RAR

CIURDE A STEURER: Fetiţă cu porumbel.

An. XLII, Nr. 22. 30 • M a i u 1926.

SALONUL OFICIAL

Lei 5.

UNIVERSUL LITERI

Povestea Maicii Domnului D E S P Ă R Ţ I R E A

Luase de pe m a s ă şi oa le le şi b l idul , Maria ' n g r i j o r a t ă că n u m â n c a Isus, Şi la l u m i n a ser i i se z u g r ă v e a pe zidul Cel a lb , în n e g r u , c rucea fe res t re i d in apus .

î n c u n u n a t s ta Fiul de cea din u r m ă r ază A soa re lu i şi f run tea îi s â n g e r a ca 'n spini.. . Tăcea. . . t ă cea şi maica Lui , c a r e n u ci. t e ază — Ţ ă r a n c ă — să ' l î n t r e b e şi-i va r s ă nun a i vin.

Vin rub in iu cu s â n g e c u r a t u m p l u paharu l . . . Şi pită a u r i t ă îi scoa te d in cup to r— D a r F iu l , t r i s t zârnbindu- i , ş t i i n d a - l e a m a r u l , C u m â n a l c d ă ' n l ă t u r i şi s p u n e .JVIăine'n zor i ,

Măicuţă , să ceri popi i as ina cea m a i s l abă — La T a t ă l m e u din ce ru r i m ă duc, t u să m ă laş i" . Şt ma ica — o ţ ă r a n c ă — oftând din g reu , s e ' n t r c a b ă De ce şi-a da t copi lul cu D o m n i i la oraş. . .

RUSALII

T â r g de m u n t e r is ipi t p r i n t r e l ivezi . Cu c e a r d a c u r i v ă r u i t e d e - u n d e vezi P i a t r a Cra iu lu i a l b a s t r ă de d e p a r t e : I a t ă tot I e r u s a l i m u l t ău d in car te . . .

Şi c ă l a r e pe-o as ină cu m e r s l in, Isus v ine şi Apostol i i Lui vin P e d r u m e a g u l c a r e duce sp re musce l e , P e sub bol ta unu i schi t cu r â n d u n e l e .

Ţ ă r a n i a lb i sosiţi de z iuă p e n t r u h r a m . R u p din sălcii î nve rz i t e eflte-un r a m , D o m n u l nos t r i ţ să-l s f inţească. P e as ină , P e când El b lagos loveş te în l umină ,

Şi s tă 'n u m b r ă un e g u m e n r ă u In g â n d -O ţ ă r a n c ă îi a ş t e r n e la p ă m â n t , Cu smeren i e , m a r a m a 'nzepez i t ă . Sufletul să-i calce Fiul sub copi tă .

J A L E A

Stă pe p r i spe Maica s fân tă , S i n g u r ă Ia casa e i . S i n g u r ă cu g r i j a ei.. . G â n d u r i s u r e o ' n v e s t m â n t ă . T r e c e 'n sbor o r â n d u n i c ă , C r u c e n e a g r ă pe s u b t e i .

— Rândun ică , soră mică . Ră tăc i t ă p r in g r ă d i n ă , Ur.dc-i Fiul meu iubi t ? — Maică, n e a g r ă se r idică , S u b ţ i r i c ă ' n luna pl ină, C r u c e g rea de l emn ciopli t .

Şi pe c ruce , p r in s în cuie, F ă r ă g ra i . fără su f la re , i sus stă cu doi tâlhari . . . . Maicii sf inte b ine nu-i e, S c m p i e t r e ş t e ch inu l m a r e Pe ob razu l ei de var .

— R â n d u n i c ă , s ta i o cl ipa, Lasă nor i i , sus , ca n e a u a . F r u n t e a mea şi f run tea Lu i . Mângâe - l e din aripă. . . . D a r se duse r â n d u n e a u a In a d â n c u l ce ru lu i .

Maica s tă cu j a l e a ' n casă. Ba te b ia ta Ia m ă t ă n i i Sfinţi lor şi m a r i şi mici , C â n d o f runză i se Iasă , Vie, pes te f loarea mân i i , D i n t i ' o tufă de agl ici .

- Soră mică, b roască v e r d e , Ce -avu i d r a g , azi mi se p i e r d e . Lasă -mă necazu lu i , Du- te i a r în i a r b a v e r d e , D u - t e , soră , de îţi vede D e b ro tac i i i a zu lu i .

— Bia tă Maică ' n d u r e r a t ă , Tot cu I a c i i m e pe gene , Fiul t ău nu-I ma i je l i . Nouă fii avu i oda tă . H u z u r e a u toji p r in pociic, Roa tă m a r e când veni ,

Roa tă g r ea . hodorog i tă , F e r e c a t ă , forfecată . Rupse t r u p u l lo r pe d r u m . Şi din n o u ă , , n u m a i unu l Mi-1 lăsă — schiopându-1 — d r u m u l , Unu l îmi t r ăe ş t e - acum.

Virio, Tonm, Tominoace , Vin ' la m a m a . să te 'nfnşe. Vin ' , f rumosul meu^ îjnconce.i. Şi d in ierbi , din busu ioace , Iese un broscoi u r â t — D a r ză r indu- i felul hâd ,

Och i lo r holba ţ i d e b roască , Maica Ie z âmb i , si iacă A 'nflori t în r â s o c r acă De m ă r a lb cu p r o m o r o a c ă — Doar Ia u m b r a sp inu lu i P l â n g e f loarea inu lu i .

B O C E T U L

Fiu l m e u . copi lul m e u , Mhţda.. su f l e tu lu i m e u , Ha ide , maică , să vo rb im La p o a r t ă de ţ in t i r im , Căc i d e - a c u m n u m a i vorb im. Tu eşt i or i e v â n t u ' n spini ? Bate vân t de minză -noap te , D r a g u l m a m i i , z i -mi în şoapte. Ba te vân t de miază-zi , Zii, mă icu ţă , p â n ' e zi, Zii ' ca 'n v r e m u r i zii m e r e u , Fiul m e u , copi lul m e u .

Fiul meu , copi lul meu , Mlada suf le tu lu i m e u . Ce d r u m n e g r u ţi-oi a les . Nici pe deal şi nici pe şes, Căci vezi, maică , t e -au t r imes F ă r ă şea şi f ă r ă ca l . P e s u b şes şi pe s u b d e a l . P e ş u c r u l vân tu lu i , In fundul p ă m â n t u l u i , Şi s u b p a z a Sfân tu lu i — Somnul g r e u să-l d o r m i mereu , I F iu l meu copi lul m e u .

1 Fiu l m e u , copi lul meu , Mlada su f l e tu lu i m e u , Moar tea , m o a r t e a r e a m a i este. Vine h o a ţ a i e p u r e ş t e . P u n e m â n a jos p e m a s ă Şi n e face l a r g p r i n ca să . P u n e m â n a sus pe g r i n d ă Şi ne, face l a r g p r i n t i ndă , P u n e m â n a ş i pe s c a r ă Şi n e face l a r g peVafară. — Goa le sun t poenele , î m p â n z i t e gene le , Sub p ă m â n t e s o m n u l g r e u , F iu l m e u , copi lul m e u .

Fiul meu, copi lul m e u , Mlada suf le tu lu i meu , Nici o m o a r t e nu- i a m a r ă Ca m o a r t e a de p r i m ă v a r ă , P e ' n f runz i tu l codru lu i . P e c â n t a t u l cuculu i , , м P e ieş i tul p lugu lu i , —• C â n d vin be r ze a l b e ' n ţ a r ă C u senin de p r i m ă v a r ă Şi când r â n d u n e l e sboară. . . Scoală- te d in somnu l g r e u . Fiul meu , copi lul m e u !

Fiul meu , copi lul meu , Mlada suf le tu lu i meu , Roagă- t e Ia s ă p ă t o r i . G r o a p a să ţ i-o facă 'n flori , Uşa g roape i de m ă t a s ă , Ca să vii şi p e acasă . Căc i t e duci p e a l t ă l u m e Unde- i s a tu l fă ră n u m e , U n d e nu cunoş t i p e n i m e . D r a g u l m a m e i , să vezi b ine Căci ţ i-e d r u m u l l u n g şi greu , Ca şi somnul t ău de g r e u . Fiul meu , copi lul meu.. .

(Urmează) ION Р І Ш 1

WERSUL LITERAR S

S ă n u u c i z i Fragment din romanul „întunecare" —

de CEZAR PETRESCU

Wn loc t ranşeia e a p r o p i a t ă de şan-lemţeşti n u m a i cu o su tă de u n i r i ,

cât (ine un gâ t de vale . Pe u r m ă Se de sâ rmă se d e p ă r t e a z ă pe le culmilor, l ă sând o s p i n t e c ă i u r ă

Ï k mijloc, unde cu rge o apă de '11. D'il locuri a p ă r a t e se poate ve-ue la unii la a l ţ i i . Mun te l e din faţă pădurea pe j u m ă t a t e t ă i a t ă ; a fost un parchet ; butuci i r ă s t u r n a ţ i ,

I tineri, putrezesc, cu g loan ţe în-in lemn. A lă tu r ! însă p ă d u r e a as-şanţurile ; brazi i se văd în pâcla

Iră ca în b ru ina de pe piel i ţa -lor. biul ascuns p r iveş t e î n c o r d a t s ă iudă o mişcare . numai o mare tăcere , cum sân t fur­ie acoperite d e a s u p r a , nec l in t i te şi unde ştii că d e d e s u b t m i şună în

i, fără istov, oş t i rea de furnici , este arar un foc de a r m ă : un c a p

mişcat undeva. Dar t ăce rea e d u p ă "i mai nefirească. uniiicaja o 'ba te r ie ( regulează t i ru l . |ii se umplu de hău i tu l p r ă b u ş i r i -in văgăuni. Improşcă undeva un lie pământ răscoli t şi aşchii, de

ci. Norii de fum se r i s ipesc c l ă t i na ţ i :de vânt. ca o p â n z ă su ră . In ş an ţu r i lenii caută uni i la al ţ i i , cu p r iv i r i ne -

іііпкіііг. cu urechea a t en t ă , g rada ţ i i t r e c p husele strânse. R ă s p u n d e a l tă l o v i t u r ă

Ghiuleaua a t r ecu t pe d e a s u p r a , Httecând aerul ca o b u c a t ă de pos tav •Htă. Apoi iarăş i t ă c e r e a se cască, p e pentru astăzi . O a m e n i i mocnesc în bantnri. cu spatele r ezemat în p ă m â n t şi

•rinichii Ia gură . N u m ă r ă ceasu r i l e [hugi pană la m â n c a r e . V- Mă camarade, tu de eolo. ia t re -1-nii şi mie capă tu l să-i t r a g numai Sun iun... 'Vestea vine de undeva — nu se ş t ie

•odată cine o adus-o în tâ i — obu-íral a lovit doi de la c o m p a n i a a cincea.

Aduceau apă.. . U n u i a i-a scos ma ţe le . Mitru a Vădane i ceti p e care-1 c h e m a u domnii ofiţeri să le c ân t e din f runză . P e u r m ă , ch i a r unul c a r e 1-a dus , povesteşt i ; în v r e m e a mâncă r i i ; ţ ine gamela n u m a i CU o m â n ă cea l a l t ă e încă p l i nă de sânge omenesc . D a r n imeni nu se mi ră , nici nu se ma i s câ rbeş t e ; m o a r t e a şi-a p ier ­du t mis te ru l , pe unu l 1-a ucis g lonţul î n t r ' un a n u m e Ioc. Totuş i şi ace la mu­rise p e n t r u ţ a r ă .

Loco tenen tu l R a d u Comşa pr iveş te de un sfer t de o r ă dincolo, cu lăcomie , din punc tu l cel ma i a p r o p i a t , p r i n t r e pă iu-jen i şu l s â r m e l o r cu gh impi . Nu se vede nimic decâ t m a r g i n e a de p ă m â n t a şan­ţu lu i din faţă, ţ ă ruş i i şi împ le t i t u r i l e sâr ­mei în ca r e au r ă m a s a c ă ţ a t e b u c ă ţ i de pos tav . Şi v ine mi ros de e x c r e m e n t e şi de p u t r e z i c i u n e . C â t e o d a t ă p a r c ă se a u d g lasu r i . C ineva a râs or i a r ă s t i t un ord in ; nu se desluşeşte . . . Din locul ace­la, în n o a p t e a de Paş t i , s 'au auz i t p â n ă t â rz iu cân tece le nemţ i lo r . N ' a t r a s ni­meni . A fost un a rmis t i ţ iu tacit Câ ţ iva de aci au a r u n c a t pâ in i , dânşi i a u răs ­p u n s cu pache te de ţ igăr i . Bocăneţ s'a r id icat în p ic ioa re pe muchia ş an ţu lu i şi- le-a s t r iga t : . .Cris tos a învia t , nemţ i ­lor !'' . Adevera t . K a m e r a d !" a r ă s p u n s de acolo u n n e a m ţ gros cât un ş t iubei , î nă l ţ a t şi el pe m a r g i n e şi s a lu t ând îna­inte , la d r e a p t a şi la s t ânga cu casca. Pe u r m ă au i n t r a t ia r în borf i le lor şi s'au a ş t ep t a t să se ucidă... P e n e a m ţ u l acela gros , l 'a r ecunoscu t Bocăneţ m a i t â rz iu , m o r t de opt zile şi i n t r a t în pu­t r ez i r e , î n t r e ş an ţu r i , d u p ă n i ş te h ă r -(ueli fără u r m a r e .

Radu Comşa p r iveş t e şi nu-ş i poa te d e s p r i n d e ochii . Aşa sânt acum mi l ioane şi mi l ioane . Pe my şi mi i d e ch i lomet r i . Aş tep tăndu-se . Pândinclu-se . Şi în a l t e locuri de lun i de zile n 'a conten i t focul, movi le le de c a r n e s'au g r ă m ă d i t p i sa t e de tunur i , şi al ţ i oamen i p roaspe ţ i d in-

t r ' o p a r t e şi a l ta , n"au con ten i t să cu rgă din i svor nesăcă tu i t .

In m u n t e se văd câţ iva b raz i rup ţ i de Ia mij loc , s p â n z u r ă făşii a l be de aşchi i ; câ ţ i -va d rep ţ i şi înal ţ i , despoia ţ i d e c r c n ; î , pa r co lonade d i n t r ' u n t emplu p r ă b u ş i t . C e v a s'a mişcat ? P a r c ă din-

I. STEURER: IARNA Sa lonu l Oficial

CEZAR PETRESCU

t r ' u n punct , din ţ ă r â n a şan ţu lu i din fa(ă, a l ţ i o c h i îl p l ivesc , tot aşa . ţ in tă . Şi dacă î n t r ' a d e v ă r e un om, ce gândeş te a c e l a ? II vede şi c e gândeş t e ? D e ce nu t r a g e ?

— D e g e a b a vă u i ta ţ i , domnii locote­nent . Nu mişcă nemţ i i de-acolo să-i p i ­c u r i cu ceară . N u m a i n o a p t e a îi auz im c u m c a r ă şi se s ch imbă şi sudu ie în l imba lor . Es te u n u l c a r e cân tă din flaut. Tăcem toţi şi-1 a scu l t ăm. I a r când s fârşeş te , ba­tem din p a l m e şi-i s t r i g ă m : . .brava, n e a m ţ u l e ! ' ' R â d şi ei de acolo şi r ăcnesc vorbe de-a le lor, în nemţeş t e . C ine să-i î n ţ e l eagă ce spun ? P â n ă când î n t r ' o zi s 'o sfârşi şi cu f lau tu l lu i . şi l-om a r d e c'o moacă la cap . că dacă- i i namic tot i namic r ămâne . . .

— D o m n u locotenent , vă chinină la te­lefon.

In pâlnia te le fonulu i se a u d e n u m a i o s f â r â i t u r ă c o n t i n u ă şi pocn i tu r i (me­

ta l i ce : sfrrr-sirrr-pacjpac-sfâriT-sfri-tr-pac-pac. . .

A t â t a a în ţe les î n t r e r u p t , p r i n t r e ba­zal tul f i re lor a t i n s e : ' , ,Mihai Va,r|daru... un ceas.. . a l o ! iui ceas.. . Aci Mihai Var-daru. . . nu se aude? alo.. . a ş t e a p t ă un ceas. . ."

Radu Comşa a a ş t ep ta t şi î n t r ' a d e v ă i p e s t e un ceas e levul p lu ton ie r Mihai Var-dairu a a p ă r u t în borde iu , cu casca pe ochi.

— Am veni t să te văd... Să-ţi aflu im­pres i i le , rost i p u n â n d casca p e capă tu l pa tu lu i . Sec toru l nos t ru e a p r o a p e , t re i k i l o m e t r i în l in ie d r e a p t ă , p r i n p ă d u r e . Am avu t o inspecţ ie de la corp , un co­lonel f rancez. Am ieşit m i n u n a t . Două zile n 'a niai iidlat furiosul nos!ru . Aveţi un b o r d e i u foar te bun , văd că exis tă şi c ineva a m a t o r de gaze te umor is t ice , îşi spuse m i r a r e a , p l imbându- ş i ochii p e pe­re t e , unde O m i r o r d o n a n ţ a , b ă t u s e î n ţiui­te , ca o s u p r e m ă r a f i na re ar t i s t ică , foi i-l u s t r a t e d in t r ' o r ev i s t ă m u n c h e n e z ă a r u n ca t ă de pes te ş a n ţ u r i .

Mihai V a r d a r u v o r b e a r epede , se r id ica

4 UNIVERSUL L i m

IONESCU SIN : N U D Salonu l Oficiul

şi se aşeza ia răş i , î n t r e b â n d , fă ră să a ş ­t ep t e r ă spuns , a p r o a p e aşa cum vorbea unch iu-sau , A l e x a n d r u V a r d a r u .

D a r s u b g r a b a cuv in te lo r se ghicea u-şor un n e a s t â m p ă r , ca un gând a l u n g a t şi r even ind .

— Vrei să m e r g e m pu ţ in? Să ieşim de aci , e p r e a în tune r i c . Mi se* p a r e de la un t imp că n ic ioda tă nu ma i es te de s tu l ă lu­mină .

Radu Comşa coborî cu Mibai la r u i n e l e de la ,,casa n e a m ţ u l ui ' 1 u n d e ziua a r a lir nişte şi soare le l umina po iana p â n ă tâ r ­ziu. Pe pa j i ş t ea ve rde , m ă r u n t ă şi deasă , înc insă d e h o r a b raz i lo r , d o u ă u r m e de-un lemn ca re a fost tâ r î t , p ă r e a u dung i luc ioase t r a s e cu o u n g h i e u r i a şă pe d ca­tifea fină. Fe l ia de p e r e t e r ă m a s ă î n p i ­c ioa re , cu o r b i t e l e f e res t re lo r goale , a r ă ­ta ca 'o fa ţă c r i spa t ă în a ş t e p t a r e a ce lor ce -aveau să vadă încă d u p ă cele ce mai văzuse . /

Se a şeza ră pe-o t r e a p t ă de p ia t r ă , îna­in tea g rad ine i cu flori să lbă tăc i t e , î n t r e b u r u i e n i şi sp in i . Pis ica îşi scosese pui i la soare.- Umil a lb , se j uca u r m ă r i n d del icat cu l aba mică, pe p ă m â n t , u m b r a unei a l ­b ine . O furnică roşie tara d c a n d ă r a t c l e cadavrul une i insecte de t r e i e r i mai ma­r e ca ea. Miha i V a r d a r u o î m p i n s e cu o c r e n g u ţ ă subfire , d a r furn ica reveni i încă­păţânată să-şi re ia p r a d a .

— Totu l în n a t u r ă e n u m a i ea rnag iu , ros t i încet Mihai , a r u n c â n d c r e a n g a şţ prinzându-i j i b ă r b i a în p u m n . Te apleci să p r iveş t i cu o l upă d e a s u p r a une i pal­m e de p ă m â n t , acolo u n d e ţi s'a spus că e cal inul m ă r e ţ al na tu r eL şi vezi numa i d i s t r u g e r e , O insec tă o p â n d e ş t e pe a l ta . o larvă, a t acă p e a l ta , tot e n u m a i un con­t i nuu asas ina t . L u m e a e un c imi t i r nesă ­ţios.

Se r id ică în p ic ioa re , ş t e rgându - ş i f run­t e a a l b ă şi î n a l t ă cu ba t i s t a , ros t i p r i ­vind în t r ' o p a r t e :

— Ştii că a m ucis un om?

î n d r e p t ă î n d a t ă ochii în ochii lui Ra­du Comşa , l acom să- i c i tească o t r e s ă r i r e .

Radu b ă n u i ceva din gându l lui Mihai V a r d a r u ş i spuse , r id icând din umer i , cu un gest c a r e voia să a r a t e că el nu gă­seşte n imic de m i r a r e :

- - D r a g ă Mihaii, aces ta e r ăzbo iu l ! •> Şi ma i t â r z iu : — P r o b a b i l a i să fii p r o p u s p e n t r u de­

cora ţ i e — „Acesta e războiu l !..." Mihai făcu doi paş i . se î n toa r se şi aşe­

za ndu-sc a l ă t u r i de Comşa , vorb i d in t r ' o suf lare , f ă r ă să ma i r id ice ochii, la el.

