+ All Categories
Home > Documents > ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1):...

”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1):...

Date post: 03-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 16 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
of 120 /120
PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE AL MINISTERULUI MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE PENTRU PERIOADA 2018 – 2020 ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE” ETAPA I INVESTIGAREA OPORTUNITĂŢII DE DEZVOLTARE A UNOR MĂSURI ŞI PROGRAME MENITE A CONTRIBUI LA CREŞTEREA INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE Rezultat 1. Studiu privind elaborarea cadrului conceptual și metodologic de analiză și interpretare, precum și măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice Rezultat 2. Elaborarea de recomandări de politică publică Responsabil proiect Dr. Mihaela Ghenţa, CSII Echipa INCSMPS Mihaela Ghenţa ǀ Aniela Roxana Matei ǀ Luise Mladen-Macovei ǀ Ştefania-Cristina Stroe
Transcript
Page 1: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE AL MINISTERULUI MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE PENTRU

PERIOADA 2018 – 2020

”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE”

ETAPA I

INVESTIGAREA OPORTUNITĂŢII DE DEZVOLTARE A UNOR MĂSURI ŞI PROGRAME MENITE A CONTRIBUI LA CREŞTEREA

INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE Rezultat 1. Studiu privind elaborarea cadrului conceptual și metodologic de analiză și interpretare, precum și măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice Rezultat 2. Elaborarea de recomandări de politică publică Responsabil proiect Dr. Mihaela Ghenţa, CSII

Echipa INCSMPS Mihaela Ghenţa ǀ Aniela Roxana Matei ǀ

Luise Mladen-Macovei ǀ Ştefania-Cristina Stroe

Page 2: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

2 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

ABREVIERI ................................................................................................................................................. 4

INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 7

REZULTATUL 1 - STUDIU PRIVIND ELABORAREA CADRULUI CONCEPTUAL ȘI METODOLOGIC DE ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE, PRECUM ȘI MĂSURILE CARE POT CONTRIBUI LA INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE ................................... 8

CAPITOLUL 1. POLITICI PUBLICE EUROPENE ŞI NAŢIONALE CARE VIZEAZĂ PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR VÂRSTNICE ......... 9

1.1. Politici publice europene destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice ................... 9

1.2. Politici publice naţionale destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice ................. 17

1.3. Monitorizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice la nivel naţional ....................... 19

CAPITOLUL 2. ROLUL SERVICIILOR SOCIALE ÎN REALIZAREA INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE ŞI MENŢINEREA INDEPENDENŢEI LA VÂRSTE ÎNAINTATE ... 38

2.1. Abordări actuale privind serviciile sociale şi importanţa inovării sociale ............................ 38

2.2. Serviciile sociale și incluziunea socială a vârstnicilor .......................................................... 41

CAPITOLUL 3. BUNE PRACTICI/SERVICII INOVATIVE DEZVOLTATE LA NIVEL EUROPEAN ............................................................................................................................................... 47

3.1. Încurajarea şi sprijinirea lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea ............................ 47

3.2. Participare socială prin activităţi de voluntariat şi implicare în activităţi sportive ............. 48

3.3. Comunicare şi relaţii intergeneraţionale ............................................................................. 51

3.4. Incluziune socială prin acces la servicii sociale şi medicale de calitate ............................. 54

3.5. Reducerea izolării şi creşterea incluziunii sociale prin folosirea noilor tehnologii ............ 56

3.6. Facilitarea accesului la condiţii de locuit adaptate la nevoile persoanelor vârstnice .......... 57

3.7. Învăţarea pe tot parcursul vieţii .......................................................................................... 58

CAPITOLUL 4. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC DE ANALIZĂ ŞI INTERPRETARE ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE MĂSURI ŞI ACȚIUNI CARE POT CONTRIBUI LA INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE .............................................................. 60

REZULTATUL 2 - ELABORAREA DE RECOMANDĂRI DE POLITICĂ PUBLICĂ ........................ 62

CAPITOLUL 5. ASPECTE REZULTATE DIN CERCETAREA CALITATIVĂ ................................... 63

5.1. Metodologie........................................................................................................................ 63

5.2. Factori cheie ai ocupării şi menţinerii în activitate a lucrătorilor vârstnici ......................... 64

CAPITOLUL 6. ASPECTE REZULTATE DIN CONSULTAREA EXPERŢILOR ................................ 74

6.1. Metodologie......................................................................................................................... 74

6.2. Măsuri destinate promovării unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice ....................... 75

CAPITOLUL 7. RECOMANDĂRI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE ............................................................................................................................................. 82

Page 3: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

3 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

7.1. Introducere .......................................................................................................................... 82

7.2. Recomandări de politică publică în domeniul incluziunii sociale a persoanelor vârstnice 84

CONCLUZII .............................................................................................................................................. 96

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 100

Anexa 1. Indicatori de monitorizare a incluziunii sociale a persoanelor vârstnice .................................. 106

Anexa 2. Ghid de focus-grup ................................................................................................................... 112

Anexa 3 Lista participanţilor la focus-grup .............................................................................................. 116

Anexa 4 Agenda Workshopului ............................................................................................................... 117

Anexa 5 Lista participanţilor la Workshop .............................................................................................. 120

Page 4: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

4 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

ABREVIERI A ANC – Autoritatea Naţională a Calificărilor ANES – Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă B BEPA - Bureau of European Policy Advisers BRC – Bulgarian Red Cross C CNPP - Casa Naţională de Pensii Publice CNPV – Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice E ESS – European Social Survey EUROFOUND - European Foundation for Improvement of Living and Working Conditions EUROSTAT - Oficiul Statistic al Uniunii Europene I IMM – Întreprinderi mici şi mijlocii INS – Institutul Naţional de Statistică M MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MEN - Ministerul Educaţiei Naţionale MMJS - Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale MS - Ministerul Sănătăţii MTS - Ministerul Tineretului şi Sportului O OMC – Metoda deschisă de coordonare ONG - Organizaţii neguvernamentale ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite S SCML - Santa Casa da Misericórdia de Lisboa SE – Semestrul European SGI - Servicii de interes general SSGI - Servicii sociale de interes general T TIC – Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor U UE - Uniunea Europeană UNECE - United Nations Economic Commission for Europe

Page 5: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

5 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Listă figuri

Figura 1. Populația în vârstă de 65 de ani și peste în perioada 2011-2017 (%).......................................... 20 Figura 2. Rata dependenței persoanelor vârstnice în perioada 2011-2017 ................................................. 21 Figura 3. Starea civilă a persoanelor cu vârste între 55 de ani şi peste – bărbaţi ....................................... 22 Figura 4. Starea civilă a persoanelor cu vârste între 55 de ani şi peste - femei .......................................... 22 Figura 5. Rata sărăciei relative la nivel naţional (60% din venitul median echivalent) – distribuţie după sex............................................................................................................................................................... 25 Figura 6. Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv pensiile) populaţie de 65 de ani şi peste, la nivel naţional .......................................................................................................................................... 26 Figura 7. AROPE la nivel naţional, populaţie de 65 de ani şi peste ........................................................... 27 Figura 8. Similitudini percepute între oamenii de 20 de ani şi peste şi cu vârste de 70 de ani şi peste (%) .............................................................................................................................................................. 30 Figura 9. Prejudecăţi şi tratament discriminatoriu resimţit „des” şi „foarte des” în ultimele 12 luni, anul 2008 (%) ..................................................................................................................................................... 31 Figura 10. Percepţii cu privire la comportamentul/tratamentul/respectul arătat persoanelor vârstnice, 2008 (%) .............................................................................................................................................................. 31 Figura 11. Opinii cu privire la statutul social la diferite vârste, 2008 (%) ................................................. 32 Figura 12. Opinii cu privire la imaginea persoanelor vârstnice, total respondenţi, 2008 (%) .................... 32 Figura 13. Opinii cu privire la rolul persoanelor vârstnice în societate, 2008 (%) ..................................... 33 Figura 14. Interacţiuni intergeneraţionale pe grupe de vârstă (%) ............................................................. 33 Figura 15. Indexul practicilor culturale, 2013 (%) ..................................................................................... 35 Figura 16.Indexul practicilor culturale: populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste, după mediul de rezidenţă (2013) ......................................................................................................................................................... 35 Figura 17. Implicare în activităţi culturale, populaţia de 65 de ani şi peste vs. total populaţie, 2017 (%) . 36 Figura 18. Participare la activităţi culturale, persoane cu vârste de 65 de ani şi peste, 2013 vs. 2017 (%) .............................................................................................................................................................. 36 Figura 19. Folosirea internetului în scopuri culturale (2017) ..................................................................... 37 Figura 20. Caracteristicile procesului de inovare ....................................................................................... 40

Listă tabele

Tabel 1. Ponderea populației cu vârste de 65 de ani și peste în totalul populației țării (%), în perioada 2011-2017 ................................................................................................................................................. 106 Tabel 2. Populaţia vârstnică la nivel regional, pe medii de rezidenţă în anul 2017 ................................. 106 Tabel 3. Durata vieţii active (profesionale) .............................................................................................. 106 Tabel 4. Rate de ocupare lucrători vârstnici ............................................................................................. 107 Tabel 5.Ocupare part-time în rândul lucrătorilor vârstnici ....................................................................... 107 Tabel 6. Participarea adulţilor la formare profesională continuă ............................................................. 107 Tabel 7.Populaţia vârstnică care participă la activitatea economică, 2016 .............................................. 107 Tabel 8. Rata sărăciei relative (60% din venitul median echivalent) ....................................................... 108 Tabel 9. Rata sărăciei relative pentru populaţia de 65 de ani şi peste - distribuţie după nivelul de educaţie atins (ISCED) ........................................................................................................................................... 108 Tabel 10. Rata sărăciei relative pentru pensionari .................................................................................... 108 Tabel 11. Evoluţia pensiei medii de asigurări sociale de stat, a salariului minim şi a salariului mediu ... 108 Tabel 12. Venitul mediu al persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste în venitul mediu disponibil al persoanelor cu vârste între 0-64 ani ......................................................................................................... 108 Tabel 13. Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv pensiile), persoane de 65 de ani şi peste (%) ............................................................................................................................................................ 109

Page 6: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

6 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Tabel 14. AROPE - populaţia de 65 de ani şi peste (%) ........................................................................ 109 Tabel 15. AROPE – populaţie de 65 de ani şi peste, distribuţie după nivelul de educaţie (%) ............... 109 Tabel 16. Rata deprivării materiale, persoane de 65 de ani şi peste (%) .................................................. 109 Tabel 17. Rata deprivării materiale severe, persoane de 65 de ani şi peste .............................................. 109 Tabel 18. Speranţa de viaţă la 65 de ani şi speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani ................................ 110 Tabel 19. Persoanele cu boli cronice sau probleme de sănătate ca % din persoane ocupate în anumite grupe de vârstă (%) .................................................................................................................................. 110 Tabel 20. Populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste care locuieşte singură, la nivel regional (% din populaţia vârstnică la nivel regional, pe grupe de vârstă) ........................................................................ 110 Tabel 21. Indexul practicilor culturale: populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste, după regiune (2013) . 110 Tabel 22. Participare la activităţi culturale în rândul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, pe regiuni de dezvoltare (2017) ................................................................................................................................. 111 Tabel 23. Bariere care împiedică accesul la activităţi culturale al populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, după regiunea de dezvoltare (2017) ............................................................................................... 111

Page 7: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

7 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul proiectului “Măsuri destinate creşterii incluziunii sociale a persoanelor vârstnice” și reprezintă Rezultatul 1 - Studiu privind elaborarea cadrului conceptual și metodologic de analiză și interpretare, precum și măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice şi Rezultatul 2 - Elaborarea de recomandări de politică publică, conform Termenilor de Referinţă, anexă la contractul de finanţare cu nr. 3210 din 20.08.2018.

Cele două rezultate din cadrul acestui studiu contribuie la atingerea:

a) Măsurii 1.2.2 din Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice;

b) Obiectivului specific 2.1 din Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.

Page 8: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

8 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

REZULTATUL 1 - STUDIU PRIVIND ELABORAREA CADRULUI CONCEPTUAL ȘI METODOLOGIC DE ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE, PRECUM ȘI MĂSURILE CARE POT CONTRIBUI LA INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Măsuri destinate creşterii

incluziunii sociale a persoanelor vârstnice” și reprezintă Rezultatul 1 - Studiu privind elaborarea cadrului conceptual și metodologic de analiză și interpretare, precum și măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice, conform Termenilor de Referinţă, anexă la contractul de finanţare cu nr. 3210 din 20.08.2018. Rezultatul contribuie la atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei sociale, ocupării, locuirii, sănătăţii, mobilităţii şi securităţii care au drept scop promovarea incluziunii sociale şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi Obiectivului specific 2 (OS2): Definirea unui cadru conceptual şi metodologic de analiză şi interpretare şi identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice, stabilite prin Oferta tehnică şi anexele la aceasta.

Acest studiu îşi propune să ofere o imagine a domeniului incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, a politicilor dezvoltate la nivel naţional şi european în domeniul incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, cu evidenţierea rolului şi importanţei serviciilor sociale în realizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice.

Structura raportului este constituită din patru capitole: Capitolul 1 al raportului detaliază conceptele de incluziune şi excluziune socială, măsurile

şi acţiunile multidimensionale existente în domeniile protecţiei sociale, ocupării, locuirii, sănătăţii, mobilităţii, securităţii etc. care au drept scop promovarea incluziunii sociale și creşterii calităţii vieţii persoanelor vârstnice. Tot în cadrul acestui capitol sunt analizate măsurile şi acţiunile cuprinse în legislația și politicile publice naţionale și europene care vizează incluziunea socială a persoanelor vârstnice.

Capitolul 2 analizează rolul serviciilor sociale în realizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice. Studiile descrise în cadrul acestui capitol evidenţiază faptul că relația dintre serviciile sociale destinate persoanelor vârstnice și incluziunea socială a acestora reprezintă un punct focal de interes pentru cercetările în domeniu.

Capitolul 3 prezintă bune practici/servicii sociale inovative dezvoltate în ţările europene (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Portugalia, Italia, Bulgaria, Marea Britanie), grupate pe următoarele teme: participare socială (participare la acţiuni culturale, sportive, implicarea în acţiuni de voluntariat); comunicare şi relaţii intergeneraţionale; incluziune socială prin acces la servicii sociale şi medicale; reducerea izolării şi creşterea incluziunii sociale prin utilizarea noilor tehnologii; facilitarea accesului la condiţii de locuit mai bune pentru persoanele vârstnice; învăţarea pe tot parcursul vieţii.

În Capitolul 4 este dezvoltată o metodologie calitativă (ghid de focus grup) destinată a contribui la colectarea datelor şi informaţiilor necesare fundamentării unor propuneri de politică publică destinate a contribui la încurajarea angajaţilor vârstnici de a continua activitatea, în anumite condiţii.

Prezentul raport se bazează pe analiza literaturii de specialitate, a cadrului strategic, legislativ și metodologic aferent sectorului de servicii sociale la nivel european și în România, pe date statistice disponibile în bazele de date naţionale şi europene, precum şi pe date de anchete derulate la nivel european (European Social Survey şi Eurobarometru).

Page 9: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

9 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 1. POLITICI PUBLICE EUROPENE ŞI NAŢIONALE CARE VIZEAZĂ PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR VÂRSTNICE

1.1.Politici publice europene destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice Excluziune şi incluziune socială

Conceptul de „incluziune socială” a căpătat accente crescute în politicile europene și naționale din ultima decadă, acest lucru datorându-se, în mare parte, și faptului că opusul său, conceptul de „excluziune socială”, cu o istorie mult mai îndelungată, este încă prezent în toate țările din Europa, îmbrăcând numeroase fațete. Excluziunea socială a avut o asociere puternică cu eșecul statului bunăstării de a integra indivizii în structura socială (Börsch-Supan et all, 2015).

Excluziunea socială este un concept multidimensional, complex şi dinamic, introdus în discursul politic şi în cercetările sociale în anii 1990 (Atkinson, 1998; Hoff, 2008). Definiţiile termenului iau în considerare incapacitatea unei persoane de a participa efectiv la viaţa economică, socială, politică şi culturală, ceea ce conduce la izolare faţă de restul societăţii (Duffy, 1995), în timp ce alţi autori apreciază că acest concept este fundamental relaţionat de sistemele de protecţie socială (Ogg, 2005). Paradigma franceză a excluziunii sociale (paradigma solidarității) a pus întotdeauna accentul pe legăturile sociale și responsabilitatea statului pentru integrarea socială a indivizilor. Perspectiva franceză asupra excluziunii sociale a fost contrară abordării liberale, anglo-saxone a aceluiași concept, unde noțiunea de excludere reflectă discriminarea și refuzarea participării la interacțiune (Silver, 1994). În timp ce excluziunea socială a devenit o problemă centrală a politicilor în Marea Britanie la sfârșitul anilor 1990, abordarea dominantă a înțelegerii conceptului în Uniunea Europeană pare să se bazeze mai mult pe tradiția franceză reprezentată de paradigma „solidarității”.

Excluziunea socială afectează viaţa individului şi limitează concomitent posibilităţile acestuia de a-şi atinge potenţialul, producând efecte negative în planul sănătăţii şi bunăstării. Excluziunea socială poate fi cauzată de factori diverşi, precum genul/apartenenţa etnică, nivelul educaţional, istoricul de viaţă (inclusiv istoricul de familie, caracteristicile individuale), poziţia pe piaţa muncii (statutul pe piaţa muncii – factor esenţial întrucât generează un anumit nivel al venitului), resursele/capitalul de care dispune individul (inclusiv capitalul social, starea de sănătate şi nivelul de bunăstare) (Eurostat, 2002; Eurostat, 2010). În opinia Tsakloglou şi Papadopoulos (2002) atributele cheie ale conceptului de excluziune socială sunt: caracterul multidimensional şi dinamic (produce efecte nu numai în prezent, dar şi pentru viitor), relativitatea (se manifestă la un anumit moment dat, într-o anumită societate), caracterul instituţional (depăşeşte responsabilitatea individului), caracterul relaţional (presupune deconectare de la viaţa comunităţii). Un studiu al World Bank (2007) arată că factorii care pot afecta starea de bunăstare, situaţia economică, sărăcia şi excluziunea socială sunt capitalul financiar (respectiv abilitatea unei persoane de a obţine resursele financiare din muncă), capitalul fizic (în situaţia în care persoana are în proprietate un teren sau o casă, incluzând aici şi comunitatea în care locuieşte împreună cu infrastructura necesară care să îi permită să aibă acces la educaţie şi activităţi sociale), capitalul uman (o persoană dobândeşte acest capital în urma studiilor derulate şi formării profesionale) şi capitalul social (reţelele sociale). Multidimensionalitatea excluziunii sociale este deosebit de importantă pentru persoanele în vârstă, având în vedere că cercetările privind excluziunea socială și îmbătrânirea subliniază

Page 10: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

10 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

impactul excluderii pe diferite domenii de viață (Grenier și Guberman, 2009; Walsh et all, 2012; Hrast et all, 2013). Una dintre abordările des întâlnite în operaționalizarea conceptului de excluziune socială face trimitere la conceptualizarea acestuia din perspectiva privării de capacitate (Sen, 2000). Numeroase studii arată că măsurarea simplă a resurselor financiare pe baza informațiilor privind venitul curent oferă o perspectivă limitată asupra bunăstării la nivel individual (Scharf și Keating, 2012; Walsh et all, 2012). Abordarea conceptului de excluziune socială din perspectiva privării de capacitate implică în mod necesar o perspectivă multidimensională asupra sărăciei, care reflectă aspectele sociale ale vieții persoanelor, o perspectivă în care o importanță deosebită este acordată capacității oamenilor de a interacționa liber cu ceilalți.

O perspectivă puțin diferită asupra excluziunii sociale este oferită de teoria capitalului social care pune un accent mai redus pe diversele aspecte ale privării/deprivării și se concentrează mai mult pe participare și pe rețele sociale. Rețelele sociale sunt mediile interpersonale generate de oameni de toate vârstele (Litwin, 1996). Acestea sunt facilitate de capitalul social care este disponibil diferit pentru indivizii din societate. OECD definește capitalul social drept „rețele împreună cu norme, valori și înțelegeri comune care facilitează cooperarea în interiorul sau între grupuri” (Keeley, 2007, p. 103). Construcția capitalului social a fost, de asemenea, văzută ca reflectând „mulțimea contactelor sociale care dau acces la sprijinul social, emoțional și practic” (Grey, 2009, p.6).

Capitalul social este construit pe două componente dependente de comunitate: norme și rețele. „Normele” se referă la factori precum încrederea, reciprocitatea, valorile comune și încrederea în instituțiile care guvernează viața cotidiană. În acest sens, capitalul social poate contribui la rezolvarea problemei furnizării de bunuri publice. „Rețelele”, la rândul lor, reflectă gradul de contact pe care îl susținem cu alții, cum ar fi familia, prietenii și vecinii, amploarea participării organizaționale și disponibilitatea unei game largi de sprijin. Aceste rețele funcționează la nivel interpersonal (micro), la nivel de vecinătate sau comunitate (meso) și la nivel guvernamental și instituțional (macro) (Börsch-Supan et all, 2015). Teoria capitalului social promovează incluziunea socială a persoanelor de la nivel micro la nivel macro, bazându-se pe norme și pe construirea de rețele de incluziune. Accentul principal se pune astăzi pe percepția excluziunii sociale drept o ruptură a legăturilor sociale, solidaritatea societală fiind extrem de importantă în acest context (de Haan, 2000).

Incluziunea socială este procesul prin care persoanelor expuse riscului sărăciei și al

excluziunii sociale li se oferă oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală și pentru a se bucura de un nivel de trai și bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială favorizează participarea la luarea deciziilor, facilitând accesul la drepturile fundamentale pentru persoanele cărora le sunt destinate (World Bank, 2007). Există şi opinii potrivit cărora incluziunea socială reprezintă mecanismul prin care se li se crează oamenilor oportunităţi de participare în toate sferele vieţii sociale (Silver, 2015).

Definiţia Comisiei Europene cu privire la conceptul de excluziune socială are în vedere

împiedicarea unei persoane de a participa deplin la viaţa economică, socială şi civilă sau situaţia în care nivelul veniturilor şi al altor resurse (personale, familiale, culturale şi sociale) nu permit

Page 11: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

11 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

un nivel de trai şi o calitate a vieţii considerate acceptabile în societate (European Commission, 2001).

Carta Socială Europeană (revizuită în anul 1996) instituia, încă din anul 1961, obligaţia pentru toate statele semnatare de a eradica cauzele sărăciei şi de a dezvolta sisteme de securitate socială pentru cetăţeni, fiind primul document care consacră dreptul fiecărei persoane la protecţie împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, dar şi dreptul la protecţia sănătăţii şi servicii sociale calificate. În anul 1989, un alt document european important, Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, face referiri la conceptul de excluziune socială. Rezoluția Consiliului de Miniștri pentru Afaceri Sociale (89/C277/01) reafirmă în anul 1992, interesul UE pentru reducerea excluziunii sociale. În acelaşi an, Comisia Europeană publică documentul „Towards a Europe of Solidarity” care pune în discuţie factorii cu potenţial de generare de excluziune socială, respectiv: şomajul, în special şomajul de lungă durată; schimbările apărute în relaţiile industriale şi efectele acestor schimbări în modul de funcţionare a pieţei muncii; schimbările în structura familiei; schimbările sistemelor de valori, reducerea coeziunii sociale; migraţia. Summit-ul Lisabona (2000) a introdus metoda deschisă de coordonare (OMC)1, ca o metodă de gestionare a eforturilor comune ale ţărilor membre în domeniul combaterii excluziunii sociale (aplicată mai întâi în ceea ce priveşte politicile de piaţa muncii, ulterior extinsă la domeniul pensiilor şi asistenţei medicale). Metoda a trecut printr-o serie de reforme generate de extinderea UE şi crizele economice, dar şi-a păstrat accentul pus pe abordarea multidimensională a politicilor.

Strategia Europa 2020 reprezintă momentul în care lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale devine o prioritate la nivel european. În cadrul Strategiei Europea 2020 sunt stabilite 5 prorităţi tematice şi 7 iniţiative emblematice. Iniţiativa destinată luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale este susţinută prin crearea Platformei europene de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale sub forma unei colaborări între statele membre, instituțiile UE și principalele părți interesate, la nivel european, naţional, regional şi local. În cadrul Platformei sunt stabilite cinci priorități: (a) realizarea de acțiuni ce privesc întregul spectru de politici; (b) utilizarea mai intensă și mai eficientă a fondurilor UE pentru sprijinirea incluziunii sociale; (c) promovarea inovării sociale bazate pe dovezi; (d) valorificarea potențialului economiei sociale și (e) o coordonare mai bună a politicilor între statele membre. (Comisia Europeană, 2010). În cadrul Platformei sunt preluate de la OMC cele mai multe dintre modalitățile existente de dialog între actorii europeni (finanțarea actorilor europeni, o convenție anuală privind sărăcia și excluziunea socială, întâlniri la nivel european cu persoanele care trăiesc în sărăcie etc.). De asemenea, în cadrul Platformei se acordă sprijin pentru cercetare, dar şi pentru identificarea bunelor practici și încurajarea învățării reciproce (evaluări între părţi și inovare socială). Iniţiativa privind dezvoltarea unei agende pentru noi competenţe şi locuri de muncă subliniază că securitatea şi flexibilitatea mediului de lucru, dobândirea de noi competenţe de către cetăţeni sunt deosebit de importante pentru modernizarea pieţei muncii europene2.

1 OMC favorizează învăţarea mutuală şi schimbul de informaţii între statele membre UE. În cadrul acestei metode, ţările agrează asupra obiectivelor comune, indicatorilor de monitorizare, pregătind rapoarte naţionale strategice şi rapoarte de monitorizare comune. Metoda include instrucțiuni, analize comparative şi schimb de bune practici, supravegherea multi-laterală, indicatori de măsurare a progresului, un proces iterativ, implementarea prin intermediul politicii interne și al legislației (European Parliament, 2014). 2 Obiectivul la nivel european pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii în rândul adulţilor (25-64 ani) este de 15%. (Comisia Europeană, 2010).

Page 12: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

12 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

În cadrul Strategiei Europa 2020 sunt introduse mecanisme de susţinere a luptei împotriva excluziunii sociale, puse în implementare la nivelul statelor membre. Semestrul European (SE) este mecanismul care permite coordonarea politicilor statelor membre ale UE, prin influenţarea legislaţiei adoptate de statele membre în domenii precum finanţele publice ocupare, educaţie, protecţie socială. Prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă, statele membre îşi elaborează politicile economice şi bugetare ţinând cont de obligaţiile asumate faţă de UE în cadrul planurilor de reformă economică din cadrul recomandărilor specifice de ţară, dar şi prin Strategia Europa 2020. În cadrul SE, Comisia analizează în detaliu planurile statelor membre, planuri ce cuprind progresele înregistrate în materie de reforme macroeconomice şi bugetare şi face recomandări specifice pentru orizontul de timp următor (12-18 luni) prezentării planurilor de progres. Statele membre implementează apoi politicile agreate la nivel european. Planurile împreună cu recomandările fac parte din mecanismul de monitorizare a gradului de îndeplinire a obiectivelor pe termen lung ale Strategiei Europa 2020.

Un alt document european important în domeniul luptei de reducere a excluziunii sociale, îl reprezintă Pachetul de Investiţii Sociale adoptat de Comisia Europeană în anul 2013, ca răspuns, la provocările bugetare, demografice şi a celor generate de criza financiară şi economică. Pachetul de Investiţii Sociale este un document care are în vedere 7 provocări considerate importante la nivel european: sărăcia în rândul copiilor, incluziunea activă, serviciile sociale de interes general, îngrijirea de lungă durată, situaţia persoanelor fără adăpost, investiţiile în sănătate şi utilizarea Fondului Social European ca modalitate de finanţare a acţiunilor destinate celor mai vulnerabile categorii de persoane. Pachetul de Investiţii Sociale este destinat a încuraja statele membre să atingă obiectivele şi să îndeplinească acţiunile cuprinse în Recomandările Specifice de Ţară, respectiv găsirea unor modalităţi de combatere a riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Urmărirea progreselor înregistrate în materie de protecţie socială se realizează în cadrul monitorului performanţei în materie de protecţie socială care cuprinde: o evoluţie în ceea ce priveşte acţiunile şi măsurile destinate a combate sărăcia şi excluziunea socială prin raportare la obiectivul stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020; un tablou al indicatorilor sociali cheie; profilul fiecărei ţări membre cu evidenţierea progresului realizat raportat la obiectivele naționale privind sărăcia și excluziunea socială. (Consiliul Uniunii Europene, 2012)

Trebuie reţinut însă că prevenirea şi reducerea sărăciei, a excluziunii sociale depind în

mare măsură de acţiunile şi reformele adoptate de statele membre, UE având doar rolul de a orienta politic şi de a sprjini financiar reformele derulate la nivel naţional.

