Date post: | 12-Feb-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | fantana-loredana |
View: | 381 times |
Download: | 2 times |
CECCAR CLUJ
EXERCITII STAGIU
(EXPERT CONTABIL)
AN II - SEMESTRUL I
STAGIAR: Fantana Loredana
Andreea
1
CONTABILITATE
1. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a
activelor circulante şi a capitalurilor proprii:
– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
– construcţii 954.000 u.m.;
– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;
– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
– materiale consumabile 268.000 u.m.;
– furnizori-debitori 64.125 u.m.;
– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;
– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;
– rezerve 280.500 u.m.;
– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;
– capital social 800.000 u.m.;
– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;
– mãrfuri 65.000 u.m.;
– terenuri 255.000 u.m.;
– rezultat reportat 56.000 u.m.
Raspuns:
Sunt active imobilizate:
- imprumuturile acordate pe termen lung (la valoare neta) 637.250 u.m.;
- constructiile (la valoare neta) 600.000 u.m.;
- titlurile de participare 90.000 u.m. si
- terenurile 255.000 u.m.
Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m.
Sunt active circulante:
2
- investitiile financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
- materialele consumabile 268.000 u.m.;
- furnizorii-debitori 64.125 u.m.;
- marfurile 65.000 u.m..
Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m.
Sunt capitaluri proprii:
- rezervele 280.500 u.m.;
- capitalul 'social 800.000 u.m.
- rezultatul reportat 56.000 u.m.
Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m.
2. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care
se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor
finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000;
cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu
remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care
15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).
Raspuns :
Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din
vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000)
= 165.000.000 mii lei.
Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare
aferente acestora (15.000.000).
Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000)
- cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul
(20.000.000) = 125.000.000 mii lei.
3
3. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de vânzare
de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000 lei/acţiune. Care
sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceastã tranzacţie?
Raspuns :
ALFA trebuie să recunoască un venit (din imobilizări financiare cedate) de 12.000.000
lei pentru preţul de vânzare şi o cheltuială (privind imobilizările financiare cedate) de
10.000.000 lei.
4. O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brutã) al
construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea
actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din reevaluare, în
condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri?
Raspuns
Amortizarea cumulata = 130.000.000 lei
Valoarea contabila neta = Valoarea contabila – Valoarea amortizarii cumulate =
= 400.000.000 lei – 130.000.000 lei = 270.000.000 lei
Diferenta din reevaluare = Valoarea actuala – Valoarea contabila neta =
= 500.000.000 lei – 270.000.000 lei = 230.000.000 lei
5. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în
avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000;
conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor
200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã
2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori
2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor
4
200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu
scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total
activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente).
Raspuns
„Total stocuri“=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000
„Total activ“ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -
2.000.000)+800.000+6.000.000=26.800.000
„Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.000-
2.000.000-1.000.000=15.800.000
FISCALITATE
Problema 1. Casa de producţie „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producţiei de
programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeaşi perioadă s-a încasat de la diverse firme
beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfăşurarea activităţii
casa de producţie a achiziţionat bunuri şi a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA
19%.
Ştiind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:
să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;
să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate;
să se stabilească şi înregistreze în contabilitate decontul de TVA.
Raspuns
Venituri din productie de televiziune = 890.000
Venituri din publicitate = 563.000
Cheltuieli = 486.000Pro-rata anului precedent = 0.2
Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142.100,84
Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486.000 / 1,19 * 0,19=77.596,64
Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486.000 / 1,19 * 0,19)==142.100,84-0.2*77.596,64
= 142.100,84-15.519,33=126.581,51
5
Problema 2. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă
bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a
fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă
pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către
S.C. „X” S.R.L.
Raspuns :
În scopul aplicării art. 152/2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal baza deimpozitare pentru livrările
de bunuri cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxăeste diferenţa dintre totalul marjei de profit
realizată de persoana impozabilărevânzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective.
Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei – 62.000 lei) = 13.000 lei
- Cota de TVA aplicabila = 24%
- TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei
- Baza de impozitare ( 13.000 lei – 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei
Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de
970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o
suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.