— Am omor î t un om. Nu-1 c u n o ş t e a m , nu-mi făcuse nici u n r ă u . nici n ' a v e a d e ce să-mi dorească u n rău . P u r t a n u m a i a l tă un i fo rmă . E r a ca şi mine t ână r , p u r ­ta ca şi mine un i fo rmă d e p lu ton ie r . P o a t e ven ise exac t cu ace leaş i g â n d u r i ca şi m ine . Şi eu a m în t in s r evo lve ru l şi-am tras. In două m i n u t e omul ace la t â n ă r cum sun t eu aci . n ' a m a i fost decâ t un s t â rv . Un ochiu îi ieşise din orb i tă , furnică am t r a s un glonţ în cap. P ă r e a că p l i ve ş t e î n s â n g e r a t şi cu s p a i m ă la m i n e . L 'om îng ropa t . Se c h e m a K a d a r I s tván , d i n scr i sor i le din b u z u n a r u l lui , am vă­zut că e r a s tuden t la l i t e re , p r e g ă t e a o teză d e s p r e Petőfi , se gând ia CU îngr i jo ­r a r e la s ă r ăc i a lui c a r e n ' a r e să-i îngă­du i e să-şi ia un doc tora t la l ena , când va fii, pace.. . Aces tea Ie scr ia c ă t r e o so ră a lui şi n 'apucaise să t r im i t ă sc r i soa rea . Şi mai e r a şi a l t ă sc r i soare , de la sora lui , c ine ş t ie oe fa tă nevoiaşă , c a r e - i t r imi ­tea un pache t cu luc rur i f cmeeş l i ; n iş te ba t i s te , I en j u r i . o cu t ie de e r za t z d e ca­fea, zahă r , p a c h e t e de şocolată. II î n t r e ­ba dacă p o a r t ă des tu lă g r i j ă să nu ră­cească, adăoga a l t e a m ă n u n t e fami l ia r» , un u n c h i u c a r e a fost p e la ei, ce fac bă t r ân i i , o v e r i ş o a r ă ca r e î n t r e a b ă d e el şi îl aş teaptă . . . Mi le-a t r a d u s toa t e uti c a m a r a d a r d e l e a n . E r a o v ia ţă acolo ca r e se p r e g ă t e a şi eu a m cu rma t -o . Cu ce d r e p t ? Ceia ce n u ma i a r e î n t o a r c e r e , n u

se mai poa te plă t i , n ic i repara . . . uimii s târv. . . Şi m ' a m ascuns după aceia • p l âns . Of i ţe r i i m 'au felicitat şi Maia M'a c h e m a t Colone lu l la telefon. T«| b u c u r a u că am ucis un om. Acum i|j s p u n e f i indcă nu-mi mai, e iruşinc:dujB s a u sfârşi t toa te m a n i ascuns ţ f l p lâns . P e n t r u el şi p e n t r u mine am în ţe les ce es te războiri i .

Radu Comşa îi p r i n s e mijlocul Щ s t r â n s e l ângă p iep tu l Iui ca ре-ші M fiindcă î n t r ' a d e v ă r acum, buza de j l lui Mihai t r e m u r a ca buza unui M care-şi b i ru i se un scâncet . to.

— D r a g ă Mihai . dacă nu trăgaB t r ăgea el.- Nu ştiu cum au fost inipife ră r i le , nu mi le închipui , da,r areastA ce r t : d a c ă l-ai împuşca t tu, însearaiA altfel nu se pu t ea . T e o m o r a el. щ

— Tocmai aceas ta e ma i îngrofl rost i Mihai . Tocma i aceas ta e... N«B în tâ ln i t în p a t r u l ă . La noi este imi« loc d i s t a n ţ ă de doi chi lonie t r i între lit şec, n iş te v i roage . Acolo ne-a.in inJf în mij locul nopţii , p a r c ă ne-aui fi că» Eu s ingur a m ce ru t să fin trimis. А!І m e r g e a un se rgen t cu t re i oameni. Щ şi el a ce ru t ca şi mine . Numai c a l dovedească lu i s ingur , că nu tremfl V e n e a u sp re noi şi i -am aşteptat . Л le-am ieşi t î na in t e , soldaţ i i lui au | cat m â i n e l e să se p redea . D a r el le-a gat în u n g u r e ş t e o comandă , şi a îi mâna să t r agă . E r a cât mine de înalt profila perfect î n t r e doi copaci, două cape t e de l u m e a m veni t ami ca să ne c ă u t ă m acolo . Am tras g loan ţe unul d u p ă a l tu l , a: t r a s şi el mi-a şu i e ra t pe la u reche . Când s'a văli t cu mâ ine l e în t inse , a m s imţ i t e , r e b u c u r i e , tot s ânge le din t rup mi r id icase în cap şi în i n i m ă . înţelegi ' zăy ia? Am simţi t o m a r e bucur ie fiii ucisesem un om, eu c a r e nu puteam vi o furnică . D o u ă g loanţe , unul in u n u l în p lămân. . .

— Vezi Mihai , s ingur recunoşt i c se p u t e a al t fe l . Ţi-a t r e c u t glonţul pe u reche , p u t e a i să cazi tu în locul s t ă r u i Comşa , d a r fără convingere, spunea i tu că în răsboi nu ex is tă ucide

Răsărit

Din podghcal i i r i , în podgl iea lur i , Numai , do r şi n u m a i , v a l u r i , Numai , pun ţ i de i dea lu r i ; N u m a i Vis, n u m a i m ă r g e a n u r i , P â n ă ' n l a r g d e o c e a n u r i , L u n e c â n d pes te n o i a n u r i .

II

D i n t r ' n hol te i c ingă toa re , Zori le i z b u c n i t o a r e . Azvâ r l c rengi zglobii de s o a r e . Cu m u ş c a t e de v â l v o a r e ; Z â m b e t e f l u t u r ă t o a r e , Pe s t e clocot d e v u i t o a r e .

III Miţmn Tct i s , du lce mie , { P r i n s ă ' n vă l de c u n u n i e S p r i n t e n boiu l şi-] mlădie . S p u m e g â n d t r a n d a f i r i e . Şi desface d i n t r ' o i ie . R o t u n j i m i de veşnicie .

F r u n t e a ' n ce r c d e nsfodele , P ă r u l , c a e r smu l s din s te le , Scâ r l i on ţ ă r i de v ă l u r e l e ; G u r a , cuib de d r ă g ă n e l e , Sânu l , l e a g ă n d e ivintrele. Şi de d o r u r i ca ace le !

ARTÚR I

mt&SOL иТЁПАП 5

Un !

•

f-Spuneam... s n i m e a m ! Ce s p u n o a m au lucruri înainte de aceas ta . N ' a v e a m

le să susţ 'n . N imen i nu p o a t e să I de departe. T o p r a ţ i onează , d iscută ,

teorii, exal tă . E uşor să vezi c â n d pdeparte, că numa i tu deţ i i a d e v ă r u l . Jm am înţeles că r ă sbo iu l e o s i ngu ră •täte: toţi ca re -au ucis, n ' au să u i te fasta niciodată. P o a t e de ac i n u m a i lie cu putinţă să vie o scăpare,- ac i s tă bfuriil bun al grozăvie i aces t e i a p e ca­

ii săvârşim cu toţii . C â n d f iecare va jea mortul lu i şi a m i n t i r e a aceas t a va prezentă in f iecare act a l vieţ i i , a u să răstoarne toate minc iun i l e , fyiţeleg1:,

te. Când am să m ă în t â lnesc pes te un zece, cu un imbeci l c a r e să-mi

iteze palavre vechi de c â n d l u m e a , să-l întreb n u m a i a t â t : D u m n e a t a a i un om? Dacă nu, te rog să nu -mi

|rbeşti. Eşti un impostor . D u m n e a t a n u înţelege. Dar ce să ţi le s p u n aces-

ÏNu mai in te resează a c u m p e n imeni , bate altădată. Acum v r e a u n u m a i să te

ceva. -Spune Mihai, îl î n d e m n ă cu b l â n d e ţ e jtht Comşa. h Iată ce vreau să te rog, şovăi, Mihai .

alunii am o p r e s i m ţ i r e . Nu e aşa că-ţi să râzi? D a c ă se î n t â m p l ă ceva ,

jite, sunt aci două scr isor i . U n a p e n t r u j ^ , pentru tant i Laura , unch iu l РоД, închini Alexandru, L u m i n i ţ a , p e n t r u fora si Ralu. Cum vezi, un t e s t a m e n t gc-jtral. Poate o să r â d e m toţ i m a i t â r z i u iad am să te rog să n u spu i l a n imeni , ii mai este încă o scr isoare . . . Ai să m ă irji că nu-ji spun a c u m p e n t r u effnc. Dacă va fi să afli. ai să -ifli »lunc:. In |iicul alb se află al t p l i c cu ad re sa . Da­li se întâmplă ceva, rup i p l i «I a lb şi boarea d .n lăuntru te rog să o faci să ljunrä la adresă. Nu te super i , nici că te

atâtea, nici că sun t a t â t de mis ter ios , ia nu mai am pe n imen i . Badu Comşa s t r â n s » s c r i s o a r e a cu a-

jresa ascunsă, gând indu- se la Măgdu ţa jeanu, fetiţa cu gene le f r izate şi gu­

ra cài un o caligrafic. Jliki dădu capu l pe spa t e şi r e - p i r ă un om care-a u r c a t în fugă p e r e t e l e i prăpăstii. Sub ochi a v e a d o u ă dung i ete, pe care n i m e n i nu i le m a i vă-: până acum. O b r a z u l t â n ă r şi copi l , supt, nările pa l ide . Înce rcă să s u r â d ă ,

h zâmbetul fu ca al u n u i copi l d u p ă H plâns. ~e smirnei de jos şi s t r â n s e b r u s c m â -lui Radu Comşa. F ă c u u n gest neus-ivit de îmbrăţ işare . P o r n i r e p e d e dea-

iraezişul pocnii , p e u r m ă p r i n t r e hiurile d rep te .

-Mihai! Mihai! ladu Comşa se r id ică să a l e r g e d u p ă

' intrebându-se: „ U n d e p l eacă a ş a ? Un-rgă copilul aces t a? ' '

- Mihai... 3ar Mihai V a r d a r u e r a a c u m d e p a r t e , când în când n u m a i tun ica v e r d e a-

•ea şi dispărea s u b c reng i l e j oa se . Pisica adăpostită în ru in i îşi t â r a pu i i i. in gură, la a d ă p o s t u l lor a scuns , " lumina a p u s u l u i se r e t r ă g e a obl i -

ï peste munţi. Albine se scufundau a m e ţ i t e în cupa

florilor cu picioarele p l ine de po len . de, in locul stupilor s fă rmaţ i , îşi d u r a s e -rl undeva, în vre 'o sco rbură , o gospoda­re de miserie. F i indcă oameni i se ucid, iu înseamnă că v ia ţa n u t r e b u i e să se

nia; departe.

G E O R G E HERING George Hering a călătorit prin Un­

garia şi Transilvania luând o mulţime de schiţe pe cari le scoate într'un al­bum la Londra în anul 1838.

Desemnurile lui sunt foarte impor­tante pentru că ne arată costume dis­părute delà începutul secolului XIX.

Albumul are următorul titlu : Sket-scb.es on the Danube, în Hungary and Tiansylvania. Pubbshed by Thomas Ms. Leon, and Mr. G. Hering, London 1838.

Album în folio, dedicat contelui Ist­ván Széchenyi. Se găseşte în colecţia Academiei Române. George Hering a călătorit prin Ungaria în vara anului 1858 şi în luna August albumul era gata. A fost la Presburg, Oedenburg, Wisscgrad, Pesta, Schemnitz, pe pusta Ungariei, Trentcin, munţii Tatra, cas­telul Arva, Tocai, Belgrad. A trecut Dunărea pe la cazane, a fost la Or­şova, Mehadia, pe valea Haţegului, luând schije de ţărani Români, a vi­zitat templul roman din Densuş şi castelul lui Ioan Corvin de Huniadé.

Albumul are 26 de planşe cu vederi clin aceste părţi, litografiate de 1. B. Pyne, Smith şi Fairland. O foaie an­terioară are câteva însemnări în lim­ba engleză asupra tuturor litogra­fiilor.

Cele privitoare ţării noastre sunt următoarele :

PI. 8. W a l a c h i a n pensant. Bust în faţă, îmbrăcat cu o cămaşă lungă, peste piept o manta făcută sul, pe cap căciulă înaltă pe sub care, părul îi cade în şuviţe pe umăr.

PI. 15. Wallachian peasant of Or-sowa. Bust în faţă, îmbrăcată cu iie care se încheie la piept, peste ea are un pieptar cu blană pe margini, la gât salbă şi pe cap o învelitoare rotundă cu un testemel care îi cade pe spate şi de sub învelitoare îi iese părul care este buclat deasupra urechilor.

PI. 19 dă un ţăran ungur şi o ţăran­că şi un ţăran român. Românul este

încins cu şerpar, pe cap are pălărie marc şi în picioare opinci. Femeia ;:re un cojoc înflorit şi pe cap un tes­teméi.

Planşa 21 reprezintă Dunărea la ca­zane, o frumoasă privelişte cu stânci şi la planşa 22 dă vederea Orşovei cu

George H e r i n g : T A R A N C A DIN O R Ş O V A

Colec ţ ia de s t a m p e a Academie i Ro­m â n e , p l anşa XXIV.

întăriturile ei. Despre Orşova autorul dă numai câteva însemnări, spune că Orşova este la marginea Turciei ia graniţa Valachiei pe o uşoară ridică-tură în faţa munţilor sălbateci ai Ser­biei. Interiorul fortăreţei a fost dus complect de Turci în Asia Mică şi ea

G E O R G E H E R I N G : Ţ A R A M ROMANI D I N TRANSILVANIA. Colec ţ ia de s t a m p e a A c a d e m i e i R o m â n e .

6

este însemnată cu pe aici a trecut in anul 1399 cruciaţii contra necredin­cioşilor la Adrianopol. Planşa 23 ne dă vederea băilor Herculane delà Me-hadia cu frumoasa vedere a munţilor. Despre acest loc atât spune că, cele­brele băi delà Meliadia, au fost recu­noscute de Romani şi respectate de Turci, ele sunt importante din punct de vedere climateric şi medical. Plan­şa 24 reprezintă {ărani Români clin Banat (bărbaţi, femei, fete) îngenun­chind în faja unei troiţe. Despre ei spune că locuesc în sud-estu| Unga­riei şi în cea mai mare parte a Tran­silvaniei îşi păstrează costumul dac şi sunt simpatici la lată.

UNIVERSUL LÏÏÏ

D A I M O N I O N

George H e r i n g : Ţ Ă R A N C A D I N ORŞOVA

Colecfia de stampe a Academiei Ro­mâne, planşa XXIV.

PI. 25. Templul roman din Densuş. Se vede interiorul, la intrare sunt două femei şi un bărbat. Despre satul Densuş spune că este un sat românesc neînsemnat la marginea văii Haţeg .şi are un templu Roman care este fo­losit la biserica ortodoxă.

Afară de inscripţiile latine şi stilul bisericii dovedeşte că este făcut din timpul Romanilor. In apropriere este Grădiştea care a fost centrul Roma­nilor şi astăzi a rămas numai nişte resturi de amfiteatru.

PI. 26. Vederea exterioară a caste­lului Huniadé cu podul care este peste apă şi face legătura cu castelul. în­semnarea spune că acest castel a fost zidii de Ioan Corvin de Huniadé, ta­tăl lui Matei Corvin şi pe captelul u-nei coloane este scris : „Hoc opus fe­rit fieri, Magnificus lohannes Hunia-des Regni Hungáriáé Gubernátor, Anno .-Domini 1452" . Pe vremea lui Vladislav care era rege slab. Huniadé ora guvernatorul Ungariei şi s'a opus ravagiilor turceşti ; fiind invitat să se astâmpere, Huniadé a refuzat.

I. C. BA CILA

de LUCIAN BLA

11

OAMENI DEMONICI Se povesteşte că în ajunul uneia

din faimoasele bătălii napoleoniene filozoful H e g e l îndrăzni să părăsea­scă cetatea împresurată dc oastea franceză şi eşi să vadă „spiritul lumii călare pe calul alb". Acest „spirit al lumii călare pe calul alb" era Napo­leon. Întâmplarea aceasta, pe care a-proape nici un manual de istoria fi­lozofiei n o uită, c foarte impresio­nantă pentru cei ce ştiu că 1 legel scornise un grandios sistem de filo­zofie a istoriei, în lumina căruia fap­tele lui Napoleon dobândeau o am­ploare metafizică şi o monumentali­tate până la care închipuirea înspăi­mântată a muritorilor obişnuiţi cu greu se poate înălţa. Mai puţin sim­bolică decât întâlnirea aceasta la dis­tanţă „filozofică" rt lut Hegel cu Na­poleon, dar în acelaş timp mai mişcă­toare prin omenescul, ce-1 ascunde, e întâlnirea lui Napoleon cu Goethe. Deopotrivă impresionaţi unul de ce­lălalt, cei mai mari oameni ai timpu­lui, au ajuns să se vadă odată faţă în faţă. întâlnirea lor are ceva din ine­vitabilul evenimentelor legendare. Goethe s'a îngrijit, nu se ştie nici as­tăzi din ce pricină, să nu destăinuia-scă totul asupra audienţei sale ia „spiritul lumii". Poate dintr'o banală şi convenţională discreţie. Poate din­tr 'un sentiment mai profund greu de lămurit. In orice caz cuvintele ce le-ar fi rostit Napoleon despre Goe­the : „voilâ un homme !" deşi cam a-necdotice în aparenţă n'au fost serios desminţite de nimeni, iar Goethe nu şi-a mai revizuit admiraţia imnică faţă de marele corsican până la sfâr­şitul vieţii.

Într'o convorbire cu Eckermann — Goethe împins să-şi spună părerile a-asupra „demonicului", aruncă secreta­rului său o fărâmiţară de agnosticism mitologic : „Demonicul e ceeace nu se poate istovi cu intelectul şi cu ra­ţiunea. In firea mea nu e, dar îi sunt supus". •— „Napoleon pare să fi fost o natură demonică" îi răspunde în­trebător Eckermann". — „In gradul cel mai mare", replică Goethe, „aşa că în privinţa aceasta altul cu g e n poate să fie asemănat cu el... Astfel de fiinţe demonice erau socotite de Greci printre semizei". ;

Pentru a înlătura dinainte orice confuzie asupra sensului, încunjurat de-un întreg halo de subînţelesuri, în care Goethe întrebuinţează cuvântul „demonic", mai rupem din aceeaş convorbire câteva observatiuni lămu­ritoare. Eckermann, nedumerit, în­treabă : „Nu are şi Mefistofel trăsă­turi demonice ?" Goethe îi răspunde : „Nu. Mefistofel e o fiinţă cu mull prea negativă, demonicul însă se ma­nii estă într'o putere de faptă cu de­săvârşire pozitivă". Vom vedea însă că pentru Goethe „fapta" nu era nu­mai acţiunea exterioară a omului de stat sau a conducătorului de oştiri, ci

orice •— creaţie. De aceea Goetl supune în orice creaţie, indilcre ce domeniu, manifestarea unei irezistibile ca impuls şi înrâuri ualoagă aceleia ce lucrează menu aşa numiţi de „luptă", (Inctivitatea de calitatea cea mai ta — orice aperçu, orice ш orice idee mare care aduce ra are urmări — nu stă în putei mânui şi e mai presus de uria tere terestră. Omul trebuie sa pi scă asemenea fenomene drept neaşteptate de sus, drept copii ni lui D-zeu, pe cari să-i prim (tt mulţumire bucuroasă .şi să stească. productivitatea e înrud Demonicul care atotputernic li omul tot cc-i convine, şi căruia i se dă inconştient crezând că 1« ză din proprie iniţiativă". (Ecken Gespräche mit Goethe, III lob. Orice creaţie veritabilă devint tru Goethe o faptă, şi orice fapt creaţie. Gând sunt de dimensia pleşitoare isvorul lor e „demoni sau ceva asemănător : îi poţi sută de nume — şi nu-l ajun nici unul.

• Demonicul nu-şi alege tărâmul

menieul se manifestă in artă, ii zidie, în ştiinţă, în conducerea lor... Napoleon a fost unul dint ceşti demonici. Înşirând exem rare pentru aceeaş specie, Goel uită sâ amintească pe Mozart, fuel, pe Shakespeare, şi mai Byron. Pentru poetul acesta, co< poran cu el dar mult mai tânăr, the a avut un cult aproape păm Simpatia de neînvins ce-o Goethe faţă de poetul englez multele probleme psihologice pe viaţa complicată a olimpicului lăsat spre deslegare criticilor,

P A P A T R I A N D A F I L : ŢIGAN Salonul Oficial

РШШ£ L1TÈRAÈ 1

Dedicaţie bamna, ce leagănă 'n vân t ranze, te 'n tămpină-acum. . . 'i gânditoare pe d r u m , Tainic aluneci v isând.

Indra cu paşi l egăna fi, ţste cărări te s t recor i , tuhmi frunza uşor fopii 'n lumină scă lda ţ i .

în ochi oglindeşti hanină şi vânt, amin t i r i ,

vor li poveşti liimplei noastre iub i r i .

ALFREDO PANZINI

R â n d u n i c i l e

pcele mai interesante. In Вугод sel Bsesc influenţe goetheane chiar măr-hrisite, dar deosebirea de tempera-J Kft şi de structură lăuntrică întrej КІ doi e aşa de mare că simpatia lor fa se poate explica nici prin influ-fa|c, nici prin afinitate sufletească, fcacjia aceasta se lămureşte mai cu-lând prin faptul ea Coethe a văzut intrupându-se în 15 y con mai presus [orice convenţie şi lege : demonicul,

tu acel fluid magnetic care străbate ea linii de forţă vrăjitorească spaţiul înconjurător. In Byron demonicul, ({emiri ocult, capricios, fatal al crea-Bei, al aveiiturei şi al faptei isbuc-[aeşte nealterat dc zăgazuri, elemen­tar. Rar se întâmplă ca un om în

piaţă fiind să fie încunjurat de atâta iubire, ură şi legendă. Demonismului fascinant cc trece prin opera şi viaţa

; lui nu i-a putut rezista nici Coethe Щ vraja sălăşluită în sufletul lui [Goethe s'a precipitat mitic. Viaţa >scurtă, plină de tensiuni dramatice, [i lui Byron devine mit. Byron de-Ivine Euphorion, fiul anticei Elene şi [il lui Faust : un personaj simbolic Icare în grabnica sa trecere prin cea mai minunată operă poetică a tim­purilor moderne, cântă, saltă şi se

[prăbuşeşte din tragic răsfăţ :

Nun lasst mich hüpfen, I Nun lasst mich springen !