Excluziunea socială la vârste înaintate şi drepturile persoanelor vârstnice

Un prim pas în reducerea riscului de excluziune socială pentru persoanele vârstnice îl reprezintă recunoaşterea şi garantarea dreptului persoanelor vârstnice la o viaţă demnă, la autonomie şi libertate de decizie. Aspectele legate de drepturile persoanelor vârstnice sunt reglementate la nivel internaţional şi european într-o serie de documente juridice. Nu s-au dezvoltat de la început instrumente specifice dedicate exclusiv acestui segment de vârstă, instrumentele adoptate iniţial cuprindeau doar referiri tangenţiale la vârstnici. Procesul de reglementare internaţională a drepturilor adresate persoanele vârstnice poate fi împărţit în două etape: a) etapa reglementării indirecte de drepturi pentru această categorie a populaţiei; b) etapa reglementării directe de drepturi specifice pentru persoanele vârstnice. În cadrul primei etape, primul document care face referire la persoanele vârstnice este Declaraţia Universală a

Page 13: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

13 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Drepturilor Omului (1948), document care recunoaşte dreptul acestora la protecţie socială şi la un standard de viaţă corespunzător precum şi la serviciile sociale necesare şi adecvate disponibile pentru ei la nivelul statelor semnatare (articolele 3, 22, 25(1)). Documentul nu face referire directă la „persoanele vârstnice” acestea sunt identificate tangenţial prin sintagma „orice persoană”. Ulterior, în 1966, România semna, iar ulterior ratifica (1974) Convenţia Internaţională privind Drepturile Sociale şi Politice care la Capitolul IV – Drepturile omului, cuprinde referiri indirecte la persoanele vârstnice prin instituirea obligaţiei pentru statele semnatare de a îmbunătăţi continuu condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor. În 1980, Organizaţia Internaţională a Muncii recunoştea dreptul lucrătorilor vârstnici la servicii sociale şi medicale în aceeaşi măsură ca şi lucrătorilor de orice altă vârstă.

Carta drepturilor fundamentale europene (proclamată în 2000 şi intrată în vigoare în 2009) nu introduce noi drepturi pentru persoanele vârstnice ci îşi propune să crească vizibilitatea drepturilor deja consacrate prin documentele internaţionale. Carta recunoaşte dreptul la o viaţă decentă şi independentă, inclusiv participarea la viaţa socială şi culturală a comunităţii (articolul 25), pentru persoanele vârstnice.

O serie de recomandări şi rezoluţii au fost adoptate de Parlamentul European şi Comitetul de Miniştri cu privire la drepturile persoanelor vârstnice. Deşi sunt lipsite de forţă juridică obligatorie, ele sunt importante pentru că evidenţiază preocupările şi intenţiile la nivel european în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei persoanelor vârstnice:

1. Recomandarea Parlamentului European 1254 (1994) priveşte drepturile în domeniul sănătăţii şi bunăstării adresate persoanelor vârstnice şi recomandă statelor din sud-estul Europei să garanteze venituri minime persoanelor vârstnice, servicii sociale şi eficienţă crescută pentru programele sociale destinate acestei categorii de vârstă.

2. Recomandarea Parlamentului European 1428 (1999) care admite că trebuie acordată o atenţie specială vârstnicilor ce locuiesc în mediul rural din perspectiva reducerii izolării cu care aceştia se confruntă. Documentul recunoaşte rolul şi importanţa activităţilor de voluntariat în menţinerea persoanelor vârstnice active în comunităţile din care fac parte. Un alt punct important menţionat în cadrul documentului are în vedere modificarea legislaţiei statelor membre astfel încât să se asigure o tranziţie uşoară a lucrătorului vârstnic către pensie, cu respectarea dreptului persoanelor care doresc să rămână în activitate.

3. Recomandarea Parlamentului European 1591 (2003) reafirmă atenţia şi preocuparea constantă pentru reducerea sărăciei extreme în rândul persoanelor vârstnice, precum şi necesitatea adaptării sistemelor de sănătate şi de pensii astfel încât acestea să poată răspunde noilor provocări legate de îmbătrânirea populaţiei.

4. Recomandarea Parlamentului European 1796 (2007) recunoaşte populaţia vârstnică de la nivel european ca o sursă de experienţe, calificări, nevoi şi preocupări care trebuie luată în considerare, aratând că în condiţiile transformărilor de ordin demografic, vârsta unei persoane nu mai reprezintă neapărat un indicator al stării de sănătate, bunăstării generale şi statutului social. Din această perspectivă, documentul subliniază necesitatea de a schimba modul de abordare şi stereotipurile legate de îmbătrânire, concomitent cu ajustarea politicilor sociale.

5. Rezoluţia Parlamentului European 1793 (2011) care recomandă încurajarea dezvoltării de activităţi de voluntariat prin implicarea cetăţenilor de toate vârstele.

Page 14: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

14 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

6. Recomandarea Parlamentului European 2104 (2017) care în domeniul prevenirii excluziunii sociale a persoanelor vârstnice susţine necesitatea dezvoltării de către statele membre a unor medii favorabile îmbătrânirii, astfel încât persoanele vârstnice să poată să îşi menţină o perioadă cât mai îndelungată autonomia. Realizarea acestui lucru presupune adaptarea structurilor şi serviciilor la nevoile persoanelor vârstnice, respectiv adaptarea spaţiilor publice, condiţiilor de locuit, sistemelor de transport, serviciilor comunitare şi de îngrijire medicală. În acelaşi timp, se recomandă valorificarea potenţialului şi experienţei persoanelor vârstnice prin implicarea acestora în activităţi de voluntariat.

7. Recomandarea Comitetului de Miniştri Recommendation CM/Rec (2014)2 este un document cuprinzător care atinge aspecte diverse ale vieţii persoanelor vârstnice, precum respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, dreptul la autonomie, participare la viaţa economică, socială şi politică a comunităţilor din care fac parte, asigurarea dreptului la îngrijre medicală şi socială. Din acest punct de vedere, se recomandă statelor membre luarea măsurilor pentru transpunerea în legislaţia naţională a principiilor stabilite în cadrul documentului, diseminarea pe scară largă a documentului şi furnizarea de exemple de bună practică relaţionate de implementarea recomandării.

8. Recomandarea Comitetului de Miniştri CM/Rec (94)9 recunoaşte dreptul persoanelor vâstnice la condiţii de locuit şi la protecţie socială adecvate vârstei şi nevoilor lor.

9. Recomandările Comitetului de Miniştri CM/Rec (2009)6 şi CM/Rec (2006)5 reafirmă drepturile persoanelor vârstnice care au handicap la o viaţă autonomă şi independentă, la acces liber şi egal la servicii sociale de calitate, dreptul la protecţie juridică. În anul 2006, Consiliul European a adoptat un nou cadru pentru metoda deschisă de

coordonare în domeniul protecţiei sociale, sănătăţii, îngrijirii pe termen lung, pensiilor şi incluziunii sociale, cu obiectivul de a asigura coeziunea socială, egalitatea între femei şi bărbaţi şi oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii prin sisteme de protecţie socială şi politici de incluziune socială adecvate, accesibile şi sustenabile.

Recunoscând că există un risc ridicat de excluziune socială şi de sărăcie în rândul anumitor categorii ale populaţie (tineri, persoane cu handicap, persoane vârstnice, etc.), Strategia Europa 2020 (European Commission, 2010) a fost construită pe necesitatea de a asigura o creştere inteligentă, sustenabilă şi inclusivă, cu scopul îmbunătăţirii competitivităţii şi productivităţii economiei europene. Cele trei priorităţi ale strategiei europene (dezvoltarea economiei europene pe bază de cunoaştere şi inovare, promovarea activităţilor economice eficiente din punct de vedere ecologic, creşterea ocupării forţei de muncă astfel încât să fie asigurată coeziunea economică, socială şi teritorială) se susţin reciproc. La nivel european se admite că atingerea obiectivului de transformare a economiei europene într-una inteligentă, sustenabilă şi inclusivă, implică şi adaptarea cadrului legislativ în acord cu evoluţia modelelor de organizare a muncii şi noile riscuri la adresa securităţii muncii, consolidarea capacităţii partenerilor sociali, valorificarea potenţialului de soluţionare a problemelor sociale şi economice prin dialog social. Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei, reprezintă una dintre preocupările Strategiei Europa 2020.

În ultimii ani, la nivel european, AGE Platform3 a elaborat documentul „Carta europeană a drepturilor şi responsabilităţilor persoanelor vârstnice care primesc îngrijire şi asistenţă de

3 AGE Platform este o retea de 165 de organizaţii care activează în diverse domenii relaţionate de problematica persoanelor cu vârste de 50 de ani şi peste: sănătate, asistenţă socială, drepturile persoanelor vârstnice, solidaritate intergeneraţională, îmbătrânire activă.

Page 15: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

15 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

lungă durată în instituţiile de tip rezidenţial” (2010), document ce stabileşte dreptul la o viaţă decentă, la bunăstare fizică şi psihică, libertatea de alegere în limita capacităţilor fizice şi intelectuale, dreptul la viaţă privată şi la servicii de calitate, dreptul la informare şi consiliere personalizată, dreptul de a participa la activităţile sociale şi culturale din comunitate, dreptul la libera exprimare a convingerilor culturale şi religioase, dreptul la îngrijiri paleative, dreptul la reparaţii în caz de abuz sau rele tratamente.

În anul 2012, Comisia Europeană împreună cu United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) lansa Active Ageing Index, un instrument (ce conţine 22 de indicatori grupaţi în patru domenii) destinat a măsura gradul în care persoanele în vârstă își pot realiza întregul potențial în ceea ce privește participarea la viața socială și culturală. În continuarea preocupărilor Comisiei Europene pentru realizarea echităţii sociale la nivelul uniunii, a fost supus unei dezbateri ample Pilonul European al Drepturilor Sociale. Adoptat de Comisia Europeană în anul 2017, acest document politic defineşte o serie de principii şi drepturi destinate a sprijini sistemele de protecţie socială de la nivelul statelor membre şi realizarea incluziunii sociale pentru anumite categorii de persoane considerate mai vulnerabile: dreptul la asistenţă medicală preventivă şi curativă, “dreptul la servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate și abordabile, în special la servicii medicale la domiciliu și servicii comunitare” (Comisia Europeană, 2017). Vârstnicii și procesul de incluziune socială: provocări pentru politicile publice în domeniu

Bazându-se pe o preocupare de lungă durată în cercetarea europeană asupra problemelor privind diversele dezavantaje în viața la vârste înaintate (Townsend, 1979), excluziunea socială primește o atenție sporită în cadrul gerontologiei. Analizele realizate se bazează pe combinarea diverselor modele de îmbătrânire demografică, cu factori de instabilitate economică continuă, în contextul dovedit științific de creștere a inegalităților la vârste înaintate (Warburton et all, 2013; Börsch-Supan et all, 2015; Scharf, 2015). Studiile de specialitate (Scharf și Keating, 2012) arată că persoanele în vârstă care se confruntă cu risc de excluziune socială tind să facă acest lucru pe o perioadă mai lungă a vieții, decât persoanele care aparțin altor categorii de vârstă

Conceptul de excluziune socială devine mai greu de cuantificat atunci când facem referire la persoanele vârstnice (Scharf și Keating, 2012). Acestea sunt identificate ca fiind un grup care se confruntă cu riscuri sporite de excludere socială, existând un deficit de studii cu privire la modul în care îmbătrânirea și excluziunea se intersectează pe parcursul vieții (Börsch-Supan et all, 2015). Majoritatea cercetărilor se concentrează în mod disproporționat pe integrarea pe piața forței de muncă (Madanipour, 2011) și pe excluderea persoanelor în vârstă de muncă, a celor cu venituri mici, a copiilor și a tinerilor (Moffatt și Glasgow, 2009). O astfel de abordare adesea ignoră poziția vulnerabilă în societate a persoanelor în vârstă, cu o lipsă generală de cercetare privind relația dintre excluziunea socială și îmbătrânirea populației. În ciuda contribuțiilor recente (Scharf și Keating, 2012; Warburton et all, 2013; Börsch-Supan et all, 2015), s-au făcut puține încercări pentru a revizui dovezile existente referitoare la excluderea persoanelor vârstnice în procesualitatea fenomenului de excluziune. Lipsa sintezei cunoașterii limitează nu numai ceea ce se poate spune despre îmbătrânire și excludere din punct de vedere empiric, ci inhibă și dezvoltarea înțelegerilor critice ale excluziunii în cadrul gerontologiei (Börsch-Supan et all, 2015) Mai mult, ea restrânge formularea unor conceptualizări semnificative privind posibilele legături între procesele de excluziune și bunăstarea adulților în vârstă.

Conceptul de excluziune socială a câștigat importanță în arena politică europeană în timpul Președinției Delors (1985-1995). Lupta împotriva excluziunii sociale a fost pentru prima dată

Page 16: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

16 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

menționată explicit ca un obiectiv central al Comunității Europene în Acordul privind politica socială din Tratatul de la Amsterdam din 1997, în care acesta a fost menționat printre obiectivele Comunității și ale statelor membre (articolul 136) fiind propuse măsuri specifice de incluziune socială (articolele 137, 140). Consiliul European extraordinar de la Lisabona, din martie 2000, a făcut din combaterea excluziunii sociale una dintre prioritățile cheie. În perioada 2000-2010, obiectivul strategic a fost stabilit pentru ca Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai numeroase și mai bune și cu o mai mare coeziune socială. Pentru a realiza aceasta din urmă, a fost necesară o "strategie generală", printre altele, de combatere a excluziunii sociale. Comisia Europeană a propus așa-numita metodă deschisă de coordonare (OMC) ca instrument de punere în aplicare a acestei strategii de incluziune socială în 2000, ca urmare a experiențelor anterioare cu OMC în domeniul ocupării forței de muncă începând din 1997. Între timp, OMC a fost, de asemenea, aplicată în domeniul reformelor în domeniul pensiilor (din 2002).

Procesul de incluziune socială a fost lansat oficial la Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000, Consiliul European invitând statele membre să își dezvolte prioritățile în legătură cu aceste obiective, să prezinte până în iunie 2001 un plan național de acțiune care să acopere o perioadă de doi ani și să definească indicatori și mecanisme de monitorizare capabile să măsoare progresul.

În prezent Uniunea Europeană a făcut un angajament oficial în strategia sa Europa 2020 de a aduce cel puțin 20 de milioane de persoane în afara sărăciei și excluziunii până în anul 2020. Dar sărăcia a crescut în urma crizei economice, mai ales în Europa de Sud și Est. Discriminarea pe criteriu de vârstă, interzisă de legislație, este încă prezentă în viața de zi cu zi. Referințele la incluziunea socială figurează în mod proeminent în multe agende ale politicilor naționale, dar un alt concept, izolarea socială câștigă teren în viața reală, potențând importanța măsurilor de incluziune socială destinate persoanelor vârstnice, mai ales prin dezvoltarea serviciilor sociale.

Excluziunea socială a persoanelor vârstnice, percepută fie din punctul de vedere al deprivării multidimensionale sau din perspectiva teoriei capitalului social, reprezintă un concept important al dezbaterilor aflate pe agenda publică a guvernelor naționale în contextul fenomenului de îmbătrânire a populației (Börsch-Supan et all, 2015).

În ciuda îmbătrânirii progresive a populației europene, îmbătrânirea, la nivel individual, este asociată cu o probabilitate crescândă de ieșire de pe piața forței de muncă. Acest lucru este asociat cu o scădere a venitului. Dar pensionarii se pot confrunta, de asemenea, cu un risc crescut de izolare socială din cauza pierderii contactelor sociale legate de muncă - care, la rândul lor, ar putea duce la declinul cognitiv accelerat.

În acest context, politicile incluzive ar trebui să vizeze menținerea lucrătorilor în vârstă în forța de muncă cât mai mult posibil în ocupare. Aceasta ar putea presupune eliminarea efectivă a vârstei - acolo unde există -, dar și a stimulentelor pentru pensionarea anticipată și promovarea programelor de formare continuă. Pe de altă parte, bătrânețea se caracterizează prin creșterea fragilității și a dependenței. În acest context, pensionarea anticipată ar putea fi considerată o măsură de salvare. În plus, în rândul adulților în vârstă aflați dincolo de vârsta de pensionare (caracterizați de o creștere a fragilității și a dependenței), natura și gradul de incluziune socială devin din ce în ce mai complexe. Acest lucru se datorează faptului că persoanele în vârstă nu sunt în prezent considerate ca fiind componente intrinsec legate de structura și funcția societății moderne. Mai degrabă, adulții mai în vârstă de astăzi sunt adesea marginalizați, vorbind din punct de vedere social, iar vârsta înaintată în sine este văzută ca o perioadă care nu are un rol și care, în

Page 17: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

17 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

mare parte nu are conținut și scop (Börsch-Supan et all, 2015). Această percepție este tot mai mult contrară realității sociale în contextul îmbătrânirii populației și al schimbărilor demografice aferente.

1.2.Politici publice naţionale destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice

Potrivit reglementărilor juridice naţionale, conceptul de incluziune socială este de asemenea multidimensional, cuprinzând măsuri şi acţiuni din domenii diverse (protecţie socială, ocupare, locuire, educaţie, sănătate, mobilitate, securitate, justiţie, cultură, comunicare-informare) destinate combaterii excluziunii sociale (art. 6, litera cc) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011). Asigurarea iniţierii, adoptării şi implementării măsurilor de incluziune socială se realizează de către instituţiile publice care fac parte din mecanismul de promovare care funcţionează la nivel central şi judeţean. Mecanismul instituit este unul complex şi include un ansamblu de ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale.4 Asemenea majorității statelor europene, România se confruntă cu un proces de îmbătrânire cauzat de trei categorii de factori: scăderea natalității, creșterea speranței de viață și migrația externă. Schimbările în structura demografică au un impact puternic atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, iar presiunea acestor schimbări se preconizează că va deveni și mai dificilă în următorii ani, în ceea ce privește creșterea cererii de servicii sociale. Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția socială a persoanelor vârstnice (2015-2020) (2014a) și Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2015-2020) (2014b) sunt documente care recunosc importanța producerii unor schimbări în ceea ce priveşte această categorie a populaţiei din perspectiva:

• creşterii nivelului de participare la viaţa socială pentru persoanele vârstnice, ceea ce presupune schimbări de mentalitate şi de percepţie, atât în rândul persoanelor vârstnice, cât mai ales în rândul celorlalţi membri ai societăţii;

• prevenirii abuzurilor asupra persoanelor vârstnice şi combaterea excluziunii sociale în rândul persoanelor vârstnice;

• dezvoltării unui sistem complex de servicii sociale și socio-medicale, în cadrul căruia este important să se deruleze studii periodice pentru a monitoriza aspectele sociale, comportamentale ale îmbătrânirii, concomitent cu monitorizarea furnizorilor și a modului de implementare a standardelor de calitate. Factori de risc ai excluziunii sociale la vârste înaintate sunt (Ehlers et all, 2011):

prevederile politicilor de protecţie socială, aspectele legate de mediul fizic, starea de sănătate şi speranţa de viaţă, reţelele sociale, familia. Acestor factori apreciem că li se pot adăuga şi:

• stereotipurile, prejudecăţile şi discriminare pe criteriul vârstei; • barierele legate de lipsa unor condiţii de locuit accesibile şi adaptate vârstei înaintate; • asigurarea unor sisteme de transport care să contribuie la reducerea izolării persoanelor

vârstnice, întărirea legăturilor intergeneraţionale; • creşterea participării persoanelor vârstnice în activităţi culturale şi recreaţionale, respectiv

în activităţi de voluntariat. Măsurile şi acţiunile destinate promovării incluziunii sociale a persoanelor vârstnice sunt:

a) în domeniul protecţiei sociale, sistemul de pensii se află în proces de restructurare. Schimbările sistemului de pensii au avut în vedere, în principal, necesitatea adaptării la

4 Hotărârea nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România.

Page 18: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

18 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

transformările demografice. Actualul sistem de pensii (Legea 263/2010) este conceput ca un sistem cu trei piloni, din care primul este obligatoriu şi bazat pe principiul contributivităţii. În cadrul acestui pilon, dreptul la pensie se recunoaşte persoanelor care ating vârsta standard de pensionare şi vechimea în muncă prevăzute de lege. Pensionarea anticipată şi pensia anticipată parţial sunt posibile, cu condiţia ca persoana să întrunească condiţii referitoare la un stagiu minim de cotizare (de 15 ani) şi cu reducerea corerspunzătoare a cuantumului pensiei. Pentru reducerea riscului de excluziune socială şi riscului de sărăcie în rândul pensionarilor, noile modificări legislative au în vedere ca valoarea punctului de referinţă în funcţie de care este calculat cuantumul pensiei să fie stabilită prin raportare la valoarea salariului mediu brut pe economie. De asemenea, pensia minimă va fi pe viitor stabilită ca procent din salariul minim brut pe economie. Persoanelor cu handicap le este recunoscut dreptul la pensie de invaliditate5, într-un cuantum stabilit în funcţie de gradul de invaliditate care exprimă capacitatea unei persoane de a derula o muncă remunerată.6

b) în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă a lucrătorilor sunt prevăzute măsuri destinate prevenirii riscurilor profesionale şi asigurării protecţiei lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi de accidentare la locul de muncă (Legea 319/2006), în acord cu Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 1989 pentru promovarea îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă;

c) în domeniul ocupării, lucrătorii vârstnici (55-64 de ani) sunt incluşi în categoria persoanelor vulnerabile pentru care sunt prevăzute măsuri speciale. Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 prevede implementarea unor măsuri precum introducerea de scheme de ocupare a persoanelor în vârstă (inclusiv subvenţii/reducerea contribuţiilor angajatorilor pe o perioadă determinată), dezvoltarea unor iniţiative de transfer a cunoştinţelor şi expertizei în muncă din partea lucrătorilor în vârstă către angajaţii tineri (programe de mentorat, coaching), facilitarea accesului persoanelor vârstnice la forme flexibile de organizare a muncii prin promovarea formelor flexibile de organizare a muncii). Programele de ocupare a forţei de muncă elaborate de ANOFM arată că subvenţiile pentru angajarea de persoane cu vârste peste 45 de ani sau care mai au 5 ani până la pensie au fost accesate de angajatori, în perioada 2015-2018. De asemenea, legislaţia naţională în domeniul ocupării prevede o serie de măsuri active destinate, direct sau indirect lucrătorilor vârstnici, precum stimularea reîncadrării în muncă prin completarea veniturilor salariale pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea plății indemnizației de şomaj; încurajarea și stimularea mobilităţii geografice a forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare, instalare și de relocare; acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii (şomeri de peste 45 de ani, persoane care mai au 5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare), participare la cursuri de formare profesională. Legislaţia în domeniul muncii prevede posibilitatea derulării muncii la domiciliu pentru orice salariat. În vederea adaptării relaţiilor de muncă la noile realităţi demografice şi economice a fost reglementată şi telemunca, oferindu-se posibilitatea lucrătorilor,

5 Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă sau din considerente medicale. 6 Noile modificări au în vedere schimbări în definirea gradelor de invaliditate, astfel încât va fi permisă derularea de activităţi remunerate pentru persoanele încadrate în gradele de invaliditate I, II şi III, paralel cu încasarea pensiei pentru gradul de invaliditate deţinut. (Casa Naţională de Pensii Publice, 2018).

Page 19: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

19 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

indiferent de vârstă să îşi deruleze activitatea în alt loc decât sediul angajatorului, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.

d) îmbunătăţirea abilităţilor şi capacităţii de angajare a lucrătorilor vârstnici este relaţionată şi de învăţarea pe tot parcursul vieţii. Strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii 2015-2020 (MEN, 2015) stabileşte o ţintă de cel puţin 10% din populaţia adultă (25-64 de ani) care să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, activităţi care în cazul lucrătorilor vârstnici trebuie să aibă în vedere şi dezvoltarea abilităţilor necesare pentru o viaţă independentă şi activă, ulterior retragerii din activitate. Voluntariatul (Legea 78/2014) este o modalitate prin care persoanele vârstnice pot fi încurajate să lucreze mai mult timp, iar legislaţia naţională recunoaşte voluntariatul ca experienţă profesională, un stagiu de voluntariat finalizându-se cu furnizarea unui certificat de competenţe dobândite, certificat care este recunoscut ca o formă de formare profesională a adulţilor. La nivel naţional şi european se admite că măsurile destinate creşterii incluziunii sociale a

persoanelor vârstnice trebuie astfel concepute încât să permită acestora (CNPV, 2013; Social Protection Committee, 2014):

• libertate de decizie cu privire la stilul de viaţă; • asigurarea unei locuinţe corespunzătoare; • mijloace materiale necesare unui trai decent; • asigurarea de servicii sociale adecvate pentru persoanele vârstnice; • asigurarea accesului la servicii de îngrijire pe termen lung (cu accent pe măsurile

preventive, cu luarea în considerare a dimensiunii de gen, ţinând cont de speranţa de viaţă mai mare în rândul femeilor şi prevalenţa mai ridicată a bolilor cronice în rândul acestora);

• servicii adecvate de îngrjire a sănătăţii. Documentele internaţionale cu valoarea juridică în domeniul drepturilor persoanelor

vârstnice au fost semnate şi/ratificate de România iar obligaţiile instituite în cuprinsul acestora au fost integrate în legislaţia adoptată în domeniul protecţiei sociale a persoanelor vârstnice. Putem afirma, prin urmare, că există un grad ridicat de concordanţă între legislaţia naţională şi cea internaţională referitoare la persoanele vârstnice.

1.3.Monitorizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice la nivel naţional

Bătrânii, sunt peste tot în lume, mai expuşi riscului de sărăcie comparativ cu restul populaţiei. Sărăcia, în multiplele sale dimensiuni, poate să vizeze fie o lipsă de venit sau insuficiente resurse materiale pentru o viață în demnitate, fie acces inadecvat la servicii sociale, medicale, locuinţă, transport. Din perspectiva schimbărilor demografice şi economice, riscul de excluziune socială este în opinia unor cercetători din ce în ce mai ridicat în rândul persoanelor vârstnice care părăsesc piaţa muncii, întrucât schimbarea statutului ocupaţional din lucrător în pensionar conduce la modificarea nivelului veniturilor disponibile (Ogg, 2005; European Commission, 2011b). Riscul de excluziune socială la vârste înaintate se apreciază că este mai ridicat în rândul femeilor, în special în rândul celor foarte în vârstă sau văduve (Ogg, 2005; Hoff, 2008).

În cadrul acestui subcapitol prezentăm o analiză a indicatorilor care permit evaluarea situaţiei privind incluziunea socială a persoanelor vârstnice, astfel:

• Indicatori demografici; • Indicatori care exprimă situaţia socio-economică a persoanelor vârstnice;

Page 20: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

20 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

• Indicatori de monitorizare a stării de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice; • Indicatori referitori la starea de sănătate a persoanelor vârstnice; • Indicatori referitori la locuire; • Atitudini faţă de îmbătrânire, discriminare şi stereotipuri asociate îmbătrânirii, la nivel

naţional; • Participarea socială a persoanelor vârstnice prin implicare în activităţile culturale şi

sociale, la nivel naţional.

Indicatori demografici Populația europeană a suferit în ultimii ani un proces intens de îmbătrânire, cauzele

principale ale fenomenului fiind creşterea speranţei de viaţă și reducerea fertilității. România a urmat și ea trendul european. Țara noastră a avut un spor natural pozitiv până în anul în anul 1991. Anul 1992 a marcat începutul unei perioade de regres demografic cu rate ale sporului natural negative, situație care se continuă și în prezent. În anul 2017 s-a înregistrat cea mai redusă valoare a ratei sporului natural (indicator care măsoară diferența algebrică între rata natalității și rata mortalității generale a populației), de numai -3,1 ‰.

