă sigur

P A S T I L E L E Nevralgine Joris! C i> f l a c o n 3 . 5 0

La droguerii j.j farmacii.

I l a g i e , F r a c m a s o n e r i e şl o r i c e ş t i in l i o c u l t e , pot f l în-v ă j a t c f u r ă p r o f e s o r s a u ş c o a l ă s p e c i a l ă . Cereţi prospect ilustrat şi gratuit ia :

Rirool it Slniil Psifaîcc, ШЫ

înlesnire de platt P I A N I N E N O U I

BIN CELE MAI ШЕ FABRICI VINDE FĂRĂ NICI UN ACONT Ь ral* M f t a r t a Iei 4 t

Georg- Deg-en, Bucureşti Alături de Cofetăria Gap ja.

Gospodine ! l i n e î Surori !

Un cuvânt către rol !

iiâiic! ;m membru al familiei vea-^-'strű avo <tarnî beţiei', să ştili cil

toate iT.Kămioţele. pUnseteló çi a-pieaiai.firile voastre de a tiicota su bea, vor fi za iarc i íc .

Iu stráduiDta Ini dc a şi j rocu-ra l ichidul otrăvitor, ci uită do aevastäi, copil, casă şi prifiteni Bani; destinaţi yentrn casă şi co­pii, se risipesc în r.;ir.;iumii şi în­tr'o sociutateccnoiocită iar ];t acei ce vă. cito drag il vel.i vedea ca­zând încet, îucet ia r u i n ă .

VINDECAŢI BEŢIA Aveţi tui b ă r b a t , fiu. frate ,=au

radu pe care-! iuDii.i şi pe care vo­iţi să-1 seăţiaţi de acest rău c a i c distruge ccrpul şi societatea, cu amânaţi pe m A taie cceaco încă azi so poate face.

Certificatul unei femei So'.ul ci dupîi ce mai niuii.î ani

a baut alcool, atât ccrpul cât şi S'ifelctul i t-e micşorase": deçi iu-cercase în zadar 'iclv.rite mijii a. c totul e ra iu zadar: cáml a p r o a p e nu mai era nici o sţ-eranţ.'t, fol ia lui nc scrise. îugxmdi; no să I t r . mitera preparatorul nostru ,,ліі/і-Aikol". dopa a cărui întrebuinţa­re no remise următoarea fciisea-do mulţumire:

Klimatc domn '. Mulţumesc intàmpTtrei c:.ro m'a

ííicut să păşesc aaunciuî il-v.Aciuu el a devenit altfel de o m , de când dia c a u a preparatului ,Ли!і-Al­kot" s'a des-ebişmiit de băutură. El insă n'are idée dc acest hicru Hutţvmind de tnii dc ori, rCimdn a d-v. recunoscătoare

D-na Rosa Uâchte. Obcralpfem O doză „ЛпІІ-АІШ''' costíi lei

10, iar trimis prin ramburs lei 11,60, aşa c i ori-ciue ţi-o }-oalc procura.

O cură îmnotriva beţiei s'a plă­tit do curând'80U pană Іа 1C0U i e i .

,.АПІІ-Alkot" costa numai c â ţ i ­va lei. să caute să şi-l p r o c u r e to'i acei cari au iievoe do aiutcrul lui .

.,Anti-Alkol" se poate da bău­torului fără să aibă vio cunoştinţă de aceasta, prin amestecul a I până 2 pilule în cafeaua, ceaiul sau bucăţile sale. Scriţi vă rog astăzi: mâine poa­te va fi prea târziu, şi comandaţi o doză de „Anti-AlUoi" de lei 10 sau dacă e prin rambnrs Lei 11.05

,Anti-AIkoI" Laboratoriet K o p i i h a g a B . 5 8

Scrisorile se vor f ranca cu 25 bani. Ş

I

-(OO)

S. — No. 9 . UNlVEttoUL LITERAR Dum'nbă 3 Ma, ic 191 i

І N O U I L E M A R I P R E M I I o * mm т г о х o f e r i d a

Z I A R U L „ U N I V E R S U L " a f e o a a ţ i l o i a a i l a t r a g a r a j a d A n 1-апаМаійі9іЭ:

fo boiiu* I comuunle 4 la su l a

U N E L E G A N T D O R M I T O R D E B R O N Z de mare valoare, al 9-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de *el mal* recomandabil deoozit de mobile de fier ei broni

I n d u s t r i a MetsrHca MARfcU, tulevărdul Elisaheta No. 8, Bucureşti.

COMPUSA DIN : O CANAPEA, DOUĂ FOTOLIUR1 ŞI PATRU SCAUNE.

0 Oglindă veneţiană. - 0 masă elegantă de mahon cu cristal. 0 Îiiiiiioiisii Lampă pentrn atârnat. - 0 Maşină de cnsnt p. mână

Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat MARCO D A T T E L K R E M E R , strada Carol No. 6^, Bucureşti.

"U"n D o r m i t o r d.© І ѳ г з а п construit tn marea fabrică da Mobila ie- lemn MARIN V . G A N E A , şoseaua Miha -Bravul No. 37 şi strada Şerbănică .No. 10.