Zu allen Lüften Hinauf zu dringen

I Ist mir Begiende. Sie fafst mich schon...

(Faust, II. Act. 3 ) . •

í Ciudate se vor părea desigur cu-hrintele lui Goethe citate mai sus... ,Demonicul... în firea mea nu e, dar

• sunt supus". Ele nu pot să aibă decât un singur sens. Demonicul se Imanifestă în el cu tărie, dar Goethe ámte singur că spiritul său e prea complex decât să poată fi determi­nat numai prin acest unic atribut. Afară de aceea Goethe, dintr'un în­demn foarte cultivat de a se controla, sa silit totdeauna să-şi zăgăzuiască elementul demonic care-i ameninţa măsura şi echilibrul. In Byron el ad­mira demonicul în stare nativă ca să ricem aşa. II admira dar nu-1 accepta.

LUCIAN BLAGA

S t ă p â n a , v ă z â n d d e - j u r - î i n p r e j u r u l ca­sei „ sece ra şi c iocanul" , s'a a p u c a t de frecat . D ă i de zor ! D a ' d e u n d e ! E r a u făcute cu c a t r a n şi nu se duceau . D a r când a văzu t şi copaci i tă ia ţ i , a î ncepu t să ţ i p e : — N e r u ş i n a ţ i i ! n e r u ş i n a ţ i i ! Au tă ia t pâ*nă şi copaci i r ă săd i ţ i de b ie tu l om! Dacă- i aşa, vând tot . Mingôn, nu mai d a u pe-a ic i !

— Apoi d e v re i să v inzi , cucoană — s p u n e a tata , — mai b ine să te ho tă răş t i , că aşa tot ăi ma i lua ceva .

— C e vre i să spui cu as ta , Mingôn? — V r e a u să s p u n că au veni t n iş te s t r ă ­

ini din ace le p ă r ţ i în c a r e a c u fac r ivolu-ţiic; — s'au u i ta t încoace ş i 'n colo, i a r unu ' z icea : — ,,He, ce locur i f rumoase , ce m u l t îmi p l ac ! a ic i v r e a u s ă 'm i cum-

| p ă r o casă p e n t r u vară 1 ' . Ală la l t s p u n e a . „Aş teap tă d r ă g u ţ u l e ! la a n u ce v ine n 'a i iu ma i a i nevo ie să c u m p e r i . O r i c a r e d in-

! t re noi va p u t e a l ua c e casă i-o p l ăcea mai mu l t " . Aşa c ă dacă d u m n e a t a cu-

! coană, t e h o t ă r ă ş t i să vinzi p e da tă , tot Io să pu i m â n a p e ceva gologani . D a ' m â i n e , h m ! Nu p r e a ş t iu!

• ; P e u r m ă a ven i t g r e v a ţ ă r a n i l o r . Noap­

tea se a u z e a p e câmp , p u m , p u m ! E r a u î m p u ş c ă t u r i l e !

S t ă p â n a e r a s i n g u r ă şi-i e r a frică. Unii s p u n e a u că ţ ă r a n i i nu t r e b u i a u să

se u n e a s c ă cu sa lahor i i de r ând , şi al ţ i i s puneau , d in po t r ivă , că ţ ă r a n i i t r e b u i a u să ţ i nă cu s t ăpân i i , în con t r a sa l ahor i ­lor .

— D- ta ce spu i , Mingôn? — îl î n t r e b a u o a m e n i p e t a t a .

T a t a s p u n e a : — Băgaţ i de seamă , bă­ie ţ i ! A c u ' l e a r ă t ă m noi s t ăpân i lo r , da ' p e u r m ă , să nu ne a r a t e sa lahor i i n o u ă !

M a m a îi s p u n e a t a t i i : — Se vede b ine că de-acu ' a i î m b ă t r â n i t de-al b ine l ea ! Ce e luat , e b u n l u a t ! P e u r m ă o să ve­d e m noi!

In zi le le noas t r e , cu bic ic le te le , cu mo­tocicletele, r evo lu ţ i a o faci b ă t â n d din

p a l m e ; vin din o raş toţi ace i semi-doih-nişori ca re vo rbesc ca advoca ţ i i , ş i dau p o r u n c ă . Aşa da r , a ven i t o rd inu l la case le s t ă p â n i l o r ; a tunc i t a t a a t r e b u i t să ia vaca şi a dus ' o stăpâni!, sale .

— li p l ace ori ba — s p u n e a m a m a —• acu t r e b u i e să cau te s i n g u r ă de vacă, dacă v r e a l ap te .

— D a b ine , Mingôn! — î n t r e a b ă dânsa în jos i tă —, tu îţi a r ă ţ i col ţ i i faţă de mine?

— Eu n u m i a r ă t colţii •—răspundea ta ta , — da de, ch ibzueş te şi d- ta! Dacă nu ţi-i a r ă t eu . mi-i a r a t ă ei mie .

— C a r i , , е і л ? Pe mine mă î n t r e b i ? Ăia ca r e ţ in de-

acu, l egea ' u m â n ă . Ştii d u m n e a t a , cucoană d ragă , c c ' n s e a m n ă să fii „boicota t"? JNu mănânc i , nu be i . n u ma i d o r m i . T e duci la p r ă v ă l i e ? Na! p e n t r u t ine s'a i sprăv i t tot ce v re i să c u m p e r i ! Ai o căp i ţ ă de pa i e? N o a p t e a îţi p u n foc la ea . Duci p â i n e a la c u p t o r ? P e n t r u t ine b r u t a r u nu ma i a r e foc. Merg i p e d r u m ? Şi p lodur i l e , h a i m a n a l e l e , te i l u e r ă 'n u r m ă ; vai, de p ie lea ta dacă ' i a t ing i ! „Nu u i t a ţ i — a u s p u s — c ă v i te le t r e b u e să m o a r ă de foa­me şi d e se te ' . Să auz i în g r a j d i u r i l e m a r i , ce m a i r ă c n e t e ! P a r c ' a r fi n i ş te b ie ţ i c reş t in i . D a ' a c u ' l egea aşa-i .

•— C a r e va să zică. m ă vinzi ! — Ba eu nu te v â n d de loc; că v r e m u ­

r i le s 'au sch imba t , şi cu e le m ' a m schim­ba t şi eu . D u m n e a t a n u s p u n e a i : , ,Tre i luni şi. p e u r m ă războ iu l se i sp răveş t e şi-t» să fim cu toţ i i fer ic i ţ i !" P e câ t ă v r e m e , t re i l un i au fost de -a tunc i?

— D a r ţ ie ţi se p a r e cu cale ce faci? — Văd şi eu că-i o v r ă j m ă ş i e şi v r ă j ­

măş ia nu- i b u n ă n ic ioda tă . D a ' dac 'aşa - i m e r s u ' lumi i a c u m a ? ! •— S t ă p â n a sun t eu. — Aşa spui d-ta, da ' ţ ă r a n i i s p u n : „Stă­

p â n i sun t em n o i ! " Nu eşti n u m a i d-ta cu­coană, în s t a r e a as ta , e h e ! D o m n u Caro l , îl şt i i , un s t ăpân a t â t de bun , se duce la r ă z ă ş u ' lu i — sân t ma i b ine de o s u t ă de an i de când îi s tă pe moşie, din moşi

VAVELYNA: IARNA Sa lonu l Oficial

I

s t r ămoş i ! —-, şi-i s p u n e : ,,Fii a t â t d e büíl şi du-mi acasă o j u m ă t a t e d e sac de g r â u ' , da acela î i r ă s p u n d e : „Dacă-1 v re i , ia-l şi înoarcă-1 d u m n e a t a " . Şi s'a î n to r s a-casă, b ie tu l b ă t r â n , p l â n g â n d de in imă r ea .

— C e n e r u ş i n a r e ! — Aşa e cum zici, cucoană dragă—fă­

cea t a t a —, da socoteşte şi d u m n e a t a : p r e a i-au scos d in min ţ i p e ţ ă r a n i i , ,Mer-geţ i la r ăzbo i ! P e u r m ă o să v ă dăm, as ta şi a s t a " . N u şti i d u m n e a t a că cine d ă un deget , , p i e r d e m â n a t oa t ă?

D a r cea m a i m a r e n e r u ş i n a r e a fost aceea când a u ven i t r â n d u n e l e l e . D u p ă o f u r t u n ă c â n d m a r e a e r a n e a g r ă ca ce r ­nea la , au veni t r â n d u n e l e l e . E r a pij la j u ­m ă t a t e a lui Sep t embr i e , c â n d r â n d u n e ­le le se duc î n s p r e ţ ă r i l e lor . Vân tu l le a b ă t u s e p u z d e r i e a s u p r a vilei . Să fi fost mi i şi mii . Se a ş e z a s e r ă t oa t e p e c iubu­ce le fe res t re lor , f ăcând o b r o d e r i e a lbă şi n e a g r ă , de ' ţ i e r a m a i m a r e d r a g u l ! S t ă p â n a se u i ta la ele , v o r b e a cu r â n d u ­ne le le şi le s p u n e a : — lllândunelcjlor c a r e - a ţ i veni t la m i n e , r â n d u n e l e l o r ce treceţi , m a r e a , ce t r ece ţ i m u n t e l e , ştiţi voi oa r e s ă ' m i spune ţ i une-i s ă r m a n u l d e e l?

Ş i -â tunc i se a u d e pum, p u m ! l í ra f i e r a ru l c a r e t r ă s e s e cu puşca de

v â n ă t o a r e . Mai g roso lan om ca aces ta nici că se

af lă: ma i b e a t d i m i n e a ţ a decâ t s ea r a . S a r e în c u r t e a s t ăpâne i , de p a r c ' u r fi

fost a lui , să a d u n e de p e j o s r â n d u n e l e ­le. Şi când se vede acolo. î nca rcă i a răş i puşca să ma i t r a g ă oda tă .

I a r d â u s a : — Să nu faci u n a ca as ta , nu v r e a u , sân t în casa m e a !

— la m a i l a s ă - m ă cu casa „dumitale '"! I u r â n d u n i c i t r ag cum şi când a m poftă.

— D a r legea nu dă voie să t r ag i în rând une le .

— De lege ' ţ i a r d e |dumitalie! da n u ştii că s'a dus legea de-acu?

S t ă p â n a se p r i n d e cu mâ in i l e de ţea­va puş t i i , ca să n u l lase să t r agă .

— Nu se. o m o a r ă r â n d u n e l e l e ! — s t r iga . — Te rog să nu te ei la c e a r t ă cu mine ,

— ţ ipă el . — Ah, dac ' a r fi aici b ă r b a t u - m e u . da-

c ' a r fi el, nu ţ i -ai b a t e în aşa liai joc de o feinee, t â lhă r i i l e !

Şi-1 scu ipă în fa ţă . A m dat fuga noi, d a r cc-am t r a s p â n ă

s*o d e s p r i n d e m de ţ e ava puş t i i 1 — Bagă de s e a m ă cucoană , că omu-i

de t r e a b ă , da când nu te -aş tep ţ i se slo­boade puşca !

I a r d â n s a : — Ce 'mi p a s ă d e - a c u m a ! Şi scuipa . Aceia s p u n e a d u c â n d u - s e : — M u l ţ u ­

meş te lui D u m n e z e u că c*;rj fenice; d e u n d e nu, ce ma i g lon te î ţ i t r ă g e a m !

In ur ină- i s t ă p â n a p l â n g e a şi a d u n a de pe j o s r â n d u n e l e l e m o a r t e .

( t r adusă d.'n i t a l . de)

A L E X A N D R U M A R C U

UNIVERSUL

o n i t z a Nevroză p re l i n să e lec t r ic p r in n e r v i Nevroză fluidă, pene l t r e m u r â n d , Vieaţă a scunsă p r in g a m e şi t onur i , Lumină v ă r s a t ă c romat ic , v ib rând .—

Membrană -osc i l ând î n hao t ic n e a n t , Membrană -a scu f i t ă s m u l g â n d r i t m u r i noui , N a t u r ă d i forma că t ând ech i l ib ru , F i r a lb de l umină , ţâşn i t d in noroi . —

Reci u m b r e b r ă z d a t e p e feţe de Cr i s t , Ma te r i e rece n î i şcându-se >n soa re , D u r e r i a ţ ip i t e ' n t r e câ r j i şi ' n t r e z idur i Vngi - t r i s te -a rmoni i , c a r e p l âng în c u l o a r e . —

C ă m i n a r i t a r i , s toa r se din roşu de m a c , Svâ r l i t e p e buze t ân j ind , de fet i ţă , Och i p lânş i , c a r e ' n s p a s m u r i şi 'n u m b r ă se s t ing Tr i s t e ţ ea e t e r n e i m a t e r i i : Toni tză . —

G. N I C I I I T A

Ce iureş fără de svon !... Ce iu reş fă ră de svon ! Ce cân tec , cu v ine de a u r priiv

t r ' â n s u l , şi to tuş ca u n p rohod d e mono ton !

Ca un a la i , ce ta ie l anu l cu m a c i de Mai, şi chiot de? s ă r b ă t o a r e , c u p r i n z ă t o a r e .

In mine o vesel ie s-a zămisl i t .

Ş i a să r i t : şi m ă t â r ă ş t e cu ca dc m â n ă ; şi m ă a l e a r g ă ca u n copil ; şi mă pr iveş te , ca o b ă t r â n ă ; şi-mi s p u n e :

, ,Gândul , n lungă- ţ i - I - !" — P lu t e ş t e ?... Merge ?.. (O fi v r e o z â n ă !

Ce vesel ie f ă r ă t i p a r ! Aşchii de u m b r ă şi d e c l e ş t a r ; b o a r e de v a r ă , cu gus t a m a r ; mi-e s p r i n t e n jpasul daţr1

tot mai r a r ! i <

Ce vesel ie ! Parcai o spuză !... Imens , u n zâmbe t , d a r fă ră buză (fără de fo rme , fără dc sens , f ă r ă de chiag) ca o m e d u z ă !

E o vesel ie ca r e mă soa rbe 1 • '

E un c i reş î m p ă r ă t e s c , ce-1 c resc îl l e a g ă n şi d in mine fă ră ' n e c l a r e îl nu t r e sc .

Şi-n f r e a m ă t u l Iui c resc , s t au sus p r i n c reng i şi poposesw, s t au g â n d u r i o a r b e .

E-o vese l ie ca de p ă m â n t ! E-o vese l ie f i indcă t o t s â n t : f ă ră l u m i n ă şi fă ră za re , o b u c u r i e d e ' n s ă m â n ţ a r e , de s o a r e m a r e , d e p loa ie t a r e . de înc ruc i şă r i de ro ţ i de c a r e . . .

E-o vesel ie fă ră de sc rum, o vesel ie de vo lum, d e umbră* l u n g ă şi de d r u m ; (fără d e vis , f ă ră d e dor , f ă r ă de g â n d ; !

E s i ngu ra vesel ie pe c a r e n ' o po r t p l ângând . . .

I O N M A R I « S A D O V E A N U

tiWÊRSDL L1ÎÈÈÂË

Critica şi con t imporan i i Ireatorul de a r t ă a fost socot i t , î n c ă i epoca lui P l a t o n , c a u n e x e m p l a r

pra-natural, u n a l e s a l zei lor , c a r e îl piră, descliizùndu-i z ă g a z u r i l e suflo-ui, ca să se s c u r g ă p r i n el t o t far­iéul divinităţii, o fer i t o a m e n i l o r s p r e >aduce amin te de e s e n ţ a lo r c e r ea scă . Fiindcă poetu l" , zice P l a t o n , „e o

[uşoară, î n a r i p a t ă , s f in ţ i t ă , c a r e n u late crea n imic î n a i n t e de a s i m ţ i in-

îna in te d e a p i e r d e j u d e c a t a :e. Atât t imp c â t n ' a p r i m i t a c e s t d a r

, orice om e i n c a p a b i l s ă facă ve r -i şi sa ros tească o r a c o l e " (Ion), unctul aces ta de vede re , f i reş te , m o -nizat necontenit , a p a r e m a i a l e s foar -iccentuat î n epoca r o m a n t i s m u l u i .

„Opera poetică", sc r ie V. H u g o , „ re ­din două f e n o m e n e i n t e l e c t u a l e :

Starea şi i n s p i r a ţ i a . M e d i t a r e a es te [acuitate ;' i n s p i r a ţ i a es te u n d a r . Toţ i menii, până la u n a n u m i t g r a d , po t tita; puţini î n s ă s u n t i n s p i r a ţ i . Spi-j fiat ubi vuit . I n m e d i t a r e s p i r i t u l •ează; în i n s p i r a ţ i e el se s u p u n e . A-, care ne d ă a c e a s t ă fo r ţ ă es te m u l t puternic ca n o i " (Idées au hasard,

>fiii pos t -kan t ien i d e g a j a u în fe-lenul estetic i deea d i n m a t e r i e . T r e -

dela i nconş t i en t l a conş t i en t , a t â t Hegel cât şi la S e n d l i n g s a u la Schö­nauer d e m o n s t r e a z ă p â n ă l a u n a n u -punct „de l i ru l" g e n i u l u i î n a r t ă , fi-

•fie şi religie. îpă per imarea r o m a n t i s m u l u i î n pe­la con t imporană f o r m u l a p l a t o n i -

й rămase a c e e a ş î n e s e n ţ a sa, a do-lit iasă o f iz ionomie m a i u şt i inţ if ică, va mai fi vo rba , ca l a P l a t o n , de de-muzelor, în c a r e suf le te le t a n d r e şi

ite sunt t rez i te şi t r a n s p o r t a t e î n le împădurite, u n d e ele se l e a g ă n ă colo până colo, ca f l u t u r a ş i i s a u ca iele ; nu ni se v a m a i s p u n e c ă oa-

îii fără p r e o c u p ă r i l e î n a l t e a l e t r a ­iului, binelui şi a d e v ă r u l u i r ă m â n :u aplecaţi s p r e p ă m â n t , ca a n i m a -având ochii î n d r e p t a ţ i n u m a i d u p ă

reţ, mis tu indu-se de foame şi de d r a -ste (Republica). ,'imic din toa te a ce s t ea , î n s ă v o m con-ita, că nici u n so iu de o a m e n i n u e ii urgisit de c ă t r e a leş i i m u z e l o r m a i

ales, decât cr i t ic i i socot i ţ i d r e p t n i ş t e paraziţi ai a r te i .

[ Artiştii îi d i sp r e ţu i e sc cu u r ă , f i indcă sunt oameni de r â n d , c a r e î n d r ă s n e s c lâră „inspiraţie" s ă se ocupe de cei „ in­spiraţi" ; oamenii de ş t i i n ţ ă p o z i t i v ă su­râd in faţa e fo r tu r i lo r c h e l t u i t e z a d a r n i c pentru un obiect, ca re , p r i n def in i ţ i e , n u e ştiinţific ; i a r p u b l i c u l cel m a r e d ă din umeri, c l ă t i na t a d e s e a î n c o n v i n g e -

fcalui, că un cr i t ic e u n î n d r u m ă t o r , u n pictor în economia t i m p u l u i , c a r e s ă r ă s ­pundă la m e n i r e a de a n u m a i a ş t e p t a lonsacrarea unei o p e r e p r i n a ş t e r n e r e a Bipezii cenuşii a t r e c u t u l u i . Şi î n felul acesta o generaţ ie , s a u o ser ie de g e n e -[nţii să facă o d e ş a r t ă expe r i en ţ ă , c a r e vio compromită în fa ţa ce lor u r m ă t o a r e .

[ Inutilitatea cr i t ic i i es te deci c l a m a t ă aproape pre tu t inden i , i a r c e r c e t a r e a li­teraturii îmbracă înce t - înce t h a i n a i s to­rică, devenind o d i s c i p l i n ă exc lus iv a n a ­litică bazată pe d e s f ă ş u r a r e a m o m e n t e ­lor in timp, ac t i v i t a t e î n c a r e e g r e u s ă ie mai compromi tă c ineva , f i i ndcă to­tul se reduce la u n l a n ţ de c o n s t a t ă r i documentate în l e g ă t u r ă cu „autorul".

Va fi vorba de c l i m a în c a r e t r ă i e ş t e ; mediul unde se desvo l t ă , şi m o m e n t u l , ji care apa re e l ; ce i l a l ţ i au to r i , pe care i-a f r ecven ta t d u r e r i l e şi. b u c u ­riile sale personale , s a u d o r u r i l e şi a m o ­

r u r i l e de c a r e u n suf le t a l e s a fost etc „Suf l e t a l e s " , i a t ă to t ce n e p o a t e

s p u n e î n ţ e l e g e r e a o m e n e a s c ă de l à P l a ­t o n p â n ă a s t ă z i î n l e g ă t u r ă c u m i s t e r u l c r e a ţ i u n i i a r t i s t i c e .

P â n ă l a r o m a n t i c i „ su f l e tu l a l e s " e r a p r i v i t cu g r a ţ i a t eo log ică ; d e l à r o m a n ­tici încoace , el es te s c r u t a t î n g o s p o d ă ­r i a sa e x t e r i o a r ă cu p r i c e p e r e a econo­mis tu lu i , c a r e a r s tud ia p r o d u c e r e a , dis­t r i b u i r e a şi c o n s u m a r e a bogă ţ i i lo r sufle­teş t i a le a l e ş i lo r .