La 1 ianuarie 20177, populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste reprezenta 89,21% din populaţia totală cu vârste până în 18 ani, iar indicele îmbătrânirii era pentru acelaşi an de 114,3%8. Acest lucru este rezultatul creşterii numerice a populaţiei de 65 ani şi peste din ultimii ani. În perioada 2011-2017 fenomenul a continuat să se manifeste, ponderea populației vârstnice crescând de la 16,12% în 2011 la 17,79% în 2017. Pentru toată perioada analizată, proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste se situează cu puţin sub nivelul UE28, așa cum se poate observa în Figura 1.

Figura 1. Populația în vârstă de 65 de ani și peste în perioada 2011-2017 (%)

Sursa: EUROSTAT, cod online de date [demo_pjan].

Cea mai mare parte a populației vârstnice era reprezentată de femei, respectiv de persoane care trăiesc în mediul rural. Observând distribuţia pe grupe de vârste în interiorul populaţiei vârstnice, se poate afirma că în perioada 2011-2017 pentru ambele grupe (65-79 de ani şi peste

7 Procente calculate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, baza TEMPO, www.insse.ro. 8 Indicele îmbătrânirii reprezintă ponderea populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste) în numărul total al populaţiei cu vârste între 0-14 ani.

Page 21: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

21 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

80 de ani) s-a înregistrat o tendință de creștere. Aceasta se manifestă indiferent de sex sau de mediul de rezidență. Putem afirma, de asemenea, că pentru acelaşi orizont de timp, populaţia vârstnică, indiferent de sex, locuia cu preponderenţă în mediul rural. Ponderea mai crescută a populaţiei vârstnice de sex feminin se datorează ratei mortalităţii mai accentuate a populaţiei masculine, mortalitate care se manifestă cu atât mai accentuat pe măsură ce vârsta creşte. Toate modificările intervenite în structura populaţiei vârstnice sunt permanente, de durată şi aşa cum am afirmat anterior se datorează schimbărilor de natură demografică dar şi celor de ordin socio-cultural (precum schimbările în structura familială). (Tabel 1, Anexa 1)

Regiunile cu cel mai ridicat număr de persoane cu vârste de 65 de ani şi peste sunt Regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est, regiuni care se află pe primele două locuri după numărul total al populaţiei. La polul opus, Regiunile Vest şi Bucureşti –Ilfov înregistrează, la nivelul anului 2017, populaţia vârstnică cea mai redusă. Regiunile Sud-Muntenia şi Nord-Est înregistrează şi cel mai mare număr de vârstnici de 80 de ani şi peste, în mediul rural. (Tabel 2, Anexa 1)

Rezultanta fenomenului de îmbătrânire o constituie exercitarea unei presiuni a populaţiei vârstnice asupra populaţiei adulte active, implicit asupra sistemelor de asistenţă şi protecţie socială. Rata dependenţei persoanelor vârstnice a înregistrat un trend ascendent în perioada 2011-2017, menţinându-se totuşi sub media europeană (23,7% față de 26,4% în 2011 și respectiv 26,7% față de 29,9% în 2017). Un nivel ridicat al acestei rate arată că pentru o persoană vârstnică inactivă vor fi mai puţine persoane care vor munci şi le vor susţine (Figura 2).

Figura 2. Rata dependenței persoanelor vârstnice în perioada 2011-2017

Sursa: elaborat de autori pe baza datelor Eurostat, cod online de date [tps00198].

Indicatori care exprimă situaţia socio-economică a persoanelor vârstnice Stare civilă

În România, la fel ca în celelalte state membre ale Uniunii Europene, a trăi la o vârstă înaintată a devenit o realitate greu de ignorat. Mulţi dintre vârstnici trăiesc însă izolaţi, neglijaţi, abandonaţi, prezintă un nivel precar de mijloace de subzistenţă şi au de cele mai multe ori o sănătate precară. Prin urmare, deşi speranţa de viaţă a crescut, calitatea vieţii nu s-a îmbunătăţit, aşa cum se va vedea din datele prezentate în cadrul acestei secţiuni. La nivelul anului 2011, pe grupe de vârstă, datele arată că cei mai mulţi bărbaţi cu vârste de 55 de ani şi peste9 erau căsătoriţi. Cea mai mare pondere a bărbaţilor divorţaţi/văduvi apare la grupa de vârstă 75 de ani şi peste. În

9 Datele sunt conform Recensământului din anul 2011.

Page 22: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

22 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

cazul femeilor, predomină de asemenea starea civilă legală căsătorită, cu excepţia ultimelor două grupe de vârstă care sunt reprezentate majoritar de cele cu statut civil divorţat/ă şi/văduvă, lucru explicabil prin rata de mortalitate mai ridicată din rândul bărbaţilor la vârste înaintate. (Figura 3,, Figura 4)

Figura 3. Starea civilă a persoanelor cu vârste de 55 de ani şi peste – bărbaţi

Figura 4. Starea civilă a persoanelor cu vârste de 55 de ani şi peste - femei

Sursa: elaborat de autori pe baza datelor Institutului Național de Statistică, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, disponibile pe: http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/.

Participarea la activităţile economice a vârstnicilor

În ciuda unei creşteri continue, durata vieţii profesionale este inferioară mediei europene, ceea ce ne conduce la concluzia că există un potenţial ridicat pentru creşterea ratelor de ocupare (Tabel 3, Anexa 1). Monitorul performanţei ocupării forţei de muncă (Employment Committee, 2017) arată că:

• ratele de participare ale femeilor pe piaţa muncii rămân în continuare la un nivel scăzut; • durata vieţii profesionale poate fi crescută, fiind sub media europeană; • nivelul de ocupare a lucrătorilor vârstnici este în continuare scăzut; • sistemele de securitate socială pot fi îmbunătăţite; • există încă o rată destul de ridicată a inactivităţii şi a muncii cu timp parţial involuntare.

Cu o rată de ocupare pentru lucrătorii vârstnici de 44,5% în anul 2017, România se poziţionează cu 12,6 pp sub media UE 28, în mare parte, integrarea acestei categorii de lucrători fiind mai dificilă, datorită participării reduse la activităţile de învăţare pe tot parcursul vieţii. (Tabel 4, Anexa 1) Ponderea contractelor de muncă cu timp parţial de lucru a fost în scădere pentru lucrătorii vârstnici, dar totuşi sub media europeană (Tabel 5, Anexa 1).

Interesul pentru derularea de activităţi economice în rândul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste a fost în scădere în perioada 2011-2016. Femeile şi bărbaţii cu vârste peste 65 de ani, dar şi cei cu vârste peste 75 de ani au avut preponderent ocupaţii din grupa ocupaţională 6 – Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit10. Menţinerea în activitate a lucrătorilor vârstnici în activitate este însă influenţată de o serie de factori:

• caracteristicile individuale şi ale gospodăriei din care face parte persoana vârstnică (European Commission, 2011d);

10 Eurostat, cod online de date [lfso_egais].

Page 23: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

23 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

• posibilitatea de a ocupa un loc de muncă cu reducerea programului de muncă (European Commission, 2011d);

• starea de sănătate fizică şi mentală - nivelul de stres asociat locului de muncă (Brugiavini et all, 2005, 2010; Brugiavini şi Peracchi, 2005; Boeri şi Brugiavini, 2008; Sahlgren, 2012);

• calitatea locului de muncă, întrucât o calitate psiho-socială redusă a locului de muncă, respectiv derularea unei activităţi inferioare nivelului de pregătire şi experienţei profesionale, influenţează decizia de retragere din activitate (Schnalzenberg et all, 2011). Relația dintre participarea forței de muncă la activităţi economice și voluntariatul la vârste

înaintate este importantă. Implicarea lucrătorilor vârstnici în activităţi de voluntariat poate contribui la încurajarea participării în astfel de activităţi după pensionare. Angajatorii pot facilita lucrătorilor vârstnici participarea în programe de voluntariat. Atunci când lucrătorii în vârstă se află lângă pensionare, este important să li se furnizeze toate informațiile relevante privind oportunitățile de a se oferi voluntari: o continuitate între viața profesională și voluntariat putând fi realizată prin valorificarea cunoștințelor profesionale ale unei persoane.

Participare la activităţi de învăţare profesională continuă

Rata de participare a adulţilor (25-64 de ani) la diferite forme de învăţare profesională continuă a scăzut de la 1,6% în 2011 la 1,1% în anul 2017. Valorile sunt pentru toată perioada 2011-2017 sub media europeană şi la mare distanţă faţă de obiectivul naţional de 10%, obiectiv stabilit pentru anul 2020 prin Strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii 2015-2020. (Tabel 6, Anexa 1)

Aşa cum este de aşteptat, cea mai mare parte a vârstnicilor au statut de pensionar, așa cum se observă din (Tabel 7, Anexa 1). 24,6% dintre cei cu vârste între 62-64 de ani, 16,2% dintre cei cu vârste între 65-69 de ani și 13,4% dintre cei din grupa de vârstă 70-74 de ani desfăşoară o activitate economico-socială, bărbaţii într-o măsură mai mare decât femeile. Vârstnicii din mediul urban sunt în proporţie de 82-99% pensionari, în timp ce în rural există mai multe persoane care desfăşoară o activitate economică comparativ cu mediul urban. Diferenţa pe medii de rezidenţă este rezultatul specificului ocupării în mediul rural, unde cea mai mare parte a forţei de muncă era ocupată în agricultură, mare parte având statut de ajutor familial neremunerat.

Indicatori care măsoară nivelul sărăciei în rândul persoanelor vârstnice Rata sărăciei relative

În Uniunea Europeană, pragul sărăciei este fixat la 60% din venitul median11 aflat la dispoziţia persoanelor/gospodăriilor12. Analizând pragul de sărăcie în perioada 2011-2017 se

11 Venitul median este acel venit sub care se plasează jumătate din populaţie. 12 Potrivit legislaţiei naţionale în vigoare, pragul de sărăcie este un indicator primar de măsurare a incluziunii sociale, ce se calculează de către INS. Pragul de sărăcie reprezintă acel nivel al standardului de viaţă pe care se consideră că trebuie să îl atingă orice persoană sau gospodărie pentru a nu fi considerată săracă. Pornind de la acest fapt, pragurile de sărăcie pot fi: a) absolute: presupun un nivel fix al puterii de cumpărare, nivel care este suficient pentru a cumpăra un anume pachet fix, bine determinat de necesităţi de bază (Danziger, Haveman, 2001). Pragul sărăciei absolute reprezintă nivelul minim al veniturilor/consumurilor sub care un anumit individ sau gospodărie este considerat/ă sărac/ă (Stanciu, 2004). Pragurile de sărăcie absolută sunt revizuite sistematic în funcţie de evoluţia preţurilor şi se consideră că asigură o evaluare obiectivă a veniturilor unei gospodării sau persoane. b) relative: reprezintă principalul indicator european de măsurare a gradului de incluziune socială (începând cu anul 2001) şi totodată este indicatorul pe baza căruia realizează comparaţii internaţionale între ţări (începând cu anul 1980) (Van den Bosch, Marx, 2007).

Page 24: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

24 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

observă că nivelul veniturilor luate în calcul pentru determinarea riscului de sărăcie a avut o evoluţie ascendentă indiferent de numărul membrilor din gospodărie. Venitul a fost de aproximativ 1,4 ori mai mare în anul 2017 faţă de anul 2011 (7.388 lei/an, comparativ cu 5.284 lei/an) (Eurostat, 2018). La nivelul statelor membre ale UE, prin urmare şi la nivelul ţării noastre, sărăcia se monitorizează prin analiza indicatorului ratei sărăciei relative, calculată la un prag de 60% din mediana veniturilor pe adult echivalent. Actul normativ care prevede introducerea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială defineşte rata sărăciei relative ca fiind ponderea persoanelor din gospodăriile cu un venit disponibil mai mic decât pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent, în populaţia totală.13

În cadrul Planurilor Naţionale pentru Reformă 2012, 2014, ţinta naţională pentru atingerea O5 (Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei - reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune social) din cadrul Strategiei Europa 2020 este de scădere a numărului de persoane aflate în situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 persoane, până în anul 2020. Pornind de la acest obiectiv, datele statistice arată că rata sărăciei relative a crescut continuu în perioada 2011-2017 pentru populaţia cu vârste mai mici de 65 de ani, dar aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi pentru populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste. Observăm diferenţe şi în interiorul acestei categorii de vârstă, în perioada 2011-2017, creşterea ratei sărăciei relative fiind pentru grupa de vârstă 65-74 de ani de 4,8 pp, în timp ce pentru populaţia de 75 de ani şi peste, creşterea a fost de 6,1 pp. Dacă în cazul populaţiei cu vârste de 65-74 de ani, rata sărăciei relative pentru vârstnicii români a depăşit media europeană cu aproximativ 3 pp, în cazul vârstnicilor de 75 de ani şi peste diferenţa a fost chiar mai însemnată, România aflându-se la o distanţă de aproximativ 10 pp faţă de media europeană, în anul 2017. (Tabel 8, Anexa 1). Vârsta reprezintă un determinant important al incidenţei sărăciei. Indiferent de sex, rata sărăciei la 75 de ani şi peste, este mai mare comparativ cu rata sărăciei la vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani. Ratele de sărăcie pentru femeile foarte vârstnice (75 de ani şi peste) sunt mai accentuate, indiferent de anul la care ne raportăm, dinamica 2017/2011 indicând o creştere cu 6,8 pp. (Figura 5)

Potrivit acestui indicator, o persoană sau gospodărie care are un nivel al veniturilor de care dispune sub limita de 40-70% din mediana veniturilor disponibile, este considerată a fi săracă. Pragurile de sărăcie relativă exprimă un anumit nivel de dezvoltare economică, socială şi culturală a unei societăţi (Iceland, 2006). În literatura de specialitate se apreciază că diferenţa dintre indicatorii absoluţi şi relativi constă în aceea că în cazul primilor pragurile de venit rămân constante, în timp ce pragurile relative cresc pe măsură ce standardele de viaţă se îmbunătăţesc (Iceland, 2006). 13 Indicatorul este întâlnit uneori sub denumirea de „rata riscului de sărăcie” (INS, 2018).

Page 25: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

25 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Figura 5. Rata sărăciei relative la nivel naţional (60% din venitul median echivalent) – distribuţie după sex

Sursa: elaborat de autori pe baza datelor Eurostat, cod online de date [ilc_li02].

Nivelul de educaţie determină creşterea sau scăderea vulnerabilităţii individului la sărăcie,

fiind unul din factorii cel mai puternic asociaţi cu bunăstarea. Rata sărăciei relative este cu atât mai ridicată, cu cât nivelul studiilor este mai scăzut. Tendinţa ratei relative a sărăciei în funcţie de nivelul de studii a fost de creştere în perioada 2011-2017 şi îi avem în vedere pe cei cu nivel scăzut sau mediu de studii. Pentru persoanele vârstnice cu studii universitare, rata sărăciei relative a scăzut doar în intervalul 2016-2017. Pentru cei cu nivel de studii ISCED 0-2, creşterea cea mai mare, raportată la anul 2011 (anul în care s-a înregistrat minimul ratei sărăciei relative), a fost înregistrată în anul 2017, respectiv de +13,3 pp. Ratele sărăciei pentru persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste cu studii medii şi superioare s-au menţinut sub media europeană pentru toată perioada 2011-2017. (Tabel 9, Anexa 1)

Rata sărăciei relative a înregistrat valori în creştere pentru pensionari în perioada 2011-2015, după care a început să scadă uşor. (Tabel 10, Anexa 1) În aceeaşi perioadă, numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă a variat uşor între 3.350 de mii de persoane (2011) şi 3.500 de mii de persoane în anul 2015, perioadă dincolo de care a continuat ritmul de creştere, atingând 3.629 mii persoane în anul 201714. Scăderea uşoară a numărului mediu de pensionari de asigurări sociale de stat (inclusiv cei din agricultură) s-a corelat cu creşteri uşoare ale veniturilor din pensii. Raportat la salariul mediu, cât şi la salariul minim brut pe ţară, veniturile din pensii au scăzut. Cu toate acestea, datorită evoluţiei indicelui preţurilor de consum, aprecierea în termeni reali a pensiei medii s-a înregistrat doar în anii 2011, 2012, 2013. (Tabel 11, Anexa 1)

Rata sărăciei înainte de transferurile sociale reprezintă ponderea persoanelor sărace în total populaţie. Indicatorul are două forme: a) rata sărăciei înainte de transferurile sociale, inclusiv pensiile (adică se scad din veniturile disponibile toate transferurile sociale primite, inclusiv pensiile); b) rata sărăciei înainte de transferurile sociale, exclusiv pensiile (adică se scad din veniturile disponibile acele transferuri sociale care nu sunt de natura pensiilor, acestea din urmă fiind păstrate în volumul veniturilor). Dacă luăm în considerare rata sărăciei înainte de transferurile sociale, în condiţiile în care păstrăm în volumul veniturilor pensiile, observăm că

14 INS, cod online de date PNS 101A.

Page 26: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

26 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

nivelul ratei sărăciei rămâne ridicat, indiferent de sex, dar într-o proporţie mai mare în cazul femeilor. (Figura 6)

Figura 6. Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv pensiile) populaţie de 65 de ani şi peste, la nivel naţional

Sursa: realizat după Eurostat, online data code [ilc_li10].

Comparativ cu valorile ratei sărăciei înainte de transferurile sociale de la nivel european,

România a înregistrat valori inferioare pentru perioada 2011-2014, dacă ne raportăm la toată populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste. În cazul bărbaţilor, valorile înregistrate la nivel european au fost superioare celor înregistrate la nivel naţional, în timp ce situaţia se prezintă invers, în cazul femeilor cu vârste de 65 de ani şi peste. (Tabel 13, Anexa 1)

Interesant este faptul că în anul 2017, venitul mediu al persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste de sex masculin reprezenta 0,95% din venitul mediu disponibil al persoanelor cu vârste între 0-64 ani de acelaşi sex în România, respectiv 0,93% în UE28. (Tabel 12, Anexa 1)

Rata agregată de înlocuire (proporţia veniturilor din pensii pentru persoanele cu vârste

între 65 şi 74 de ani raportată la veniturile din muncă pentru persoanele cu vârste între 50 şi 59 de ani, excluzând alte beneficii sociale) a fost de 0,67% pentru anul 2011 faţă de valoarea de 0,53% la nivelul Uniunii Europene (28 de ţări). Acest nivel semnifică faptul că veniturile persoanelor vârstnice din prima categorie au fost la nivelul a doar 67% din veniturile obţinute de cea de a doua categorie. La nivelul anului 2017, valorile s-au apropiat ajungând la 0,61% în România faţă de 0,59% în cazul UE 2815, înregistrând în acest fel tendințe diferite (de scădere în România și de creștere în UE 28). Ratele de sărăcie în rândul vârstnicilor fiind ridicate, acest lucru presupune că veniturile disponibile ale persoanelor vârstnice sunt reduse.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este un indicator care

exprimă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în total populaţie (INS, 2014). Indicatorul ia în considerare persoanele care se află în cel puţin una din situaţiile: a) au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie; b) sunt în stare de deprivare materială severă; c) trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Indicatorul a fost adoptat

15 Datele sunt conform EUROSTAT, cod online de date [ilc_pnp3].

Page 27: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

27 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

la nivelul Uniunii Europene pentru a monitoriza progresul realizat în cadrul Strategiei Europa 2020 cu privire la reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Per total, 36,2% din populaţia cu vârste mai mici de 65 de ani de la nivel naţional era în risc de sărăcie şi excluziune socială, în anul 2017. Ponderea populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste aflate în risc de sărăcie a scăzut continuu în perioada 2011-2017, atingând 33,2% în anul 2017. Riscul cel mai ridicat de sărăcie şi excluziune socială la nivel naţional, se înregistrează în cazul persoanelor cu vârste de 75 de ani şi peste (Tabel 14, Anexa 1) Riscul de sărăcie şi excluziune creşte odată cu vârstă şi rămâne mai accentuat în cazul femeilor, comparativ cu bărbaţii (Figura 7). Raportându-ne la media UE, ponderea persoanelor de 65 de ani şi peste aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială era mai mare cu 15,8 pp în anul 2011. În anul 2017 distanţa dintre media naţională şi cea europeană s-a redus la 15,1 pp. În cazul persoanelor cu vârste de 75 de ani şi peste distanţele sunt chiar mai mari, de aproximativ 20 de pp. (Tabel 14, Anexa 1)

Figura 7. AROPE la nivel naţional, populaţie de 65 de ani şi peste

Sursa: realizat după Eurostat, online data code [ilc_peps01].

Riscul de sărăcie şi excluziune socială rămâne ridicat pentru persoanele cu nivel scăzut de

studii (ISCED 0-2) la nivel naţional, comparativ cu media UE, valorile naţionale apropiindu-se cel mai mai mult de valorile europene în cazul populaţiei cu nivel ridicat de studii. În anii 2011, 2015 şi 2017, riscul de sărăcie şi excluziune socială în rândul populaţiei cu nivel ridicat de studii înregistrat la nivel naţional a fost inferior valorilor europene pentru aceeaşi categorie. (Tabel 15, Anexa 1)

Rata deprivării materiale este un indicator care exprimă incapacitatea unei persoane de

a-şi permite anumite lucruri considerate de majoritatea oamenilor ca fiind de dorit sau chiar necesare pentru a duce o viață adecvată.16 Indicatorul distinge între persoanele care nu își pot permite un anumit bun sau serviciu de cei care nu au acest bun sau serviciu pentru alt motiv, de exemplu deoarece nu doresc sau nu au nevoie de ea (Eurostat, 2018). Rata deprivării materiale şi 16 Este vorba despre: achitarea la timp, fără restanţe, a unor utilităţi şi a altor obligaţii curente; plata unei vacanţe; consumul de carne, pui, peşte cel puţin o dată la două zile; posibilitatea de a face faţă, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevăzute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului naţional de sărăcie); deţinerea unui telefon fix sau mobil; deţinerea unui televizor color; deţinerea unei maşini de spălat; deţinerea unui autoturism personal; asigurarea plăţii unei încălziri adecvate a locuinţei. În cazul în care o persoană nu îşi permite cel puţin patru dintre aceste elemente, vorbim de rata deprivării materiale severe.

Page 28: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

28 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

a deprivării materiale severe la nivel naţional se menţin ridicate şi foarte ridicate în rândul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste. Diferenţele faţă de mediile europene se adâncesc pentru grupa de vârstă 75 de ani şi peste, atingând un maxim de 26 pp în anul 2011. (Tabel 16, Tabel 17, Anexa 1)

Indicatori referitori la starea de sănătate a persoanelor vârstnice

Durata medie a vieţii exprimă în mod sintetic starea de sănătate a populaţiei. Valoarea acestui indicator a avut o creștere aproape continuă pentru ambele sexe. Cea mai mare durată a vieții s-a înregistrat în ultimul an al seriei, anul 2017, pentru bărbaţi durata medie a vieții fiind de 72,28 ani, iar pentru femei de 79,24 ani. Așadar, durata medie a vieţii a fost în cazul femeilor cu 6,96 ani mai mare decât în cazul bărbaţilor şi cu 6,59 ani mai mare decât durata medie a vieţii pentru femei înregistrată pentru anul 199017. Alţi doi indicatori importanţi care exprimă starea de sănătate a persoanelor vârstnice sunt speranţa de viaţă la 65 de ani şi speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani. Primul indicator care exprimă nu numai starea de starea de sănătate a populaţiei dar şi calitatea vieţii persoanelor de 65 de ani şi peste este speranţa de viaţă sănătoasă pentru persoanele vârstnice. Din punct de vedere ale sistemelor publice, o speranţă de viaţă ridicată reprezintă un consum public mai redus pentru îngrijiri medicale şi cheltuieli de asistenţă socială mai mici. O speranţă a vieţii scăzută sau în scădere presupune adaptarea măsurilor de sănătate publică şi a celor de protecţie socială pentru a putea răspunde nevoilor, ştiut fiind faptul că afecţiunile cronice, dizabilitatea fizică/psihică sunt mai frecvente în rândul vârstei a treia. Creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice presupune continuarea eforturilor de dezvoltare a serviciilor socio-medicale. Numărul crescut de persoane vârstnice, inclusiv veniturile scăzute arată că aceste persoane sunt mai puţin capabile să acceseze servicii medicale sau socio-medicale adecvate patologiei specifice vârstei. Observăm că speranţa de viaţă este mai scăzută în România faţă de media UE, pentru toată perioada luată în analiză, indiferent de sex. (Tabel 18, Anexa 1) În plus, se observă o intensificare a problemelor de sănătate şi a bolilor cronice la nivel naţional, odată cu înaintarea în vârstă. Dacă starea de sănătate a lucrătorilor vârstnici se menţine la un nivel ridicat, sub media europeană, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 55-64 de ani care au probleme de sănătate serioase fiind de aproximativ 20% în 2011, respectiv 11,7% în anul 2017, odată cu avansarea în vârstă, procentul celor care experimentează probleme medicale creşte. (Tabel 19, Anexa 1) Indicatori referitori la locuire

O speranţă de viaţă mai mare pentru femei, atrage după sine un procent mai ridicat de femei vârstnice care trăiesc singure. Datele colectate la Recensământul din anul 2011 evidenţiază o pondere ridicată a persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste care locuiesc singure – 26,6% din totalul persoanelor cu vârste peste pragul de vârstă de 65 de ani. Doar 11,9% dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 64-74 de ani locuiesc singuri, comparativ cu aproape o treime (27,7%) din femeile cu vârste similare. Distanţa se accentuează pentru grupa de vârstă 75-84 de ani, caz în care 18,1% dintre bărbaţi locuiesc singuri, comparativ cu 40,6% în cazul femeilor. La nivel regional, aproximativ 30% din vârstnicii (persoane cu vârste peste 65 de ani) din regiunea Bucureşti-Ilfov trăiesc în gospodării formate dintr-o singură persoană. (Tabel 20, Anexa 1)

17 INS, cod online de date POP 217A.

Page 29: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

29 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Atitudini faţă de îmbătrânire, discriminare şi stereotipuri asociate îmbătrânirii, la nivel naţional

Vârsta se poate constitui într-o prejudecată pe baza căreia o persoană poate fi devalorizată (Abrahams şi Swift, 2012; Officer şi de la Fuente-Núñez, 2018). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) defineşte conceptul de ageism ca făcând referire la stereotipurile18, prejudecăţile şi discriminarea pe bază de vârstă (2018) şi recunoaşte faptul că asemenea atitudini pot împiedica femeile şi bărbaţii de diferite vârste să participe deplin la activităţile sociale, economice, culturale, civice. Deşi există studii (WHO, 2015) care demonstrează contribuţia acestora în societate, de cele mai multe ori persoane vârstnice sunt percepute ca o povară sau ca persoane dependente, lipsite de realism, care necesită atenţie, consumatoare de importante resurse financiare publice. Ayalon (2014), Officer et all (2016) subliniază că spre deosebire de alte forme de discriminare (bazate pe sex sau etnie), discriminarea pe criteriu de vârstă este în general acceptată social şi destul de răspândită astfel încât poate conduce la acţiuni şi expresii negative faţă de persoanele vârstnice, chiar şi din partea acelor membri ai societăţii care sunt bine intenţionaţi.

O serie de studii (Levy et all, 2000; Levy, 2003) au dovedit că îmbătrânirea determină efecte directe asupra scăderii eficienţei şi productivităţii la locul de muncă, declin biologic, dar şi alterarea stării de sănătate. Astfel de efecte sunt succeptibile de a conduce la întărirea stereotipurilor cu privire la îmbătrânire, justificând lipsa de acţiune sau ineficienţa politicilor publice. Stereotipurile referitoare la vârstă se construiesc în copilărie sub forma unei imagini negative asociate îmbătrânirii şi se consolidează pe durata vârstei adulte (Levy, 2003; Dionigi, 2015), modelând felul în care oamenii interacţionează şi gândesc despre persoanele vârstnice, dar şi felul în care persoanele vârstnice se văd pe ei înşişi (Dionigi, 2015). Stereotipurile cu privire la bătrâneţe sunt constructe sociale care se nasc într-un spaţiu cu anumite caracteristici culturale şi istorice (Dionigu, 2015). O serie de tendinţe se manifestă la nivel internaţional, astfel că în unele ţări dezvoltate (Statele Unite ale Americii) persoanele vârstnice îşi schimbă viziunea cu privire la îmbătrânire pe măsură ce ajung mai aproape de vârsta de pensionare. Perspectiva reducerii veniturilor poate constitui un impuls pentru menţinerea statutului de persoană ocupată, acest lucru contribuind nu numai la menţinerea unui anumit nivel al veniturilor, dar şi la păstrarea sentimentului de utilitate faţă de societate, a rolului activ în viaţa economică şi socială a comunităţii (WHO, 2015).