Sucursala : Calea Victoriei N,o. 107. .

E N G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, cu plachete de metal şi fin nichelat, cu 6 piăci duble, adică 12 cânt' eé. •

E N F L A U T D E A B A N O S , eu 12 elape, intr'o cutie fină căptuşită cu catifea.

UNA V I O A B A F I N Ă cu arcuş şi accesorii de rezervă., Toate aceste cumpărate de la Mar,ele Magazin de muzică, Jean

Feder , Bucureşti, calea Victoriei 54/ Furnisorul Curţel Rega'è. U N A MAROLINA italiană, de palisandru, ornamentată, cu

testiera prelungită, specială pentru 'coftcert. ' U N A C H I T A R A cu.mecanică. E N A HARMONICA cu două rânduri, eu 1» elape şi 4 ba­

suri, burduful dublu, cu colţuri de-meal . Cumpărate de la Magazinul de muzică «La Harpa», Bucureşti,

strada Coiţel No. 8. f E N A .1 A R R I M E R A de argint de China, oxidată şi aurită,

eu 4 picioare şi două mânere;, cu un cristal frumos şlefuit. E N A F R U C T I E R A de argint de China, în parte aurită, cu

talei ui de cristal, gravat broderie şi şlefuit. I N S E R VICIE P E N T R E B E R E , compus din'o carafă şi

patru pahare de cristal, pe o tăviţa argintată" cu două mânere. Cumpărate..de la cunoscutul magazin de bijuterii Th. Radivon,

bulevardul Elisabeta No. 8 bis. * U N A P E N D U L A M O D E R N A de stejar ce se întoarce odată

la 18 zile. , ' . ' U N . C E A S O R N I C D E A L B ' 14 karate, eu trei capace, fru­

mos gravate, şi emailate, pentru dame. UN Л G A R N I T U R A D E A E R 14 karate, compusă din o

pereche cercel, o broşa şi un inel, toata eu pietre Simil, Briliant ţi Рвгіѳ

UN C E A S O R N I C D E B I R O U eu călimară, formă modernă şi frumos nichelat.

Toate acestea cumpărate de la cunoscutul şi bine asortatul ma­gazin «Ceasornicăria Coiţel*, Bucureşti, str. Coiţel No. 31.

U N A RICICLETA E L E G A N T A « S P O R T » eu roata liberă şi Irână automată prin contrapedalare.

E N A P E Ş C A de vânătoare eu două ţevi. ţevile de oţel, «Bayard», din renumita fabrică de arme «Ріерѳг-Bayard». Aëeastfc armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagra, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A semi-automatică de mare precisiune «Pie­per» cu tirul garantat precis. -

UN R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpă.ate de la marele magazin de arme B. 0 , H a m a n n ,

furnisorul" CúrWí Regale, calea Victoriei No. 44, Bucureşti ; , 8 C E A S O A R N I C E D E A U R - 1 4 karate eu câte 3 capace

foarte frumos gravate, toate pentru dame. 3 L A N Ţ 4 S O A R E D E A U R U karate, pentru d-şoare. в C E A S O A R N I C E de argint rusesc, cU 3 capace, p. bărbaţi.

- « C E A S O A R N I C E D E A R G I N T V E R I T A B I L , cu 3 eapace. pentru'bărbat. • • 6 C E A S O A R N I C E D E N1KEI. cu 2 capace, p. bărbaţi. .

* 6 C E A S O A R N . C E D E A R G I N T «Marca Arpad» « u i eapace frumos gravate, pentru bărbaţi.

6 C E A S O A R N I C E D E M E T A L argintat, eu câte 3 ca­pace pentru bărbaţi.

4 L A N T I Ş O A R E D E A T Â R N A T L A G A T , de argint aurit pentru dame.

. 7 S P L E N D I D E L A N T I Ş O A R E de argmt 800. p. dame. U N S P L E N D I D CEASORNIC D E A U R 14 karate, cu 3

capace, foarte fin gravat, având şi porl-fotografie, pentru dame. UN C E A S O R N I C D E A U R A M E R I C A N , cu 3 capace,

pentru bărbat. UN CEASORNIC D E A U R pentru bărbat. 14 karate, cu 3

eapace, frumos "gravat, având pe capac loc pentru gravură. » C E A S U R I S P L E N D I D E D E A R G I N T oentru bărbaţi. UN CEASORNIC de metal aurit pentru bărbat. Afară de acestea, toţi abonaţii mal primesc gratuit u n v o l u m

din interesanta scriere «Memoriile Regelui Carol I al României», sau un volum din cărţile ce apar in editura ziarului „Universul" tipărite anume pentru abonaţi.

Preţurile de abonament sunt aceleaşi : Pe un an iei 18; pe şease luni lei 9.15; p 3 luni lei 4.65. Pentru a concura la premiile de mal sus, abonaţii pe un an primesc 30 bonuri ; cel pe şease luni 15 şi cel pe 3 luni 5 bonuri.

Abonaţii pe un an participă la două trageri, deci- după prima tragere vor primi Încă 30 bonuri, pentru tragerea următoare. Administraţia „UNIVERSULUI" nu Întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se va face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat postai sau in persoană.