Decâ t c ă „ a l e s u l " n u se p o a t e i d e n t i ­fica î n t o c m a i , c u m se p r o c e d e a z ă cu u n ac id , î n t r e b u i n ţ â n d u - s e h â r t i a de t u r n e ­sol, şi apo i , c h i a r d a c ă a r fi u n ac id , „ a l e s u l " n u - ş i v a p u t e a s c h i m b a p r o p r i e ­t ă ţ i l e , d u p ă c u m e c o n ţ i n u t î n t r ' u n bor ­can , î n t r ' u n b u t o i u s a u î n t r ' u n f lacon, n ic i d u p ă c u m a c i d u l e d i n F r a n ţ a , d i n J a p o n i a , s a u d i n Cal i forn ia , şi n ic i d a c ă el p r o v i n e pe ca le de l a b o r a t o r , s a u pe ca le o r g a n i c ă .

I n t o a t e î m p r e j u r ă r i l e , a c i d u l v a în ­roşi h â r t i a de t u r n e s o l , f i i ndcă e ac id .

P rocesu l aces ta , p r i n a n a l o g i e , însă p o a t e fi regăsi t , şi î n f e n o m o n t u l es te ­tic. O p e r a de a r t ă va emoţ iona o r i când şi o r i u n d e u n suflet n o r m a l o rgan i za i . Sub l in i em : o p e r a va emoţ iona , n u au ­to ru l . I

A s u p r a opere i de a r t ă î n s ă p r o c e d e u l i s to r i c d e v i n e sec. I n cel m a i b u n caz , a b i a d a c ă se a j u n g e c u o a r e c a r e folos s ă se s t a b i l e a s c ă l e g ă t u r i g e n e t i c e cu a l t e ope re , f ă r ă ca g e n e z a a c e a s t a să d e t e r m i n e v a l o a r e a opere i i zvo râ t e , s a u a i zvoru lu i în s ine . f o l o s u l ce l i n n r e al u n o r a s e m e n e a c e r c e t ă r i c o n s i s t ă d i n p o s i b i l i t a t e a u n u i e x a m e n c o m p a r a t i v î n t r e m o d e l şi p r e l u c r a r e , s p r e a se p u ­t ea d e t e r m i n a m a i dec is iv c a r a c t e r e l e p r o p r i i i n f e r i o a r e s a u s u p e r i o a r e a le o-pe re i p r e l u c r a t e .

I n fe lu l a c e s t a i s t o r i s m u l l i t e r a r , s p r e p i ldă , v a p u t e a s t u d i a o p e r a , i a r n u pe a u t o r . U n e x e m p l u ne-a d a t î n u l t i m u l t i m p d. Ch. D r o u h e t î n l u c r a r e a s a „Va­si le Alecsandri ş i scri itori i francezi", c a r t e cu o m e t o d ă r i g u r o s ş t i in ţ i f ică , deş i p o a t e a u t o r u l n u t r a g e t o a t e con­c luz i i le .

N a t u r a e m o ţ i u n i i de a r t ă d e p i n d e de v a l o a r e a e s t e t i c ă a ope re i de a r t ă , n u d i n f a p t u l c ă a u t o r u l ei, s ă z i cem V. H u g o , s'a n ă s c u t la 26 F e b r u a r i e 1802, la B e s a n ç o n , u n d e t a t ă l s ă u e r a ofi ţer , şi că s â n g e l e p ă r i n ţ i l o r să i a u f ă c u t ca

Vic tor s ă p o a r t e î n v ine le sa le u r m e l e „ d ' u n s a n g b r e t o n e t l o r r a i n à la fois", deşi f ra ţ i i să i : Abel şi E u g è n e n ' a u a-v u t n i m i c d i n d a r u r i l e f r a t e lu i lor, a-f a ră p o a t e de a s e m ă n a r e a lo r fizică.

Cr i t i ca ope re i de a r t ă sau cr i t ica es te ­t ică, cu t oa to a c e s t e a se p r e z i n t ă î n p r i ­v i n ţ a a u t o r i t ă ţ i i s a l e d e s t u l de a v a r ă .

C r i t i c u l i s to r ic v a p r i v i î n u r m ă m a i e l e s , cel es te t ic î n fată, d a r j u d e c a t a de v a l o a r e , pe ca r e o d ă cel d i n u r m ă e a-g r e m e n t a t ă de m u l t e or i cu e l e m e n t e s t r ă i n e es te t ic i i , m a i cu deoseb i r e fa ţă de contimporani.

E foar te u ş o r să- ţ i da i s e a m a , d u p ă 20—30 de a n i , c â t de f a l să a fost j u d e ­c a t a e m i s ă de u n i i d i n t r e c r i t ic i i , c a r e n ' a u a v u t n ic i p r e g ă t i r e a n e c e s a r ă , n ic i p r o b i t a t e a p r o f e s i u n i i lor .

C r i t i ca e s t e t i c ă o d e c l a r a t ă inex i s ­t e n t ă , f i i ndcă se i a ca p u n c t de p l e c a r e t o c m a i aceea , c a r e e l i p s i t ă de t e m e i u .

F i r e ş t e , c â n d se v a l u a d r e p t c r i t e r i u î n m a t e r i e de a u t o r i t a t e c r i t i c ă u r m ă ­t o a r e l e r â n d u r i sc r i se a d o u a zi d u p ă p r e m i e r a une i comed i i de C a r a g i a l e (13 Apr i l i e 18S5!, f a l i m e n t u l u n e i a s e m e n e a c r i t i ce es te cer t .

„Şi ce p i e s ă ? O s t u p i d i t a t e m u r d a r ă , c u l e a s ă d i n locu r i l e u n d e se a r u n c ă gu­n o i u l . F e m e i de s t r a d ă de cea m a i j o a s ă spe ţă , b ă r b i e r i şi i p i s t a ţ i , î n g u r a că­r o r a se p u n c u v i n t e i n s u l t ă t o a r e pen ­t r u m i ş c ă r i ca cea d e l à 11 F e b r u a r i e , p e n t r u l i b e r t a t e şi e g a l i t a t e , c a r e s u n t b a z a o r g a n f z a ţ i u n i i n o a s t r e po l i t i c e "

s a u . „ Z i a r u l XXX p u b l i c ă î n n u m ă r u l s ă u

de e r i d o u ă a r t i c o l e foa r te d r e p t e l a a-d r e s a d i rec ţ i une i t e a t r e l o r , p r i n c a r e c r i t i c ă d r u m u l , pe c a r e a apuca t . . . Avis ce lor î n d r e p t a l ecu i r ă u l " .

As t ăz i s u r â d e m în f a ţ a a c e s t o r „re­volte c e t ă ţ e n e ş t i " , e a d e v ă r a t , d a r c r i ­t ica ce lor n e c h e m a ţ i a î n c e p u t s ă facă p e toţi a r â d e de or ice fel d e î n c e r c a r e de a face cr i t ica, chilar c â n d supo r tu l es te t ic n ' a r m a i î n g ă d u i o r i c ă r u i om, p o a t : foa r t e de t r e a b ă , să-ş i e t a l eze g u ­s t u r i l e şi p r e f e r i n ţ e l e sa le p e r s o n a l e .

D a r s ă n u c r e d e m că f e n o m e n u l e specif ic r o m â n e s c .

V o m l u a l a î n t â m p l a r e c a z u l u n u i m a r e s c r i i t o r f rancez f a ţ ă de un i i d i n t r e c o n t i m p o r a n i i să i . E v o r b a de F l a u b e r t , în „ M a d a m s B o v a r y " .

LETIŢIA AL. STA M ATI A D : PEISAGIU

10

l a t a CP se p o a t e citi In J o u r n a l des Débats , 26 Mai 1857 (M. Cuv i l l i e r F leu ry ) .

„...acest s t i l a t â t de c i u d a t f i ind v u l ­g a r şi p r e t e n ţ i o s î n a c e l a ş t i m p , u n d e „ su f l e tu l " face o a t â t de b i z a r ă a l i a n ţ ă cu p o m ă d a u n d e , , rea l i smul ' ' ţ in t ind c ă t r e s i m p l i t a t e cade î n m a n i e r ă . . . U n p u b l i c i s t c e l e b r u z icea l a 1830, c ă a fă­c u t t i m p de 15 a n i a c e l a ş a r t i co l . A m p u t e a zice m a i b ine , c ă r o m a n u l şi co­m e d i a n e d a u de 10 a n i a c e e a ş femee. E m m a B o v a r y es te M a r g u e r i t e d i n „Dame a u x camélias", d u c e s a d i n „Dame a u x perles", S u z a n n e d i n „Demi-monde", t o a t e e ro ine l e d r a m e l o r lu i Dumas - f i u l s u b u n n u m e nou. . . F l a u b e r t es te î n s ă u n p i c t o r exact. . . ; a s e m ă n a r e a cu r e a l i ­t a t e a v a c r ă p a ochi i , d a r n u v i zează in ima. . . Dacă t o t u ş a r t r e b u i s ă a l e g în ­t r e „Madame Bovary" şi „Les aventures de Mademoise l l e Mariette", î n t r e m a n e ­ch ine l e g r o s o l a n e şi f a r d a t e a l e lu i F l a u b e r t şi fo tograf i i le „a o u t r a n c e " a le lu i C h a m p f l e u r y — o s p u n v e r d e : îm i p l ace m a i m u l t C h a m p f l e u r y " .

Ia tă-1 şi pe P a u l i n L i m a y r a c în Le Constitutionel , 10 Mai 1857 :

. . .Fi reş te , n u c o n t e s t n ic i s p i r i t u l , n ic i t a l e n t u l lu i F l a u b e r t , Dumas - f i u l şi T a i n e . Mi se p a r e n u m a i , c ă a r t a lo r e3te de m â n a a d o u a şi c ă d a c ă t i ne r e l e g e n e r a ţ i i n ' a r t r e b u i s ă a i b ă a l t e m o ­dele d e c â t aces tea , a t u n c i ele n u v o r fi deloc f avo r i za t e de cer. Noi m e r i t ă m o s o a r t ă m a i b u n ă d e c â t o a s e m e n e a li­t e r a t u r ă şi v o m avea-o" .

D a r Л. de P o n t m a r t i n d i n Le corres­pondant , I u n i e 1857 ?

„...Madame Bovary e s te e x a l t a r e a bol­n ă v i c i o a s ă a s i m ţ u r i l o r şi a i m a g i n a ­ţ ie i î n t r ' o d e m o c r a ţ i e n e m u l ţ u m i t ă . . . A c u m t re izec i de a n i u n s c r i i t o r ve s t i t def in ise r o m a n t i s m u l : „ l i b e r a l i s m u l în l i t e r a t u r ă " — Noi v o m zice pe soco tea la n o a s t r ă , că r e a l i s m u l n u es te şi n u poa t e fi d e c â t d e m o c r a ţ i a î n l i t e r a t u r ă şi „Madame Bovary" n e s e r v e ş t e cu d o v a d ă " .

Cea m a i i n t e r e s a n t ă j u d e c a t ă es te î n s ă a lu i D u m e s n i l , d i n La chronique art is t ique e t l i ttéraire, 3 Mai 1857.

„. . .Cartea a c e a s t a es te u n a d i n t r e cele m a i i m o r a l e d i n câ t e c u n o s c . . . e a e fă­c u t ă d i n r e m i n i s c e n ţ e î n felul a c e l o r comed i i m o d e r n e c o m p u s e s c e n ă cu s c e n ă pe foi v o l a n t e , c a r e r ă m â n a m e ­s t eca t e î n t r ' u n s a l t a r l u n i î n t r e g i , d a r pe c a r e î n t r ' o b u n ă zi le a d u n ă m s p r e a a l c ă t u i o o p e r ă î n t r eagă" . . .

R e v u e des deux Mondes, 1 Mai 1857, şi-a s p u s şi ea c u v â n t u l p r i n p a n a lu i Ch. d e M a z a d e :

„ . . .Autorul ( în „Madame Bovary") în­fă ţ i şează obiecte le , ca s ă z icem aşa , pe d i n a f a r ă , f ă r ă a p ă t r u n d e î n a d â n c i ­m i l e vie ţ i i m o r a l e ; el c rede c ă desc r i e scene a d e v ă r a t e şi p a s i o n a t e , d a r ele n u s u n t d e c â t b i z a r e , s a u s e n s u a l e . P r i n t r ' o c i u d ă ţ e n i e î n p l u s , a c e s t r o m a n c o n ţ i n e şi o idee, o c u g e t a r e soc ia lă , deş i i deea a c e a s t a n u e p r e a u ş o r de d e s p r i n s şi a u t o r u l , s u b f o r m a u n u i c o m p l i m e n t , zice a v o c a t u l u i , c a r e 1-a a-p ă r a t , l u i S é n a r d , că p r i n m a g n i f i c a s a p l e d o a r i e el a d a t ope re i o a u t o r i t a t e n e p r e v ă z u t ă ; r o m a n u l u i M a d a m e Bo­vary, e i n u t i l s'o m a i s p u n e m , c ă ple­d o a r i a Iui S é n a r d i-a d a t o a u t o r i t a t e n e p r e v ă z u t ă ; r ă m â n e de v ă z u t , d a c ă Madame Bovary p o a t e s ă facă a c e l a ş s e rv i c iu lu i S é n a r d " .

Noi cei de a s t ăz i , d u p ă 70 de a n i de l à a c e a s t ă p r i m i r e t r i u m f a l ă a r o m a n u l u i lu i F l a u b e r t , p u t e m a d m i r a î n l i n i ş t e , a t â t a d â n c i m e a c r e a ţ i u n i i d e a r t ă , c a r e es te M a d a m e B o v a r y , câ t şi înt inderea fără sfârşit a nepriceperii omeneşt i , ce poate compromite atât de decis iv cri­tica aceasta, căreia 1 se dă pe nedrept

UNIVERSUL Úti

In noapte Mă tot c h e m a a fa ră , cu vo rbe omeneş t i , C â n t â n d u ' m i la f e r e a s t r ă ş i ' n c â n t v r u să m ă 'mbie. . . Eu a scu l t am în v a t r ă b ă t r â n e l e poveş t i Şi l -am c h e m a t în casă , d a r n ' a voi t s ă vie. . . — Şi 'n n o a p t e suflet g e a m ă n mi-a p l âns pe la fereş t i .

— C e v r e a să 'mi s p u n ă o a r e ? — C â n d a m ieşit să'l cliem, S ă r u t u r i î n g h e ţ a t e d in p r a g m ă ' n t â m p i nară . . . Şi-am auz i t în codru r ă s u n e t de blestem.. . — D u r e r i n e b ă n u i t e s t r iv i t e s u b pova ră , In g â n d u r i l e nop | i i le nuzi i cum gem —

D a r n ' a m găsi t pe n i m e n i şi g lasu l om enesc . D e p a r t e , ma i d e p a r t e rostogol ia cuvân tu l . —-Simţii o g o a r e ' n m i n e că se d e s ţ e l e n e s c , Am v r u t să pot c u p r i n d e tot ce 'mi rod i p ă m â n t u l Şi-nm des luş i t în suflet cum p l a n ş e t e l e c resc .

în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , n u m e l e de cr i ­t ică e s t e t i că .

D i n t r e c o n t i m p o r a n i i să i , F l a u b e r t a fost a p r e c i a t î n r o m a n u l a c e s t a de că­t r e S a i n t e - B e u v e , V. H u g o , T h è o p i l e Gau t i e r , P a u l de S a i n t Victor , T a i n e şi al ţ i l i t e r a ţ i de o n o t o r i e t a t e v a r i a b i l ă .

Nici u n u l s a u a p r o a p e n ic i u n u l d i n ­t r e ei n u a r e c u n o s c u t pe ca le s t r i c t e s t e t i c ă v a l o a r e a r o m a n u l u i lu i F l a u ­be r t .

V. H u g o , şeful şcoli i r o m a n t i c e , s a l u t a în F l a u b e r t pe şeful u n e i a l to scoale , cu c a r e g l o r i a sa n e ş t i r b i t ă î n c ă îi î n g ă ­d u i a s ă fie d e s t u l de g e n e r o s .

S a i n t e Beuve , t e o r e t i c i a n u l ace le iaş i şcoli l i t e r a r e p e r i m a t e , s c r i a :

E o c a r t e (Madame Bovary) de c i t i t d u p ă ce ieşi de là o comed ie de A l e x a n ­d r u Dumas - f iu l , s a u d u p ă ce a i a p l a u ­d a t „Les faux Bonshommes", î n t r e d o u ă a r t i co l e de Taine . . . Căci în m u l t e l o c u r i şi s u b fo rme di fer i te , c r ed c ă r e c u n o s c s e m n e l e l i t e r a r e no i : ş t i in ţă , s p i r i t de obse rva ţ i e , m a t u r i t a t e , for ţă , p u ţ i n ă a s p r i m e " (Cause r i e s d u Lund i , t . XIII) .

S a i n t e Beuve ţ i n e a s ă fie l a p u n c t , s ă n u se izoleze de o ş c o a l ă l i t e r a r ă ce a-v e a v i i t o r u l d e s c h i s î n fa ţa ei. E de r e ­ţ i n u t a l ă t u r a r e a l u i F l a u b e r t de D u m a s -fiul, asoc ie re p e ca r e o găs im l a toţ i con t imporan i i lui F l a u b e r t .

T a i n e c r e d e a că, d a c ă t o v ă r ă ş i a l u i B a u d e l a i r e es te n e p r i e l n i c ă , a c e e a a lu i F l a u b e r t e foa r t e b u n ă şi c ă „ n u c u n o a ­ş t e m r o m a n m a i f r u m o s de l à B a l z a c " (Lettre a J. J. Veiss) .

R e a l i s m u l „ a v â n t la l e t t r e " a l lu i Ba l ­zac îi l ă m u r e a lu i T a i n e a p a r i ţ i a lu i F l a u b e r t şi a u t o r u l ce lor t r e i c o o r d o n a t e l i t e r a r e e r a m u l ţ u m i t . N i m e n i î n s ă d in -t ro c o n t i m p o r a n i i s ă i n u 1-a a d m i r a t m a i f rene t ic d e c â t e l evu l s ă u î n a l e l i­t e r a t u r i i , G u y de M a u p a s s a n t . Ş i e ex­p l i cab i l . E r a o d a t o r i e de c o n ş t i i n ţ ă fa tă de şeful şcoli i , d i n ca r e făcea p a r t e şi m a i a l e s r e c u n o ş t i n ţ ă f a ţ ă de cel ce 1-a i n i ţ i a t î n t a i n e l e l i t e r a t u r i i .

• Or ic ine a r ce r ce t a o g l i n d i r e a u n u i

m a r o a r t i s t în su f l e tu l c o n t i m p o r a n i l o r săi i m e d i a ţ i , a r p u t e a c o n s t a t a a c e e a ş s t a r e de l u c r u r i .

I s t o r i c u l n u v a î n d r ă s n i să se ocupe de c o n t i m p o r a n i , i a r c r i t i cu l e s t e t i c i a n se v a a s c u n d e în pene le u n o r e x e m p l a r e ca cele a m i n t i t e l a î n c e p u t , s a u v a fi m â n a t a l ă t u r i de f ă g a ş u l c e r c e t ă r i i s t r i c t e s t e t i ce m a i m u l t de c o n s i d e r a -t iun i , d a c ă n u c o n t r a d i c t o r i i , d a r î n to t cazu l s t r ă i n e s c o p u l u i u r m ă r i t .

U n c r i t i c a d e v ă r a t v a fi a p r e c i a t î n s ă n u m a i d u p ă j u s t e ţ e a va lo r i f i că r i i con­t i m p o r a n i l o r să i . A c e a s t a es te p i a t r a de î n c e r c a r e a c r i t i cu lu i v e r i t a b i l .

D a r a t u n c i t o t u l s ' a r r e d u c e la u n cerc v i ţ ios : c r i t i cu l , c a r e î n l o c u i e ş t e c o n s a c r a r e a t i m p u l u i , v a t r e b u i e& fie

E U G E N 'VICTOR

j u d e c a t t o t p r i n c o n s a c r a r e a trecut Cu a l t e c u v i n t e n u t r e b u i e să m

t e p t ă m t r e c e r e a t i m p u l u i spre a s t a t a d a c ă o o p e r ă e b u n ă sau nu,l că n e v o m a d r e s a c r i t i cu lu i , care vi deca î n a i n t e a t i m p u l u i , însă just j u d e c ă ţ i i v a fi a p r e c i a t ă to t dupa ti r e a a c e l u i a ş t i m p .

S 'a r p ă r e a c ă ac i es te cheia lipsi î n c r e d e r e ce se a c o r d ă cr i t ici i şi pi bi l c h i a r . r o s t u l d i s p r e ţ u l u i artiţ p e n t r u c r i t i c a în g e n e r e , în afară f u n c i a r a i n c o m p e t i n ţ ă , de care art face r e s p o n s a b i l , p r i n definiţ ie , pe « de e s e n ţ ă o r d i n a r ă , c â n d aces ta se « de l u c r u r i ce i - a r d e p ă ş i puterile.

Decât c ă mi j loace l e de apreciere, c a r e e s t e t i ca î n v e s t e ş t e pe cercetai o p e r e l o r de a r t ă , n u s u n t a t â t de m rioaSfl pe c â t se c r ede .