La nivel naţional19, românii percep începutul bătrâneţii la vârsta de 61 de ani (vârsta cea mai des indicată de respondenţi ca marcând bariera dintre momentul în care o persoană este 18 Stereotipurile sunt credinţe fixe, generalizate sau simplificate cu privire la caracteristicile unui anumit grup de persoane care mai apoi sunt aplicate tuturor membrilor grupului. Stereotipurile pot fi negative sau pozitive. Prejudecăţile sunt expresia unei atitudini/sentiment negative faţă de o persoană sau grup ca urmare a caracteristicilor grupului din care face parte persoana faţă de care se manifestă. Discriminarea reprezintă comportamentul diferenţiat faţă de o persoană care aparţine unui anumit grup, comportament care are la bază anumite stereotipuri sau prejudecăţi (Steele et all, 2007). 19 Analiza referitoare la stereotipuri, percepţii şi comportament discriminatoriu pe criteriul vârstei are la bază European Social Survey, Wave 4 (2008), realizat în 31 de ţări europene. European Social Survey este o anchetă finanţată în cadrul Programului Cadru al Comisiei Europene care, printre alte obiective, îşi propune să monitorizeze atitudinile și valorile cetăţenilor europeni, cu scopul de a elabora o serie de indicatori sociali europeni, inclusiv indicatori de atitudine. Modul 4 (2008) are la bază o eşantionare strictă, o rată minimă de răspuns țintă de 70% și protocoale riguroase de traducere. Modulul include 55 de întrebări cu privire la astereotipurile şi discriminarea pe baza criteriului vârstă, adresate persoanelor cu vârste de 15 ani şi peste din ţările participante. România a participat la acest studiu, iar opiniile exprimate cu privire la discriminarea pe criteriul vârstei evidenţiază experienţele respondenţilor, dar şi diferitele faţete ale prejudecăţilor şi stereotipurilor cu care se confruntă persoanele vârstnice. Eşantionul a fost unul reprezentativ şi a cuprins 2.146 de respondenţi, iar chestionarele au fost aplicate în perioada 05.06.2008-20.07.2008 (European Social Survey, 2008).

Page 30: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

30 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

considerată vârstnică, fiind de 60 de ani). Mai mult de jumătate (56%) consideră că persoanele cu vârsta de 20 de ani şi cei cu vârsta de 70 de ani reprezintă două grupuri separate care fac parte din aceeaşi comunitate şi doar 8,7% consideră că reprezentanţii celor două grupe de vârstă formează un singur grup (Figura 8).

Figura 8. Similitudini percepute între oamenii de 20 de ani şi peste şi cu vârste de 70 de ani şi peste (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Aproximativ un sfert (24,6%) dintre cei care au afirmat că sunt parte a unui grup discriminat în România, au indicat vârsta drept criteriu de discriminare, cei mai mulţi dintre ei având vârste de 65 de ani şi peste. 38,3% dintre respondenţi consideră că fenomenul discriminării persoanelor pe criteriul vârstei este „destul de grav”, iar 24,5% apreciază că este „foarte grav”, iar dintre aceştia, 15,8% sunt persoane cu vârste de 65 de ani şi peste. Pe medii de rezidenţă, vârstnicii din mediul rural consideră în mai mare măsură, comparativ cu cei din mediul urban că fenomenul discriminării pe criteriul vârstei reprezintă un fenomen „destul de grav” şi „foarte grav” (59,9% dintre vârstnicii din mediul rural, comparativ cu 41,1% din vârstnicii cu domiciliul în mediul urban). Persoanele cu vârste cuprinse între 25-44 de ani exprimă cel mai puternic sentiment de apartenenţă la grupa de vârstă (33%), comparativ cu persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste care au cel mai scăzut sentiment de apartenenţă la grupul de vârstă din care fac parte (17,5%).

Prejudecăţile şi tratamentul discriminatoriu pe motiv de vârstă au fost formele de discriminare cel mai des experimentate în ultimele 12 luni anterioare anului 2008: 41,3% dintre respondenţi, indiferent de vârstă, au experimentat cel puţin o dată o formă de discriminare pe criteriu de vârstă şi 8,6% au fost „des” şi „foarte des” subiectul unui tratament incorect datorită vârstei. Persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste sunt cele care declară că au experimentat tratament discriminatoriu şi prejudecăţi „des” şi „foarte des” în ultimele 12 luni reprezintă 24,1%, conducându-ne către ideea că la vârste înaintate aceste persoane sunt mai predispuse la inegalități. (Figura 9) Mediul de rezidenţă pune în evidenţă o incidenţă mai mare a prejudecăţilor şi tratamentului discriminatoriu în mediul rural, aproximativ 60% dintre persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste precizând că s-au confruntat cu prejudecăţi şi tratament discriminatoriu pe criteriu de vârstă în anul anterior derulării anchetei ESS.

Page 31: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

31 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Figura 9. Prejudecăţi şi tratament discriminatoriu resimţit „des” şi „foarte des” în ultimele 12 luni

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Cu privire la diferitele tipuri de tratament discriminatoriu resimţite, persoanele de 65 de ani şi peste menţionează preponderent lipsa respectului şi tratamentul incorect. (Figura 10)

Figura 10. Percepţii cu privire la comportamentul/tratamentul/respectul arătat persoanelor

vârstnice, 2008 (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Un procent scăzut al respondenţilor apreciază că statusul social la vârste înaintate este foarte ridicat (2,2%). Nivelul de trai al pensionarilor este perceput diferit pe măsură ce o persoană avansează în vârstă: 15,5% dintre persoanele active cu vârste cuprinse între 25-44 de ani consideră că nivelul de trai al pensionarilor este foarte scăzut, comparativ cu 23,7% în cazul celor cu vârste cuprinse între 45-64 de ani. În cazul persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste, percepţia negativă se accentuează, aproximativ o treime (27,2%) dintre respondenţii care aveau aceste vârste considerând că nivelul de trai al pensionarilor este foarte scăzut. (Figura 11)

Page 32: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

32 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Figura 11. Opinii cu privire la statutul social la diferite vârste, 2008 (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Persoanele vârstnice se bucură de o imagine pozitivă, ele fiind percepute ca membri ai

societăţii care merită a fi respectaţi, cu standarde morale înalte şi persoane prietenoase. (Figura 12)

Figura 12. Opinii cu privire la imaginea persoanelor vârstnice, total respondenţi, 2008 (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Experiențele oamenilor privind discriminarea pe criteriu de vârstă sunt susceptibile de a avea un impact asupra atitudinii lor față de persoanele de vârste înaintate și a convingerilor lor despre modul în care grupul lor de vârstă este privit în societate.

Comparativ cu persoanele de aceeaşi vârstă care nu au experimentat discriminarea pe

criteriu de vârstă, persoanele cu vârste de 60 de ani şi peste care au trecut prin astfel de experienţe tind să considere: a) într-o mai mică măsură, că persoanele de 70 de ani şi peste au o poziţie socială foarte ridicată; b) într-o mai mare măsură că persoanele de 70 de ani şi peste merită a fi tratate cu respect sau că sunt mai competente comparativ cu restul populaţiei.

În ceea ce priveşte rolul persoanelor vârstnice în societate, vârstnicii de 65 de ani şi peste se percep într-o mai mare măsură comparativ cu respondenţii de alte vârste ca fiind o povară pentru sistemul public de sănătate (11,4%, comparativ cu 4,6% în cazul celor cu vârste sub 65 de

Page 33: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

33 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

ani). În schimb, respondenţii cu vârste sub 65 de ani consideră că persoanele de 70 de ani şi peste au o contribuţie scăzută la viaţa economică a ţării (15,2% comparativ cu 12,3% în cazul persoanelor din grupa de vârstă 65 ani şi peste). Doar 2,8% dintre respondenţi au declarat că au derulat exclusiv activităţi voluntare în luna anterioară anchetei sociologice, iar dintre aceştia doar 10% aveau vârste de 65 de ani şi peste. (Figura 13)

Figura 13. Opinii cu privire la rolul persoanelor vârstnice în societate, 2008 (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Măsura în care oamenii aparţinând unor grupe diferite de vârstă se percep ca fiind asemănători (împărtăşesc obiective, interese şi preocupări comune) oferă o idee cu privire la posibilitatea ca ei să interacţioneze unii cu ceilalţi (Abrahams şi Swift, 2012). Din această perspectivă, a interacţiunilor intergeneraţionale spontane cu persoane din diferite grupe de vârstă, datele colectate arată că doar 25% dintre respondenţi nu au prieteni cu vârste sub 30 de ani, alţii decât membrii familiei, comparativ cu aproximativ jumătate (48,9%) dintre respondenţii care afirmau că nu au prieteni cu vârste peste 70 de ani, în afară de membrii familiei. Prin urmare, persoanele mai tinere și mai în vârstă au mai multe șanse de a dezvolta prietenii cu alte persoane de aceeași vârstă. (Figura 14)

Figura 14. Interacţiuni intergeneraţionale pe grupe de vârstă (%)

Sursa: ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition 4.4. NSD - Norwegian Centre

for Research Data, Norway – Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC.

Page 34: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

34 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Participarea socială a persoanelor vârstnice prin implicare în activităţile culturale şi sociale, la nivel naţional

Carta drepturilor fundamentale europene recunoaşte dreptul la o viaţă decentă şi independentă, inclusiv participarea la viaţa socială şi culturală a comunităţii. Menţinerea unui nivel cât mai ridicat de participare socială la vârste înaintate este de natură să aibă o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii, bunăstării emoţionale şi stării de sănătate (Rubio et all, 2009; Holt-Lunstad et all, 2010). În studiile realizate de WHO (2007) se admite că participarea socială se referă la angajarea în activităţi de recreere, de socializare, culturale, educaţionale şi spirituale, iar încurajarea şi motivarea participării persoanelor vârstnice la activităţile culturale şi sociale poate contribui la reducerea izolării. Alte studii şi rapoarte derulate la nviel european, arată că o participare socială mai activă este relaţionată şi de menţinerea în activitate a lucrătorilor vârstnici sau de implicarea vârstnicilor în activităţi de voluntariat. Implicarea vârstnicilor români în activităţi de voluntariat se menţine la un nivel scăzut, comparativ cu alte ţări europene, dar şi cu media UE. În anul 2015, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50-64 de ani, implicarea în activităţi formale de voluntariat era foarte scăzută, de 2,4%, comparativ cu cu 19,9% la nivelul uniunii. Cu această valoare, România se situează pe ultimul loc între statele UE. Nu au existat diferenţe semnificative statistic între participarea femeilor şi bărbaţilor români în activităţi de voluntariat fie ele formale sau informale. Pentru populaţia cu vârste de peste 65 de ani, participarea scade la 1,6% la nivel naţional, comparativ cu 21,3% cât este media europeană.20

Comisia Europeană derulează periodic sondaje prin intermediul cărora monitorizează şi evaluează percepţiile şi atitudinile cetăţenilor europeni de diferite vârste cu privire la activităţile culturale, gradul de participare la astfel de activităţi, barierele care limitează implicarea în activităţile sociale/culturale. În cadrul acestei secţiuni prezentăm implicarea cetăţenilor români de diferite vârste în activităţi culturale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional, cu evidenţierea barierelor de implicare.21 Indexul activităţilor culturale evidenţiează un nivel scăzut de implicare al persoanelor de 65 de ani şi peste în diferite tipuri de activităţi culturale, comparativ cu valorile înregistrate pentru populaţia totală. Peste jumătate din vârstnici au un nivel scăzut de implicare şi acces la activităţile culturale. (Figura 15)

20 Eurostat, cod online de date [ilc_scp19]. 21 Analiza din această secţiune se bazează pe datele colectate în cadrul Special Eurobarometer 79.2 (2013) şi Eurobarometer 88.1 (2017). Eurobarometrele au fost realizate în cele 27 de ţări membre ale UE şi Croaţia (Eurobarometer 79.2), respectiv în cele 28 de ţări membre UE (Eurobarometer 88.1), prin investigarea cetăţenilor cu vârste de 15 ani şi peste. Dimensiunea eşanntionului pentru România a fost de 1.027 de respondenţi, iar colectarea datelor s-a derulat în perioada 27.04.2013-11.05.2013, respectiv în perioada 23.09.2017-2.10.2017.

Page 35: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

35 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Figura 15. Indexul practicilor culturale, 2013 (%)

Sursa: European Commission, Brussels (2016): Eurobarometer 79.2 (2013). TNS opinion, Brussels [producer].

GESIS Data Archive, Cologne. ZA5688 Data file Version 6.0.0, doi:10.4232/1.12577. Participarea şi accesul populaţiei vârstnice cu domiciliul în mediul rural sunt mai scăzute

comparativ cu populaţia de aceeaşi vârstă din mediul urban. (Figura 16)

Figura 16.Indexul practicilor culturale: populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste, după mediul de rezidenţă (2013)

Sursa: European Commission, Brussels (2016): Eurobarometer 79.2 (2013). TNS opinion, Brussels [producer].

GESIS Data Archive, Cologne. ZA5688 Data file Version 6.0.0, doi:10.4232/1.12577. Regiunea Centru este singura regiune în care vârstnicii de 65 de ani şi peste înregistrează

un index cultural foarte ridicat de 7,4%. La polul opus, în regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia, Centru şi Bucureşti-Ilfov, valorile indexului sunt preponderent medii şi scăzute (Tabel 21, Anexa 1)

Cea mai comună formă de participare la activităţile culturale pentru populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste o reprezintă vizitarea monumentelor istorice (22,4% au menţionat că cel puţin o dată, în ultimul an, a vizitat un momnument istoric), urmată de participarea la evenimente tradiţionale (de exemplu, un festival culinar, carnaval, teatru de păpuși, festival al florilor etc.) şi vizionarea unor spectacole diverse. În schimb, persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste preferă

Page 36: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

36 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

într-o proporţie redusă vizionarea filmelor la cinema, doar 7,1% declarând că au fost la un cinema în ultimele douăsprezece luni, pentru a viziona un film. (Figura 17)

Figura 17. Implicare în activităţi culturale, populaţia de 65 de ani şi peste vs. total populaţie,

2017 (%)

Sursa: European Commission and European Parliament, 2018. Eurobarometer 88.1 (2017). TNS opinion,

Brussels [Producer], GESIS Data Archive, Cologne. ZA6925, data file version 1.0.0, doi:10.4232/1.12959.

Pentru anumite tipuri de activităţi culturale (de exemplu: vizionarea de filme la cinema, mersul la o bibilotecă publică, vizitarea unui muzeu sau a unei galerii de artă), anul 2017 a marcat o creştere a interesului din partea persoanelor vârstnice. Pentru altele (vizionarea spectacoleleor de balet, dans, teatru sau concertelor) s-a înregistrat un declin al participării. (Figura 18)

Figura 18. Participare la activităţi culturale, persoane cu vârste de 65 de ani şi peste, 2013 vs. 2017 (%)

Sursa: European Commission, Brussels (2016): Eurobarometer 79.2 (2013). TNS opinion, Brussels [producer].

GESIS Data Archive, Cologne. ZA5688 Data file Version 6.0.0, doi:10.4232/1.12577; Eurobarometer 88.1 (2017). TNS opinion, Brussels [Producer], GESIS Data Archive, Cologne. ZA6925, data file version 1.0.0,

doi:10.4232/1.12959.

27,9% din persoanele vârstnice din mediul rural preferau în anul 2017 participarea la evenimentele cu caracter tradiţional, ca principală formă de implicare în viaţa socială şi culturală a comunităţii, în timp ce doar 16,7% din vârstnicii din mediul urban alegeau acelaşi tip de activitate. Pentru aceştia din urmă, vizitarea monumentelor istorice rămâne activitatea preferată în care doresc să se implice. Respondenţii din mediul urban, dar şi cei din mediul rural sunt în egală măsură implicaţi în activităţi culturale de tipul mersul la o bibliotecă publică sau vizitarea unor muzee/galerii de artă.

Page 37: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

37 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Respondenţii vârstnici din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru şi Sud-Est sunt cei mai implicaţi în activităţi culturale de tipul concerte sau spectacole diverse, în timp ce vizitarea monumentelor istorice este preferată de persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste din Sud-Vest Oltenia, Vest şi Sud-Muntenia. (Tabel 22, Anexa 1)

Costul, lipsa informaţiilor, lipsa timpului sau lipsa interesului reprezintă principalele bariere care împiedică participarea la un anumit tip de activitate, pentru românii de 65 de ani şi peste. Accesul dificil la locurile și activitățile incluse în patrimoniul cultural sau calitatea scăzută a acestora reprezintă bariere mai puţin importante. Pentru vârstnicii din mediul urban, costul, lipsa informaţiilor şi lipsa timpului sunt cele mai frecvente bariere care limitează participarea la activităţile culturale, în timp ce pentru cei din mediul rural, costul, lipsa interesului, a timpului şi a informaţiilor sunt cele care limitează, cel mai adesea, participarea. Accesibilitatea financiară a unor activităţi culturale favorizează creşterea nivelului de participare din partea persoanelor vârstnice, costul fiind recunoscut ca o barieră în derularea anumitor activităţi culturale şi în studii realizate de WHO (2007). La nivel regional, vârstnicii din regiunea Sud-Vest Oltenia resimt lipsa informaţiilor ca o principală barieră. (Tabel 23, Anexa 1) Internetul poate fi utilizat cu scopul descoperirii, explorării, cercetării, derulării de achiziţii, participării la activităţile culturale şi sociale. La nivel naţional, cei mai mulţi vârstnici folosesc internetul cu scopul consultării de informaţii. (Figura 19)

Figura 19. Folosirea internetului în scopuri culturale (2017)

Sursa: European Commission and European Parliament, 2018. Eurobarometer 88.1 (2017). TNS opinion, Brussels [Producer], GESIS Data Archive, Cologne. ZA6925, data file version 1.0.0, doi:10.4232/1.12959.

Page 38: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

38 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 2. ROLUL SERVICIILOR SOCIALE ÎN REALIZAREA INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE ŞI MENŢINEREA INDEPENDENŢEI LA VÂRSTE ÎNAINTATE

2.1. Abordări actuale privind serviciile sociale şi importanţa inovării sociale

Dezvoltarea serviciilor sociale la nivel european este afectată de unele tendinţe generale: mondializarea, migraţia forţei de muncă, schimbările demografice, economice şi de natură socială care se manifestă cu intensităţi diferite de la o ţară la alta. Organizaţiile care furnizează servicii sociale se confruntă în prezent cu o dublă provocare: una legată de cererea tot mai mare de servicii în condiţiile reducerii resurselor disponibile, iar cea de a doua legată de accentuarea competiţiei dintre furnizori (Rogers et all, 2001).

Există o varietate de servicii sociale care se adresează unui grup larg de potenţiali beneficiari/utilizatori. Cel mai adesea, serviciile sociale sunt parte a sistemelor naţionale de asistenţă socială, iar la nivel european ele sunt considerate ca fiind servicii de interes general (SGI) (European Commission, 2011a). Ultimii ani au fost marcaţi la nivel european de schimbări în modul de abordare a serviciilor sociale, astfel că în prezent, serviciile sociale nu sunt considerate numai instrumente de incluziune socială pentru grupurile defavorizate pentru care sunt dezvoltate şi furnizate, dar mai ales sunt recunoscute ca instrumente de promovare a dezvoltării economice, în principal prin crearea de noi locuri de muncă (Huber et all, 2006). Serviciile sociale sunt componente structurale ale sistemului de asistenţă socială, contribuind alături de prestaţiile sociale la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, vulnerabile, la creşterea calităţii vieţii, la reducerea sărăciei şi nu în ultimul rând la dezvoltarea socială şi economică (Buzducea, 2009). Cum sistemele de asistenţă socială diferă de la o ţară la alta în funcţie de condiţiile concrete de dezvoltare socio-economică şi serviciile sociale îmbracă o diversitate de forme.

Tradiţional,22 serviciile sociale pot fi definite ca programe, activităţi organizate, tehnici de intervenţie socială şi de identificare a necesităţilor şi tipurilor specifice de disfuncţionalităţi ce apar la nivel de comunitate sau la nivel individual. Există diferențe între țări în ceea ce privește utilizatorii unor astfel de servicii. În majoritatea țărilor, beneficiarii acestor servicii sunt persoanele în vârstă, copiii și familiile, persoanele cu handicap, precum și persoanele cu probleme de sănătate mintală, alte categorii de persoane aflate în nevoie. Din această perspectivă, serviciile sociale reprezintă un instrument prin care statul asigură realizarea unui nivel de bază, minimal al bunăstării pentru proprii cetățeni, alături de accesul la servicii de sănătate și educație, locuințe adecvate, un venit minim de întreținere (Esping-Andersen, 1990). Conceptul de bunăstare socială se utilizează pentru a descrie măsurile de intervenţie socială destinate acoperirii nevoilor individuale sau de grup sau pentru depăşirea unei stări de dificultate în care se poate afla la un moment dat o persoană (Alcock et all, 2012). Principalii agenţi implicaţi în furnizarea serviciilor sociale sunt statul, familia, organizaţiile de voluntari/organizaţiile comunitare, furnizorii privaţi (organizaţiile non-guvernamentale). Esping-Andersen (2003) admite că nu există un sistem al bunăstării sociale care să poată asigura protecția cetățenilor împotriva tuturor riscurilor, motiv pentru care în prezent vulnerabilitățile individului/cetățeanului devin probleme ale sistemelor publice, statale.

22 Dezvoltarea serviciilor sociale s-a făcut în cadrul sistemelor de bunăstare socială – „welfare systems”.

Page 39: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

39 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

La nivel european, serviciile sociale reprezintă elementul central al Modelului Social European23. Toate documentele oficiale europene afirmă legătura dintre economic și social la nivelul uniunii: competitivitatea economică trebuie să se realizeze concomitent cu progresul social, iar acesta din urmă nu poate fi atins decât printr-un parteneriat strâns între Uniunea Europeană, statele membre, partenerii sociali și cetățeni24. Toate aceste documente europene au susținut importanța SGI în cadrul Modelului Social European și în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni. Comunicarea Comisiei Europene din 2004 a subliniat rolul pe care îl joacă SGI în asigurarea coeziunii economice și teritoriale, precum și în asigurarea unui nivel ridicat de competitivitate pentru economia europeană. De abia în anul 2006 se introduce oficial conceptul de servicii sociale de interes general (SSGI) care sunt definite ca fiind serviciile publice furnizate direct persoanelor care au nevoie de suport, îngrijire, formare, consiliere și responsabilizare. Ele cuprind: a) serviciile sociale destinate acoperirii marilor riscuri care pot apărea de-a lungul vieții și care favorizează incluziunea socială a persoanelor cărora le sunt furnizate (riscuri relaționate de îmbătrânire, accidente ocupaționale, șomaj, pensionare, dizabilitate); b) alte tipuri de servicii furnizate direct persoanelor și care asigură asistență adaptată nevoilor lor în vederea facilitării incluziunii sociale și respectării drepturilor individuale fundamentale. Aceste servicii vin în completarea sprijinului acordat copiilor și vârstnicilor în cadrul familiei și au în vedere inclusiv îngrijirea pe termen lung generată de o boală sau de o dizabilitate25.

Carta Albă a suspus dezbaterii statelor membre provocarea găsirii celui mai adecvat mod de a promova SGI de înaltă calitate la nivelul uniunii. În urma consultării statelor membre și organizațiilor societății civile, Comisia Europeană a identificat următoarele caracteristici ale SSGI: se derulează pe baza principiului solidarității; sunt personalizate nevoilor individuale, sunt cuprinzătoare și vizează satisfacerea nevoilor celor mai vulnerabili membri ai societății; nu sunt destinate obținerii de profit; nu exclud participarea voluntarilor și sunt puternic înrădăcinate în tradițiile culturale locale ca efect al proximității dintre beneficiar/utilizator și furnizor; există o relație asimetrică între prestator și beneficiarii serviciului. Rolul serviciilor sociale a fost detaliat ulterior în alte documente ale Comisiei Europene.26 În anul 2011, contribuția serviciilor sociale la atingerea obiectivelor de ocupare și creștere economică europene, este oficial recunoscută.27

23 Modelul Social European a fost construit pe baza convingerii că progresul economic și social sunt inseparabile. 24 Curtea de Justiţie a Uniunii Europe a stabilit în anul 2005 că serviciile sociale reprezintă o activitate economică, şi prin urmare, aspectele legate de managementul şi calitatea acestora trebuie tratate similar celorlalte activităţi economice. Documentele oficiale de la nivelul Comisiei Europene au utilizat inițial termenul de servicii de interes economic general/„services of general economic interest” (European Union, 2012) pentru a descrie toate serviciile publice (de apă, poștă, gaze, electricitate, transport, sănătate sau sociale) care își propun atingerea a două obiective majore: să favorizeze implementarea drepturilor fundamentale economice și sociale ale persoanelor și să realizeze coeziunea economică, socială și teritorială la nivel naţional şi european. Pe lângă termenul de servicii de interes economic general în practica comunitară s-a folosit termenul de servicii de interes general/„services of general interest” (SGI), termen care este mai larg decât conceptul utilizat în Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, întrucât face referire atât la serviciile de piață, cât și la cele necomerciale. Cercetările în domeniul SGI au fost inițiate în anul 1996 printr-o comunicare a Comisiei Europene, urmate de publicarea în anul 2003 a unei Cartei Verzi a SGI și a Cartei Albe a SGI în 2004. 25 ***Communication from the Commission Implementing the Community Lisbon programme: Social services of general interest in the European Union COM(2006) 177 final, European Commission, pp. 4, 2006. 26 ***Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Accompanying the Communication on "A single market for 21st century Europe". Services of general interest, including social services of general interest: a new European commitment, {COM(2007) 724 final} {SEC(2007) 1514} {SEC(2007) 1515} {SEC(2007) 1516}, European Commission, pp. 3, 7, 2007b. 27 Second Biennal Report on social services of general interest, European Commission, pp. 6-7, 2011a.

Page 40: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

40 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Inovarea în domeniul social în general şi în cel al serviciilor sociale în special favorizează găsirea de soluţii la problemele sociale presante ale societăţii. Inovarea în serviciile sociale este un concept care a fost dezvoltat în etape, pornind de la termenul de inovare din sectorul de afaceri, fiind considerat a fi orice idee, practică, tehnologie recunoscută de către individ sau de către organizaţia din care face parte ca fiind nouă. Pentru domeniul comercial se face distincție între inovarea produselor, inovarea proceselor (toate procesele de la nivelul unei organizații) și inovarea serviciilor. (Crepaldi et all, 2011) Alți autori consideră că este important să se facă distincția între inovare ca proces organizațional și social (în termeni de creativitate, structuri organizatorice, factori economici și sociali) și inovare ca rezultat obținut (produse, servicii sau metode de producție). În plus, inovarea trebuie să conducă la procese/produse/servicii/tehnologii noi, îmbunătățite și mai sustenabile (Phillis et all, 2008) (Figura 20).