Rezolvare:
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in
zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor
si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din
cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata.
Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere
suplimentara pentru nevasta
6
Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de
achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 120.000
lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a transferului dreptului
de proprietate şi care este destinaţia acestuia?
Rezolvare:
- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul
este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care
valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste
200.000 lei.
- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %
daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea
tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000
lei
- 120000 * 2% = 2400 lei
- Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:
a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul
carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari
Problema 5. O persoană fizică deţine în proprietate o casă dobândită în anul 2006, preţul de
achiziţie fiind de 500.000 lei. Casa este vândută în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 750.000
lei. Să se calculeze impozitul ce trebuie plătit de către persoana fizică şi care este destinaţia
acestuia?
Rezolvare:
- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul
este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care
valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste
200.000 lei.
7
- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %
daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea
tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000
lei
550000 * 2% = 11000 lei
6000 +11000= 17000
ANALIZĂ DIAGNOSTIC
1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre
care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli
salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit
200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea
mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul
anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..
Rezolvare:
Cf IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie”
Metoda directa:
Flux din activitati de exploatare
= Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr si angajati -
Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000
Flux de numerar din activitati de investitii
=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari(mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar
din investitii folosit)
Flux de numerar din acticitati de finantare
= Venituri financiare - Datorii financiare =1000-1200=-200CASH FLOW TOTAL = Flux din
activitati de exploatare+Flux de numerar din activitatide investitii+Flux de numerar din
acticitati de finantare = 1000-500-200=300
8
2. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐contabile
care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare:
BILANT
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) X 100 = 21.300 X100 = 1638
Datorii curente 1.300
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300* valoarea
recomandata acceptabila > 100;
9
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii
imediateActive curente - Stocuri X100=(Indicatorul test acid) = 21.300-1.000 X100=
1.561Datorii curente 1.300
* acoperire excedentara de lichiditate imediata23
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat X 100 = 2.000 X 100 = 10%
Capital propriu 20.000sauCapital imprumutat X 100 = 2.000 X100 = 9%
Capital angajat 2.000+20.000unde:
* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu
Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului
contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:
Construcţii 30.000 lei
Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clienţi 2000 lei
Clienţi incerţi 700 lei
Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
Conturi la bănci în lei 1.300 lei
Furnizori 7000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vărsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
10
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de
5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de
100 lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de
350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari
Rezolvare:
situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator
A.- Elemente de Activ Valori P.-Elemete dePasiv Valori
Imobilizari corporale(-
valoare amortizata45000-
30000)
15000 Capital subscris
varsat
11000
Materii prime(-ajustare
depreciere mat prime3000-
500)
2500 Rezerve legale 1850
Clienti(+clienti incerti-
ajustare depreciere
clienti2000+700-400
2300 Furnizori 7000
Conturi curente la banci 1300 Provizioane 1250
Total Activ 21100 Total Pasiv 21100
11
a) INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII
1, vanzare imob corporale
- vanzare constructie
461= % 13.090
7583 11.000
4427 2.090
- incasare c/v constructie
5121=461 13.090
-descarcare gestiune
% = 212 30.000
2812 20.000
6583 10.000
-vanzare echipamente tehnologice:
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
-incasare c/v echipamente
5121 = 461 8.330
-scoatere din gestiune
% = 2131 15.000
2813 10.000
6583 5.000
2. Vanzare materii prime
-trecere materii prime la marfuri
371 = 301 3.000
12
-vanzare materii prime
4111 = % 3.392