O a n a l i z ă a t e n t ă , mai . ales aii p o a t e face pe m u l ţ i s ă surprindă e s e n ţ i a l ş i i d e n t i c l a t o a t e şcolile r a r e , s p r e p i ldă , la t o a t e operele de de là î n c e p u t şi p â n ă î n zilele noasti

G ă s i r e a a c e l u i „ n u ş t i u ce", dl ca r e s'a z i s „că e m a i u ş o r să-1 simţi c â t să-1 c u n o ş t i şi c ă a r înceta sä fie u n „ n u ş t i u ce", d a c ă a m şti ce este , n a t u r a sa fiind ineomprehensi i nexp l i c ab i l ă , şi , c ă n u ex i s t ă nimic c u n o s c u t , n ic i m a i n e c u n o s c u t în Iu a c e a s t a ca „ n u ş t i u ce -u l " d in operi a r t ă , s a u d a c ă î n t â m p l ă t o r am aji s ă ş t i m a c e s t „ n u ş t i u ce" care ne i p r i n d e , n ' a m m a i fi a t â t de mişcaţi, a t â t de î n c â n t a ţ i , c u m s u n t e m ii d a r , c ă el n u a fost descoper i t Inel nici c ă a m p u t e a v r e o d a t ă descop aces t m a r e m i s t e r a l n a t u r i i " ; (Г h o u r s , „Les entret iens d'Ariste et i gène, V, Le je n e s a i s quo i 1674), I „ n u ş t i u ce" . a şa da r , pe ca re îl pul r e c u n o a ş t e p â n ă l a u n p u n c t ca al î l ven i r e g ă s i şi s t u d i a î n înfăţişa l u i de „ş t iu c u m " , s p r e a a junge lai c l u z i a de „ ş t iu când" , o operă n u m e l e de o p e r ă do a r t ă .

D u p ă c u m n u ş t i m ce este sufli d a r ş t im c a r e s u n t p rop r i e t ă ţ i l e lui t â n d d i s t i n g e u n o m î n v i a ţ ă de ш d a v r u ; n u ş t i m ce es te p rop r iu zisei t r i c i t a t e a , d a r o p u t e m întrebuinţa a t â t e a c h i p u r i , de l à l u m i n a t r ad io fon ie ; t o t a s e m e n e a n u e impos s ă r e c u n o a ş t e m p r o p r i e t a t e a , pe cai a r e o p e r a de a r t ă de a n e emoţionai cific, i d e n t i f i c â n d şi ver i f icând spei cu i a c e s t a cu a j u t o r u l extrageri i ae ce es te e s e n ţ i a l şi i d e n t i c cu toate a v ă r a t e l e c r e a ţ i u n i de a r t ă , fără si g â n d i m l a epoca, f ă r ă s ă ne preocup de şcoala , clin c a r e fac p a r t e . Şi es te obiectul es te t ic i i , liar aplicaţia a s u p r a opere lor , c a r e se ivesc, este m a i rostul criticii estetice.

S C A R L A T STRUŢEAK!

ВШШГ, LITERAR 11

Al. Th. Stamatiad

Salonul l i terar es te o i zbândă c u l t u r a ­li, cit atât mai pre ţ ioasă cu cât v ine Ha un suflet en tus ia s t a l vech iu lu i r e -•Fsălăşluit în t re fraţ i i do rn i c i d e s c r i s j ile cultură r o m â n e a s c ă . Să nu u i t ăm

ta Al. T. Stamat iad es te şi p rofesor de tinlij şi l i teratura r o m â n ă la liceul Moi-: Nicoară din A r a d şi că ve rbu l lu i cald

rasi'.nâ in inimile a t â to r t iner i ascu l ta ­turi după cum scr isul lui şi p a s i u n e a k iileratnră se t r a d u c e îh d r agos t ea cu ніе dirijează aceas t ă revis tă , p e c a r e pentru cinstea A r a d u l u i , an i dor i -o ne -părat continuată, d in S e p t e m b r i e în-

Ciiln. Nimic n'ar puica da, însă, o m a i j u s t ă agite a va loroase lor con t r ibu ţ i i pe

k cuprinde colecţ ia a n u a l ă a Sa­lonului literar i'd cât a c e a s t ă enumerir-

colaboratorilor p e ca r e d i r e c t o r u l i-a llăturat frumoasei lui î n t r e p r i n d e r i cul­turale. Au co labora t î n t r e 15 Mar t i e B25—15 Mai 1426 la Salonul l iterar d -n i j : Leo Biicliclin. G. Bogdan-Ditică, V.

Bogrea, Emanoil Bucuţa. Ch. Ad.-Can-lacuzenc, Mihail CelarMnu, A. Ciarnet,

Constnntinescu, A. Cotruş, V. \De-metrius, A. Dominic, George Dumitrescu. Alexandru Gherghel) Al. Grigortu, P. rimm. E. ,Lovi|, eseu, Ion Minulescu, .Nanu, Al. Negură. Perpessicius, Geor-A. Petre, Marcel Romanescu, Const.

Sâineanu. Grigorc Sălceanu, Egumenul eriiiim, Theodor Solacolu. Eugenia Spe-in|ia. Al. T. Stamatiad, Eugeniu Ştefă-

uescu-Est, Elena Văcărescu, Tudor Vinn ii.

w!ii (le ce vo rbeam de un d u b l u s:i.-iment de încân ta re şi de g r a t i t u d i n e , pe are ni-l p rocură a d m i r a b i l a r ev i s t ă a Hui Stamatiad : (Salonul literar.

Inst inctul artistic „întâia cauză a artei •— scria ger-

niiiiiul Grosse — este instinctul artis­tic, un instinct asemănător jocului, un joc al facultăţilor fizice şi intelectua­le, combinat cu instinctul imitaţiei".

Nevoia estetică nu e proprie omu­lui civilizat. Ea s'a manifestat — tût atât de intens — şi la omul primitiv, în strânsă legătură cu credinţele lui religioase. Sociologic vorbind, arta nu se poate considera decât ca un feno­men social, ca un derivat al realităţii sociale a unei epoci.

Realitatea socială a primitivilor era cea mistico-religiosă. De aceea şi arta primitivilor era derivatul religiei lor. l a rde a remarcat cu justeţe că prin­tre primele origini ale artei se nu­mără : ceremonia şi cultul. De aceea, după el, nu arhitectura a fost prima artă, ci cuvântul. Din cuvânt, scris sau vorbit, a răsărit ori şi ce artă. P r i m e l e două a r t e , ce a u procedat di­rect din arta vorbirei (care n'a fost decât ruga către zeu), sunt : arhitec­tura (templul pentru rugă) şi muzica (cântece pentru rugă).

Analizând şi mai adânc viaţa reli­gioasă primitivă putem să descoperim, mai clar, originile artei, cari se iden­tificau în deosebi cu riturile religi­oase. In riturile religioaso au luat na­ştere muzica şi teatrul religios, cari au devenit — târziu de tot — muzică şi teatru artistic. Dürkheim, care ne-a înfăţişat aşa de cuprinzător viaţa re­ligioasă a clanurilor australiene, a a-rătat în acelaş timp că : „culturile no pun m evidenţă elementul recreativ şi estetic din religie". „E un fapt cu­noscut, continuă Dürkheim, că jocu­rile şi principalele forme ale artei sunt născute din religie, tocmai pen­tru că cultul avea de scop şi recrea­rea".

Din diferitele rituri — procesiuni, cu decoruri şi muzică, la statuia zeu­lui— totem-—au luat naştere adevă­rate reprezentaţii teatrale. Exemplifi­căm câteva din aceste rituri, genera­toare de instinct teatral.

Jliturile mimetice constau în miş­cări şi strigăte, cari aveau drept o-biect de a imita, în diferitele sale ati­tudini sau sub diferitele sale aspecte, animalul a cărui reproducere era do­rită.

La tribul Waramunga ritul repre­zentativ consta în a rechema trecutul, prin mijlocul unei adevărate repre­zentaţii dramatice. Astfel serbareri zisă a şarpelui negru se desfăşura în chipul următor : doi preoţi, împodo­biţi cu desetnnuri reprezentând şar­pele negru, aleargă, săr, joacă, până ce cad, istoviţi, la pământ.

Atunci, asistenţii vin şi mângâie, cu blândeţe, desemnurile emblematice. Se spune că gestul acesta place mu H şarpelui negru.

Sărbătoarea în onoarea şarpelui Wolunqua constă numai în a repre­zenta trecutul cu singurul scop de a-1 reprezenta, de a-1 face viu în min­tea indivizilor. Wolunqua este o fi­inţă unică şi pur mitică. E închipuit ca un şarpe colosal, cu coada pe pă­mânt şi cu capul în nori. Serveşte de

nume colectiv şi de emblemă grupului d? indivizi, ce vede în el un strămoş comun. Delà el, credincioşii nu cer nimica. 11 sărbătoresc numai de dra­gul de a-1 sărbători. Se celebrează, fiindcă l-au celebrat strămoşii, se ce­lebrează pr ' i i tradiţie. (Artă pentru artă !...).

Există apoi riiuri vesele, de îmbu curare ; de asemenea şi rituri triste - - cari tind a face faţă unei nenoro­ciri şi a o deplânge. (Origina diviziu­nii în comedie şi tragedie !).

La fel giecilor antici, delà multe ri­iuri , australienii excludeau pe femei şi pe copii, ca unii nevrednici să co­munice cu divinitatea şi să se împăr­tăşească cu harul ei. „Asemenea dra­mei — scrie Dürkheim — riturile sunt streine de ori şi ce scop utilitar, ele fac pe oameni să uite lumea rea­lă, pentru a-i transporta în altă lume — ideală •— pentru a-i distra, pentru a-i rei reea".

Dar, observă Dürkheim „un rit este şi altceva decât un joc ; el e viaţa se­rioasă".

Lucru, foarte explicabil, dacă ne gândim la strânsa uniune dintre re­ligie şi viaţa cotidiană cu toate mani­festările ei, la primitivi. Lévy-Bruhl — un continuator al lui Dürkheim'—• remarcă, în acest sens următoarele : — „Dansul este pentru primitivi o a-facere ceremonioasă foarte serioasă, mai mult un cult şi o invocare, nu nu­mai o distracţie. Literalmente, terme­nul pcnlru a dansa, înseamnă la ei a lucra".

E Un fapt câştigat pentru toate şcolile

sociologice, este constatarea că reali­tatea spirituală a vieţii primitive era religioasa. Această realitate religioa­să era uniformă, omogenă. Ea închi dea în sine toate posibilităţile viito­rului. Plogresul social a dus la o des compuneie a unităţii primitive, în o scrie de uite realităţi, ce şi-au căpă tat autonomie : cea juridică, cea mo­rală, cea estetică. Dar instinctul ar­tistic, despre care vorbim, a existai, cuprins şi închis în jiistictul religios. Din acesta a derivat el, cu timpul, cuin au derivat şi celelalte insticte, e-scuţialmenle sociale. Iar forma primii de manifestare a instinctului artistic, a fost instinctul teatial şi instinctul muzical (ritul şi cântecul rugăciunii). Din dansurile şi chiotele dezordonate ale sălbaticilor în ju iul unei pietre, cu închipuite puteri' dumnezeeşti, au răsărit teatrul şi muzica — riidimen • tare şi schiioade la început, definitive şi superbe — astăzi.

N. N. MATHEESCU

Salonul Literar ! Avem sub ochi n u m ă r u l 12 d in r e v i s t a кшга pe care d e un am de zile o scoate, I gratii|a nonei Românei, la Arad , poc­al Al. T. Stamatiad. Ca şb a l t ă d a t ă . în iBirsitl celor 12 luni , c edăm aoe lu iaş

u sentiment de î n c â n t a r e şi de g ra t i -ifcdúie pe care ni-t p r o c u r ă rev i s t a d- lui Stamatiad. 0 tehnică sobră, o a c u r a t e ţ a t ipograf ică

ІМІЮШІ aproape un record p e n t r u v re ­jurile acestea de neg l i j en ţă a t i p a r u l u i . • material variat , l i t e r a r şi in format iv , tteratiiră originală şi t r a d u c e r i , e s s e su r i p cronici — ia t ă a t â t e a ca l i tă ţ i ce fac pin fiecare număr a l rev i s te i o a t r a c t i v ă nlegere si din colecţia toată o p r e ţ i o a s ă Mitologie a anulu i l i i e ra r ce se t r ecu . Dar mai presus de m e r i t e l e aces tea

lizibile, opera poetu lu i Al. T. S t a m a t i a d Ire o semnificaţie c a r e t r e b u e în deosebi •Mirată.

IS UNIVERSUL UTll

„SALONUL O F I C I A L "

(Sala Adam Băljnhi)

T r a v e r s â n d d iagona l t inda r o t u n d ă a Aicuci i lui , ne Î n d r e p t ă m s p r e u l t im Lie t re i săl i a l e „Sa lonu lu i Of ic ia l" să l i j oa se , mici , umede , n e î n d e s t u l a t lumi­n a t e — s ă r m a n e .

Aici se află to tuş i r e p r e z e n t a t ă , în ceú mai m a r e m ă s u r ă , ene rg i a t â n ă r ă a p las ­t ice i româneş t i .

E n e a s t â m p ă r a t ă , capr ic ioasă , uneo r i p o r n i t ă p e căi le păca tu lu i , da r nici o-d a t ă desv lăgu i t ă .

T i n e r e ţ e a pasl ioncază öliiiar c â n d c nebună . F i indcă n e b u n i a t i n e r e ţ i i e tui pr i sos de_ v i a t ă — ca re se s t inge cu ­r â n d — şi de p e u r m a căruia,, ca î n t r ' o l i vadă d u p ă o f u r t u n ă r epede , cu leg i , c â t eoda tă , s u r p r i n z ă t o r de a l ea să p â r g ă .

D a r să n u zăbov im p r e a m u l t în p ra ­gul uşi i , c i , l ă s â n d u - n e p e sa lă galoşii p e d a n t i s m u l u i — să păşimi feciorelnic în oda ia copii lor .

Cel m a i f raged d i n t r e to ţ i — şi totuşi aşa^ de î n d e l u n g vagabond pe s t epa fe­t idă a s e n t i m e n t a l ' s m u l u i p i c t u r a l — t de b u n ă s eamă :

BĂLŢATU p e ca r e a p r o a p e iiu-1 m a i recunoaş tem.

Monograf iş t i i d-sâ le — .ah ! Doamne,, . , înonografiş t i i aceş t ia cu m e n t a l i t a t e d e i i i iu le in şi l i inbujie de r epo r t e r !) — vor fi fost des igur a l a r m a ţ i de noua în­d r u m a r e a d-lui Bă l ţ a tu — şij-1 vor fi admones t a t , ca pe un şcolar — p e care ' l v ro iau a scu l t ă to r s i măfcăfleţ. — s u r p r i n s a s u p r a ch iu lu lu i .

Nudu l d-lui Bă l ţ a tu e x p u s a n u l acesta , a fost p e n t r u noi o su rp r i ză . Şi u n a d i n cele ma i p l ăcu t e .

D-sa a tacă , de da t a a s t a . în p l i nu l ei, p r o b l e m a p ic tu ra l ă , p e ca re , p â n ă acu­ma , o î n c o n j u r a s e d in t imid i t a t e , sau| p o n t e — .şi c r e d e m aceas t a ma i lesne —• din g r a b a de a r ă s p u n d e , pe p i a ţ ă , la c e r e r e a negus to r i lo r şi-a unu i pub l i c cu a v e r e im prov i za t ă şi gus t echivoc.

D e l a eboşur i l e d-sale — inva r i ab i l ace leaş i — u n d e o cu loa re f lecui tă se a ş t e rnea , lăp tos şi suficient pe s t e con­t u r u r i f ă r ă so l id i t a t e şi fă ră c a r a c t e r ; de la t eme le d-sale de u n p i to resc ieft in şi b a n a l , —• Bă l ţ a tu a t recu t , a p r o a p e d i rec t , la s t ud iu l a t e n t a l m a t e r i e i , la p a s t a cons i s t en tă şi a d â n c ă , la u r m ă r i r e a în d e a p r o a p e a una i cons t ruc ţ iun i vân-joase , ş i a u n u i con tu r , d in ca r e a m b i ­gu i t a t ea es te h o t ă r â t şi def ini t iv a l u n ­gată .

Dacă, î n ace iaş i m ă s u r ă . B ă l ţ a t u va sti să se concen t reze şi în a l e g e r e a su­b iec te lo r sa le •—• (i-ani r e c o m a n d a cât. ma i m u l t î u d r ă g i r e a omului ) —• a v e m n ă d e j d e a că, foar te cu rând , va i zbu t i să se a f le pe s ine , ceia ce . î n a r t ă , es te o n e t ă g ă d u i t ă şi t eme in i că i zbândă .

Nu tot aceiaş i s c h i m b a r e se î n t â m p l ă , însă, cu

BĂEŞU c a r e a r ă m a s l a p r i m a m a n i e r ă a lu i Bălţatu, — c a r a c e r i z a t ă m a i sus . -— de b u n ă s e a m ă a g r e a t ă d e u n pub l i c cu i n s t r u c ţ i e de a l m a n a h şi s e n t i m e n t a l i t a t e de manict t r i s t , — da r ca re . deşi uneo r i r e m u n e r a t o r i e , n u p o a t e s tab i l i o r epu­ta ţ i e s e r i o a s ă unui a r t i s t .

C r e d e m că r â n d u r i l e aces tea tiu vor scoborî în sufletul , p r e a t â n ă r , a l d-lui BĂEŞU, d e s c u r a j a r e a , ci, d i m p o t r i v ă , îi vor s lu j i de s t imulen t .

, ,Fet i ţa în roşu" a d o m n i ş o a r e i C O R N E L I A BABJ.C

p rez in tă , p e n t r u noi, un fa rmec deo­sebit .

In c o m p u n e r e a , o a r e c u m n a i v ă şi în cu loa rea pas ion tă , a r e . l ao la l t ă , nu ş t iu ce p e r v e r s şi v i rg ina l .

Insă o m a i m a r e g r i j ă a formei — (poţi fi a d â n c expres iv , fără să schimo­noseşt i) — ş i o m a i a t e n t ă c o n c e n t r a r e a s u p r a pas te i — (poţi fi suav, c u m a t e r i e consis tentă) — a r complec ta f i resc cal i ­tă ţ i l e aces t e i t i n e r e d e b u t a n t e .

C. VLÄDESCU a r e — î n t r e a l t e le — un [portret d e fe­meie , i n t e l i g e n t Compus »— şi, co lo ra t , în c a r n a ţ i e ma i a les , cu o v ă d i t ă în ţe ­l ege re a ma te r i e i .

D a c ă r e l a ţ i a de pas tă , î n t r e c a r n a ţ i e , h a i n ă ş i decor , ax tfi .fosil anai uniiia.r închega tă , p o r t r e t u l aces ta a r fi făcut o se r ioasă c o n c u r e n ţ ă a t â to r l uc ră r i , d e •»incotribstjabil^t іѵаіиаігіе, al'e a c t u a l u l u i Salon.

1. STĂTESCU e încă p e căa-arca î i i to r toch ia tă a cău­tă r i i .

D i n t r e „ n a t u r a m o a r t ă " şi „ p e i s a j " — (prea d i s tonan t colorate) — p r e f e r ă m „ n u d u l " d-sale, umde p r e o c u p a r e a d e a da ansamblului un ton melodic n e î n d r e p t ă ţ e ş t e să c redem că d. S tă tescu , e î n z e s t r a t c u r ea l e ca l i t ă ţ i d e p ic tor — ca re ca tă să fie sâ rgu inc ios cu l t iva te .

I. STEURER d e b a r a s a t de fan tas t i cu l d-sa le decora t iv , quas i c a r i c a t u r a l , n e d ă o se r ie d e p e i ­sagi i de o r a r ă s i d i s t insă s impl ic i ta te . L'iim dor i însă ma i a m p l u — şi m a i b ă r ­bat , î n v iz iune .

I I . C R E Ţ U L E S C U p lu teş t e încă î n t r ' u n eclect ism nebulos . Nu e l ipsit însă de gingăşie în cape te l e d-sale de femei . D a r o gingăşie i n e x p r e ­s ivă şi — p i c t u r a l -— ieft ină.

G H . C11IROVICI a re , în „ R u g ă c i u n e a " incon tes tab i l e ca­l i tă ţ i de ton. Compoz i ţ i a însă , c des iuă-du la tă şi, î n t r u c â t v a goală .

LUK Y G A L A C T I O N a r fi p u t u t r e a l i z a o f rumoasă p â n z ă d e p o r t r e t , dacă a r fi ş t iut să /răunână cons tan t ace i a ş i în fe lu l de a p r i v i na ­t u r a — şi în m a n i e r a de a o i n t e r p r e t a . P u t e r n i c ă în a n s a m b l u , l u c r a r e a d-şoarei Ga lac t ion p i e r d e mul t , e x a m i n a t ă pa r ţ i a l . E o veşnică c iocni re , c a r e i m p r e s i o n e a z ă « r â t r e t ina , î n t r e technica , u r m ă r i n d r e ­a l i z a r e a v o l u m u l u i p r i n p l a n u r i s t r â n s a l ă t u r a t e , a p r o a p e o m o d e l a r e , •— ş i î n ­t r e t echn ica e m i n a m e n t e decora t ivă , a ş ­t e r n u t ă , a p r o a p e graf ic , p e un s i n g u r p l a n - t a p e t , c a r e n u se l e a g ă cu p r i m a , şi d e s c u m p ă n e ş t e p r i v i r e a ce rce tă to ru lu i a ten t , dor i to r d e u n i t a t e o rgan i că .

Lipsa un i tă ţ i i t echnice , t r ă d e a z ă l ipsa un i t ă ţ i i d e v iz iune şi a un i tă ţ i i de sen­za ţ ie . Sau d e s c o p e r ă a b s e n ţ a concen t r ă ­rii , c a r e e u n a din b u b e l e diletantism inului . A b u z u l de vopsele, v io len te şi or­d i n a r e , cu p l a t i t u d i n i de l ino leum—mai a d a u g ă pânze i d-şoarei Ga lac t ion o no tă de a fec ta tă şi i nu t i l ă b r u t a l i t a t e .