Figura 20. Caracteristicile procesului de inovare

Sursa: adaptat de autori după Phillis, J.A., Deiglmeier, K., Miller, D.T., Rediscovering Social Innovation, Stanford

Social Innovation Review, Stanford, 2008. Comisia Europeană a lansat în 1995 un document care formulează o definiţie a inovării. Potrivit Green Paper on Social Innovation, inovația reprezintă orice creație nouă produsă, implementată și exploatată cu succes, în orice domeniu al sferei economice și sociale. Prin urmare, inovația este recunoscută ca un proces social, ce vizează ansamblul societății. Pentru că nu întotdeauna metodele și tehnicile care se aplică în procesul de inovare tehnologică se pot aplica și domeniului social a fost dezvoltat termenul de inovare socială, pentru a distinge inovarea din domeniul social de inovarea din alte domenii. Trecerea de la societatea tehnologică la societatea cunoașterii a fost marcată de o schimbare de paradigmă în domeniul inovării ce a condus la creșterea importanței inovării sociale comparativ cu cea tehnologică (Franz et all, 2012). Inovarea socială privește nevoi, probleme sociale, valori sociale (binele public, societal) și nu valori individuale (cazul inovării tehnologice/din domeniul afacerilor). Inovarea socială se referă la roluri în societate ale indivizilor, instituțiilor publice, companiilor, etc., relații, norme, valori (Hochgerner, 2011). În opinia unor autori inovarea socială reprezintă acea soluție nouă care răspunde unei probleme sociale și care conduce la noutate, îmbunătățire și sustenabilitate pentru ansamblul societății (Phillis et all, 2008). O altă definiție a inovării sociale este cea a lui Murray et all (2010) care definesc conceptul ca fiind un produs, model sau serviciu nou care îndeplinește simultan două condiții: una care vizează satisfacerea unei nevoi generale a societății și cea de a doua care implică crearea de relații și parteneriate noi (Murray et all, 2010). În anul 2011, definiția BEPA (European Commission, 2011c) referitoare la inovarea socială vine cu o completare la definiția dată de Murray et all, subliniind că pentru a vorbi de inovare în domeniul social nu este suficient ca noua idee să răspundă unei nevoi sociale și să producă efecte benefice pentru societate în ansamblul ei, ci trebuie să consolideze şi capacitatea societății de a acționa. Ultimul document programatic, Strategia Europa 2020 recunoaște rolul și importanța serviciilor sociale în atingerea obiectivelor economice și sociale

Inovare

Noutate

Îmbunătățire (eficiență și eficacitate)

Sustenabilitate

Page 41: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

41 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

europene, în special a celor inovative. Prin urmare, în realizarea acestui deziderat, serviciile sociale și inovarea în serviciile sociale sunt considerate a fi principalii determinanți ai procesului de inovării sociale (Crepaldi et all, 2011) Inovarea în serviciile sociale trebuie să ia în considerare atributele acestui tip de servicii, și anume: 1) imaterialitatea: serviciile sociale nu au o existență autonomă, sunt o “construcţie socială“; 2) gradul de intangibilitate diferit: în funcție de tipul de serviciu furnizat utilizatorii percep anumite aspecte materiale, concrete sau tangibile ale acestuia; 3) dimensiunea relațională: presupun o interacțiune directă între furnizor și utilizator, implicarea utilizatorului în procesul de furnizare a serviciului (Djellal, Galouj, 2000); 4) intensitatea informațiior utilizate în procesul de furnizare; 5) scopul și misiunea (Crepaldi et all, 2011).

Având în vedere cele precizate anterior, inovarea în serviciile sociale este înțeleasă ca un proces ce implică:

a) dezvoltarea și implementarea de noi servicii care să răspundă cerințelor generate de schimbările economice și sociale actuale și care să conducă la schimbări profunde în ceea ce privește repartiția responsabilităților în societate, în principal prin implicarea activă a cetățenilor;

b) introducerea de noi practici, interfețe și modalități de relaționare cu utilizatorii/clienții și de desfășurare a activității în domeniul asistenței sociale.

2.2. Serviciile sociale și incluziunea socială a vârstnicilor

Îmbătrânirea populației ridică noi provocări societale, asigurarea unei bune calități a vieții persoanelor vârstnice fiind una deseori greu de atins în multe țări europene, mai ales pentru cele din Europa de Sud Est. Având în vedere eterogenitatea socială, regională și culturală se poate presupune că riscul de excludere socială a persoanelor vârstnice, dar nu numai a lor, nu este distribuit în mod egal în statele membre. Excluziunea socială în rândul persoanelor în vârstă din Europa depinde în mare măsură de regimurile de bunăstare respective și de cantitatea și calitatea serviciilor sociale, de sănătate și de îngrijire existente, precum și de alte servicii publice orientate spre integrarea socială a persoanelor în vârstă (Hoff, 2008). Studiile realizate până în prezent (Ogg, 2005) arată că excluziunea socială în rândul persoanelor în vârstă este în mod evident mai puțin frecventă în țările scandinave, decât în noile state membre din Sud-Estul Europei. Cu toate acestea, diferențele se regăsesc nu numai între țări, ci și în interiorul acestora - luând în considerare creșterea eterogenității sociale a persoanelor în vârstă ca una din principalele caracteristici ale tuturor societăților moderne, îmbătrânite (Walsh et all, 2017).

Procesul de măsurare și monitorizare a „excluziunii sociale” vârstnicilor devine unul de o importanță crucială din punctul de vedere al elaborării politicilor care vizează asigurarea îmbunătățirii calității vieții persoanelor vârstnice. Extinderea sondajului SHARE (Studiul privind sănătatea, îmbătrânirea și pensionarea în Europa - The Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe) începând cu valul cinci de anchetă pentru a aborda acest domeniu critic, facilitează o abordare complexă și cuprinzătoare a analizei excluziunii sociale în rândul persoanelor cu vârste de peste 50 de ani. Bazele de date de tip panel au un caracter multidisciplinar și transnațional și abordează tematici precum sănătatea, statutul socio-economic și rețelele sociale și familiale în care sunt incluse persoane cu vârsta de peste 50 ani. În prezent, SHARE acoperă 27 de țări europene și Israel. Studiul permite identificarea și analiza longitudinală a evoluției grupurilor cu risc ridicat în a fi afectate de fenomenul excluziunii sociale.

Page 42: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

42 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Studiile ce au în vedere relația servicii sociale destinate persoanelor vârstnice și incluziunea socială a acestora reprezintă un punct focal de interes pentru cercetările în domeniu, care, chiar dacă nu au atins o masă suficientă de analiză, constituie o bază empirică valoroasă în vederea investigării în manieră directă a impactului serviciilor sociale asupra creșterii incluziunii sociale a persoanelor vârstnice. În cele ce urmează prezentăm o serie de studii realizate pe acest topic de analiză cu punerea în evidență a metodelor de cercetare utilizate.

În 2008, Andreas Hoff în studiul Tackling Poverty and Social Exclusion of Older People – Lessons from Europe (Combaterea sărăciei și a excluderii sociale a persoanelor în vârstă - lecții din Europa) utilizează un mixt de metode de cercetare pentru a evalua măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale a persoanelor vârstnice în 24 de state membre ale Uniunii Europene28. Metodele de cercetare utilizate în acest scop au fost: (1) analiza a documentelor de politici relevante care reflectă politicile naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei combinată cu analiză a literaturii de specialitate pe topicul de investigare și analize secundare de date pe tipologii de țări (taxonomie Esping-Andersen) și (2) cercetare empirică prin metode calitative de investigare (interviuri).

Cercetarea de tip calitativ a fost esențială pentru colectarea datelor necesare privind exemplele de bune practici în domeniul incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, dar s-a dovedit extrem de utilă și cu privire la furnizarea de informații referitoare la factorii de risc în procesul de excluziune socială, surprinzând variații regionale în statele membre ale UE supuse analizei. În plus, aceasta a furnizat informații suplimentare privind politicile de incluziune socială care nu ar fi putut fi disponibile în alt mod. Interviurile au fost de tip semi-structurat, cu ghid de tematic și au fost efectuate prin telefon. Au fost intervievați experți care lucrau în trei domenii diferite: (1) reprezentanți ai guvernului, (2) reprezentanți ai ONG-urilor/sectorului voluntar și (3) experți independenți. În fiecare țară au fost selectați reprezentanți ai organismului guvernamental responsabil de implementarea politicilor de incluziune socială, un purtător de cuvânt al unei organizații de advocacy pentru persoanele în vârstă și cadre universitare cu expertiză în domeniul incluziunii sociale a persoanelor vârstnice. Deși eșantionul teoretic inițial a fost proiectat pentru a permite intervievarea a 72 de persoane, identificarea persoanelor care să corespundă cele trei subgrupuri a pus numeroase probleme. Identificarea funcționarilor publici care se ocupă cu incluziunea socială a persoanelor în vârstă s-a dovedit a fi o provocare.

Rezultatele cercetării au demonstrat că prevalența politicilor de incluziune socială și impactul lor variază de la o țară la alta. Exemplele de bune practici privind incluziunea socială a persoanelor în vârstă, care au fost subliniate de participanții la interviuri, reflectă diferite tradiții culturale și abordări în domeniul politicilor sociale. La nivelul anului 2008 nu au putut fi identificate cunoștințe sistematice despre „exemple de bune practici”. Cele mai multe exemple menționate au reflectat în mare măsură interesele specifice ale participanților la interviuri.

Abordarea procesului de incluziune socială în funcție de o serie de aspecte generate de

mediul de rezidență al persoanelor vârstnice (urban/rural) poate constitui o provocare pentru cercetători, dar rezultatele sunt importante și contribuie la o bună implementare a măsurilor de incluziune socială în cele două medii de rezidență.

28 Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia

Page 43: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

43 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

În unele privințe, mediul rural poate exacerba excluderea socială a locuitorilor în vârstă care trăiesc în sate dispersate și în cătune. Izolarea fizică, lipsa transportului public și lipsa unor servicii locale specializate se pot combina în detrimentul multor persoane în vârstă din mediul rural. Dar tipul de solidaritate socială specific încă zonelor rurale poate avea un impact pozitiv asupra vieții persoanelor în vârstă, parțial datorită nivelurilor ridicate de sprijin informal, în ciuda fracturilor aparente de servicii sociale.

În studiul Promoting social inclusion? The impact of village services on the lives of older people living in rural England (Promovarea incluziunii sociale? Impactul serviciilor din sate auspra vieții vârstnicilor ce trăiesc în Anglia rurală, 2011) Dwyer P. și Hardill I. prezintă noi dovezi ale rolului pozitiv și vital pe care serviciile sociale oferite în mediul rural îl joacă în promovarea incluziunii sociale a persoanelor în vârstă din acest mediu de rezidență. Studiul are la bază aplicarea unei metodologii de tip calitativ (interviuri semi-structurate) realizate atât cu personal ce furnizează servicii sociale, cât și cu beneficiari de astfel de servicii.

Și în aglomerările urbane, rolul serviciilor sociale este important în asigurarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, în special a persoanelor vârstnice singure. Vicky et all (2013) au realizat o cercetare empirică care a permis evaluarea nivelului de excludere cu care se confruntă persoanele vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani în mediul urban. Adulții mai în vârstă care trăiesc în sărăcie și cei care sunt adăpostiți în mod precar sunt mai susceptibili de a fi bolnavi cronici, de a trăi cu mai multe boli, de a avea o nutriție slabă și un stres ridicat, toate fiind puternic asociate cu factorul determinant al excluziunii sociale în domeniul sănătății. Studiul a avut la bază aplicarea unei metodologii de tip calitativ (interviuri semi-structurate) realizate cu persoanele vârstnice având vârsta de peste 65 de ani din Toronto (Canada). Rezultatele studiului au arătat că serviciile sociale reduc izolarea socială cu care se confruntă acești adulți în vârstă. Gestionarea deficitară a resurselor financiare de care dispun acești vârstnici sugerează necesitatea de a elabora și implementa programe de formare pentru a construi capacitatea adulților mai în vârstă de a-și gestiona propriile finanțe în mod eficient. Incluziunea socială a persoanelor aflate în centre rezidențiale ridică o serie de aspecte specifice de cercetare. În studiul de caz Inclusion of the Elderly in Social and Cultural Life: Experiences from Service Institutions (Includerea persoanelor în vârstă în viața socială și culturală: experiențe din interiorul instituțiilor ce furnizează servicii), cercetătoarea finlandeză Mariya Riekkinen (2015) prin cercetarea calitativă realizată (interviuri cu persoane în vârstă aflate în îngrijire rezidențială) a demonstrat că există multe impedimente grave în ceea ce privește includerea vârstnicilor în viața socio-culturală a instituției. Persoanele care sunt limitate la îngrijirea rezidențială de 24 de ore au o nevoie mai mare de sprijin pentru a participa la activități socio-culturale, în comparație cu cei care locuiesc în apartamente.

Un alt studiu realizat în 2009 de către Knight T. și Mellor D. (Social inclusion of older adults in care: Is it just a question of providing activities?) a investigat experiențele persoanelor în vârstă aflate în îngrijire rezidențială în ceea ce privește activitatea socială și incluziunea socială a acestora. Cei doi cercetători au utilizat tot o metodologie calitativă de investigare (investigând furnizori și beneficiari de servicii sociale). Participarea la activități menite a stimula incluziunea socială a apărut în studiul cercetătorilor ca fiind apreciată și încurajată de furnizorii de îngrijire, dar persoanele rezidente nu s-au simțit deloc incluse social. Cei doi cercetători au concluzionat că diferența dintre înțelegerea îngrijitorilor și experiențele rezidenților cu privire la incluziunea socială evidențiază necesitatea de a transfera accentul de pe furnizarea de activități pe obținerea unei înțelegeri mai profunde a experiențelor trăite de cei aflați în îngrijire.

Page 44: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

44 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Analizând relația dintre incluziunea socială și voluntariatul în rândul persoanelor în vârstă, raportul Eurofound Measures for social inclusion of the elderly: The case of volunteering realizat (Naegele et all, 2011) demonstrează că voluntariatul poate fi, de fapt, o măsură adecvată pentru a reduce riscul sau a preveni excluziunea socială. Pentru persoanele în vârstă expuse la principalii factori de risc, cum ar fi vârsta înaintată, probleme de sănătate sau izolarea, voluntariatul poate duce nu numai la implicarea în activități, ci și la o mai bună integrare în societate. Studiile de caz prezentate în acest raport dezvăluie oportunități de realizare a acestui obiectiv și arată modul în care măsurile pot preveni izolarea, pot duce la integrarea socială și, în același timp, oferă oportunități de a obține beneficii pentru sănătate și de a dezvolta competențe vârstnicilor în folosul comunității. Diversitatea internă a vârstnicilor (cu probleme de sănătate mai accentuate în cazul unora dintre ei ce se acutizează o dată cu înaintarea în vârstă) conduce însă la stabilirea unor limite „naturale” ale activităților de voluntariat. Recrutarea voluntarilor din rândul persoanelor vârstnice reprezintă în general o provocare deoarece deseori experiența activităților de voluntariat de-a lungul vieții active le lipsește vârstnicilor. Dacă nu au participat la activitățile de voluntariat de-a lungul vieții active nu au abilitățile necesare desfășurării acestor activități. Acest lucru înseamnă că trebuie să existe forme speciale de abordare a acestor grupuri, ele putând fi angrenate în activități de voluntariat pe care le pot susține și dezvolta. Raportul Eurofound arată că munca voluntară activă se corelează cu nivelul de educație, statutul familial (sau economic) și venitul gospodăriei. În consecință, resursele personale au un impact puternic asupra voluntariatului și, în plus, persoanele în vârstă aflate în risc de excludere socială sunt sub-reprezentate în activitățile de voluntariat, nu numai ca destinatari, ci mai ales ca agenți activi în măsuri, inițiative și proiecte de voluntariat.

În căutarea măsurilor de promovare a incluziunii sociale a populației în vârstă, politicile UE acordă o atenție specială încurajării voluntariatului. În contextul Anului european al voluntariatului în 2011, UE a dorit să încurajeze și să sprijine - în special prin schimbul de experiență și de bune practici - eforturile statelor membre și ale autorităților locale și regionale de a crea condițiile necesare societății civile care promovează voluntariatul în Uniunea Europeană, sporind totodată vizibilitatea activităților de voluntariat. Au fost și sunt vizate în acest sens: (1) crearea unor condiții generale potrivite pentru munca voluntară ca o parte importantă a participării civice și (2) împuternicirea organizațiilor de voluntari. Aceste două premise au o valoare importantă în implementarea activităților de voluntariat la bătrânețe. Există însă și aici diferențe culturale între țările europene, iar promovarea activităților de creștere a gradului de conștientizare și de apreciere a importanței voluntariatului pentru dezvoltarea coeziunii sociale trebuie să constituie o activitate constantă. În timp ce unele țări (Marea Britanie, Olanda) au o tradiție îndelungată în implementarea activităților de voluntariat făcând din acest sector unul foarte puternic, generator de plusvaloare în întreaga societate, există țări în care sectorul voluntariatului este mai puțin dezvoltat, printre aceste țări numărându-se și România, alături de Bulgaria și Grecia (Naegele et all, 2011). Deși nu există o definiție unitar a voluntariatului la nivelul întregii Uniunii Europene, distincția dintre voluntariatul „formal” și „informal” este folosită în aproape toate statele membre pentru a indica diferite modalități de angajare în activități de voluntariat. Accentul trebuie să cadă însă pe promovarea explicită a voluntariatului formal care are loc în mod organizat.

Cercetările românești cu privire la incluziunea socială a persoanelor vârstnice sunt mai degrabă realizate în contextul evaluării calității vieții acestor persoane. Se constată o preocupare crescută din partea Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (organism autonom, consultativ, de interes public, creat în scopul instituționalizării dialogului social dintre persoanele vârstnice și

Page 45: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

45 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

autoritățile publice, pentru protecția drepturilor și libertăților acestor persoane) în vederea evaluării calității vieții persoanelor vârstnice prin cercetări empirice. Un studiu realizat în 2013 de către Consiliul National al Persoanelor Vârstnice (CNPV) cu privire la incluziunea socială a persoanelor vârstnice bazat pe analiza de bune practici cu privire la incluziunea socială a vârstnicilor în țări europene (Italia, Lituania, Suedia) identifică o serie de măsuri cu rol în realizarea incluziunii sociale a acestora.

Primul set de măsuri vizează menținerea ocupării la vârste înaintate pentru cei care îți doresc acest lucru prin: (1) atragerea persoanelor vârstnice calificate în diverse forme de pregătire profesională, îndeosebi în mediul rural; (2) intensificarea valorificării bunurilor create de persoanele vârstnice (picturi, obiecte de artizanat); (3) angajarea de către primării a persoanelor vârstnice fără afecţiuni de sănătate ca însoţitori pentru persoanele cu handicap/ pentru îngrijirii la domiciliu; (4) atragerea de către ANOFM a pensionarilor care sunt în măsură să predea la cursurile de reconversie profesională a unor categorii de şomeri. Pentru cei care nu mai pot rămâne pe piața muncii sunt necesare măsuri de pregătire a ieşirii la pensie prin intermediul centrelor de consiliere.

Un alt set de măsuri are în vedere stimularea voluntariatului în rândul vârstnicilor prin: (1) implicarea persoanelor vârstnice care au activat în domeniul sanitar în activităţi de voluntariat în mediul rural pentru sprijinirea activităţii dispensarelor comunale şi a punctelor farmaceutice; (2) atragerea de voluntari din rândul vârstnicilor în vederea desfăşurării unor activităţi pentru cei aflaţi în dificultate (prepararea hranei la domiciliu, aprovizionarea cu alimente, achitarea unor facturi pentru diverse servicii, consiliere în vederea înstrăinării unor bunuri proprietate personală etc.); (3) includerea vârstnicilor în diverse comisii pe plan local pentru identificarea persoanelor vârstnice vulnerabile sau care au nevoie de sprijin efectiv din partea comunităţilor; (4) cooptarea unui număr cât mai mare din rândul pensionarilor ca membrii în comitetele asociaţilor de locatari /proprietari, având în vedere timpul liber de care dispun aceştia, în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă membrii asociaţiei; (5) antrenarea vârstnicilor pe bază de voluntariat în brigăzi mixte cu poliţiştii de proximitate în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă vârstnicii.

Pentru a cunoaşte modul în care este percepută calitatea vieţii persoanelor vârstnice din România, Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice (CNPV, 2014) a realizat o cercetare sociologică, la nivel naţional29. Obiectivul acestei cercetări a fost de a crea o imagine cât mai completă asupra modului în care persoanele vârstnice din România se raportează la diferitele componente ale calităţii vieţii. Cercetarea s-a realizat în colaborare cu consiliile judeţene ale persoanelor vârstnice şi cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a cuprins 35 de judeţe şi 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, respectiv un eşantion de 410 persoane. Rezultatele anchetei pe bază de chestionar au pus în evidență o slabă dezvoltare la nivelul anului 2014 a serviciilor pentru vârstnici comparativ cu alte categorii defavorizate de populaţie (copii, persoane cu dizabilităţi) şi o insuficientă dezvoltare a structurilor la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale care să monitorizeze cazurile sociale din rândul acestora. La acel moment de investigare nu au fost identificate programe de menținere a unei vieți active şi a unei participări semnificative a persoanelor vârstnice în societate, elemente care ar fi contribuit la incluziunea socială a vârstnicilor în societate. Instituţiile de asistenţă socială de tip rezidenţial destinate asistării persoanelor vârstnice erau insuficiente raportat la numărul cererilor, iar reţeaua geriatrică la nivel

29 Nu sunt disponibile informații cu privire la reprezentativitatea anchetei.

Page 46: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

46 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

naţional era și ea subdezvoltată, medicii geriatrii care ar trebui să evalueze persoanele vârstnice iniţial şi periodic şi să facă recomandări pentru întocmirea planului individual de intervenţie fiind în număr insuficient. Structura de personal a unităţilor publice şi private de asistare şi îngrijire a vârstnicilor (cămine, centre de zi, unităţi medico-sociale, centre de îngrijire şi asistenţă, adăposturi de noapte, cluburi ale pensionarilor) era incompletă, lipsind cel mai adesea specialişti precum: îngrijitori, ergoterapeuţi, kinetoterapeuţi, medici stomatologi. Au fost identificate ca fiind deficitare, identificarea și informarea beneficiarilor cu privire la căile de acces la drepturile şi facilităţile acordate prin legi speciale şi diverse alte reglementări.

În mod evident stimularea cercetărilor care să măsoare incluziunea socială a vârstnicilor în societatea românească trebuie să reprezinte o prioritate, acestea putând oferi date emirice valoroase pentru fundamentarea politicilor sociale în domeniu.

Page 47: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

47 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 3. BUNE PRACTICI/SERVICII INOVATIVE DEZVOLTATE LA NIVEL EUROPEAN

Selectarea bunelor practici/serviciilor inovative în domeniul incluziunii sociale a

persoanelor vârstnice a avut în vedere următoarele ţări: Ungaria, Polonia, Italia, Portugalia, Bulgaria, Marea Britanie şi Republica Cehă. Selecţia bunelor practici a avut ca principal obiectiv contribuţia acestora la realizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, menţinerii independenţei la vârste înaintate şi accentuării imaginii pozitive a acestora în societate. Alte criterii luate în considerare în procesul de selecţie au fost:

• Tipurile de organizaţii care au implementat măsurile/iniţiativele/serviciile inovative, respectiv organizaţii publice, private sau iniţitive implementate în cadrul unui parteneriat public-privat;

• Tipurile de măsuri implementate, măsuri şi iniţiative care au vizat facilitarea reintrării pe piaţa muncii pentru persoanele vârstnice; măsuri şi iniţiative destinate creşterii participării sociale (participare la acţiuni culturale, sportive, etc.), facilitării învăţării pe tot parcursul vieţii pentru persoanele vârstnice, reducerea izolării, întărirea legăturilor intergeraţionale.

• Efectele produse asupra populaţiei vârstnice – număr de persoane participante, vârsta participanţilor;

• Nivelul la care a fost implementată iniţiativa – la nivel naţional sau regional, în localităţi urbane sau rurale.

Bunele practici au fost apoi grupate pe şapte domenii considerate reprezentative pentru

incluziunea socială a persoanelor vârstnice: 1. Încurajarea şi sprijinirea lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea (Republica Cehă); 2. Participare socială (participare la acţiuni culturale, sportive, implicarea în acţiuni de

voluntariat) (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Marea Britanie); 3. Comunicare şi relaţii intergeneraţionale (Portugalia, Italia, Bulgaria); 4. Incluziune socială prin acces la servicii sociale şi medicale (Republica Cehă, Bulgaria); 5. Reducerea izolării şi creşterea incluziunii sociale prin utilizarea noilor tehnologii

(Ungaria); 6. Facilitarea accesului la condiţii de locuit mai bune pentru persoanele vârstnice (Italia); 7. Învăţarea pe tot parcursul vieţii (Republica Cehă).

3.1. Încurajarea şi sprijinirea lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea

Ţara Republica Cehă Organizaţia promotoare/tipul organizaţiei

Agenţia de Ocupare a Forţei Muncă din Praga/instituţie publică

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Go 50 Go”

Acoperire geografică regional (urban) Domeniul acoperit Încurajarea rămânerii în activitate a lucrătorilor vârstnici Tipul iniţiativei Iniţiativă nouă (pilot) Grup ţintă lucrători cu vârste de 50 de ani aflaţi în cătarea unui loc de muncă

angajatori

Page 48: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

48 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Descriere şi impact Agenția de ocupare a forței de muncă din Praga a propus proiectul și a primit sprijin din partea Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale pentru ca acesta să înceapă în 2014. Proiectul a pornit de la faptul că lucrătorii vârstnici consideră că este deosebit de dificil să găsească un alt loc de muncă atunci când ating vârsta de 50 de ani, din cauza discriminării pe motive de vârstă. „Go 50 Go” este un proiect în cadrul căruia se oferă consiliere și sprijin pentru șomerii în vârstă de cincizeci de ani şi peste pentru a-i ajuta să depăşească barierele cu care se confruntă în găsirea unui loc de muncă. Acest ajutor include Academia Go 50 Go, care oferă cursuri pe tema TIC, a capacității de angajare și a tehnicilor de interviu. Proiectul prevede, de asemenea, acordarea de consiliere cu privire la drepturile pe care o persoană le are la angajare și la practicile de resurse umane, astfel încât lucrătorii vârstnici să aibă capacitatea de a solicita despăgubiri împotriva discriminării. O atenţie deosebită este acordată colaborării cu angajatorii într-un efort de a schimba atitudinile înrădăcinate față de lucrătorii în vârstă, astfel încât rata de ocupare a forței de muncă pentru această categorie de vârstă să crească în viitor. În cadrul proiectului a fost înființat Clubul Go 50 Go care se reunește trimestrial.

Surse http://www.go50go.cz/projekty.htm

3.2.Participare socială prin activităţi de voluntariat şi implicare în activităţi sportive Ţara Polonia Organizaţia promotoare/tipul organizaţiei

The Voluntary Service Centre din cadrul Centrului pentru Organizaţii Non-profit din Gliwice/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

“The Fairy tale grandma”

Acoperire geografică nivel local/mediu urban Domeniul acoperit stimularea voluntariatului în rândul populaţiei vârstnice Tipul iniţiativei iniţiativă nouă Grup ţintă populaţia cu vârste de 50 de ani şi peste Descriere şi impact Centrul pentru Organizaţii Non-profit a fost creat în anul 2001 şi

susţine mai multe organizaţii non-profit din oraşul Gliwice. De peste 15 ani, acest centru a fost într-o continuă schimbare, reacţionând în mod dinamic la nevoile sectorului non-profit, dar şi la nevoile locuitorilor din regiune. Obiectivele centrului includ dezvoltarea comunităților locale, sprijinirea activităților voluntare și civice. În cadrul programului “The Fairy tale grandma” participanții sunt femei peste 50 de ani care participă ca voluntari în grădinițele din Gliwice. Programul se derulează din anul 2011 şi până în prezent, timp în care femeile participante au beneficiat de instruire în aspecte juridice de bază privind voluntariatul (motivaţie pentru activităţi voluntare, cooperarea cu cooordonatorul, munca în echipă). Într-o primă conversație cu personalul centrului, femeile voluntare vorbesc despre motivația personală, cel mai adesea nevoia de a se simți utilă, contactul cu alte persoane, învățarea lucrurilor noi, folosirea experienței dobândite. La întâlnirile ulterioare, ele învață să folosească abilități artistice, organizaționale și de actorie în lucrul cu

Page 49: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

49 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

copiii. Voluntarii pot crea o agendă de întâlniri propunând subiectele atelierelor viitoare. În cadrul întâlnirilor organizate la fiecare două săptămâni, participanții își împărtășesc experiențele, perspectivele și soluționează problemele întâlnite în activitățile de voluntariat. În grădiniță, bunicile voluntare sunt angajate în îndeplinirea unor sarcini diferite, de la cele ce privesc acordarea de îngrijire, până la implicarea în activităţi didactice de tipul participare la atelierele de artă, lectură etc. Fiecare participantă la acest proiect încheie un acord de colaborare. O prezentare oficială a activităților derulate este organizată în luna iunie a fiecărui an, întâlnire la care participă directori ai grădinițelor, reprezentanți ai primăriei și participantele voluntare la proiect. Întâlnirea reprezintă o oportunitate de discuție asupra rezultatelor proiectului și o modalitate de încurajare a continuării programului pentru viitorul an școlar.