707 2.850
4427 542
- incasare c/v materii prime
5121 = 4111 3.392
-descarcare gestiune
607 = 371 3.000
- anulare provizion materii prime
391 = 7814 500
-incasare client / scont acordat
% = 4111 2.000
5121 1.900
667 100
-incasare client incert
5121 = 4118 350
-trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati
654 = 4118 350
-anulare garantie client
491 = 7814 400
-plata furnizori
404 = % 7.000
5121 6.650
767 350
13
- anulare provizion
151 = 7812 1.250
- inregistrare cheltuieli de lichidare
628 = 5121 900
-inchidere TVA
4427 = 4423 3.962
-plata TVA
4423 = 5121 3.962
-inchidere venituri
7xx = 121 23.350
-inchidere cheltuieli
121 = 6xx 19.350
-calcul impozit pe profit datorat = (23.350 – 19.350) * 16% = 640691 = 441 640
-inchidere cont cheltuieli
121 = 691 640
-plata impozit profit
441 = 5121 640
14
b) BILANT INAINTE DE EFECTUARE PARTAJ
Elemente de activ Valori Elemente de pasiv Valori
Cont la banci 16.210 Capital social 11.000
Rezerve legale 1.850
Total capitaluri
proprii
12.850
Profit din lichidare 3.360
Total activ 16.210 Total pasiv 16.210
c) INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI
-rambursare capital social catre asociati
1012 = 456 11.000
-plata capital social catre asociati
456 = 5121 11.000
-decontare rezerve legale catre asociati
1061 = 456 1.850
-decontare rezerve legale catre asociati
1061 = 456 1.850
-impozit profit aferent rezervei legale
456 = 441 296
-plata impozit profit rezerve legale
441 = 5121 296
-decontare profit din lichidare
121 = 456 3.360
15
-impozit pe dividend = (1850 - 296 + 3360)*16% = 786
456 = 446 786
-plata dividend
456 = 5121 4128
Situatie conturi dupa partaj:
D 456 C D 5121 C
11.000 11.000 16.210 11.000
296 1.850 296
786 3.360 786
4.128 4.128
16.210 16.210 16.210 16.210
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?
Rezolvare:
Societatea se dizolva prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitatii societatii;
d) hotararea adunarii generale;
e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
f) falimentul societatii;
g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
3. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?
Rezolvare:
Prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin
incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile
16
In legea nr. 85/2006 (in vigoare), la art. 3, insolventa este definita astfel:
"insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta
fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la
scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta
datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei."
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
1. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit
intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.
Rezolvare:
Carta auditului intern urmareste:
- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara
pentruîndeplinirea obiectivelor auditului intern.
Carta auditului intern este un document oficial care defineste misiunea, competentele si
responsabilitatile acestei activitati. Carta trebuie sa defineasca pozitia auditului intern in cadrul
entitatii, sa autorizeze accesul la documente, la bunuri si la persoanele competente, pentru buna
realizare a misiunilor si sa defineasca aria de activitate a auditului interAUDIT FINANCIAR
SI CERTIFICARE
17
1. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11
cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat
amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită
cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.
Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.
Rezolvare:
data explicatii cladire teren total
N-11 Achizitie 320.000.000 80.000.000 400.000.000
Durata
normala
20 ani -
Amortizare
anuala
320.000.000/20=16.000.000 -
N-4 Amortizare in
8 ani
16.000.000*8=128.000.000
Valoare
ramasa
neamortizata
320.000.000-
128.000.000=192.000.000
80.000.000 272.000.000
Valoare de
utilitate
300.000.000 150.000.000 450.000.000
Diferenta din
reevaluare
300.000.000-
192.000.000=108.000.000
150.000.000-
80.000.000=70.000.000
178.000.000
2. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative
asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el
trebuie să exprime:
a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;
b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie;
c) o opinie defavorabilă.
18
3. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi.
Separarea sarcinilor este necesar a fi facută astfel încât să permită controlul reciproc al
execuţiei lor. Este de dorit să se evite ca una şi aceeaşi persoană să poată comite o eroare sau o
inexactitate – iregularitate - având posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă
posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o descoperi.
Separarea funcţiilor, dacă ele sunt mai mult sau mai puţin numeroase, în funcţie de
mărimea intreprinderii, trebuie să asigure întotdeauna separarea a trei funcţii care, de regulă,
se regăsesc în mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:
-realizarea obiectivelor intreprinderii;
-protejarea sau conservarea patrimoniului;
-înregistrarea operaţiilor sau contabilizarea lor
4. Definiţi auditul intern şi controlul intern, şi relaţia dintre acestea.
Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă
înexaminarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în
vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare
a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).
Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează
verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază
verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în
acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau
sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea
care efectuează auditul asupra situaţiilor financiareale acestei entităţi.
Controlul intern.
Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare
de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări
riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune,
19
protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea
înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp ainformaţiilor financiare.
Existenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o
serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi
realitate.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb
leu/dolar.
2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:
a) numai când e prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.
3. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de
marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).
EXPERTIZA CONTABILA
20
1. Cum se clasifica expertizele contabile?
I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate
Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul
de procedură civila penală; alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare, în afara procedurilor reglementate privind rezolvare a
unor cauze supuse verdictului judiciar.
Nu au calitatea de mijloace de probă, ci, cel mult de argumente pentrusolicitarea de
către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau arezolvării unor litigii pe
cale amiabilă.
II. După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil:
Expertize contabile civile – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
Expertize contabile penale – dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile
ataşatelitigiilor penale;
Expertize contabile comerciale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
comerciale;
Expertize contabile fiscale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau
extrajudiciare solicitate de către clienţi
2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a
fi înscrişi ca membriactivi ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei
profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil aflat într-o astfel de situaţie este solicitat
pentru efectuarea unei expertize contabile, el esteobligat să aducă la cunoştinţa solicitantului
situaţia în care se află.
Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili
numiţi din oficiu de cătreorganele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi
de părţi sau solicitaţi în efectuarea deexpertize contabile extrajudiciare.
21
Independenţa absolută a expertului contabil numit din oficiu de către organele în drept
derivă din obligaţiaacestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi
recuzare prevăzute de Codul deprocedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care
sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.Experţii contabili care se află în situaţii de
incompatibilitate, abţinere sau posibilitate de recuzare trebuie să leaducă la cunoştinţa
organului care i-a numit.
Independenţa relativă derivă doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice
activitate salarizată înafara Corpului, sau cu orice activitate comercială, cu excepţiile prevăzute
de lege.
3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)
Rezolvare:
CAPITOLUL I - INTRODUCERE - al Raportului de expertiza contabila trebuie sa
cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea
expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numeie si prenumele
expeetului, domiciliul, numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor
contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile
judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. În acest
paragraf se mentioneaza:
a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,
respectiv Încheiere de sedinta (în cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire
penala (în cauzele penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea
procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului
si natura acestuia (civil sau penal);
b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau
sediul social al acestuia, numarul si data contractului în baza caruia se efectueaza
expertiza contabila solicitata.
22
III. Paragraful privind identificarea împrejurarilor si circumstantelor în care a luat
nastere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care
a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul
expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia "ad-
literam" din formularea acestora în "Încheierea de sedinta" (cauzele civile), respectiv în
Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (cauzele penale). În cazul expertizelor
contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie sa fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului în care s-a efectuat
expertiza contabila. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze civile,
data si locul începerii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor
prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legatura cauzala
cu obiectivele expertizei contabile si care a stat la baza întocmirii raportului de expertiza
contabila. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat
necesitatilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de
expertiza contabila cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize
contabile având aceleasi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie mentionat daca s-au
folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de partile interesate în
expertiza si explicatiile date de acestea în timpul efectuarii expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pâna la care raportul de expertiza
contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de
termenul initial.
STUDII DE FEZABILITATE
1. De ce este nevoie de un plan de afaceri;
23
Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot
fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.
Intocmirea planului de afaceri permite:
- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;
- incadrarea in timp a etapelor afacerii;
- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.
Intreprinzatorii sunt fortati sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o
abordaremai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar
puteasa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri
sase regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bineintocmit,
datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.
Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori
sauactionari potentiali).
Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri
- in ce consta afacerea;
- motivele pentru care afacerea este profitabila;
- capitalul necesar;
- rentabilitatea scontata.
Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori;
insaun plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor
afaceriiva indeparta cu siguranta orice investitor.
2. Care este conținutul unui Plan de afaceri – enumerați principalele aspecte;
Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:
24
1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea
conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe termen scurt si lung,
caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza financiara, investitia necesara.Este
necesar sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul firmei.
2. Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile de
productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare,
evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului precum si costurile pe care le
vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In
cazul in care exista patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate.Daca este
cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele acestuia, utilajele necesare,
modul de organizare, eventualul impact asupra mediului.
3. Prezentarea si analiza pietei . In primul rand trebuie avuta in vedere o corecta
dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se vor lua in calcul preturile
pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in care se promoveaza.O buna intelegere a
concurentei va permite o corecta orientare de resurse in cadrul firmei.
4. Pre zet are a concurentei . De cele mai multe ori datele referitoare la concurenti sunt
greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna utila.Se va urmari colectarea de
informatii referitoare la:
- principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, in ce fel se
aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de piata pe care le deservesc,
produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor
- cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum
isi distribuie produsele.
5. Prezentarea partenerilor de afaceri. Se vor prezenta furnizorii de materii prime si
servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu acestia, valoarea estimata a
contractelor, modalitatile de plata. In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre
parteneri se vor prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen.
6. Identificarea clientilor . Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde unei
nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent
sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat comportamentul acestuia in alegerea produselor,
puterea de cumparare, criteriile dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc.
In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea acestora la pretul
produselor.
Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti clienti.
25
7. Strat egia de mark eting . Se va prezenta detaliat modul in care vor fi comercializate
produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si costurile aferente. Se vor scoate in
evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in fata concurentei. Se va stabili un buget de
promovare si modul in care va fidistribuit. Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il
transmiteti clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala, comunicate de
presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale,etc).
8. Prezentarea personalului necesar . Succesul afacerii depinde intodeauna de existenta
unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare,
modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti, costurile cu salarii si training.Existenta unui grup
inchegat de angajati pregatiti ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de
scos in evidenta.
9. Investitia necesara . Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri
este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan. Prezentarea investitiei
trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea
necesara realizarii investitiei, perioada de recuperare a investitiei.. Eventualele detalii tehnice
pot fi prezentate intr-o anexa.
10. Aspe cte legale . Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de afaceri
impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte aspecte legale acestea vor
fi expuse in panul de afaceri intocmit.
11. Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza realista
a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face
pe baza unei analize a cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor
concurentilor.Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele
surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de cele initiale,
necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia,odata atins punctul de
dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile fixe si cele variabile (cheltuielile fixe
raman neschimbate odata cu fluctuatia vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele
variabile depind de productie, precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de
afaceri si modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi
o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfelde analiza poate
scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus, un potential
investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul de afaceri si a unor situatii
negative.
26
3.Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
FEZABILITATEA reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având
drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor
obiective de investiţii.
STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi
conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,
prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.
Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru
realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de
colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de
fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a
rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu
realizarea obiectivelor de investiţii:
achiziţionarea de licenţe;
credite externe şi condiţii de rambursare;
obţinerea de materii prime din import;
posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;
eficienţa fondurilor investite
4.Cum poate fi definită o investiție în sens general?
Investitiile reprezinta principala cale de mentinere a fortei productive a intreprinderii si de
dezvoltare a acesteia. Dacă o întreprindere înregistrează un ritm de creştere inferior celui mediu
pe piaţa sa de referinţă (respectiv, în sectorul său de activitate), pe termen mediu şi lung aceasta
poate avea drept consecinţă "moartea" întreprinderii respective, ca urmare a pierderii
progresive de competitivitate.
In sensul cel mai general, prin investitiese intelege utilizarea veniturilor in scopul formarii
capitalului. Din această perspectivă, investiţia este una dintre cele două destinaţii de principiu
ale venitului: investiţie şi consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre
utilităţi alternative, investiţia reprezintă renunţarea la consumul imediat în favoarea unui
27
consum viitor.De aceea, factorul timp are o importanţă aparte în analiza raţională a proiectelor
de investiţii
Spre deosebire de consum - care vizează satisfacerea unor nevoi prin distrugerea bunurilor şi
serviciilor - investiţia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogăţia acumulată şi
potenţialul de a produce venit în viitor.
28