G E O R G E T A I l O L B A N a r e mul t s en t imen t in te r io r în. cobo­r â r e a d-sale, de p e c ruce . D e ce însă, şi aici t e n d i n ţ a une i a p r o a p e c a r i c a t u r i z ă r i î n formele c a r i c e r e a u s ă fie, fa ţă de temă, tocmai d in po t r ivă , idea l sp i r i t ua ­l i za te '(

P A P A T R I A N D A F I L ta len t d i sc ip l ina t —• de l a c a r e n ă d ă j d u i m mul t , în vi i tor . „ P r i e t e n u l " d-sale e un foar te reuş i t portret»

M O G A „Cop i lu l " d-sale e încă o l u c r a r e d e

şcoală — n u l ips i tă to tuş i de calitâ C I U N T U

a r e d o u ă mic i desene , în creion coli a t e n t u r m ă r i t e .

GROSSMAN BULIG1IIN şt ie să co mp u i e in te l igen t şi să i sp i r i tua l , a f ec t a r ea cubis tă . însă, u n desen de v iz iune clasică — a obses ie nese r ioasă .

In a r t ă , a m b i g u i t a t e a e compris ton re .

LUCIA BELLER e x p u n e - un foar te i n t e r e san t proiet v i t ra l iu , cu f rumoasă fantezie în co n e r c a deco ra t i vu lu i l i nea r ş i destul gică cons t ruc t ivă . Co lo ra tu ra ti-sa însă c a m m o n o t o n ă şi poa te prea i ráta.

Vit ra l iu l e născoc i rea Nordului,! mosfera d e p l u m b , p r in ca r e soarei bea se bănu i e ş t e . El ca tă să mulţi şi să învese l ească r a z a anemică a 1 lui, s m u l g â n d , p e n t r u interioarele ; obscu re şi reci , z â m b e t u l cerului, i absen t .

E L E N A P O P E A şt ie să s t ab i l ească i n t e r e s a n t e arinoo gri şi să c o m p u i e ingenios , chiar cu m e n t e ins ign i f ian te . N u a r e însă de p e r z i s t e n ţ ă în mese r i e . D e aceia, pi p ân ze l e d -sa le l a să p r iv i to ru lu i o i i sie p r e a u ş o a r ă — de improvizat si nu ' l m a i r ech ian iă . ' VAVELYNA a r e aici o „ i a r n ă " c u frumoase însi de cu loa re . D a r e s lab compusă : COJI

d i n s t ânga urmple ma i mul t un gol f ă ră să se l ege o r g a n i c de rest. Di min i e r i , î n t r ' o p â n z ă orizontală , ori riscă, a b u z â n d de pa ra l e l i sme verti

BHATEŞ P I L E A I s 'a l up t a t c u o t e m ă grea , şi ades i ng ra t ă : p o r t r e t , m ă r i m e naturală -a q u a r e l ă . C u t e z a n ţ a a c e a s t a desvălui ene rg i e r a r ă şi o pas iune , care nu ps fi con tes ta tă .

C O R N E L I U MIHÄILESCU e î ncă î n faza, u l t imă , a experimeá Cubisto-aonstlructivisto-iíitegiiali.sí. J î n c u r a j ă m p e ca lea a c e a s t a — dar n u ' l do jen im. II a ş t ep t ăm să se re sească.

S. C O N S T A N T I N E S C U e. un t a l e n t ser ios , cu un gust forma cu o m a r e d isc ip l ină in ter ioară . Poi te le d-sale, î n p r i m u l r â n d . tradeaj ces te ca l i t ă ţ i cu p r i sos in ţă .

A R E P H Y ax p u t e a s ă ne dea l u c r u r i foarte ii r e san t e , dacă a r s t ă r u i m a i adânc asup m a t e r i e i .

ALEX. P O P c u cele două p o r t r e t e î n desen, ne ai t es te exerc i ţ i i l e şcolăreş t i , după

P r e f e r ă m însă, o r i când . desene] c.estea — p ic tu r i l o r d-sale din sala Eder .

N. N. TON1TZ

WlVERSUL LITERAR

ALI'-T ÎNCROPIT I : I P R I P Ă U N U L T I M C O N -

jt SIMFONIC ; C O N S A C R A T M U Z I C I I româ-p. ŞI ORCLIESTRÂ S" P U B L I C Ş I \ R E I N E N

IZIE I I I I | )OLRI \Â- : D A R S 'A I S B I I T I I T , Î N F I N E ,

ISE (ICI. NIL (LIN L I P - A M A T E R I A L U L U I P E N -

I ÎNTOCMI REA P R O G R A M U L U I , N U D I N P R I -

L' INTERIOARE D E C I . C O N C E R T U L A B I A A

ITNT II\C;I LOC. DI (L IN P R I C I N I E X T E R I O A R E

MIILT NULI S E C U N D A R E . D A R C U A T Â T M A I

LÍ'.-TÁLIARC, A L I S . • ! ( • V E S T E A U , M A I D E

NIE CILIAR D E A S E FI C A P . I T A T S I G U R A N Ţ Ă

> AL REA C O N C E R T U L II I . U N P R O G R A M « J E

FICIONTĂ GA IA 11 ( Í <- ŞI D E F I N I T I V Ă Î N C R E D I N ­

IE A BOPÎLIEI D E P R O D U C Ţ I E C O I N P O N I S T I -

LIWIIANEIISEĂ. I N P R O G R A M A T R Ă G Ă T O R , P E

LALTÂ PARLE. Î M P R E J U R Ă R I L E I N S Ă . Ş I - A U

ratat Ş' DE A S L Ă D A L Â C R U N I A LOR V I T R E G I E

URNII CRCAŢIIMIEA A U T O N O M Ă . I N I P R E J N -

ЫГІ DR C A R E , — D E S I G U R Ş I N U Î N N E Î N S E N I -

• MĂSURĂ. — S U N T V I N O V A Ţ I Ş I O R G A N I -

FCRII. (IAR. IN P R I M U L R Â N D , VA T R E B U I S A

FIIIIIIIIIVĂLINI P E N O I T O I I . A R T I Ş T I Ş I P U ­

LIÉ AUDITOR, C A R E O C O L I M N E Î N C R E Z Ă T O R I

RODINŢ I;I ŞCOLII N O I S ' . R E M LI / ICA L E . P A R A -

ANILU-I S I S T E M A T I C A V Ă N T I I L C R E A T O R .

SOCOTIM CĂ NU A L'I>, | M I A D A O S D E P R I S O S

II IRONIC SUBTITLUL : . . Î N C H I N A I S O C I E T Ă Ţ I I

«TPO/ITORILNR R O M Â N I " . S Ă R E C U N O A Ş T E M

• I cî INCLIINAREA N U A F O S T P R E A P I O A S Ă ,

ASTFEL NU S'AR FI H O T Ă RÎT A C E S T C O N C E R T

PENTRU O DATĂ A Ş A D E T Â R Z I E . Î N T I M P U L

•LIDERII S T A G I U N I I M U Z I C A L E Ş I . D U P Ă C E

FIA ÎMPLINIT Î N D A T O R I R I L E C O N T R A C T U A L E

ILŢ MUZICANŢILOR O R C H E S T R E I ; D U P Ă C E S ' A U

FIRSJI DECI D R E P T U R I L E D E A - I M A I C H E M A

LIN SURPLUS D E M U N C Ă , Î N A F A R Ă D E C E ­

RINŢELE CONTRACTULUI Ş I Î N E O I I I L ' J I U N I Î M -

PRĂRĂTONRE. CARE S Ă - I F A C Ă S Ă I A A T I T U D I N I

LE NEPĂSARE F A J Ă D E S T R Ă D U I N Ţ E L E E R E A -

NRE ROMÂNEŞTI. C E D E C U R G E D I N A C E A S T Ă

MAŢIE. NU E S T E G R E U D E S T A B I L I T . O R -

ÉESLRA MICŞORATĂ, I N S T R U M E N T E L I P S Ă , ' R E -

(ETIŢII INSUFICIENTE S ' A U F Ă C U T Î N G R A B Ă

«MANTII. L U C R U D E M Â N T U I A L Ă , T O C M A I

UDE TREBUIA S Ă A I B Ă L O C P R U D E N T E P R E -

«IRPIMI STĂRUITOARE G R I J I ' , O L A R G Ă B U N Ă -

BINŢĂ ŞI U N G E N E R O S E L A N P E N T R U PLĂ-

HNTLEREA ŞI T Ă L M Ă C I R E A F R U M O S U L U I M U

• AUTOHTON. C O N S E C I N Ţ E L E S E R E S F R Â N G ,

B PUŢIN ÎN A P A R E N T Ă , A S U P R A P I E S E L O R

SECNTALR ŞI I N I ] ) L I C I L A S U P R A P R E S T I G I U L U I

TTLIIT'C AL C O M P O Z I T O R I L O R .

MUTRA A S I G U R A R E A , S T I M U L A R E A Ş I S P O ­

lera CAPACITĂŢII D E P R O D U C Ţ I E A R T I S T I C Ă

IHDIĂNEASCĂ. STATUL A O R Â N D U I T A D E S E A O R I

LAŢITOARC CLIOLTUELI. S P R I J I N U L Î N S Ă N U A

fa ÎNTOTDEAUNA E F E C T I V . I A R C O M P O Z I Ţ I I U -

• MUZICALĂ A F O S T , D I N T R E T O A T E M A N I -

P R I L E ARTISTICE, C E A M A I N E L U A T Ă Î N

WMĂ, C O N D I Ţ I ' T I N I C U TOTUL P A R T I C U L A R E

PFIRILSC DE P R O D U C T U L M U Z I C A ] Ş I KOR!-

BAI ACI S P R I J I N U L O F I C I A L T R E B U I A S Ă F I E

(TPRECĂDERE Î N D R E P T A T . I N M E D I U L N O S T R U

«RIAL. ARTISTUL P L A S T I C Ş I S C R I I T O R U L S U N T

LEALITĂŢI F U N C Ţ I O N A L E , C U R O S T U R I D E T E R M I ­

NE PARC LE Î N G Ă D U I " S T A B I L I R E A D E R E L A ­

TAI INTRE P R O D U S U L LOR A R T I S T I C Ş I C E R I N -

JELC CELORLALŢI F A C T O R I S O C I A L I . R I E J A Ţ H I R N J

FERA, DE S I G U R , S E D A T O R E Ş T E P R E Ţ U I R E A

(REDUSELOR A R T I S T I C E , C H I A R S E L E C Ţ I O N A R E A

IAR UNEORI, Ş I . D E C I . P O S I B I L I T Ă Ţ I D E V I A -

I ŞI (LE ACTIVITATE A R T I S T I C Ă .

[COMPOZITORUL M U Z I C A L E S T E . C A F U N C Ţ I E

•DALĂ. I N E X I S T E N T Î N M E D I U L N O S T R U . A S U ­

PRA ERCAŢIIMII M U Z I C A L E P Ă R E R I L E S U N T LA

P I CATEGORIC B I P A R T I T E : S A U A N O N I M A T U L

«DIFERENT SAU I M P O R T U L N U M E L O R C O N S A ­

CRATE PESTE G R A N I Ţ Ă . I A R D A C Ă LA A C E S T E

PDIŢIUNI DE N A T U R Ă S O C I A L Ă S E A D A O G Ă

•DIFICULTATEA S P E C I F I C Ă " A R T E I M U Z I C A L E , —

MUME CĂ O O P E R Ă M U Z I C A L Ă N U P O A T E F I

[PROPUSĂ P E R C E Ţ I E I E S T E T I C E D E C Â T P R I N I N -

[TERNIEDIUL U N U I Î N T R E G A P A R A T D E A R T Ă R E -

produc t ivă . — nu es te g r e u de în ţe les câ te piedici s tau ( leacurinezişul d r u m u l u i compoz i to ru lu i muzical , l a t ă de ce soco­t im de nevoie o deoseb i tă s l ic i tudinc d in p a r t e a ştaifului p e n t r u c r e a ţ i u n e a so­noră . Şi cu a t â t mai mul t es te de p r e t i n s aceas t ă so l ic i tudine d i n p a r t e a o r g a n i z a -ţ iun i lor c a r e au fi inţa şi m e n i r e a tocmai p e n t r u imeo i a t a protecţ iume a eompo-zi ţ imii i muzica le . T r e b u i a u î n j g h e b a t e nu unul şi . .ul t im' ' simfonic, ci m a i m u l t e ch ia r ; da r în to iul s tagiuni i , nu la sfâr­şi tul ei şi cu p r e p a r a t i v e suf ic iente , n u în p r i p ă . P r in însăşi subven ţ i a pe c a r e o acordă , m in i s t e ru l poa t e impune socie­tă ţ i i c u l t u r a l e p r iv i l eg ia te , o r g a n i z a r e a unu i n u m ă r de conce r t e cu p r o g r a m e (out i l laml numa i muzică românească , c u m de fapt, se şi p rocedează a i u r e a . I a r . .Societatea compozi to r i lo r Român i " c a r e à dovedi t a l t eo r i a t â t de s igur tac t orga­nizator , poa t e se lecta d i n v r e m e şi p r o ­p u n e m a t e r i a l u l p e n t r u p r o g r a m e .

G. BREAZUL

La T E A T R U L N A Ţ I O AL: „ P r i m e j d i a " de P . F r o n d a i e .

O m e l o d r a m ă . Sun t r a r i aceia , ca r i ma i pot gus ta genul aces ta t e a t r a l . Poa te f i indcă în v ia ta de t o a t e zi lele, auzii.NI a-d e s e a de a v e n t u r i e r i b ru t a l i , de odioşi şan tag iş t i . car i vor să v â n d ă scr i sor i le o b ţ i n u t e în ceasur i de d i s t rac ţ ie şi de femei car i cad victiiraăi p rofes ion i ş t i lo r î n su ră to r i l o r . Zic poa te . C o n t r i b u e însă la i ros i rea p u t i n ţ e l o r (le a ap rec i a sbu-ciumul a d e s e a i l o g i c t a r e , a b u z i v p r in n e c o n e o r d a n ţ ă al m e l o d r a m e i , a ş e z ă m â n ­tu l suf le tesc al m e d i u l u i l i t e r a r şi a l m o m e n t u l u i de p roduc ţ i e t e a t r a l ă . Nu m ă gândesc cumva , că t e a t r u l N ' a r p u t e a u-ti l iza or ice conflict d r a m a t i c , or ice cioc­n i r e suf le tească, or ice con t ras t o r i câ t d e sgudu i to r şi b r u t a l i z a t î n t r e p e r s o n a g i i Nu. Se ce re însă î ndep l i n i r ea unei con­d i ţ i i : a c ţ i unea d r a m a t i c ă să se desfă­şoa re în c a d r u l unei vieţ i t e a t r a l e , logică şi un i t a r ă , s c u t u r a t ă de răbufne l i folo­s i te de au tor , ca efecte u lu i t oa re .

Ero ina e o v ă d u v ă t â n ă r ă şi h a r n i c ă . Erou l e un falsif icator, u n a v e n t u r i e r ,

un şan tag is t . E ro ina cade în cursei mizera lv ' lu lu i .

C â n d află cinc-i el, v r e a s ă se r ă z b u n e . E p r e a tâ rz iu însă. — i-a fost a m a n t ă . F e m e i a se m ă r i t ă . El vrea să ia ele soţ ie pe sora b ă r b a t u l u i fostei l u i amanite. V r e a s'o ia. f i indcă-i boga tă . Se în tâ l ­neş te cu e ro ina şi o somează să ntu spu­nă nimic a s u p r a t r e c t u l u i lu i . căci a l t -min t re l i , dă scr isor i le , p e ca re le a r c de l à ea. b ă r b a t u l u i ei .

F e m e i a n u poa t e t ă i n u i p r i m e j d i a , ce a m e n i n ţ ă p e inocent a-i c u m n a t ă . Se con­su l tă cu u n p r i e t e n , u n academic ian , şi se h o t ă r ă ş t e să s p u n ă ea b ă r b a t u l u i ed, a d e v ă r u l .

Se p r o d u c e a tunc i g rozavă t u r b u r a r e . B ă r b a t u l însă s e recu lege şi a r u n c ă afa­ră , p e bicisnic, d u p ă cc-i ia cu forţa sc r i sor i l e c o m p r o m i ţ ă t o a r e . Mora la e sa­t isfăcută ; v i r t u t e a e b i r u i t o a r e .

13

^BIBLIOGRAFIILE Щ IT. PENTRU O BUNA BIBLIO­

GRAFIE

Privite aşa cum am văzut •— stu­diile şi cercetările cu caracter biblio­grafic, constituesc o disciplină sine qua non in complexul sufletesc al tu­turor manifestaţiunilor scrise. Sfera lor de-o lărgime infinită (tot atât de întinsă ca aceea a istoriei) îmbrăţi­şează tot ce poartă numele de literă scrisă şi serveşte, prin numeroasele ei asnecte, drept bază sigură şi defi­nitivă tuturor cercetătorilor. De aici, însă. atâtea şi atâtea obligaţiuni şi nu dintre cele mai uşoare. Dc aici — mai ales — obligaţiunea pe care o au biografii de a face cu adevărat şti­inţă, cercetare cu preocupări pur in­telectuale, în stare să înfrunte vea­curile şi să lumineze spiritele.

Când poate fi astfel considerată o enumerare bibliografică ?

Tu niciun caz atuncia când •— du­pă cum vedem •— ea va fi numai şi numai o înşirare stângace şi necom­pletă de nume, titluri sau date, în stare nu numai să nu spue mare lu­cru cetitorului, dar să-1 rătăciască şi să-1 înşele cu tot dinadinsul. O ase­menea listă, dacă e făcută din nevi­novăţie, dovedeşte nepricepere : dacă însă e urmarea imedieată a unei in­ten tiuni cu aparentă ştiinţifică — dă pe faţă reaua voinţă şi pornirea con­damnabilă. Oricum ar fi, ea dăunea­ză şi publicului şi studioşilor — chiar dacă se compune dintr'o îndoită sau întreită înşirare — cum se întâmpla mai adesea •— dc nume şt titluri, gru­pate cum dă Dumnezeu.

Şi totuşi lucrurile se mai petrec astfel. Ca pretutindeni — şi aici cer­cetările strict bibliografice sânt inun­date de atâtea şi atâtea violentări ale acestei discipline. De-aici — de unde, până mai dăunăzi, bibliografica ro­mânească era quasi-inexistentă, măr-ginindu-se la câteva cataloguri epui­zate 1 ) astăzi ea stărue din ce în ce mai fréquent prin paginile cărţilor şi periodicelor. Că e un semn îmbucu­rător de ştiinţifizare •— am arătat-o ; nenorocirea e însă alta : faptul că nu toate aceste cercetări servesc cu de­votament cauza scrisului românesc,

') A m i n t i m fer ic i ta e x c e p ţ i u n e : 'Bi­bl iograf ica r o m â n e a s c ă veche a d-lor 1. B ianu şi N. Hodoş .

• D-na Mar ia Fi lot i , în ro lu l e ro ine i , a

fost fără îndoia lă la î n ă l ţ i m e a a u t o r i t ă ­ţii sa le în linia î n a i n t a t ă a izbânzi lor , pe c a r e ştie să şi le a s igu re .

Erou l a fost să rgu inc iosu l a r t i s t Băl ţă-ţennu , care-ş i r â n d u i e ş t e cu f iecare ro l , un loc din ce în ce ma i de s e a m ă în t ea t ru .

F o a r t e mér i t a s a în fă ţ i şa t d. Soreani i p e academic i an ; apoi d. D e m e t r i a d p e b ă r b a t u l e ro ine i : d-na Li ly Popovic i în rolul feti ga ta să cadă în cursa aven tu ­r i e ru lu i .

B. C E C R O P I D E

Cronica m u z i c a l ă Rinul concert s imfonic . închinat soc ietăţ i compozitorilor români

— 23 Mni 1926. Sa la A t e n e u l u i —

Il UNIVERSUL Lim

OftAWÂ óz. că , p r i n u r m a r e , u n e l e clin e l e n u s â n t d e c â t n is l - j s i m u l a c r e b i b l i o g r a ­f ice v i n o v a t e , m a i a l e s d e u r m ă t o a ­r e l e l i p s u r i :

t . i n s u f i c i e n ţ ă a m a t e r i a l u l u i i n f o r ­m a t i v ;

2. a b s e n ţ a c o m p l e t ă a u n u i c r i t e r i u d e c l a s i f i c a r e ;

3. a b u n d e n ţ ă i n u t i l ă , d o v e d i t ă p r i n c u r i o a s a ş i c o n t i n u a î n r e g i s t r a r e d e t i t l u r i l i p s i t e d e s e m n i f i c a ţ i u n e s u f l e ­t e a s c ă .

I a t ă d i n c e c a z ă a m s o c o t i t , n u a t â t p e n t r u a l ţ i i , c â t m a i a l e s p e n t r u m i n e , s ă f i xez , în c a d r u l u n e i î n c e r c ă r i , c h e s t i u n e a b i b l i o g r a f i i l o r , şi a u t i l i ­t ă ţ i i l o r e v i d e n t e , d a r î n d e o s e b i , a c o n d i ţ i u n i l o r p e c a r e t r e b u e n e î n d o ­io s s ă l e î n d e p l i n e a s c ă s p r e a r ă s p u n ­d e c u t o t d i n a d i n s u l a c e l e i u t i l i t ă ţ i . N u c o a r e o d a t o r i e d e c o n ş t i i n ţ ă a c e e a d e a - j i l ă m u r i , d i n c a p u l l o c u ­l u i , d i r e c t i v a d e c a r e i e ve i l ă s a c o n ­d u s ? Ş i - a p o i : c e - i a c e a î n g â m f a r e n e m e ş t e ş u g i t d e g h i z a t ă c a i e a r u n c ă pe c e t i t o r î n p u s t i u l f ă r ă m a r g i n i a l •Hâ lo r s i s t e m e d e c e r c e t a r e ? E d e m i ­r a t , d e - a i c i , c ă , î n c e p â n d p r i n a n u io î n ţ e l e g e , e l v a s f â r ş i p r i i a t e n e -g l i ' a şi c h i a r d i s p r e ţ u i ?