Surse The Voluntary Service Centre, 2018. http://gcop.gliwice.pl.

Ţara Republica Cehă Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Centrum Aktivio Starnuti/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Veselý senior 2”

Acoperire geografică nivel local/mediu urban Domeniul acoperit - stimularea voluntariatului în rândul populaţiei vârstnice

- participare socială activă Tipul iniţiativei iniţiativă continuă Grup ţintă populaţia vârstnică, cu sau fără nevoi de îngrijire Descriere şi impact În Republica Cehă, Fondul de susținere a vârstnicilor veseli a fost

iniţiat în 2006 pentru a veni în ajutorul persoanelor vârstnice, atât a celor sănătoase, cât și a celor afectate de boală, prin furnizarea de echipamente prietenoase destinate vârstnicilor, respectiv instituțiilor care furnizează Servicii sociale pentru această categorie a populaţiei. În anul 2016, Fondul de susţinere a vârstnicilor veseli a continuat sub denumirea Veselý senior 2. În cadrul acestui proiect se promovează schimbarea atitudinilor publice față de persoanele în vârstă, astfel încât să fie recunoscută și apreciată contribuția pe care acestea au avut-o și continuă să o aibă în societate. Schimbarea atitudinii sociale față de persoanele în vârstă prin campanii reprezintă o formă de participare politică în sens mai larg și este importantă pentru menținerea și promovarea solidarității între generații. Fondul este susținut prin donații publice și corporative, realizate de către firme naționale și internaționale care sunt ambasadori pentru cea mai inovatoare parte a activității Fondului, schimbul de asistență reciprocă. Schimbul de asistenţă reciprocă reprezintă o “piață inter-generațională” care facilitează schimbul de cunoștințe, experiență, învățare și servicii între generații. Piața inter-generațională este localizată fizic într-un district din centrul orașului Praga și funcționează și on-line cu "anunțuri" pentru activități și servicii prestate, ca de exemplu persoane în vârstă care doresc să acționeze ca bunici pentru copiii localnicilor, tineri care

Page 50: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

50 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

oferă ajutor și lecții persoanelor vârstnice cu privire al utilizarea tehnologiilor TIC sau oferirea de prietenie persoanelor în vârstă care sunt expuse riscului de izolare socială. Centrul din Praga oferă programe de învățare inter-generațională a limbii engleze și cu privire la utilizarea calculatorului, activități fizice pentru persoanele în vârstă și oportunități pentru incluziune și participare socială. Fondul de susținere a vârstnicilor veseli şi Veselý senior 2 oferă oportunități pentru activități de voluntariat prin acțiunile sale caritabile. Scopul acestei inițiative este de a construi o solidaritate între generații prin promovarea unor conexiuni sociale mai puternice de-a lungul generațiilor, existând o probabilitate crescută pentru generarea unor efecte pozitive. Campaniile pentru persoanele în vârstă pe care Fondul le desfășoară reprezintă o formă de participare politică pentru a schimba atitudinile sociale negative față de persoanele în vârstă, predominante în societatea cehă.

Surse Centrum Aktivio Starnuti, http://www.veselysenior.cz/ http://aktivnistarnuti.org/projekty/vesely-senior-2/

Ţara Marea Britanie Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Consiliul Local, Age Concern, British Lung Foundation, Societatea Alzheimer, Sefton’s Pensioner’s Advocacy Centre, Sefton’s Partnership for Older Citizens, Sefton’s Older Peoples Forums, Sefton OPERA, Community Intermediate Team, Home Instead, Sefton Carers, Food & Health Workers, Healthwatch şi reprezentanţa locală a University of the Third Age (U3A)/organizaţii publice şi organizaţii non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Sefton’s 50+ Olympics”

Acoperire geografică nivel local/mediu urban şi rural Domeniul acoperit participare în activităţi sportive Tipul iniţiativei iniţiativă continuă Grup ţintă populaţia cu vârste de 50 de ani şi peste Descriere şi impact Inițiativa a fost lansată în anul 2011 în oraşul Sefton şi s-a bucurat

de participarea a peste 90 de persoane în anul 2014. Scopul principal al acestei inițiative este de a susține Ziua Națională a Persoanelor în Vârstă și de a oferi activități distractive și sigure care să contribuie la îmbunătățirea bunăstării fizice, mentale și sociale a acestora. Iniţiativa îşi propune ca prin atragerea persoanelor vârstnice în diferite activităţi sportive, ei să înţeleagă importanţa activității fizice și, prin urmare, să continue să se implice şi în alte programe de acest fel sau să defăşoare activități fizice în centrele de agrement sau în comunitatea lor. Pe baza acestei intensificării activității fizice, se anticipează îmbunătățirea bunăstării fizice, mentale și sociale.

Surse European Social Network, 2018. www.esn-eu.org.

Ţara Ungaria Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Clubul pensionarilor din Kazincbarcika/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Cooperation between generations for urban social renewal”

Acoperire geografică nivel local/mediu urban

Page 51: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

51 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Domeniul acoperit - stimularea voluntariatului în rândul populaţiei vârstnice - consolidarea legăturilor intergeneraţionale - reducerea izolării şi riscului de excluziune socială

Tipul iniţiativei iniţiativă continuă începând cu anul 2011 Grup ţintă persoane vârstnice pensionare Descriere şi impact În anul 2011, municipalitatea a înfiinţat un nou centru comunitar,

în cadrul programului integrat de reabilitare socială și ecologică din Herbolya, un cartier mărginaş din Kazincbarcika. Locuitorii şi ONG-urile din oraş au fost implicate în dezvoltarea de programe şi servicii pentru acest nou centru. Ca o consecinţă, membrii Clubului de cultură a pensionarilor „Idővár” (care nu este o organizație înregistrată legal, membrii săi lucrând pe bază de voluntariat) au început să organizeze ateliere de creație corelate cu perioada sărbătorilor şi vacanţelor școlare pentru copiii defavorizați care locuiau în cartierul Herbolya. Datorită succesului programului, evenimentele au devenit obișnuite începând din anul 2013 și s-au extins în întreg orașul. Membrii clubului, preponderent foşti profesori (coordonaţi de lucrătorii specializaţi în asistenţă familială), se ocupau în mod voluntar de copiii dezavantajați, în majoritate romi, în vârstă de 7-9 ani, care aveau dificultăți de învățare și riscau să renunțe la școală. Ulterior, acţiunile s-au dezvoltat şi au evoluat de la efectuarea temelor, la discuţii, jocuri şi evenimente derulate în comun. În acest fel, aceste acţiuni nu numai că sprijină cariera școlară a copiilor cu deficiențe de învățare, dar contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personalităţii pe viitor a acestora. În acelaşi timp, pensionarii îşi folosesc experienţa practică şi cunoştinţele pentru a sprijini copii din familiile dezavantajate. Datorită succesului său, programul a fost inclus în Strategia de dezvoltare a municipalităţii pentru perioada 2014-2020, iar Clubul de cultură a pensionarilor „Idővár” și-a extins activitățile, derulând evenimente pentru persoanele cu dizabilități. În 2014 a fost lansat un așa-numit program de transfer de valori de la generaţiile mai în vârstă către cele mai tinere, pe teme cu privire la care tinerii sunt interesați, împreună cu organizaţia de tineret La Cosa Nostra. După finalizarea proiectului-pilot au fost organizate patru-cinci evenimente pe an. În 2016 au fost organizate 600 de evenimente și aproximativ 25 de copii au participat în mod regulat.

Surse Urbanact, 2018. Cooperation between generations for urban social renewal. http://urbact.eu/cooperation-between-generations-urban-social-renewal.

3.3. Comunicare şi relaţii intergeneraţionale

Ţara Portugalia Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Santa Casa da Misericórdia de Lisboa/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Programul Intergeneraţional”

Acoperire geografică nivel local/mediul urban Domeniul acoperit − măsuri preventive destinate reducerii izolării şi singurătăţii cu care

se confruntă persoanele vârstnice din Lisabona

Page 52: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

52 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

− acoperirea unor nevoi diverse ale persoanelor vârstnice − suport pentru problemele cu care persoanele vârstnice se confruntă − consolidarea legăturilor intergeneraţionale

Tipul iniţiativei serviciu social nou Grup ţintă - populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste

- îngrijitori formali şi informali Descriere şi impact Programul este implementat în parteneriat cu consiliile locale din

Lisabona, cu Consiliul municipal al Lisabona, dar și în colaborare cu parohiile, instituțiile, colectivitățile locale, în vederea identificării cazurilor de izolare în rândul persoanelor vârstnice şi formulării unor răspunsuri mai rapide și mai eficiente la nevoile acestora. În cadrul programului, în perioada martie-iulie 2012, echipe de tineri au vizitat vârstnicii din oraş şi au stabilit peste 30.000 de contacte cu persoane în vârstă. În această perioadă, aceste echipe au identificat persoanele vârstnice care aveau nevoie urgentă de sprijin. Au fost făcute evaluări tehnice ale nevoilor tuturor acestor persoane prin vizite la domiciliu și au fost gândite cele mai adecvate măsuri care puteau fi luate pentru a răspunde nevoilor lor. În cadrul SCML au fost create apoi echipe destinate a furniza îngrijire pentru persoanele vârstnice. Principala responsabilitate a acestor echipe este de a monitoriza în mod regulat persoanele în vârstă împreună cu diferite entităţi precum Poliția de Securitate Publică, Consiliile Parohiale și Protecția Civilă. Între 2013 și 2015, 3.517 persoane în vârstă au primit sprijin din partea echipelor de asistență pentru vârstnici. Pentru a contracara riscul de izolare la care este expusă populaţia vârstnică din Lisabona, în anul 2013, în parteneriat cu unele consilii parohiale, în cadrul Programului Intergeneraţional, a fost iniţiat proiectul „Live better” care urmărește să creeze noi obiceiuri sociale şi să stimuleze reconstrucţia reţelelor sociale şi afective în rândul persoanelor vârtsnice, prin participarea acestora în activităţi sportive şi culturale. Astfel, între anii 2013 şi 2015, au fost organizate ședințe periodice și libere de activitate fizică în grădinile orașului, încurajându-se persoanele în vârstă să iasă din casele lor și să participe la activități cu alte persoane. La sesiunile de exerciții fizice organizate în grădinile din Lisabona au participat aproximativ 23.219 de persoane vârstnice. În 2015, proiectul „Live better” a căutat să ajungă la mai mulți oameni în vârstă într-o varietate de moduri, fie promovând ofertele culturale ale muzeelor din oraș, fie prin încurajarea persoanelor vârstnice să se implice în procesele decizionale locale. Astfel, pe lângă sesiunile de sport, Programul Intergeneraţional a dezvoltat două noi activități: "ConViver Melhor", o platformă de colectare și distribuire a biletelor pentru activități culturale și recreative care a condus la atragerea a 42 de organizaţii culturale şi a 524 de persoane vârstnice și activităţi destinate informării și instruirii populației în vârstă cu privire la prevenirea căderilor, a alimentației sănătoase și a vieții active, cu 15 acțiuni organizate la care au participat 400 de persoane vârstnice.

Surse UNECE, 2017. Third review and appraisal of the regional implementation strategy (RIS) of the Madrid International Plan of Action on Ageing (MIPAA), https://www.unece.org/fileadmin/DAM/pau/age/country_rpts/2017/POR_report_EN.pdf.

Page 53: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

53 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

SCML, 2018. Programa Inter-Gerações avança com a sinalização de idosos sós.

Ţara Italia Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Centrul pentru copii “Girotondo della Età” în parteneriat cu furnizorul de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice Casa di riposo “Fondazione de Lozzo-Dalto”/organizaţii non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Schimb intergenerațional și îmbătrânirea activă: noi domenii de relaționare”

Acoperire geografică nivel regional/mediu urban Domeniul acoperit - comunicare şi solidaritate intergeneraţională Tipul iniţiativei iniţiativă continuă Grup ţintă - populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste din regiunea Veneto

- bunicii copiilor care frecventează centrul pentru copii „Girotondo delle Età”

- persoane vârstnice rezidente în cadrul centrului “Fondazione de Lozzo-Dalto”

Descriere şi impact Iniţiativa a fost introdusă în anul 1995 prin derularea de activităţi intergeneraționale în cadrul unei grădiniţe. În anul 1997 a fost elaborat un proiect psiho-educațional bazat pe schimbul intergenerational, iar în anul 2002 proiectul a căpătat structura actuală în cadrul Centrului “Girotondo della Età”. Acest proiect se derulează fără întrerupere până în prezent. Iniţiativa are drept scop promovarea sănătății fizice și mentale a persoanelor în vârstă și a copiilor prin conservarea sănătății și promovarea îmbătrânirii active a persoanelor în vârstă. Datorită acestui proiect, generațiile continuă să se îngrijească, garantând în același timp menţinerea legăturilor. Din punctul de vedere al copiilor, proiectul susține autonomia emoțională, sporește stima de sine și oferă ocazia de a stabili relații cu persoanele vârstnice. Persoanele în vârstă care participă în cadrul acestui proiect sunt implicate în planificarea anuală a activităţilor, alături de profesori şi educatori, pentru a decide cu privire la activitățile, calendarul, modalitățile de gestionare a atelierelor și numărul de copii participanţi. La începutul fiecărui an şcolar, persoanele vârstnice participante sunt consultate cu privire la activităţi sau cu privire la orice alte probleme. Proiectul presupune derularea de ateliere diverse: lectură, desen, muzică, ştiinţă, activităţi manuale diverse (gătit, bricolat etc), educaţie religioasă, activităţi fizice etc. Numărul de participanţi la aceste activităţi este diferenţiat: pentru activităţile în aer liber: 80 copii/45 de vârstnici; pentru activităţile educative: 45 copii/25 persoane vârstnice; pentru activităţile ce ţin de petrecearea timpului liber: 1200 copii/250 adulți/400 persoane în vârstă; pentru activităţile fizice: 14 copii /35 vârstnici.

Surse www.centroinfazia.it HELPS: Housing and Home Care for the Elderly and Vulnerable People and Local Partnership Strategies in Central European Cities. WP3: Catalogue of Practices.

Ţara Bulgaria Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Ideas Factory/organizaţie non-profit

Page 54: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

54 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

“Baba residence”

Acoperire geografică nivel regional/mediu rural Domeniul acoperit - comunicare şi solidaritate intergeneraţională Tipul iniţiativei iniţiativă continuă Grup ţintă - populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste din satele Manastir, Belitsa,

Yugovo, Dryanovo şi Djurkovo (Munţii Rodophi) - 2015, Kostalevo, Pavolche and Chelopek (Nord-Vestul Bulgariei) - 2016, Lazhnitsa (oraşul Gotse Delchev) - 2017

Descriere şi impact Proiectul îşi propune să reunească tineretul urban și persoanele în vârstă din satele depopulate din Bulgaria. În cadrul iniţiativei se creează terenul pentru un adevărat schimb de cunoștințe și îngrijire între tineri și vârstnici prin gândirea de proiecte și abordări etnologice. Rezultatul constă într-o nouă calitate a relațiilor umane dintre generații, activarea comunităţilor izolate populate majoritar de persoane vârstnice, documentarea și utilizarea creativă a proiectelor folclorice locale și a proiectelor antreprenoriale sociale care ajută satele să înflorească din nou. Douăzeci de tineri șomeri merg să locuiască timp de 4 până la 6 săptămâni în gospodăriile localnicilor vârstnici. Tinerii şi persoanele vârstnice lucrează împreună cu localnicii pentru a crea o nouă idee inovatoare pentru un produs, serviciu sau eveniment care va atrage un interes puternic pentru sat. Odată cu dezvoltarea conceptului și a competențelor lor într-o meserie locală, tinerii ar trebui să ofere sprijin gospodăriei în care trăiesc.

Surse Ideas Factory, 2018. http://ideasfactorybg.org/baba-residence/?lang=en

3.4. Incluziune socială prin acces la servicii sociale şi medicale de calitate

Ţara Bulgaria Organizaţia promotoare/tipul organizaţiei

Crucea Roşie/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Îngrijire la domiciliu şi servicii sociale pentru o viaţă independentă şi demnă”

Acoperire geografică regional/mediu urban şi local Domeniul acoperit creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice izolate,

menţinerea independenţei şi demnităţii persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire

Tipul iniţiativei serviciu social nou Grup ţintă persoane vârstnice (65 de ani şi peste) cu nevoi de îngrijire de lungă

durată din regiunea Vratza care include municipalităţile Vratza, Byala Slatina, Oryahovo şi Krivodol

Descriere şi impact La nivelul municipiilor Vratza, Byala, Slatina, Oryahovo și Krivodolby au fost înființate patru centre de îngrijire la domiciliu, în decembrie 2012. Selecția municipalităților s-a bazat pe următoarele criterii: număr mare de persoane vârstnice, fenomen migratoriu accentuat în rândul populaţiei în vârstă de muncă, lipsa unor servicii medicale și de sănătate suficiente pentru persoanele în vârstă. Beneficiarii (persoanele în vârstă) au fost selectați pe baza evaluării nevoilor lor individuale și pe baza comunicării continue cu rudele,

Page 55: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

55 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

medicii de familie și medici specialiști, precum și cu departamentele de asistență socială și alte părți interesate relevante. Pentru majoritatea centrelor, finanțarea a fost asigurată prin programe donatoare și prin contribuția Crucii Roşii Bulgaria (BRC). Numai în cazul unuia dintre centre a fost finanțarea acoperită de programele donatoare, BRC și municipalitate. În timpul implementării proiectului, niciun beneficiar nu a plătit pentru servicii. Echipa fiecărui centru este alcătuită din asistenți medicali și asistenți casnici, iar numărul mediu de personal pe centru este de 10-12 persoane. Numărul total de utilizatori pe centru este între 70-100 de persoane în vârstă. 33 de asistenți la domiciliu și 17 asistenți au fost instruiți și apoi angajați în cele patru centre. Aceștia deservesc aproximativ 350 de beneficiari pe an. BRC angajează și oferă instruire personalului implicat în proiect (asistente medicale), deoarece BRC este autorizată de Asociația Națională pentru Educație și Formare Profesională să ofere astfel de cursuri de formare. A fost elaborată o propunere de modificare a legislației existente care reglementează serviciile de sănătate, propunere care a fost înaintată Parlamentului în iunie 2014. Proiectul de lege care propunea schimbări în ceea ce privește o mai bună integrare a standardelor de calitate în serviciile de îngrijire a sănătății și sociale la domiciliu, costul standardizat pentru aceste servicii și mecanismele de plată adecvate pentru asistenții casnici, a fost adoptat în septembrie 2015. Schimbările legislative au fost elaborate de experți cu experiență solidă în domeniul sănătății și asistenței sociale care lucrează în grupuri facilitate de BRC. Experții au inclus reprezentanți ai ministerelor de profil, Fondul național de asigurări sociale de sănătate, Asociația medicilor bulgari, Asociația bulgară a asistentelor medicale etc. În 2012, BRC și Swiss Red Cross au elaborat o propunere de introducere a unei noi profesii care până acum nu exista în Bulgaria – „îngrijitorul la domiciliu”. Propunerea a fost elaborată împreună cu factorii de decizie relevanți din cadrul Ministerului Muncii și Politicii Sociale și Agenției de Asistență Socială și va fi prezentată spre aprobare la Agenția Națională pentru Educație și Formare Profesională după discuții ulterioare cu reprezentanții guvernului.

Surse Bulgarian Red Cross, 2018. http://en.redcross.bg/projects/finished_projects/home_care_project Discuţii telefonice şi pe e-mail cu Siana Metodieva of the Bulgarian Red Cross.

Ţara Republica Cehă Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

ŽIVOT 90/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„AREÍON Emergency care”

Acoperire geografică regional/mediu urban (34 de localităţi urbane din 6 regiuni) Domeniul acoperit - creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice izolate

- menţinerea independenţei şi demnităţii persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire

Tipul iniţiativei serviciu continuu, recunoscut ca serviciu standard de îngrijire

Page 56: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

56 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Grup ţintă - persoane vârstnice dependente cu vârste de 60 de ani şi peste - persoane cu dizabilităţi, indifferent de vârstă

Descriere şi impact Organizația non-profit Život 90 a fost înfiinţată în anul 1990 cu scopul de a sprijini persoanele în vârstă prin furnizarea de noi servicii cu ajutorul voluntarilor. Serviciul de asistență de urgență AREION Emergency a fost lansat de ZIVOT 90 pentru a reduce riscurile sociale și de sănătate la care sunt expuse persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități. AREÍON acordă asistență de urgență în următoarele situații: situații neașteptate (răniri, căderi etc.); situații de urgență (amenințare de către o altă persoană); situații critice neprevăzute (deteriorarea bruscă a sănătății etc.); consultarea serviciilor sociale; servicii terapeutice, organizarea de numiri/contacte sociale, asistență în înțelegerea și accesarea beneficiilor/drepturilor. AREÍON Emergency conectează o serie de stații terminale ale utilizatorilor (în general acestea includ o stație fixă la domiciliu și un dispozitiv mobil care trebuie purtat în permanență de către destinatarul serviciilor de îngrijire). Condițiile tehnice ale utilizatorului pentru furnizarea serviciului sunt cartela SIM de la operatorul de telefonie mobilă și o linie telefonică fixă. Pentru a asigura îngrijiri de urgență este necesară coordonarea diferitelor părți (uneori mai multe). Acești diferiți actori includ echipe integrate de salvare (Poliția Cehă, pompieri, serviciul de salvare); servicii de ambulanță; poliția orașelor; persoana de contact (familie, prieten, vecin etc.) specificată în solicitarea de serviciu a fiecărui solicitant; medicul general sau medicul curant; serviciul de asistență comunitară, asistentul personal și orice serviciu social indicat de cerere; o altă persoană sau entitate, vitală pentru furnizarea calității serviciului de asistență de urgență utilizatorului, în colaborare cu furnizorii de servicii de telecomunicații; cartiere și municipii ale furnizorului de servicii sociale (organizații subvenționate, ONG-uri, organizații de interes public etc.). Serviciul se asigură 24 de ore timp de 7 zile pe săptămână şi presupune activarea lui de către utilizator. Datorită lobby-ului persistent, asistența medicală de urgență AREÍON a fost în cele din urmă recunoscută la nivel naţional în 2006, când a fost inclusă în Legea privind serviciile sociale, ca un serviciu standard de îngrijire oferit de ONG- uri. Serviciul este contra cost, este accesat de 1.300 de persoane, dar datorită recunoaşterii sale ca serviciu standard de îngrijrie, costurile ocazionate de accesarea lui pot fi subvenţionate de către stat.

Surse ŽIVOT 90, 2018. http://eng.zivot90.cz/4-social-services/10-areion-emergency-care Eurocarers, 2018. AREION EMERGENCY CARE. http://eurocarers.org/carict/servicedetail.php?id=53&qstring=a2V5d29yZD0=.

3.5. Reducerea izolării şi creşterea incluziunii sociale prin folosirea noilor tehnologii Ţara Ungaria

Page 57: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

57 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Hungarian Maltese Charity Service/organizaţie non-profit

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Skype Care”

Acoperire geografică regional/mediu rural şi urban Domeniul acoperit reducerea excluziunii sociale şi izolării prin facilitarea comunicării

între persoanele vârstnice dependente şi îngrijitori, dezvoltarea de noi relaţii sociale, descoperirea unor noi preocupări

Tipul iniţiativei serviciu nou Grup ţintă persoane vârstnice dependente Descriere şi impact Institutul de Sociologie al Academiei Maghiare de Științe a elaborat

inițiativa în 2009, iar programul pilot a început în 2010, când Hungarian Maltese Charity Service și un mic întreprinzător au evaluat programul în mod pozitiv și au asigurat acoperirea costurilor. Programul a avut drept obiect să analizeze dacă apelurile video Skype îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire pe termen lung în Ungaria și, dacă da, în ce mod. Transferul de cunoştinţe TIC către persoanele vârstnice s-a realizat prin atragerea de adolescenţi voluntari care au efectuat vizite săptămânale la domiciliul vârstnicilor dependenţi. După încheierea proiectului-pilot și în lumina impactului pozitiv, Hungarian Maltese Charity Service au donat computerele. În plus, participanții vârstnici s-au angajat să plătească abonamentul la internet. Pentru programul ulterior, Hungarian Maltese Charity Service a oferit 50 de calculatoare și conexiunea la internet timp de 1 an. Serviciul a avute efecte pozitive asupra calităţii vieții îngrijitorilor informali şi a persoanelor vârstnice dependente. Serviciul a ajutat persoanele în vârstă care nu puteau părăsi locuința, din cauza tulburărilor cronice fizice sau cognitive, pentru a evita izolarea socială și pentru a lupta împotriva depresiei. Un beneficiu suplimentar al serviciului a fost acela de a induce acceptarea utilizării TIC în rândul persoanelor în vârstă. Persoanele vârstnice au rămas în contact cu familia și prietenii. Până în a patra lună, chiar și cei mai necalificați utilizatori au dobândit noi cunoștințe prin intermediul internetului. După ce a petrecut 3-5 de ore pe zi pe internet (chat, e-mail, căutare Google, Skype, etc.), persoanele în vârstă nu mai erau deprimate, au câștigat o activitate zilnică nouă, și-au dezvoltat noi scopuri în viața lor și au început să îşi dorească să înveţe lucruri noi. Transferul cunoștințelor TIC actualizate de către o generație mai tânără a dus la diminuarea decalajului de cunoștințe între generații.

Surse Eurocarers, 2018. SkypeCare. http://eurocarers.org/carict/servicedetail.php?id=36&qstring=dGFzaz1wcm9qZWN0cyZrZXl3b3JkPXNreXBl.

3.6.Facilitarea accesului la condiţii de locuit adaptate la nevoile persoanelor vârstnice

Ţara Italia Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Municipalitatea din Trieste/organizaţie publică

Page 58: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

58 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

“Presto a casa”

Acoperire geografică regional/mediu urban Domeniul acoperit - condiţii de locuit adaptate la nevoile persoanelor vârstnice

- menţinerea autonomiei funcţionale Tipul iniţiativei serviciu continuu Grup ţintă persoane vârstnice, persoane cu handicap Descriere şi impact Scopul proiectului "Presto a Casa" este angajamentul organismelor

publice din Trieste de a dezvolta tipuri inovatoare de case temporare pentru persoanele cu dizabilități fizice și senzoriale. Proiectul a fost aprobat de către Guvernul regional în 2008 şi au fost lansate cereri de propuneri de renovare a două apartamente, concomitent cu solicitarea de montare a unor sisteme de automatizare și mobilier tehnic, crearea unor soluții specifice care să faciliteze accesul persoanelor vârstnice şi a celor cu dizabilităţi, astfel încât spaţiile interioare să poată fi utilizate de către persoanele fizice într-un mod cât mai facil. Proiectul se bazează pe colaborarea Primăriei Trieste cu două organizaţii private - AREA Science Park și ATER Trieste, cu sprijinul Spitalului Riuniti din Trieste. Două apartamente au fost dotate de către ATER Trieste cu tehnologii de ultimă generație de automatizare a locuințelor, cu mobilier tehnic și soluții speciale de proiectare și construcție care facilitează accesul și oferă spațiu disponibil celor cu autonomie funcţională limitată. Utilizarea locuințelor permite experimentarea instrumentelor, dispozitivelor și structurilor capabile să faciliteze gestionarea și controlul activităților zilnice, a funcțiilor interne și a interacțiunilor cu lumea exterioară, respectând pe deplin siguranța personală, mediul și confortul de trai. Au fost inaugurate în Trieste două locuințe integrate cu tehnologii de automatizare a locuințelor care facilitează utilizarea spațiilor pentru subiecți cu autonomie motorie redusă.