D e - a i c i : n e v o i a u n e i i n i j i e r i , f ie e a c â t d e s u m a r ă , şi t o t d e - o i c i o b l i g a ­ţ i u n e a d e a r ă s p u n d e u n e i a s e m e n e a n e v o i , m a i a l e s c â n d c e r c e t ă r i l e f a c p a r t e ( ca a c e l e a c a r e n e p r e o c u p ă ) d i n t r ' u n d o m e n i u m a i p u ţ i n v i z i t a t .

PAUL T. PAP.ADOPOL F*rrr^' REVISTE

• SALONUL LITERAR (I. 12. Mai) : а г г л а Ь й е Amin t i r i desDre debu tu l său cr i t ic scr ie d. G. Bogdan-Duicü ; o ad­

mi rab i l ă t r a d u c e r e necunoscu tă a' lui O. Angliei din TI. d e Regnb-er : P r in ţu l fericit , di» Oscnr Wilde , t r a d u s de Al. T. S t ama t i ad ; D o u ă profes iuni de c r e ­d in ţă , glose în m a r g i n e a m i nîifestelor Wemae Rebroanu-Minulesc i i de Tiuior Vinnu : o schiţă de i s lor ie l i t e ra ră : Câ­teva cuv in t e de sp re Moise Nicoară de Perpcss ic ins ; Poeme re l ig ioase şi! p ro ­fane de. : Marcel Romanescu , AI. Domi-nic, D . Nanu , AL T, S t ama t i ad . E u ţ e -n in Stefănescu-tEsf, V. D e m e t r i u s etc. ; bo«i.tă c o m i c ă ţt" o miuiuţioasă t a b l ă de ma te r i e a î n t r e g u l u i an i,l r ev i s te i

• BANATUL (I. 5, M a i i O . r e v i s t a ' c u l ­tu ra l ă din T imişoara , r e d a c t a t ă în româ­neşte, u n g u r e ş t e şi nemtes t e , pub l i că l i ­t e r a t u r ă de d-nii G. Brăescu , A. C o t r u ş . Mihail G a ş p a r , Lu ican Cost in etc.

087.1 L I T E R A T U R Ă P E N T R U T I N E R I M E .

Diaconescu ( P a n t e l i m o n ) . — Dia logu r i p o p o r e n e p e n t r u s e r b ă r i ş co l a r e şi ş eză to r i . B u c u r e ş t i , Cartea Româ­nească, 1926, 95 p . Lei 25.

Moise (Nicolae) . — P r i m ă r i e în Ţ i g ă n i e . Comedie i n d o u ă t a b l o u r i . Ed i ţ i a I. B r a ş o v , Gheorghe N. Ciurcu, 1920. 24 p.

33 ECONOMIE POLITICA. l o a c h i m (V. M.). — Că t r e l e u l - a u r . Bi­

l a n ţ u l a u r . B u c u r e ş t i , Cercul de stu­dii comerciale , 1925, 24 p .

Trancu-Iaş i (Gr. L.). — P r o d o m o . B u c u ­reş t i , Cercul de s tudi i comerciale ,

*) A se vedea tabloul clasif icaţi unii zec imale iu n u m ă r u l 1.

Haydn , se afla itîbr'o zi î m p r e u n ă cu Mozar t , t â n ă r u l d a r de j a t r i u m f ă t o r u l săif r ival . A u t o r u l lui „Don Juan ' ' îi zise :

—• Maestre, mă pr ind că nu vei p u t e a e x e c u t a o b u c a t ă pe ca r e o voiu scrie eu.

H a y d n zâmbi şi p run i r ămăşagu l . —• Poft im, zise Mozar t d u p ă ce t e r m i ­

n a s e de scr is . H a y d n se a ş e z ă la p ian, puse notele

î na in t ea lui şi î ncepu să c â n t e . E ra sur ­p r i n s d e u ş u r i n ţ a muzioei ; dair d e o d a t ă se o p r e ş t e :

—• Ei !Ce e as ta ? Amlbele mâinii îmi sun t ocupa t e , una c â n t ă la d r e a p t a , cea­l a l t ă la s t â n g a şi... m a i t r e b u e făcut să r ă s u n e o no tă şi la mij loc. N i m e n i în lu­me nu poa te c â n t a a s t a ! E o g reşea lă .

Mozar t se a m u s ă de p e r p l e x i t a t e a m a ­es t ru lu i , o a r e se scu lase . Eli se a ş e z ă p e s caunu l r ă m a s gol şi r e î ncepu să c â n t e de là p r i m a m ă s u r ă , c o n t i n u ă foa r te li­nişti i , a ş t ep t ă s ă a j u n g ă la pasag iu l im-I o ibi l p e n t r u Haydn, ap lecă puţ in capul , a t inse cu vârful nasu lu i c lapa din mij loc şi con t inuă fără să se încurce .

Atunci H a y d n se recunoscu învins şi îi zise :

—• Văd scumpul m e u p r i e t en , că a i să ne duc i pe toţi de nas .

•

Richa rd Sher idan , ce l eb ru l a u t o r d r a ­matic , o r a t o r şi o m poli t ic englez , л avu t un fiu c a r e n i c i pe d e p a r t e nu s e m ă n a cu gen ia lu l s ă u p ă r i n t e .

D u p ă ce t â n ă r u l She r idan şi-a i sp răv i t s tudi i le şi s'a în to r s acasă cu_ t i t lul de doctor în d r e p t a l Un ive r s i t ă ţ i i d i n O x ­ford, b ă t r â n u l îl î n t r e b ă :

— Băete , spune -mi d e ce a i de gând să te apuc i ?

T â n ă r u l p e cât de prost , pe a t â t de m â n d r u , r ă spunse cu î n f u m u r a r e :

— Eu ta tă , n 'o să m ă a p u c do avoca­t u r ă ; v r e a u să fac pol i t ică şi ou s igu ran ­ţă că voi reuş i aşa cum ai reuş i t şi d u m n e a t a , lini p u n c a n d i d a t u r a la un scaun d e d e p u t ă ţ i e şi apo i îmi b a t î n f run te o t ăb l i ţ ă cu insc r ip ţ i a : „ D e în­ch i r ia t " . Şi s ă vezi c u m se vor b a t e pa r ­t ide le ca să p u n ă m â n a pe un aşa cap .

— Să n u uiţi , r ipos tă b ă t r â n u l , să a-d a u g i „nemobi l a t " .

R U D . A. K N A P P .

B l

[1926]. 25 p. (Bibl io teca c o r p u l u i a b ­so lven ţ i l o r şcoa le lo r c o m e r c i a l e su ­p e r i o a r e No. 1).

Corpul c o n t a b i l i l o r a u t o r i z a ţ i şi a l ex­p e r ţ i l o r con tab i l i . C o n t r i b u t i u n i l a codul şi r e o r g a n i z a r e a coope ra ţ i e i . ( M e m o r i u p r e z e n t a t d-lui m i n i s t r u al m u n c i i în c h e s t i u n e a codu lu i co­opera ţ i e i ) . B u c u r e ş t i , (Tip . Răsări ­tul), 1926, 30 p . Lei 20.

Trancu-Iaşi (Gr. Li). — Codul coopera­ţ iei şi i n t e r e se l e n o a s t r e p ro fes iona ­le. Bucureş t i , Cercul de s tudi i comer­ciale, [1926], 21 p. (Bib l io teca c o r p u ­lu i ab so lven ţ i l o r şcoa le lo r c o m e r c i a ­le s u p e r . No. 2).

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E .

J u s a r a (Alfred). — N e u t r a l i z a r e a î n Ro-

> « ! « . « • ! , i K o . v 7 . u o g a şi-a tini»; c u r s u l de recep ţ ie în Academia Roi v o r b i n d d e s p r e „Coşbuc". Răspuîj fost d a t de G. Bogdan-Duică .

31 Mal, 1883: S'a n ă s c u t în sad l i s te ( l â n g ă Sib iu) dr . Onisifor Ghij

1919 : O. D e n s u ş i a n u şi-a ţinut c u r s u l de r ecep ţ i e în Academia Iloi v o r b i n d d e s p r e ,,Barbu Delavrai R ă s p u n s u l a fost d a t de I. Bianu.

1 Iunie, 1829 : A p a r e în Iaşi, n n u m ă r d i n gaze ta „Albina Fominea c o n d u s ă de G. A s a c h i .

1857 : S'a n ă s c u t î n Braşov filologi I .acea.

1919 : A niuniit slavistul! I. Hopki 1921 : Miha i l S a d o v e a n u a fost

m e m b r u al Academie i Române . 2 Iunie , 1819 : S'a n ă s c u t în Bucii

m a r e l e p a t r i o t şi i s tor ic , N. Bălccsri 1821 : S'a n ă s c u t în P i t e ş t i , cuntMJ

o m de Stat,, I. B r ă t i a n u . 1852 : S 'a n ă s c u t în Folt iceni juni

Iul Gh. R a d u . 1867: Vas i le A l e c s a n d r i a fost n

m e m b r u al Academie i Româno; Al T reb . L a u r i a n a fost n u m i t membj Academie i R o m â n e ; I o a n Eliadej l e scu a fost n u m i t m e m b r u al Acadi R o m â n e ; C. A. Rose t t i a fost I m e m b r u al Academic i Române; C. g ruzz i a fost n u m i t m e m b r u al Ai mic i R o m â n e .

1920 : Gh. V a l s a u a fost ales mei a l A c a d e m i e i R o m â n e .

1923 : Al. L a p e d a t u ş i-a ţ inu t disco de r ecep ţ i e în A c a d e m i a Română, bind d e s p i c „Is tor iograf ia română I Ioană". Răispiinsul a fost d a t de I. 8

3 Iunie, 1848 : A p a r e la Pesta re „Amicul Poporului", c o n d u s ă de S munci Pap .

1922 : A m u r i t Du.iliii Zamfirescu, Andre i R ă d u l e s c u şi-a ţ i nu t disti

de r ecep ţ i e în A c a d e m i a Română, b ind d e s p r e „ C u l t u r a j u r i d i c ă romii că î n u l t i m u l secol" . Răspunsul a d a t de I. C. Negruzz i .

4 Iunie , 1919 : Gh. Bogdan-Duicăi a l e s m e m b r u al A c a d e m i e i Románt

O c t a v i a n Goga a fost a les nierabt A c a d e m i e i R o m â n e .

I). Guş t i a fost a l e s m e m b r u al Ai mie i R o m â n e .

1921 : Gh. B e n g e s c u a fost ales I b r u al A c a d e m i e i R o m â n e .

1923 : Gh. M u r n u a fost ales mei al A c a d e m i e i R o m â n e .

m â n i a d u p ă cons l i fu ţ iune şi i lege a n a ţ i o n a l i t a t e ! , de Bimitrl M a x i m . Dare do s e a m ă . Hucut (Tip. Curierul Judiciar), 1926,58

Popovic i (Gh.) şi V. I. Vasiloiu, -gea b ă n c i l o r p o p u l a r e şi decn iege de înf i in ţarea , centralelor u l t i m e l e mod i f i că r i ) . Tălmăcit a d n o t a t e cu d o c t r i n ă şi jurispn ţă . B u c u r e ş t i , (Tip. Lupta, N. Stn 1926, XIV + 287 p. Lei 120.

35 ADMINISTRAŢIE;

Brădiş teanu (Şt.). — Aplicarea stal lui f u n c ţ i o n a r i l o r şi reorgann se rv ic i i lo r pub l i ce . Bucureşti, Răsăritul) , 1926, 20 p . Lei 20.

Alesseanu (G.). — In t roducerea Ci b i l i t ă ţ i i Ş t i in ţ i f ice în Administn pub l i ce . B u c u r e ş t i , (Tip. Răsărit [1926], 10 p.

37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . PEDAGOGIE.

Ionescu-Şişeşt i (Gh.). — învăţământul

Buletin bibliografic săptămâna) *}

de AL. SAD1-IONESCU

BlYERSUL LITERAR 15

Institutul Social Român

Polit ica culturii — Conferinţa d«lui prof. D . Guşti —

îlima conferinţă d in ciclul „Cap i -puliL in \ in la sociala" o r g a n i z a t im anul acesta de Inslil ul ul Social Ro­ii, s'a încheiat p r in confer in ţa , ,Po-to culturii" ţ inută de preşedinte le , ul, profesor u n i v e r s i t a r D i m i t r i e

Eînceput conferenţ iarul a r a t ă în câ-Icuvinte personali laioa lui Cili. Mar­ii membru al 1. S. R. c a r e a m u r i t Isá-si pu,na d i - . \ o l t a confe r in ţa sa Ihenţa vieţii sociale a s u p r a legis la-Гin care spiritul său cu v e d e r i a t â i krá avea să manifes te toate p u t e r i l e L ЙИІіипіІс adu-e aces te i confer in ţe , «ittiv că politica cu l tu r i i nu a r avea im sens în cadru l c ic lului , ,Capi ta ­lii in \ia|a sociala" nu simt î n t eme-[ vimbnrt într 'o l u c r a r e a sa „Búr ­ral'' «o întreabă dacă sp i r i tu l socie-t capitaliste este o u r m a r e a cap i ta ­li sau capitalul e un p rodus al a-9«] «pilit şi lot aceeaş i m p o r t a n ţ ă d a n gorillái spiritual toii t eo re t i c i an i i so-iSjti. şi mai cu oseb i re K. M a r x , c a r e * pentru i ca l ' /u rea slaiul 'ui socialist Bltea capi tal ismului si d e s v o l t a r e a ti puternice eonşt ii iile de clasă în ИІ prolelnrial ului. Insuccesul e x p e r i -\T. bolşevice pro vi no din desconside-(acestor (louii factori , a m â n d o i ne -faţi în Rusia.

C Bădiilescu-Mol ru a fost a l e s m e m -nal Acadeinici R o m â n e . )linie, 177!) : S'a n ă s c u t î n Avr ig , Gh. II: MO: S'a născu t în Iaş i , L e o n Ne-ші. • : S'a născut î n B u c u r e ş t i a r t i s t u l ist. Nottara. 1: Apare în P e s t a r e v i s t a l i t e r a r ă uilia", condusă de Tosif V u l c a n . H : S'a născut î n B o t o ş a n i m a r e l e Éra istoric N. Inrga . fc:S'a născut î n T u r d a p o e t u l E m i l (Ma. K: Apare în Iaş i s u b c o n d u c e r e a

ptiilui \ . lîclilicennu r e v i s t a „Cultura". • :N. Iorga ia d i r e c ţ i a r e v i s t e i „Se-pitorul". • Anghel este n u m i t r e d a c t o r a l re­píti „Semănătorul".

[ tricol în R o m â n i a . B u c u r e ş t i , Minis ­terul Agriculturii ş i Domeni i lor , 1925, 17 p.

Ï 38 COMERŢ. T R A N S P O R T . Minescii (Petru). — B l ă n u r i d i n p u n c t Ide vedere technic c o m e r c i a l cu o des -I criere a diverselor so iu r i de a n i m a l e iile căror piei se î n t r e b u i n ţ e a z ă l a Iconfecţiuni de b l ă n u r i . L u c r a t ă cu I concursul d-lui Ot to P r a g e r . Cu o

prefaţă de d. Alex. P â n d e l e . B u c u -Ireşti, (Tip. Răsăritul) , [1926], 27 p . •égara (Căpitan C o n s t a n t i n C ) . — ITransporturile m a r i t i m e şi f luv ia le , i Bucureşti, (Tip. Adevërul) , 1926, 90 h -f 3 tabele. Lei 120.

6 ŞTIINŢE A P L I C A T E , praşcn (Ing. E.). — Radio- te le fon ie . [Montaje u l t r a - sens ib i l e . C o n f e r i n ţ ă F ţinută, la 7 Iun i e 1925 l a „Asoc ia ţ i a i Prietenilor Radio te le fon ie i" . E d i ţ i a I. [Bucureşti, I. Copuzeanu, f. d., 25 p . I Fig. Lei 25.

P e n t r u a vorb i de pol i t ica cu l tu r i i t r e ­bu i e p rec i za t în tâ i ce se în ţ e l ege p r i n pol i t ică şi c o n f e r e n ţ i a r u l o def ineş te as t ­fel : P r i n pol i t ică în ţ e l egem or ice a c ţ i u n e î n t r e p r i n s ă p e n t r u a c r e a va lo r i socia le şi c u l t u r a l e . D a r s t a tu l c a r e r e a l i z e a z ă pol i t ica cu l tu r i i e n u m a i o fo rmă de or ­g a n i z a r e ]>olitică şi socială a n a ţ i u n i ; e l e în f u n c ţ i u n e de n a ţ i u n e , u n i n s t r u m e n t al e i . Sec re tu l s tă tocma i în o r g a n i z a r e a poli t icei na ţ iun i i cu pol i t ica Sta tului , . .

Pol i t ica ce t r e b u i e u r m a t ă fa ţă de cul­t u r a c r e a t o a r e , s tă î n r e c u n o a ş t e r e a for­ţei ce r e p r e z i n t ă i n t e l igen ţa în soc ie ta tea ac tua l ă , azi i g n o r a t ă şi copleş i tă d e ca­pi ta l şi m u n c ă . Pol i t ica c r e a t o a r e c e r e sacrif ic i i b ă n e ş t i şi o r g a n i z a r e de la c a r e s t a t e l e occ iden ta le nu se dau în l ă t u r i şi de aceea sun t u t i l a t e cu tot ce e ne ­cesa r ce r ce t ă r i l o r şt i inţif ice. La no i ? Cea mai b u n ă d o v a d ă de l ipsa de a t e n ţ i e fa ţă de c u l t u r ă s tă în fap tu l că î n Bu­cureş t i n ' a v e m o s i n g u r ă b ib l io tecă în­t r e ţ i n u t ă de stat , i a r aceea a Academie i R o m â n e , des tu l de boga tă , s i ngu ra p e c a r e o a v e m , nu a r e nici un a ju to r d in p a r t e a S ta tu lu i . D a c ă n u se va veni în a j u t o r u l ei, b ib l io teca Academie i se va înch ide , n e a v â n d cu ce acoper i defici­tul ce va fi a n u l ace s t a da a p r o a p e 2 mi l ioane lei . Nu m a i pu ţ i n j a l n i c ă e şi s i tua ţ i a In s t i t u tu lu i Social R o m â n , c a r e nu a r e u n d e să p u n ă căr ţ i l e , nu ş t ie u n d e se va m u t a , şi cu secţii c a r e n ' au u n d e să se î n t r u n e a s c ă .

D iv i z iunea munc i i a a d u s cu s ine n e ­voia tot mai, m a r e a l u c r ă t o r i l o r spe­cial iş t i . D a r a l e g e r e a p ro fes iun i lo r c a r e se face î n t â m p l ă t o r şi m a i a les Ia noi, d ă n a ş t e r e la a t â t e a ex i s t en t e r a t a t e . In occ iden t s'au cons t i tu i t asoc ia ţ i i c a r e p r in şcoa lă .af lând a p t i t u d i n i l e e l evu lu i , îl î n d r u m e a z ă s p r e m e s e r i a c e a m a i co­r e s p u n z ă t o a r e ca l i tă ţ i lor lu i . A n u l vi i tor se va ţ ine la C l u j , u n congres de or ien­t a r e p ro fes iona lă o r g a n i z a t de I. S. R. la c a r e va as is ta şi u n de l ega t de là Liga Na ţ iun i lo r .

D in aceeaş nevoie , p r o b l e m a se lec ţ iu-niiî t a l e n t e l o r a l u a t un m a r e a v â n t în pedagog ia m o d e r n ă , şi tot aşa se exp l i că e x t i n d e r e a m a r e p e c a r e o ia c u l t u r a sociologică, c a r e t r e b u i e i n t r o d u s ă în l i­cee şi în toa t e facu l tă ţ i l e .

Cea m a i g r e a e î n să pol i t ica c u l t u r i i popu la r e , c a r e t r ebu ie să ev i t e a da n a ş ­t e r e la semi-cul ţ i . cobo rându- se în m a ­ni fes tă r i l e sa le , pea m u l t la n ive lu l a s -

Mihăi lescu (M. L). — Ş t i i n ţ a o r d i n e i pa ­t r i m o n i u l u i . Soc io log ia c o n t a b i l i t ă ţ i i . B u c u r e ş t i , (Tip. Răsări tul ) , [1926], 75 p . Lei 50.

63 A G R I C U L T U R Ă ŞI Ş T I I N Ţ E L E A G R I C O L E .

N a g y E n d r e Dr. — A. g a z d a k ö r ö k szer­vezésé rő l és veze té sé rő l . Cluj , (Ny-om Minerva) , 1926, 80 p .

Caspari (F r ide r i c ) . — I n s t r u c ţ i u n i s c u r t e p e n t r u p l a n t a r e a şi î n g r i j i r e a v i i lor . Med ia ş , (Tip . Reissenberg & Co.), 1926, 15 p .

A n u a r u l c o r p u l u i t e c h n i c s i lvic pe a n u l 1925. B u c u r e ş t i , (Tip. Naţ ionala , J e a n I o n e s c u & Co.), 1926, 127 p .

Dabâca (Gh. I.). — Cerce t ă r i b i o m e t r i c e a s u p r a a c l i m a t i z ă r i i r a s e i S i m m e n -ta l î n B u c o v i n a . B u c u r e ş t i , (Tip . Bu­covina), 1926, 104 p . F ig .

G r u b e r (Med. Vet. F r a n z ) . — S t u d i u a-s u p r a h e r g h e l i e i G i d r a n î n h e r g h e ­l i a R u ş e t u j u d . B r ă i l a . B u c u r e ş t i ,

eu l t ă to r i lo r . La noi pe l â n g ă c r e a r e a d e bib l io tec i t r e b u i e să se ducă o v io len tă c a m p a n i e p e n t r u d e ş t e p t a r e gus tu lu i d e citit. S ta t i s t ica în tocmi tă de o e d i t u r ă de a n o a s t r ă e g roazn ică ; a u t o r i i noş t r i i cei ma i bun i nu v â n d decâ t câ t eva s u t e de vo lume pe a n .

P e n t r u o eficace p r o p a g a n d ă în sensu l aces ta d. Guş t i r e c o m a n d ă şeză to r i l e l i ­t e r a r e î n t r e o re le de cu r s şi î n f i in ţ a rea aşa n u m i t e l o r un ive r s i t ă ţ i ţ ă r ă n e ş t i d u p ă felul celor c a r e func ţ ionează cu a t â t suc ­ces în D a n e m a r c a .

Pol i t ica cu l tu r i i duce la -mobilarea şi î n t ă r i r e a na ţ iun i i . O fo rmă s u p e r i o a r ă d e v ia ţă na ţ iona lă nu poa t e fi a t i n să f ă ră c u l t u r ă , c a r e dă n a ş t e r e acele i e l i te in­te l ec tua le ce fo rmează t ă r i a o r i c ă r u i neam. Ea î n s e a m n ă o pol i t ică d e p r e s ­tigiu în s lu jba c ă r u i a s'a p u s Ins t i tu tu l Social Român , ca r e dacă nu va găs i b a n i i necesar i , s fârşeş te d-sa, va t r e b u i cu a-ceas tă u l t imă confe r in ţă d in a n u l aces t a , să s u s p e n d e or ice ac t iv i t a te .

I. l ' L O R O I U

D I N S T R Ă I N Ă T A T E • In locul lu i E l e m i r Bourges , a u t o r u l

r o m a n e l o r „Les o i s e a u x s ' envo len t et Ies f leurs t omben t ' şi „La Nef" socot i te ca a d e v ă r a t e capodope re , a fost a les la A-e a d e m i a Concour t , r o m a n c i e r u l G a s t o n C h é r a u .

A d e b u t a t în l i t e r a t u r ă cu r o m a n u l ..Les g r a n d e s é p o q u e s d e M. Thébauí l t" la 0 0 2 . u r m a t apoi de „La saison b a l n é a i r e de M. T h é b a u l t " , . .Valent ine P a c q u a u l t " , . .Champi Tor tu ' ' , „Loiiseau de p ro ie" , ,.Le m o n s t r e " si „La ma i son d e P a t r i c e P e -r i e r " şi u l t imu l ,,Le F l a m b e a u des Rif-faul t" .

E un scr i i tor rea l is t , c a r e îşi a l ege d e ce le m a i m u l t e or i t e m e l e ce l e m a i în­d r ă z n e ţ e , pe c a r e ş t ie î n să să le t r a t e ze cu o sobr i e t a t e , a r t ă şi cu u n a d m i r a b i l s imţ de a n a l i z ă ps ihologică .

П A m u r i t la P a r i s î n v â r s t ă d e 42 de an i sc r i i to ru l L. F . R o u q u e t t e , c o m p a r a t adese or i de cr i t ica f r anceză cu cunoscu­tul poves t i to r a m e r i c a n Jack Lo.ndön, d in cauza a s e m ă n ă r i i une i v ie ţ i p l ină de a-v e n t u r i . R o m a n e l e sa le „Le g r a n d s i len­ce b lanc" , ,,La Bete e r r a n t e ' ' , „Le Oi seau de t empê te ' 1 , „LTIe d 'En fe r " şi , ,L 'épopée b l ance" , nu sun t decâ t poves t i ­r ea l i t e ra l i za tă a a v e n t u r i l o r sa le p r i n n o r d u l C a n a d e i , A laska , p r i n m ă r i l e nor­dice, în I s l anda şi în a p r o i e r e a Po lu lu i Nord . D u p ă u r m a lui , în a fa ră de aces te l u c r ă r i m a i r ă m â n e u n cap R o u q u e t t e , s e m n a l a t de geograf i eng lez i la 7 g r a d e de Pol .

(Tip . Bucovina) , 1926, 63 p . 7 a-nexe . F ig .

Lutia (Med. Vet . George Gh.). — Cerce­t ă r i b i o m e t r i c e a s u p r a a c l i m a t i z ă r i i r a s e i S i m m e n t a l î n T r a n s i l v a n i a . B u c u r e ş t i , (Tip . - Bucovina) , [1926], 100 p . + 2 pl . F ig . (Bibl ioteca zo-o t e c h n i c ă No. 3).

Stri lc iuc (Med. Vet. D u m i t r u T.). — C e r ­ce tă r i b i o m e t r i c e a s u p r a a c l i m a t i z ă ­ri i r a se i P i n z g a n î n T r a n s i l v a n i a . B u c u r e ş t i , (Tip . Bucovina) , f. d., 88 p. F ig . (Bib l io teca z o o t e c h n i c ă Nr . 2).

Popescu Da ia (Dr. P.). — C o n g r e s u l de p i s c i c u l t u r a de l à B o r d e a u x . Dare de s e a m ă . B u c u r e ş t i , Minis terul Agri­cul turi i ş i Domeni i lor , 1826, 38 p. F ig .

UNIVERSUL LÏÏÛ

R E D A C Ţ I O N A L E • A b u n d e n ţ a mater ied ne s i leşte —

sp re r e g r e t u l nos t ru — ,să a m â n ă m pu­b l i c a r e a Menţ iun i lo r cr i t ice .

R E C T I F I C A R E • D in e r o a r e d e co rec tu r ă , în bu le t inu l

bibliografic, s ă p t ă m â n a l d in Nr. 21. s'a t r ecu t la . . l i t e ra tu ră s t r ă i n ă t r a d u s ă " , ro ­m a n u l „Ne l eagă p ă m â n t u l ' ' de Sy lv ius Ro lando . R o m a n u l es te o r ig ina l , e a p ă r u t în e d i t u r a l i t e r a r ă a Case i Şcoalelor . i a r a u t o r u l ma i a r c la ac t ivu l său o cu lege re de n u v e l e : G e n e r a l u l F r a n g u l e n .

INTERWIEVURI • R a m p a a pub l i ca t , d e c u r â n d două

i n t e r e s a n t e convorb i r i cu d-iiii I. Vinea şi Cami l P e t r e s c u . I m p o r t a u (a aces tor i l csba ter i ne obl igă să r even im.

D O L I U • S'a s t ins d in v ia ţă , r e g r e t a t ă de

toa tă l u m e a scr i i tor icească , t â n ă r a autoa­r e a cunoscu tu lu i succes de t e a t r u : F ă r ă r e a z ă m , sc r i i toa rea Igena F lo ru .

R a r ă d is t inc ţ ie suf le tească , adânc i ca­li tăţi de d r a m a t u r g ă , c u n o s c ă t o a r e a l i ­t e r a t u r i l o r s t r ă i ne d in ca r e t r adusese d in W i l d e un a d m i r a b i l vo lum pcii.tr ui t i ne ­r i m e — toa te aces te ca l i t ă ţ i au fost cui-m a t e b r u t a l de o m o a r t e p r e m a t u r ă ,

EXPOZIŢII • I n t r e 9—31 Maji'u a fost desch i să la

P a l a t u l C u l t u r a l , d in Arad , expoz i ţ i a de p i c tu ră şi vase cu [motive româneş t i , a d-nei Letifia Al . S t ama t i ad .

PUBLICAŢI I • In S e p t e m b r i e r e a p a r e l a Focşan i

reorganizată! . rev i s ta F r e a m ă t u l , sub conduce rea d-lor G a b r i e l D r ă g a n si Cons t . Radu .

REVISTE • GÂNDIREA (VI. 3. Apr i l i e 1926):

JDespirc Adolescenţă , ca o r ă s c r u c e agi­t a t ă a t u t u r o r vir tual i tă ţ i l lbr suf le teş t i , serile, o sub t i l ă ..proecţiie sub iec t ivă ' ' d. Vasi le Bănci lă . D e s p r i n d e m aceas t ă în-o h e e r e l i r ică de o r a r ă oul o a r e :

„ I a r t oa t e aces t e for ţe l a ш і loc; a b ­solut complec te s a u nu , cu t imbru iuijcMvkhial specific, cu n ive lu l va r i a t , după f iecare caz, cu u n e l e u m b r e ca r i le î n t ă r e sc e x p r e s i a de lumină , p lu te sc în c a d r u l ps ih ic g e n e r a l al adolescenţe i . P e n t r u î n ţ e l ege r ea aces te i v â r s t e . e le sun t tot a t â t e a f ire a l e Ar i adneL Căc i ado lescen ţa r ă m â n e î n a i n t e de toate , ca aspec t d e a n s a m b l u , o v r â s t ă f luidă, vagă, c o m p l e x ă şi g reu de p r i n s în for­mule , cons t i tu ind un c a d r u nobil , co lora t şi t r ans f igu ra t de i r i ză r i de to t felul , cu marg in i l e neprec i se de seamă, p e ca r e s e p r o e c t e a z ă aces te forţe m a i m u l t sau m a i pu ţ i n s igure , d a r ca r i sun t tot a t â t e a r a z e gene roase şi pa te t i ce de o r i e n t a r e , în t r ' o v r â s t ă în g e n e r a l d e z o r i e n t a t ă şi d e s c e n t r a t ă de con t r ad i c ţ i i o rgan ice . V â r s t ă de n e d u m e r i r i i n s u r m o n t a b i l e şi î n ţ e l ege r i ca r i for ţează p u t e r e a d e înţe­l e g e r e ; d e t imid i t ă ţ i p a r a l i z a n t e şi por ­n i r i mes ian ice ; de e l a n u r i ce-şi c au t ă scopul şi de a u t o s u g e s t i o n ă r i cotmiioe ; de c h e m ă r i d in a l t ă l ume , ca vocea în­r u d i t ă a une i f i inţe p e ca r e n 'a i văzut -o n ic ioda tă , şi de supiraveţui r i p u e r i l e ; d e obscurităţi i a m e ţ i t o a r e şi de r eve l ă r i me ta fo r ice - ; de radere confuză a ene rg ic i şi p e r p d e x i t ă ţ i s u p ă r ă t o a r e ; de p res im­ţ i r i po rn i r i , a v â n t u r i su rde , confuzi i şi l umin i . V â r s t ă în c a r e se a t i nge l umea mi t ică şi i m p e r s o n a l ă a cop i l ă r i e i cu lu­m e a c r i t i că şi p e r s o n a l ă a m a t u r i t ă ţ i i . Vrâstă,_ c â n d t i pu l suf le tesc def in i t lai cop i lă r ie i se d izolvă p e n t r u c ă mi s t e ru l c r e a ţ i u n e i să a p a r ă ia r , d e da t a aceas t a s u b ochii noş t r i . V r â s t ă necomplec tă , a u ­t o n o m ă şi def ini t ivă a cop i lă r i e i . P u n c t

a p r o a p e inform, da r fecund, d in c a r e ya r e z u l t a ceeace vor î ngădu i î m p r e j u r ă r i l e g e n e r a l e a l e vieţ i i , d a r şi c e e a c e va fi a v u t g r i j ă ducă to ru l . Şi in o r i ce caz, m o m e n t u n i c în via tă , când se deseb ioacă cele ma i a lese v i r t ua l i t ă ţ i î n m a g a z i n a t e în p l a sma aceas t a a o m u l u i ...

D . Ma te iu Ion C a r a g i a l e , con t i nuă r o m a n u l s ă u Cra i i de C u r t e a Veche , î n c a r e a p a r f rumoase d e c o r u r i b u c u r e ş t e n e . R o m a n u l r o m â n e s c s e c o m p l e t e a z ă c u aces t a nouă olperăi a că re i apiajrjic î n volum e în deosebi a ş t ep t a t ă .

P r i m a p a r t e d i n n u v e l a O m u l c a r e şi-a găsi t u m b r a , pub l i că d. C e z a r Pe t r e scu . Cron ica l i t e r a r ă o con t inuă d .Tudor Via-nu . D ive r se cronici a r t i s t i ce , t e a t r a l e e t c : O s c a r W a l t e r Cisek, Ion Mar in Sadovea-nu . Ste l ian Mateescu, T u d o r Şo imaru , T. P ă u n e s c u - U l m u etc. . e tc . N u m ă r u l e ad­mi rab i l i l u s t r a t cu r e p r o d u c e r i dini ex ­pozi ţ ia celor 4: Ş i ra to , Toni tza , H a n şi Şt. D u m i t r e s c u .

• VIAŢA LITERARA. Cu n u m ă r u l 14 (I, 22 Mai) rev is ta d-luii l . Va lé r i án în t ine ­reş t e . Noi for ţe se adaogă , noi co loane se z idesc : d. Pompi l iu Cons tan t inescu p r e i a c ron ica l i t e r a r ă . D l V lad imi r St re ini i un en t r e f i l e t p e r m a n e n t . Disoc ia ţ i i ; «I. G. N ; c h i t a : P l a s t i ca ; d. T u d o r Ş o i m a r u : P r o ­f i lur i s t r e ine . In acest n u m ă r scr ie d e s ­p r e Joseph De l t e i ! din a l c ă r u i Su r le f leuve a m o u r .şi taaduice u n f ragment . D in сопѵогЫгеа d-lui Nichifor C r a i n i c t r e b u e s c mai a les r e ţ i n u t e r â n d u r i l e des­p r e n e v o i a u n e i s ind ica l i ză r i a sc r i i to r i ­lor .

• A D E V Ă R U L LITERAR ŞI ARTISTIC (VI, 285, 23 Maiu ) : Amin t i r i l i t e r a r e des­p r e GeOrge Diamaindy, 'seri ie id. A r t u r G o r o v e i ; de sp re p e r s o n a l i t a t e a c r i t i c ă a lui Mi rbeau , d. T u d o r Teodoreseu-Brnn l -ş te iar d. Pau l Zarifopol , d e s p r e a s p e c t e a l e a tmosfer i i re l ig ioase de as tăz i în Creş t in i sm de ac tua l i t a t e :

„ î n t r e b a r e a n o a s t r ă a s t ă z i es te aşa : c u m şi, în ce sens p o a t e fi e u r o p e a n u l cu l t iva t de as tăz i capabi l de vrajă re ­l igioasă, şi ce p a r t e din î n v ă ţ ă t u r a c reş ­t ină poa te fi a d e v ă r a t v ie şi po t r iv i t ă suf le tu lu i ac iua i ?

C r e d că, în zi le le noas t r e , g r a b a es te d u ş m a n u l obişnuiţi al s t ă r i i re l ig ioase . Aceas tă s t a r e ce re l in iş te în a f a r ă şi r e cu l ege re î n ă u n t r u , i a r o m u l de azi n ' a i e nici v r e m e , nici l in iş te . O r i că munceş te , or i că p e t r e c e , c iv i l iza tul ac­tual e îneca i în i m p r e s i i ex t re r ioa i ie c a r e se succed e u i u ţ e a l ă necunoscu t ă v r e u n e i a l te v r emi" .

,Ini a c e a s t ă s i tua ţ ie , î n v ă ţ ă t u r a e v a n ­ghel ică însăş i es te fatal \eie.lipsafă. D e s igur foar te c u r â n d d u p ă î n t e m e i e r e a b i ­ser ici i , aceas t ă învăţă t iură a fost îinptN-să pe p l a n u r i l e din fund. p e n t r u c ă e r a Incomodă WscipäpnÜ socia le şi po l i t i ce p e c a r e se g r ă b e a s'o e l abo reze p u t e r e a b i se r i cească . To tuş i î n v ă ţ ă t u r a e v a n g h e ­lică n ' a r ă m a s inef icace, şi e fr ivolă şi n e d r e a p t ă vorba nu şt iu c ă r u i l i t e r a t c a r e spunea c ă E u r o p a încă n 'a a j u n s a fi c reş t ină . Ana l i za şi cr i t ica su f le tu lu i s u n t p r o d u s u l a d e v ă r a t şi specif ic a l c reş t in i smulu i în v ia ţa sp i r i t ua l ă e u r o ­p e a n ă , şi c r ed că n u m a i p r i n a c e a s t ă p r o f u n d ă noufjaite croştiniismul a p a r ţ i n e p r e z e n t u l u i şi v i i to ru lu i . Cazuis t ica şi confes ionalul catolic, a s p r i m e a şi subt i l i ­t a t ea m o r a l ă a j a n s e n i s m u l u i şi a sec te­lor Reformei , cons t i tu iesc o î n t â m p l a r e cu to tu l s t r a n i e î n . i s t o r i a suf le tu lu i o-menesc . A fost d e s i g u r o u r i a ş ă răs ­t u r n a r e a na tu r i i , ca a n i m a l u l să-şi în­t oa rcă p u t e r i l e l u i de l u p t ă 'dlin a f a r ă î n ă u n t r u , să fie a s p r u , şi î n v e r ş u n a t ci l iar , cu suf le tul lui , a şa c u m e sau e ra ,

cu d u ş m a n u l din a f a ră . Această u i t a t e a fost cu p u t i n ţ ă , şi toată bo şi a d â n c i m e a suf le tu lu i modera ai zu l t a t d in ca .

V r e m e a n o a s t r ă e foar te rău i faţă cu a c e a s t ă pa r t i cu la r i t a t e ac n i smu lu i ; f i indcă e v r e m e de ti fur ioasă î n d r e p t a t ă în afară; - l sub p r i m a t u l obrăzn ic ie i .

De d r a g u l c o n t r a s t u l u i m ă c a r , | bila r e c o m a n d a t e s t ă r u i t o r cetitorul tu l Imi taf ia d o m n u l u i nostru Isus tos , prediioele iezu i tu lu i Bouri m a x i m e l e lui IÁI Rochefoucauld, fi m e n t ü l metaf iz icei moravurilor i Kant . I n e le se găseş te , gândită cmi î n v ă ţ ă t u r a c reş t ină p e n t r u omul j lăz i . — în ţe l eg : p e n t r u omul cu \\ şi de l i ca te ţe de spir i t , capab i l să ii» spa t e l e neocreş t i n i smulu i col Mur. foileton şi d e ca fenea , d e boudoir) dansan t ' ' .

• I D E E A E U R O P E A N A (VII II Mai) : d. D r a g o ş Protopopescu ini s e r i e de scr isor i ceTiiăujcne. scriind p r e Bucovina Români lo r , Bucovina t i ră , p r e g n a n t e imag in i a le vieţii pa din Bucovina şi sfârşjind cu un ii e logiu p e n t r u „ros tu l de superioj d â r z ă in i ţ i a t ivă ' ' a ac tua lu lu i prii C e r n ă u ţ u l u i , R a d u Sbiera .

• „Mis te ru l " S h a k e s p e a r e a n din nou în d iscuţ ia cercuri lor pari cu ocaz ia expoz i ţ i e i shakespeariene chisă de oficiul de l i b r ă r i e şi bibi fie şi a l uc ră r i i contese i de Cham , ,Shakespea rc a c t eu r -poè te ' ' .

I n t e m e i n d u - s e pe documentele n a u t o a r e a c a u t ă să s tab i lească în anii te ex i s t en ţ a gen ia lu lu i Will , délai re şi p â n ă la m o a r t e . Mulţ i vor coi f i reşte au t en t i c i t a t e a acestor (locui fie în f avoarea lui Bacon, fie a mult c u t a t u l u i lo rd Ru t l and , dar impo r ă m â n e in aces t s tudiu, descoperire sei de e rud i ţ i e i t a l i ană a celui ce-a p i e se l e s e m n a t e S h a k e s p e a r e .

Acest S h a k e s p e a r e n 'a fost nia în I ta l ia , în sch imb a frecventat un l o n d r a p-j p ro feso ru l prietenului con te l e S l iou thampton Giovanin F ca r e i-a se rv i t ca model pentru pei din , ,Peines d ' a m o u r perdues" .

In expoz i ţ i a S h a k e s p e a r e figu d o u ă l uc ră r i a l e lu i Giovanni F! „F i r s t F i n i t s " (1!>7S), m a n u a l de ce sa ţ ie i t a l i ană d in ca r e mare le ai» î m p r u m u t a t câ teva p r o v e r b e şi tili d o u ă comedii şi d ic j ionaru l „A Waj W o r d s " i sva ru l t u t u r o r na taţilor il neş t i d in o p e r a shakespear iană .

Ceeace r e ţ i n e m a i mul t pe vizii expozi ţ ie i în a f a r ă d e ediţiile unii operiloL- sa l e , sun t manuscrisele îi se vede sc r i e r ea ne în t recu tu lu i Sb p c a r e , p r e c u m şi u n exempla r dia t a ina r foze le" Iu i Ovid iu , parafele m â n a sa.

• C i t ă m câ teva f ragmente din ci r i n ţ a „ L ' â m e et l ' espr i t ' ' , pe care i nu t -o la Pa r i s , m a r e l e filosof ga conte le H e r m a n n K e y s e r l i n g :

, ,Cul tur i le î n t e m e i a t e pe raţiune i tins e x t r e m a l imi tă de desvoltarc s u r p a t e de for ţe le sentimentului reli p â n ă a t u n c i .

„Vic tor ia c r e ş t i n i s m u l u i asupra on r o m a n e se d a t o r e ş t e expaiisiunei s b i l i tă ţ i i . E l e m e n t u l r a ţ iona l din Iii om îşi va l u a r e v a n ş a împotriva ci în t impu l Renaş t e r i i .

„F i eca re epocă nouă compensează om de ceoaoe l 'a l ipsi t epoca picea

R e d a c t o r PERPESSICIUS

E C O U R I