Surse Presto a casa, 2018. http://sociale.comune.trieste.it/presto-a-casa/. 3.7. Învăţarea pe tot parcursul vieţii

Ţara Republica Cehă Organizaţia promotoare/Tipul organizaţiei

Poliţia Municipală din Brno/organizaţie publică

Denumirea programului/serviciului/iniţativei

„Senior Akademie”/Academia Seniorilor

Acoperire geografică regional/mediu urban Domeniul acoperit învăţarea pe tot parcursul vieţii Tipul iniţiativei serviciu continuu Grup ţintă - persoanele vârstnice active (55 de ani şi peste) care sunt interesate

de educație continuă, de viața socială și comunitară etc. - persoane vârstnice dependente care sunt indirect beneficiarele

informaţiilor şi cunoştinţelor dobândite de vârstnicii activi, ca urmare a transferului de informaţii

Descriere şi impact Serviciul a fost lansat în anul universitar 2006-2007. Senior Akademie contribuie la consolidarea educației persoanelor în vârstă cu privire la drepturile de care acestea se bucură (de exemplu în domeniul locuințelor, al familiei, al îngrijirii instituționale, sănătăţii, aspectelor de ordin financiar etc.), al comportamentului în societate, în detectarea posibilelor pericole și în modul de

Page 59: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

59 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

eliminare sau evitare a unor astfel de pericole. Cursurile acoperă subiecte relevante pentru persoanele în vârstă și oferă cunoștințe practice. Proiectul se bazează pe colaborarea dintre Poliția municipală din Brno şi Poliția statală (sediul regional), Brigada de pompieri (sediul regional), Tribunalul Regional Brno, Administrația vamală, Asociația pentru Protecția Consumatorilor, Banca Națională a Cehiei etc. În acelaşi timp, instituţia favorizează implicarea vârstnicilor în viaţa comunităţii, întrucât absolvenţii devin colaboratori ai Poliţiei din Brno ca asistenți în prevenirea criminalității. Academia Seniorilor a fost recunoscută de Ministerul de Interne al Republicii Cehe, drept cea mai bună practică în domeniul prevenirii criminalității pentru anul 2011. Sistemul de învățare pe tot parcursul vieții pentru persoanele în vârstă include patru niveluri de programe educaționale și două scheme de muncă voluntară comunitară. Programele postuniversitare sunt concepute pentru persoanele în vârstă care au încheiat programele anterioare și servește pentru consolidarea și completarea cunoștințelor dobândite în timpul studiului intensiv. După finalizarea programului de studiu avansat (introdus în anul universitar 2011/2012), absolvenții au mai multe oportunități de a se angaja în programe de voluntariat şi de a participa activ la o serie de activități sociale și educaționale. Prelegerile se desfășoară în fiecare lună între orele 9.00 și 12.00. Programul include clase individuale, cursuri selectate și excursii de vizitare a obiectivelor turistice. Cursurile sunt organizate pentru grupuri de 20 de persoane, astfel încât tutorii se pot dedica cursanţilor în totalitate. În perioada 2006-2016, 3.404 de vârstnici activi au urmat cursurile şi aproximativ 6.000 de vârstnici dependenţi au primit informaţii.

Surse Poliţia Municipală din Brno. http://www.mpb.cz/en/public/senior-academy/. European Crime Prevention Award. 2018. EUCPN Toolbox series no. 10, https://eucpn.org/sites/default/files/content/download/files/eucpn_toolbox_ndeg10_page_par_page.pdf.

Page 60: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

60 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 4. CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC DE ANALIZĂ ŞI INTERPRETARE ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII DE MĂSURI ŞI ACȚIUNI CARE POT CONTRIBUI LA INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

În cadrul acestui capitol propunem o metodologie calitativă (focus-group) pentru

identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la menţinerea în activitate a lucrătorilor vârstnici. Pornind de la insuficienţa informaţiilor cu privire la subiectul investigat, am apreciat că focus-grup-ul ne asigură cea mai mare cantitate de informaţie, întrucât permite confruntarea ideilor, identificarea problemelor şi punctelor sensibile în cadrul discuţiei.

Obiectivele cercetării: • evidenţierea gradului de conştientizare a aspectelor legate de ocuparea lucrătorilor

vârstnici, în rândul instituţiilor publice/private, reprezentanţilor partenerilor sociali etc.; • identificarea factorilor determinanţi în influenţarea deciziei de rămânere pe piaţa muncii

pentru lucrătorii vârstnici; • identificarea barierelor care imitează ocuparea în rândul lucrătorilor vârstnici; • identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la menţierea în activitate a

lucrătorilor vârstnici. Caracteristicile metodei sunt prezentate în cele ce urmează:

Focus-grup • grup ţintă: reprezentanţi ai instituţiilor/autorităţilor publice (Inspecţia Muncii/organele de specialitate

aflate în subordine, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă/agenţiile judeţene/structuri teritoriale aflate în subordine, Casa Naţională de Pensii Publice), reprezentanţi ai partenerilor sociali (sindicate/patronate), reprezentanţi ai organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice, furnizori publici şi privaţi de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice;

• grilă de întrebări semistructurată pe 7 domenii (Anexa 2 Ghid de focus-grup): Contextul socio-economic, factori individuali şi socio-economici care influenţează decizia de a

rămâne pe piaţa muncii pentru lucrătorii vârstnici; Atitudinile angajatorilor faţă de lucrătorii vârstnici; Ocuparea lucrătorilor vârstnici; Măsuri şi acţiuni prevăzute în legislaţia naţională destinată încurajării ocupării în rândul

lucrătorilor vârstnici; Măsuri de promovare a incluziunii sociale pentru lucrătorii vârstnici implementate în cadrul unor

proiecte cu finanţare naţională sau europeană; Măsuri şi acţiuni care pot contribui la încurajarea angajaţilor vârstnici de a continua activitatea; Ocuparea lucrătorului vârstnic și procesul de incluziune socială.

• număr de participanţi: 10 persoane; • durata focus-grup-ului: aprox. 2 ore.

Eşantionarea

În selectarea unităţilor de investigare am urmat recomandările metodologice existente în literatura de specialitate (Scârneci, 2006) şi am ţinut cont de constrângerile de ordin bugetar şi de timp existente în cadrul proiectului. Soluţia aleasă pentru cercetarea derulată, ţinând cont de instrumentele de cercetare selectate (focus-grup) a fost eşantionarea teoretică, caz în care principalul criteriu de selecţie l-a constituit relevanţa unităţii de investigare pentru obiectivele

Page 61: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

61 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

cercetării. În cazul cercetării noastre, relevanţa unităţilor de investigare a fost dată de informaţiile pe care acestea le deţin cu privire la lucrătorii vârstnici. Eşantionarea teoretică este o modalitate de selecţie a unităţilor de investigat utilizată în cadrul cercetărilor calitative pentru care se solicită respectarea criteriului relevanţei pentru cercetare30. Dimensiunile şi indicatorii operaţionalizaţi în cadrul ghidului de focus-grup sunt prezentaţi în Anexa 2 Ghid de focus-grup.

30 Principalii factori cu rol determinant în stabilirea numărului de focus-grup-uri au fost: atingerea saturaţiei teoretice, timpul şi resursele financiare. În cazul eşantionării teoretice, saturaţia este atinsă atunci când nu se mai obţin informaţii noi de la unităţile de investigare. În plus, în cercetările calitative nu există un număr strict de unităţi ce trebuie investigat şi nici reguli care să indice câţi subiecţi trebuie să fie investigaţi pentru a atinge saturaţia.

Page 62: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

62 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

REZULTATUL 2 - ELABORAREA DE RECOMANDĂRI DE POLITICĂ PUBLICĂ

Rezultatul 2 a fost elaborat în cadrul proiectului “Măsuri destinate creşterii incluziunii sociale a persoanelor vârstnice” și reprezintă Rezultatul 2 - Elaborarea de recomandări de politică publică, conform Termenilor de Referinţă, anexă la contractul de finanţare cu nr. 3210 din 20.08.2018. Rezultatul contribuie la atingerea Obiectivului specific 3 (OS3): Formularea unor recomandări de politică publică în domeniul incluziunii sociale, stabilit prin Oferta tehnică şi anexele la aceasta.

Rezultatul 2 propune două categorii de recomandări de politică publică: propuneri de măsuri destinate încurajării lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea şi propuneri destinate accentuării imaginii pozitive a populației vârstnice, promovării participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice în societate și a incluziunii lor sociale.

Structura Rezultatului 2 este constituită din trei capitole: Capitolul 5 prezintă aspectele rezultate din cercetarea calitativă derulată (focus-grup)

pentru identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la menţinerea în activitate a lucrătorilor vârstnici.

Capitolul 6 sintetizează punctele de vedere exprimate în cadrul wokshop-ului de consultare la care au participat experţi în domeniul serviciilor sociale şi medicale publice şi private destinate persoanelor vârstnice, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice, la nivel naţional.

Capitolul 7 cuprinde o serie de recomandări de politică publică cu privire la măsurile ce pot fi dispuse la nivel naţional cu privire la lucrătorii cu vârste de 55 de ani şi peste, precum şi recomandări de măsuri ce pot contribui la accentuarea imaginii pozitive a populației vârstnice, promovării participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice în societate și incluziunii lor sociale.

Propunerile din cadrul Capitolului 3 s-au fundamentat pe baza următoarelor date şi informaţii analizate în cadrul Rezultatului 1 - Studiu privind elaborarea cadrului conceptual şi metodologic de analiză şi interpretare, precum şi măsurile care pot contribui la incluziunea socială a persoanelor vârstnice:

• evoluţia indicatorilor de incluziune socială în perioada 2011-2017; • opiniile exprimate în cadrul Eurobarometrului 79.2/2013, Eurobarometrului 88.1/2017

şi European Social Survey/2008 (Wave 4); • bunele practici/servicii inovative identificate la nivel european. La acestea se adaugă datele colectate în cadrul cercetării calitative (focus-grup) derulate şi

opiniile exprimate de participanţii la workshop-ul de consultare cu privire la măsurile destinate promovării unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice în societate.

Page 63: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

63 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 5. ASPECTE REZULTATE DIN CERCETAREA CALITATIVĂ

Folosind metode calitative, echipa a investigat provocările cu care se confruntă lucrătorii vârstnici şi modul în care politicile publice naţionale contribuie la încurajarea ocupării pentru persoanele cu vârste de 55 de ani şi peste.

Obiectivele specifice ale cercetării calitative au vizat: • evidenţierea gradului de conştientizare a aspectelor legate de ocuparea lucrătorilor

vârstnici în rândul instituţiilor publice/private, reprezentanţilor partenerilor sociali etc.; • identificarea factorilor determinanţi în influenţarea deciziei de rămânere pe piaţa

muncii, pentru lucrătorii vârstnici; • identificarea barierelor care limitează ocuparea în rândul lucrătorilor vârstnici; • identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la menţinerea în activitate a

lucrătorilor vârstnici. Capitolul este împărțit în următoarele secțiuni: în prima parte este descrisă metodologia

utilizată, iar în partea a doua este prezentată o analiză tematică a punctelor de vedere exprimate. 5.1. Metodologie

Organizarea focus-grup-ului

În cadrul acestei proiect s-a derulat un singur focus-grup ai cărui participanţi au fost recrutaţi din rândul:

• reprezentanţilor instituţiilor/autorităţilor publice (Inspecţia Muncii/organele de specialitate aflate în subordine, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă/agenţiile judeţene/structuri teritoriale aflate în subordine, Casa Naţională de Pensii Publice);

• reprezentanţilor partenerilor sociali (sindicate/patronate); • reprezentanţilor organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice; • furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice. O listă detaliată a persoanelor participante este prezentată în Anexa 3 Lista participanţilor

la focus-grup. Structura focus-grup-ului și procedura de colectare a datelor Principalele teme de discuţie abordate au fost:

• Contextul socio-economic, factori individuali şi socio-economici care influenţează decizia de a rămâne pe piaţa muncii pentru lucrătorii vârstnici;

• Atitudinile angajatorilor faţă de lucrătorii vârstnici; • Ocuparea lucrătorilor vârstnici; • Măsuri şi acţiuni prevăzute în legislaţia naţională destinată încurajării ocupării în rândul

lucrătorilor vârstnici; • Măsuri de promovare a incluziunii sociale pentru lucrătorii vârstnici implementate în

cadrul unor proiecte cu finanţare naţională sau europeană; • Măsuri şi acţiuni care pot contribui la încurajarea angajaţilor vârstnici de a continua

activitatea; • Ocuparea lucrătorului vârstnic și procesul de incluziune socială.

Page 64: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

64 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Focus-grup-ul s-a derulat în luna noiembrie 2018 (09.11.2018) şi a fost înregistrat pe suport video şi audio.

5.2. Factori cheie ai ocupării şi menţinerii în activitate a lucrătorilor vârstnici 5.2.1. Context socio-economic, factori individuali şi socio-economici care influenţează

decizia de a rămâne pe piaţa muncii pentru lucrătorii vârstnici

În prezent, sunt definite politici destinate a încuraja ocuparea pentru anumite categorii de persoane considerate defavorizate pe piaţa muncii, precum lucrătorii cu vârste mai mari de 55 de ani. Cu privire la eficienţa politicilor publice din perspectiva încurajării ocupării lucrătorilor vârstnici, apreciem că opiniile exprimate în cadrul focus-grupului sunt insuficiente pentru a contura o imagine comprehensivă. Participanţii sunt de acord cu faptul că rolul politicilor publice ar trebui să fie acela de a încuraja ocuparea lucrătorilor vârstnici, deşi acest efect nu se atinge întotdeauna. Una dintre măsurile de politică publică care contribuie la încurajarea ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici este cea prevăzută de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, respectiv subvenţii acordate angajatorilor la încadrarea în muncă a lucrătorilor cu vârste de 45 de ani şi peste.

“M: Deci politicile publice încurajează sau descurajează rămânerea lor pe piaţa muncii? RF: Noi la Agenţia de ocupare… chiar avem subvenţii de a încuraja angajatorii. Subvenţiile pe care le avem noi se adresează persoanelor oarecum defavorizate de pe piaţa muncii printre care intră şi aceste persoane, peste 45-50-55 de ani.” (Reprezentant Serviciu Public de Ocupare) Participanţii nu au oferit o imagine exactă cu privire la ponderea lucrătorilor vârstnici, dar

apreciază că această categorie este destul de numeroasă, fiind necesare dezvoltarea de programe dedicate special încurajării reintegrării în muncă a acestor persoane, în condiţiile în care există preocupare din partea angajatorilor cu privire la vârsta celor care se află în căutarea unui loc de muncă:

“RF: Din punctul meu de vedere statul nu încurajează cu nimic această chestiune… cred că ar trebui să existe programe speciale pentru persoanele de 55 de ani sau 45 de ani… prin care să le ajutăm să se reintegreze în forţa de muncă.” (Reprezentant ONG) “RF: Exact. Dar persoana care a căutat spune… nu mă mai primeşte.. când mă întreabă câţi ani am şi le spun vârsta… nu mai vor să discute cu mine.” (Reprezentant Casa Naţională de Pensi Publice) Factorii determinanţi care influenţează decizia lucrătorilor vârstnici de a rămâne pe piaţa

muncii sunt: dorinţa de a munci combinată cu posibilitatea obţinerii unui venit din muncă mai mare.

“RF: Iar după ieşirea la pensie scopul este acesta, de a-şi menţine vie memoria. Pe lângă faptul că ei câştigă şi nişte bani în plus…” (Reprezentant Inspecţia Muncii) Decizia lucrătorului vârstnic de a rămâne activ este influenţată şi de starea de sănătate şi

sentimentul de bunăstare fizică.

Page 65: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

65 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

“RB: … am o colegă în echipă cu mine, mai mare, 70 de ani. Bine, este de altă naţionalitate… şi se pare că a ales să lucreze… se menţine foarte bine.” (Reprezentant sindicat sector privat) Factorii care limitează decizia de a rămâne în activitate pentru angajaţii vârstnici, sunt:

• Intrinseci: Relaţionaţi în special de nivelul studiilor. Nivelul studiilor se constituie într-un

determinant nu numai al intenţiei de a continua activitatea remunerată, dar şi al oportunităţilor de ocupare pe care piaţa muncii le oferă lucrătorilor cu vârste de 55 de ani şi peste.

Capacitatea de adaptare la schimbările intervenite în societate, în general; “RF: Este o chestiune de competenţă şi la un moment dat se creează o discrepanţă între ceea ce pot să ofere ei şi ceea ce se cere.” (Reprezentant ONG)

• Ocupaţia, în măsura în care ea corespunde cerinţelor actuale ale angajatorilor şi tendinţelor de evoluţie ale pieţei muncii;

“RF: Este o chestie generală. Se ajunge la momentul în care au 45 de ani şi nu au ce sa facă, practic. O reintegrare, o reconversie profesională… acolo unde este cazul… să îi ajutăm să ţină pasul cu ceea ce se cere pe piaţă.” (Reprezentant ONG)

• Extrinseci:

Mediul de rezidenţă, localităţile urbane fiind mai ofertante din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă;

“RB: Contează şi mediul, urban sau rural. In rural, acolo, marea majoritate a muncilor sunt agricole.” (Reprezentant Serviciu public de ocupare)

• Domeniul de activitate economică, considerându-se că au mai multe opţiuni cei din cercetare, sănătate, învăţământ, consultanţă de orice fel, dar şi lucrătorii din domeniul construcţiilor;

“RF: Şi cercetare.” (Reprezentant Serviciu public de ocupare) “RF: Eu aş avea colegi care ieşiţi la pensie… la 63 de ani… fac o activitate… nu o mai fac de control, fac consultant în domeniul SSM… şi nu numai exclusiv pentru bani, din punct de vedere pecuniar, ci pur şi simplu pentru că îi ţine activi.” (Reprezentant Inspecţia Muncii) “RF: Da, aş putea să dau ca exemplu pe cei din construcţii… şi ne referim la o ramură separată… instalaţii, electric…” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice)

• Caracteristicile specifice fiecărei organizaţii, precum cultura organizaţională (valori, comportamente formale şi informale) sistemul de compensaţii şi beneficii, condiţiile de muncă pe care le oferă în mod concret angajatorul, relaţiile cu colegii.

“RB: Condiţiile de muncă, se încearcă a-i proteja şi a încerca să continue activitatea. Bine, în cazuri excepţionale de boală doar… unde nu se mai permite… dar observăm că se vrea. (Reprezentant sindicat sector privat) “RF: …felul în care se relaţionează cu colegii. […] RF: Exact. Cu şeful… cu siguranţă şi cu foarte multe modificări…” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice)

5.2.2. Atitudinile angajatorilor faţă de lucrătorii vârstnici

Participanţii la focus-grup apreciază în mod diferit interesul angajatorilor pentru vârsta

lucrătorilor vârstnici: cei din serviciile publice de ocupare, precum şi cei din sectorul serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, inclusiv participanţii din cadrul autorităţii publice cu

Page 66: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

66 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

responsabilităţi în domeniul pensiilor consideră că există un interes exploatat în sens negativ de către angajatori, indiferent de forma de proprietate. Lucrătorii vârstnici sunt supraîncărcaţi cu responsabilităţi şi sarcini în cadrul organizaţiilor publice. În sectorul privat observăm o apreciere pozitivă, de valorizare a vârstei angajaţilor, în contextul în care se urmăreşte asigurarea unei diversităţi organizaţionale mai mari, din punct de vedere al vârstei. Aceste organizaţii sunt mai deschise implementării de măsuri specifice managementului vârstei.

“RB: Deci se încearcă integrarea angajaţilor cu experienţă…Noi nu vedem angajaţii vârstnici ca o povară….” (Reprezentant sindicat sector privat)

În cazul angajatorilor privaţi, măsurile puse la dispoziţia angajaţilor cu vârste de 50 de

ani şi peste, au avut în vedere: • includerea în programe de mentorat cu scopul transferării de cunoştinţe şi experienţă către angajaţii mai tineri; • reducerea timpului de muncă; • schimbarea condiţiilor de muncă (trecerea pe posturi care implică mai puţin efort fizic, îmbunătăţirea mobilierului sau orice altă modalitate care poate reduce oboseala fizică pe durata zilei de lucru).

O menţiune specială a fost făcută de reprezentanţii instituţiilor publice, care au admis că, pe fondul restricţionării angajărilor din sistemul public, media de vârstă s-a menţinut ridicată, cu efecte negative reflectate în alocarea excesivă de sarcini angajaţilor vârstnici, cu experienţă. În ceea ce priveşte sectorul privat, unii participanţi au vorbit despre inexistenţa diferenţelor dintre colegi pe criteriul vârstei, competenţa profesională şi experienţa fiind cele care definesc atitudinea faţă de angajaţi în general.

“RB: Suntem egali. Acelaşi lucru pot să îl spun şi pentru un coleg de 30 de ani şi acelaşi lucru pot să îl spun şi pentru un coleg de 50 de ani… fără niciun fel de problemă. Şefii au 50-60+ şi o atitudine O.K. Pot să spun că limba engleză este obligatorie. …Sunt specialişti foarte buni care au 30 de ani în domeniu… acest lucru este esenţial pentru un proiect, pentru o echipă de proiect… şi atunci, chiar dacă nu se descurcă foarte bine în engleză, nu înseamnă că va fi dat la o parte.” (Reprezentant sindicat sectorul privat)

Implicarea lucrătorilor vârstnici în activităţi de îndrumare şi sprijinire în muncă a

angajaţilor mai tineri, păstrarea unei atitudini pozitive cu privire la muncă, rotaţia posturilor sau trecerea pe posturi cu responsabilităţi adaptate vârstei, contribuie la menţinerea performanţei profesionale a angajaţilor de 55 de ani şi peste şi îi motivează să rămână activi.

Beneficiile pe care lucrătorii vârstnici le aduc în cadrul unei organizaţii sunt apreciate

comparativ cu beneficiile pe care le aduc angajaţii mai tineri. Spre deosebire de omologii lor mai tineri, lucrătorii în vârstă au mai multă experiență și cunoștințe profesionale şi o experienţă de viaţă pe care angajatorii o valorizează. Această experienţă de viaţă îi face mai înţelepţi, mai diplomaţi, mai stabili, mai loiali.

Din opiniile exprimate, considerăm că stabilitatea şi loialitatea lucrătorilor vârstnici poate fi atribuită următorilor factori:

• în special cei cu studii medii sunt mai puţin pretenţioşi în ceea ce priveşte remunerarea, comparativ cu cei tineri;

Page 67: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

67 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

• datorită experienţelor negative anterioare cu privire la căutarea unui loc de muncă, sunt mai temători în ceea ce priveşte şansele de ocupare, pe măsură ce avansează în vârstă;

• ca urmare a experienţei profesionale, lucrătorii în vârstă au aşteptări mai bine conturate cu privire la un loc de muncă.

Pe parcursul discuţiei, participanţii din sectorul public şi privat au exprimat puncte de

vedere pe baza cărora se pot contura două imagini ale atitudinii angajatorilor faţă de lucrătorii vârstnici: pe de o parte este imaginea angajatului de 50 de ani şi peste din sectorul privat, cu experienţă, valorizat şi motivat formal (existenţa unor programe ce cuprind beneficii financiare, posibilitatea de adaptare a programului de lucru, includerea în programe de mentorat etc.) şi informal (cultură organizaţională bazată pe aprecierea angajaţilor vârstnici, recunoaşterea şi valorizarea loialităţii şi experienţei profesionale, respect), pe de altă parte avem imaginea lucrătorului vârstnic din instituţiile publice, supraîncărcat cu sarcini, valorizat şi motivat în special financiar.

“RF: Doresc să se pensioneze, dar au rate la bănci şi stau… dar sunt copleşiţi, nu mai pot.” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice)

Participanţii au fost rugaţi să reflecteze asupra provocărilor pe care le-au considerat cel

mai frecvent asociate cu lucrătorii în vârstă. Ei au identificat trei provocări cheie: 1) probabilitatea mai ridicată de a nu face faţă aspectelor fizice de la locul de muncă; 2) dificultate sau refuzul de a se adapta la nevoia de noi cunoştinţe, competenţe, abilităţi. 3) aspectele relaţionate de starea de sănătate fizică şi mentală. Unul dintre aspectele asupra cărora au revenit participanţii pe parcursul discuţiei a fost

relaţionată de capacitatea lucrătorilor vârstnici de a susţine eforturi fizice susţinute, aceasta fiind cauza pentru care angajatorii din anumite domenii de activitate (industrie prelucrătoare, comerţ cu ridicata etc.) pot fi mai puţin interesaţi de recutarea/angajarea sau de menţinerea lor.

“RF: Unde este nevoie de forţă fizică nu ştiu…”(Reprezentant ONG) “RF: Este exact ce s-a spus mai devreme… nu se angajează o persoană de peste 45 de ani din n motive. Faptul că nu se poate adapta mediului, nu poate ţine pasul cu cerinţele pieţei. […]” (Reprezentant ONG) “RF: Reconversia de cel puţin 6 luni de zile, în producţie… să îl ţii pe bară pe un om este un minus.” (Reprezentant ONG)

O parte din participanţi au considerat că angajaţii vârstnici au mai puține șanse sau sunt

mai puţin dispuşi să se adapteze la schimbările pieţei muncii sau sarcinilor noi de la un posibil loc de muncă.

RF: Incă sunt… dar au şi o teamă de a schimba ce au făcut până acum, să se apuce de ceva nou.” (Reprezentant ONG) “RF: Este calitatea şi cultura pe care o avem, odată ce ştim să dăm cu mătura, nu mai ştim să ştergem şi praful.” (Reprezentant ONG) “RF: Ca sa înveţi un program nou, unei persoane de peste 40 de ani poate să îi ia şi 6 luni de zile. În 5 luni de zile eu pot să schimb 5 persoane de 20 de ani şi să am un profit de pe urma lor. […]” (Reprezentant ONG)

Page 68: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

68 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Discriminarea lucrătorului vârstnic devine şi mai gravă în momentul în care vârsta se

asociază cu o formă de dizabilitate, chiar dacă formal discriminarea este sancţionată de legislaţie.

“RF: Mă gândesc că există o categorie a persoanelor în vârstă care sunt discriminate şi mă gândesc la cele care au probleme de sănătate… şi atunci… acolo este cea mai mare problemă.” (Reprezentant ONG)

Stresul asociat responsabilităţilor de la locul de muncă, cu o vedere specială pentru

domenii de activitate precum învăţământ, justiţie, administraţie publică, reprezintă un alt aspect pe care, unii participanţi consideră că lucrătorii vârstnici nu pot sau nu îşi mai doresc să îl experimenteze la locul de muncă.

“RF: …O grefieră a spus: nu mai pot, nu mai reuşesc… având un salariu foarte bun, foarte motivant… dar a zis.. simt că înnebunesc. O doamnă profesoară… abia astept, că nu mai rezist… […] Acolo unde este uzură psihică în justiţie… învăţământ… ANAF…” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice)

5.2.3. Ocuparea lucrătorilor vârstnici

În opinia participanţilor, domeniile în care ocuparea lucrătorilor vârstnici este mai

numeroasă sunt agricultură, comerţ, construcţii, învăţământ, sănătate, servicii de orice fel. Aceste domenii sunt şi cele pentru care participanţii au apreciat că vor exista oportunităţi de ocupare şi pe viitor. În ciuda faptului că la nivel european, domeniul asistenţei sociale este considerat unul din domeniile cu potenţial ridicat de ocupare în viitor, participanţii din partea ONG-urilor care furnizează servicii sociale persoanelor vârstnice consideră că tocmai în acest domeniu, ocuparea lucrătorilor cu vârste de 55 de ani şi peste este mai puţin probabilă.

“M: … Mă gândesc că şi în asistenţă socială ar putea să fie? RF: Greu. Ei să aibă grijă de vârstnici, este destul de greu… şi ei sunt…” (Reprezentant ONG)

Oportunităţile de ocupare sunt diferenţiate în funcţie de domeniul de activitate şi de

ocupaţie. A existat consens în rândul participanţilor cu privire la ocupaţiile în care se regăsesc preoponderent lucrătorii vârstnici: diverşi specialişti în construcţii (electricieni, sudori, tâmplari, instalatori) şi în general meserii pentru care este necesar un nivel mediu de studii.

Nevoile lucrătorilor vârstnici Lucrătorii vârstnici îşi doresc să muncească, chiar dacă, în anumite cazuri, se confruntă cu

atitudini discriminatorii ca urmare a vârstei pe care o au şi cu cerinţe ridicate din partea angajatorilor. O altă dificultate cu care se confruntă lucrătorii vârstnice este determinată de transformările de ordin tehnologic. Faţă de toate aceste dificultăţi, lucrătorii vârstnici au nevoie de sprijin în dezvoltarea abilităţilor de gestionare a situaţiilor dificile cu care se pot confrunta şi de adaptare la aşteptările angajatorilor. Acest lucru implică dezvoltarea de programe de formare adaptate pentru această categorie de lucrători.

Pentru lucrătorul vârstnic ocupaţia este aducătoare nu numai de venit, ci şi o sursă din care îşi extrage identitatea, astfel încât reluarea activităţii profesionale capătă o importanţă sporită.

Page 69: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

69 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

“RF: Am întâlnit foarte multe persoane care au intrat în depresie, intrând în şomaj… faptul că nu ştiau unde să mai meargă dimineaţa… erau foarte supăraţi.” (Reprezentant ONG) “RF. Eu mă refeream la faptul că nu se investeşte în persoanele de peste 40 de ani să se ducă la nivelul la care se doreşte ca să se poată acomoda la ce se cere pe piaţă.” (Reprezentant ONG) Aşteptările lucrătorilor vârstnici Reprezentanţi ai serviciului public de ocupare au ridicat şi problema discrepanţei între

aşteptările celor care îşi caută un loc de muncă şi angajatori. “RF: … undeva este un dezechilibru şi aici nu vorbim numai de partea financiară, aici vorbim de tratamentul pe care angajatorul îl oferă angajatului… şi se întreabă de ce nu vin la angajare”. (Reprezentant Serviciu public de ocupare) Aşteptările lucrătorilor vârstnici cu privire la locul de muncă au în vedere nivelul

remuneraţiei, existenţa unor programe flexibile de muncă, acordarea de pensii private, asigurări de sănătate sau acoperirea unor costuri legate de investigaţiile medicale. Percepţia participanţilor este că aşteptările lucrătorilor sunt mai bine acoperite în cadrul organizaţiilor din domeniul privat.

5.2.4. Măsuri şi acţiuni prevăzute în legislaţia naţională destinată încurajării ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici

Încurajarea lucrătorilor vârstnici de continua o perioadă cât mai îndelungată munca

remunerată este deopotrivă rezultatul unor factori macro ce ţin de contextul economic şi legislativ, dar şi rezultatul unor factori organizaţionali. În prezent, legislaţia naţională pune la dispoziţia lucrătorilor (indiferent de vârstă):

• Aranjamente flexibile de muncă ceea ce este de aşteptat să producă efecte pozitive pentru angajaţi, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi. Munca flexibilă poate fi de interes pentru un număr mare de lucrători în vârstă pe măsură ce aceştia se apropie de pensie31.

• Munca la domiciliu reglementată prin Codul muncii (Legea nr. 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare) care dă posibilitatea angajaţilor să îşi stabilească singuri programul de lucru;

• Telemunca (Legea 81/2018) reprezintă o altă modalitate care poate fi utilizată pentru creşterea ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici, inclusiv în cazul celor cu o dizabilitate fizică, în special pentru cei care utilizează tehnologia informaţiei.

• Încadrarea pe posturi cu responsabilităţi adaptate stării de sănătate fizică, măsură care se poate aplica mai ales în cazul persoanelor cu dizabilităţi.

“RF: …Ar trebui să încurajeze angajatorii să preia astfel de persoane… ori o persoană cu handicap poate să fie o persoană care are o problemă la mână, dar care poate lucra pe calculator,

31 O serie de studii europene (Tros, 2010; Eurofound, 2012) care analizează atitudinile lucrătorilor cu vârste de 50 de ani şi peste, au evidenţiat că aceştia preferă munca part-time sau posibilitatea de adaptare a programului de lucru. Munca flexibilă este o modalitate eficientă de îmbunătățire a ratelor de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici. Cele mai multe experiențe de adaptare a flexibilității în rândul angajatorilor s-au axat pe părinţi, dar rezultate pozitive se pot obţine şi în ceea ce îi priveşte pe angajaţii vârstnici.

Page 70: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

70 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

poate răspunde la telefon… poate face oricare alte activităţi. Sau orice alt handicap. Din păcate, ei sunt marginalizaţi. Şansele lor sunt foarte mici.” (Reprezentat ONG) Pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prevederile din Legea 76/2002 privind

sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, prevăd diferite măsuri destinate a încuraja ocuparea precum: medierea muncii, ucenicie, consilierea în vederea găsirii unui loc de muncă, primele de instalare/încadrare, subvenţii acordate angajatorilor în vederea angajării de persoane cu vârste de 55 de ani şi peste, persoane cu handicap şi a persoanei care mai are cinci ani până la pensie. Nici unul dintre participanţii care reprezentau serviciul public de ocupare nu a putut oferi o apreciere exactă a numărului de persoane care au beneficiat de pe urma aplicării acestor măsuri. Din opiniile exprimate a fost evident că eficienţa măsurilor legislative actuale este corelată cu aspecte ce ţin de managementul organizaţiilor. Managerii sunt cei cărora le revine un rol important în transpunerea măsurilor legislative în cadrul organizaţiei, astfel încât aceasta să nu se transforme într-un mediu împovărâtor de lucru pentru anumite categorii de angajaţi. Organizaţiile din sectorul public au într-o mai mare măsură tendinţa de a încuraja un stil managerial mai rezistent la schimbarea de orice natură, bazat pe o gestionare deficitară a resurselor umane disponibile în cadrul organizaţiei, comparativ cu organizaţiile din sectorul privat.

“RF: … nu avem un manager care să ştie să gestioneze aceste probleme şi să vadă că ăla a căzut un pic, hai să îl sprijin, să îi mai preiau din sarcini… Probabil omul sfinţeşte locul şi probabil nu este peste tot aşa.” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice) “RF: Şi imaginea instituţiei este imaginea managerului. Atâta timp cât noi am trăit o perioadă… aşa a fost… în oameni nu s-a investit. Au venit multinaţionalele şi au investit în ei. Cele de stat… statul nu a investit cu absolut nimic. Faptul că te duci la un curs nu te ajută cu nimic. Te duci, ai citit… şi atât. Ori acel om este pus într-o funcţie în care trebuie să îi coordoneze pe alţii…!” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice) “RF: Da... au o rigiditate. Şi observăm că în sistemul nostru conduc aceştia... cam de 50 de ani. Şi se simte şi se vede... este îmbătrânit sistemul...” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice) “RB: Avem şi manageri în vârstă, au experienţă, au lucrat... […] Sunt pro-schimbare. Incercăm să digitalizăm, să automatizăm foarte mult… la un moment dat roboţii, maşinile, vor lua locul unor persoane…” (Reprezentant sindicat sectorul privat) În cazul aranjamentelor flexibile de muncă sau posibilităţii de a munci la distanţă,

atitudinea şi disponibilitatea managerilor din sectorul public sunt esenţiale pentru punerea lor în aplicare. Derularea de acţiuni de voluntariat poate reprezenta o modalitate de creştere a participarii sociale a persoanelor vârstnice, în condiţiile în care trecerea de la statutul de persoană ocupată la persoană inactivă se poate constitui într-un factor care poate contribui la creşterea riscului de excluziune socială şi izolare.

“RF: Şi legea voluntariatului… dacă sunt retraşi din activitate, pensionari… poate să fie asta o modalitate de a-i activa pe ei.”(Reprezentant ONG)

Atragerea persoanelor vârstnice către acţiunile de voluntariat necesită comunicare mai

amplă şi mai detaliată cu privire la acest subiect, din perspectiva beneficiilor pe care le poate aduce, inclusiv asupra stării de bunăstare emoţională a persoanei vârstnice. În opinia participanţilor care lucrează în domeniul serviciilor sociale, gradul de implicare în activităţi de voluntariat este corelat şi cu starea de sănătate. Domeniul voluntariatului în rândul persoanelor

Page 71: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

71 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

vârstnice reprezintă un subiect de interes, insuficient exploatat în anumite domenii de activitate şi pentru anumite categorii de persoane, care necesită o schimbare de mentalitate la nivelul întregii populaţii.

“RF: Am mai spus aşa… dar să vă duceţi, pentru psihic. Cred că nu avem cultura asta a voluntariatului. Suntem la început.” (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice) Au fost menţionate în cursul discuţiei şi ultimele măsuri legislative care au adus modificări

Codului Muncii, cunoscute de unii participanţi, dar al căror efect asupra ocupării lucrătorilor vârstnici nu poate fi încă cuantificat32. Au existat şi participanţi care au avansat ideea producerii unor efecte negative pentru personalului vârstnic, cu experienţă.

“RF: De la 1 decembrie vor să schimbe salariul minim pe economie… 1413… vorbim de partea netă, 2350 partea brută… persoanele care au studii superioare şi care au 15 ani de experienţă. Cu siguranţă că niciun angajator din retail… cei care plătesc cu salariul minim pe economie nu vor mai lua persoane care au cel puţin 15 ani de experienţă sau care au studii superioare… fiind obligaţi să îl plătească. …Şi aici se va crea o discrepanţă din punctul meu de vedere, unde persoanele peste 45 de ani, care au în spate experienţă şi care nu au un serviciu încă…cu siguranţă că şansele lor vor fi minime”. (Reprezentant ONG). În cadrul Programului Operaţional Capital Uman au fost lansate două linii de finanţare

destinate a sprijini creşterea ocupării în rândul persoanelor defavorizate pe piaţa muncii, inclusiv lucrătorii vârstnici. Linia de finanţare POCU – OS 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație33 nu a fost accesată decât de o singură organizaţie dintre cele prezente la cercetarea calitativă. În cadrul proiectului, erau propuse activităţi de consiliere, informare, pregătire a lucrătorilor vârstnici pentru cerinţele pieţei muncii. Pentru cea de a doua linie de finanţare, respectiv POCU – OS 3.4 Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal ale șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități34, persoanele cu nivel redus de educație, nici una dintre organizaţiile pe care le reprezentau participanţii nu a depus vreun proiect.

Sprijinirea lucrătorului vârstnic în găsirea unui loc de muncă, programele de formare personalizată sunt în opinia participanţilor cele care ar putea să conducă la cele mai bune rezultate în termeni de creştere a ocupării lucrătorilor vârstnici.

32 Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă nr. 96/2018 potrivit căreia, Guvernul poate stabili prin act normativ salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, diferenţiat în funcţie de vechime şi de nivelul de studii; femeile vor putea opta pentru continuarea activităţii până la vârsta de 65 de ani. 33 Activităţile finanţate în cadrul acestei linii au fost: servicii personalizate de informare, consiliere și orientare, sprijin în găsirea de loc de muncă/ plasarea pe piața muncii etc.; acordarea de sprijin financiar angajatorilor (de exemplu prin sprijinirea mentorilor implicați în acest proces, asigurarea materialelor utilizate în procesul de învățare la locul de muncă etc.) pentru a organiza astfel de scheme; stimularea angajatorilor (de exemplu prin acordarea de stimulente financiare) pentru a crea noi locuri de muncă; sprijin în găsirea unui loc de muncă/plasare pe piața muncii etc.; sprijinirea persoanelor care găsesc un loc de muncă într-o alta zonă/regiune să se adapteze la noul lor mediu, inclusiv prin acordarea de prime de mobilitate (de instalare și încadrare). 34 Activităţile care pot obţine finanţare în cadrul acestei linii sunt: participarea la programe de formare profesională personalizate; evaluare și certificare pentru recunoașterea competențelor dobândite în context informal și non-formal, ca modalitate de creștere a șanselor de ocupare.

Page 72: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

72 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Lucrătorii mai în vârstă, datorită experienței lor, au fost considerați mai puțin susceptibili de a solicita formare specifică ocupaţiei, în schimb, ei necesită formare cu privire la adaptarea la noile condiţii ale pieţei, dobândirea de abilităţi de comunicare în relaţia cu angajatorul.

“RF: Este un şanţ de comunicare între aceştia doi… de idei, de mentalităţi… Dacă aş fi de ambele părţi, fiecare ar avea dreptate.” (Reprezentat ONG)

5.2.5. Măsuri şi acţiuni care pot contribui la încurajarea angajaţilor vârstnici de a continua activitatea

Măsurile şi acţiunile care pot contribui la încurajarea lucrătorilor vârstnici de a continua

activitatea sunt măsuri care trebuie reglementate juridic şi pentru care trebuie să fie stabilite sancţiuni corelative în cazul în care nu sunt implementate. Măsurile trebuie să includă deopotrivă scutiri de taxe/facilităţi fiscale pentru angajatori şi o serie de beneficii pentru angajaţii vârstnici. Domeniile acoperite de aceste măsuri au în vedere legislaţia din domeniul muncii şi sănătăţii, dar şi încurajarea participării la viaţa culturală, socială.

În privinţa legislaţiei din domeniul pieţei muncii au fost propuse: • scutirea sau reducerea contribuţiilor sociale după o anumită vârstă, în cazul în care

persoana doreşte să rămână în activitate; • includerea în programe de mentorat, în anumite condiţii (posibilitatea de trecere în

astfel de programe cu 2 ani înainte de pensie cu păstrarea condiţiilor de salarizare anterioare), întrucât reducerea capacităţii fizice a lucrătorului vârstnic poate fi compensată de experienţa şi competenţa profesională;

• îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi acordarea unei atenţii sporite sănătăţii şi securităţii în muncă (programe de lucru adaptate, rotaţia posturilor, sănătatea la locul de muncă, adaptarea mobilierului la locul de muncă); .

În domeniul sănătăţii au fost propuse pachete de sănătate cu mai multe beneficii incluse, după o anumită vârstă. Participanţii consideră că măsurile destinate pieţei muncii şi serviciilor de sănătate trebuie însoţite şi de măsuri care să favorizeze participarea socială, culturală, sportivă prin acordarea de abonamente preferenţiale, facilităţi, reduceri la achiziţia unor astfel de servicii. Vârsta este unul dintre determinanţii importanţi ai sănătăţii, dar îmbătrânirea nu este neapărat însoţită de boală. Starea de sănătate este rezultatul unor factori diverşi care includ şi stilul de viaţă, participarea la activităţi sportive sau culturale, de-a lungul vieţii.

“RF: …Depinde şi de mentalitate…(Reprezentant Inspecţia Muncii) RF: Uitaţi-vă în Germania, într-o sală de fitness… câte persoane de peste 70 de ani sunt? Şi uitaţi-vă în România câte sunt!” (Reprezentant ONG)

5.2.6. Ocuparea lucrătorului vârstnic și procesul de incluziune socială

Rămânerea în activitate a lucrătorului vârstnic contribuie la incluziunea socială a acestuia, iar opiniile au fost concordante în acest sens. Efectele pozitive au în vederea menţinerea relaţiilor sociale şi a sănătăţii.

Page 73: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

73 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

“RF: Chiar şi sportul de a merge până la serviciu… activitatea de a ajunge până acolo.“ (Reprezentant Serviciu public de ocupare) RB: Şi oamenii vârstnici contribuie la PIB-ul acestei Românii… şi în al doilea rând… mergând la job şi fiind active, nu mai ajung prin spitale.” (Reprezentant Serviciu public de ocupare)

Măsurile care pot fi dispuse la nivel naţional iau în considerare: • O mai bună şi mai eficientă comunicare între generaţii: educarea copiilor şi tinerilor cu

privire la importanţa vârstei şi experienţei unei persoane;

RF: Educarea tinerilor, să înţeleagă ce experienţă are o persoană de 45 de ani…. (Reprezentant ONG) RF: Este foarte importantă relaţionarea aceasta între generaţii. (Reprezentant Casa Naţională de Pensii Publice)

• Comunicare între angajatori şi persoanele de 45 de ani şi peste cu privire la ceea ce se

poate oferi de ambele părţi, într-un mod realist şi echitabil; • Existenţa unei legislaţii clare care să nu mai permită interpretări.

RF: Şi o legislaţie curată şi clară… nu cu zone de interpretare pe partea mea sau a ta.” (Reprezentant ONG)

Page 74: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

74 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 6. ASPECTE REZULTATE DIN CONSULTAREA EXPERŢILOR

În cadrul acestui capitol sunt sintetizate punctele de vedere exprimate de experţii din domeniul serviciilor sociale şi medicale publice şi private, reprezentanţii organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice, cu privire la imaginea populației vârstnice în societate şi măsurile de politică publică care pot fi dispuse în vederea promovării participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice în societate și incluziunii lor sociale.

Consultarea experţilor s-a realizat în cadrul unui workshop care a avut drept principale obiective:

• Colectarea opiniilor şi experienţelor cu privire la imaginea persoanei vârstnice în societate;

• Identificarea celor mai frecvente prejudecăţi şi stereotipuri cu privire la persoanele vârstnice;

• Identificarea de măsuri care pot contribui la depăşirea stereotipurilor negative şi la promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice;

• Identificarea unor modalităţi de încurajare a participării persoanelor vârstnice în activităţile sociale, civice, culturale, sportive.

Acest capitol este împărțit în următoarele secțiuni: în primul rând este descrisă metodologia utilizată în derularea workshop-ului. În al doilea rând, sunt prezentate şi analizate măsurile şi acţiunile prioritare identificate de experţi.

6.1. Metodologie Organizarea workshop-ului

Participanţi la workshop au fost recrutaţi din rândul următoarelor categorii de persoane interesate:

• Reprezentanţi ai furnizorilor de servicii publice şi private, sociale şi medicale destinate persoanelor vârstnice;

• Reprezentanţi ai organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice. O listă detaliată a persoanelor participante este prezentată în Anexa 5. Lista participanţilor

la Workshop. Principalele teme de discuţie abordate (Anexa 4. Agenda Workshop-ului), au fost:

• Introducere cu privire la proiect, scop şi obiective; • Imaginea persoanei vârstnice în societatea românească contemporană; • Prejudecăți și stereotipuri cu privire la persoanele vârstnice; • Promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice în societate; • Încurajarea participării persoanelor vârstnice în activităţile sociale, civice, culturale,

sportive.

Workshop-ul s-a derulat în luna noiembrie 2018 (20.11.2018) şi a fost înregistrat pe suport audio.

Page 75: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

75 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

6.2. Măsuri destinate promovării unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice

Interesul pentru problematica vârstnicului, a imaginii acestuia în societate, a creşterii participării sociale a persoanelor vârstnice este ridicat, atât din partea furnizorilor de servicii sociale diverse, cât şi din partea partenerilor sociali (sindicate, patronate), a lucrătorilor vârstnici, a persoanelor vârstnice însăşi. Organizaţiile care furnizează servicii sociale destinate vârstnicilor au derulat şi continuă să aibă în implementare proiecte care au vizat persoanele vârstnice, modul cum sunt percepute acestea de ceilalţi membri ai societăţii, promovarea participării sociale active a acestora, încurajarea voluntariatului intergeneraţional.

Imaginea persoanei vârstnice

Există o reticenţă cu privire la indicarea unei anumite vârste dincolo de care o persoană este considerată vârstnică. Bazându-se pe experienţa în relaţia cu persoanele vârstnice, participanţii apreciază că bătrâneţea nu poate fi redusă la un număr, ea fiind determinată în principal de starea de spirit a persoanei, de activităţile derulate. Statisticile oficiale (la nivel naţional şi european) definesc persoana vârstnică ca fiind persoana care a împlinit vârsta de 65 de ani şi participanţii au ales să se raporteze la această vârstă. În societatea românească, inclusiv prin mesajele difuzate în media, percepţia este că bătrâneţea se instalează la vârste mult mai scăzute, la 55 de ani, chiar 50 de ani în anumite cazuri. Au fost punctate diferenţele de gen, femeile fiind asociate frecvent cu bătrâneţea, începând cu vârsta de 45 de ani, în special în relaţie cu piaţa muncii.

În general, vârsta cu care se asociază bătrâneţea este vârsta la care se produce trecerea

de la statutul de persoană ocupată la cea de pensionar. De multe ori, acest moment poate genera izolarea, marginalizarea, excluziunea socială a persoanei vârstnice.

Parcursul de viaţă anterior pensionării determină şi comportamentul persoanei după

retragerea din activitate. Implicarea persoanelor vârstnice în activităţi este condiţionată de capacitatea funcţională, de starea de sănătate şi de motivaţie. Cei mai mulţi îşi doresc să fie activi în continuare, întrucât sentimentul de apartenenţă la grupa de vârstă este, în anumite cazuri redus, percepţia cu privire la vârstă fiind diferită de vârsta biologică, reală. Atitudinea pe tot parcursul vieţii, comportamentul individului trebuie orientat către realizarea unui echilibru între viaţa profesională şi viaţa de familie, ceea ce implică schimbări de mentalitate la nivelul întregii societăţi. Imaginea persoanei vârstnice este determinată şi de atitudinea persoanei vârstnice.

Organizaţiile participante la seminar au implementat sau au în implementare servicii/proiecte destinate activării persoanelor vârstnice, schimbării mentalităţilor, încurajării colaborării intergeneraţionale, încurajării altor organizaţii în a dezvolta programe în care să implice voluntari persoane vârstnice.

Dintre iniţiativele derulate, menţionăm: • Telefonul vârstnicului, proiect implementat de Fundaţia Principesa Margareta a

României, sub forma unui serviciu care oferă suport/sprijin emoţional profesionist şi care lucrează cu voluntari vârstnici.

Page 76: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

76 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

• Centrul Generaţii şi Proiectul Generaţii – Centrele comunitare – este vorba despre 17 centre care au preluat metoda de învăţare care se bazează pe vârstnici ca resursă pentru îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copiilor şi prevenirea abandonului şcolar.

• Conferinţa „Bune practici pentru o bătrâneţe frumoasă”35, conferiniţă iniţiată de Fundaţia Principesa Margareta a României, aflată în al doilea an de implementare, adresată în acest an exclusiv participării persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste. În cadrul conferinţei sunt promovate soluţii eficiente şi inovative în domeniul calităţii vieţii persoanei vârstnice. Aproximativ 250 de persoane vârstnice au participat la ediţia din acest an a conferinţei.

• Crearea unei platforme de voluntari seniori în cadrul proiectului “Seniorii – resurse în comunitate: voluntariat la vârsta a treia” (2015).

• Proiectul Erasmus + „Creative drama for training young volunteers in intergenerational learning environments”36 în cadrul căruia se oferă tinerilor cu vârste între 18-25 de ani oportunităţi de învăţare non-formală prin intermediul unui program de formare/mentorat intergeneraţional în domeniul voluntariatului.

• Proiectul Erasmus + „Proiectul „BeOld”37 destinat sprijinirii lucrătorilor cu vârste de 55 de ani şi peste la locul de muncă din perspectiva reducerii discriminării pe criteriul vârstei, promovarea activităţilor de mentorat.

• LLP Project Grundtvig Learning Partnership “Combating elder abuse” (2013-2015)38 care a oferit care a oferit cursuri în vederea detectării formelor de abuz la care pot fi supuse persoanele vârstnice.

Imaginea persoanei vârstnice în societate include deopotrivă aspecte pozitive şi negative,

persoanele vârstnice având şi ele un rol important în conturarea şi perpetuarea acesteia. Imaginea persoanei vârstnice se construieşte din timpul vieţii, încă din perioada de

activitate profesională. Parte din aspectele negative ale imaginii persoanei vârstnice se dezvoltă la locul de muncă, în principal pe măsură ce anumite aspecte ale performanţei la locul de muncă sunt corelate de vârsta angajatului.

Imaginea persoanei vârstnice în societate

ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

„o persoană resursă”

„inactivă”

„competenţă profesională şi personală” „izolată” „marginalizată”

„punctuală” „nu mai are nimic de oferit” „tolerantă” „reticentă”

35 https://www.fpmr.ro/. 36 http://www.habilitas.ro/index.php/en/2018/09/24/the-first-transnational-mobility-of-young-people-in-erasmus-crea-t-y-v-project-in-italy/. 37 http://www.beold.eu/. 38 http://www.combatingelderabuse.eu/.

Page 77: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

77 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Prejudecăți și stereotipuri39 cu privire la persoanele vârstnice

În anumite situaţii, persoanele vârstnice însele aleg să participe pasiv, ca observatori, la viaţa societăţii, din considerente de ordin medical sau pentru că nu îşi găsesc locul şi rolul în comunitate. Diminuarea cercului social atrage după sine izolare, neputinţa de a mai iniţia noi relaţii, contacte, activităţi. Se crează o ruptură între generaţii care este dificil de refăcut. Persoana vârstnică se retrage din viaţa socială şi această retragere este explicată ca o „jenă” pe care o resimte vârstnicul.

Participanţii au motivat că persoana vârstnică alege să reducă aceste contacte fizice, alege izolarea, cu alte cuvinte este o decizie individuală. Alegerea persoanei vârstnice poate fi rezultatul unei decizii de ordin personal, după cum ea poate fi rezultatul formelor subtile, insidioase sau chiar directe de discriminare la care este supusă persoana vârstnică în spaţiile publice, în relaţia cu generaţiile mai tinere. Aceste forme de discriminare pot îmbrăca forme diferite: verbale (limbaj reverenţios), paraverbale (ton agresiv sau mai puţin prietenos), non-verbale.

Considerăm că pierderea motivaţiei pentru participarea activă la viaţa comunităţii este

în general influenţată de factori individuali (valori, interese), dar şi de factori de mediu fizic, culturali, istoricul de viaţă. Familia este cea care în anumite cazuri trasează rolurile persoanei vârstnice, odată cu trecere la statutul de pensionar: persoana vârstnică – bunic, femeia vârstnică - îngrijitor.

Participanţi au identificat tipologii diferite de vârstnici: • În funcţie de gradul de participare socială:

Vârstnicul cu atitudine pasivă, cu implicare în activităţi sociale, culturale, sportive, de voluntariat reduse, concentrat pe satisfacerea nevoilor de bază. Acest vârstnic este cel care are un nivel redus al veniturilor şi care a fost, cel mai probabil, dependent de sistemul de beneficii şi servicii de asistenţă socială pe parcursul vieţii.

Vârstnicul cu atitudine activă şi implicare în activităţi sociale, culturale şi de petrecere a timpului liber diverse. Acest vârstnic este o persoană care a fost activă de-a lungul vieţii sale, cu un nivel de trai peste medie, cu preocupări diverse şi relaţii sociale, cu acces la o reţea de suport social (prieteni, cunoştinţe) şi preocupări în domeniul voluntariatului, activităţilor de petrecere a timpului liber.

• În funcţie de de mediul de rezidenţă în care se află aceştia: Vârstnicul din mediul urban care, din punct de vedere al accesului la servicii,

este mai avantajat. Asemeni vârstnicului din mediul rural se confruntă cu singurătate, dar cauza o constituie lipsei consistenţei relaţiilor sociale.

Vârstnicul din mediul rural care, din punct de vedere al comunicării şi al integrării în comunitate este mai avantajat. În mediul rural, persoana vârstnică

39 Stereotipurile sunt credinţe fixe, generalizate sau simplificate cu privire la caracteristicile unui anumit grup de persoane care mai apoi sunt aplicate tuturor membrilor grupului. Stereotipurile pot fi negative sau pozitive. Prejudecăţile sunt expresia unei atitudini/sentiment negative faţă de o persoană sau grup ca urmare a caracteristicilor grupului din care face parte persoana faţă de care se manifestă. Discriminarea reprezintă comportamentul diferenţiat faţă de o persoană care aparţine unui anumit grup, comportament care are la bază anumite stereotipuri sau prejudecăţi (Steele et all, 2007).

Page 78: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

78 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

se bucură de mai mult respect, îşi menţine capacitatea funcţională (fizică şi mentală) o perioadă mai lungă de timp, în principal datorită activităţilor derulate în agricultură. Datorită depopulării multor regiuni rurale, vârstnicul din mediul rural este izolat.

Într-o societate care valorizează persoana vârstnică şi contribuţia ei, sentimentul de apartenenţă la grup şi motivarea pentru implicare socială activă este crescut. Opiniile exprimate în cursul seminarului de lucru de către participanţi au relevat însă o lipsă de claritate, în sensul în care stereotipurile negative tind să fie balansate de stereotipurile pozitive.

Stereotipuri cu privire la persoana vârstnică POZITIVE NEGATIVE

„mentori foarte buni” „persoane inactive, dependente” „serioşi” „ruptă de realităţile pieţei muncii”

„răbdătoare, serioasă” „persoane care nu acceptă schimbarea” „voluntari” „persoane reticente la progresul tehnic”

„stâlpi ai familiei”

Pensionarea anticipată este considerată o formă de discriminare pozitivă, dar care poate

contribui la marginalizarea vârstnicului, regăsită în legislaţia din domeniul pensiilor publice.

Măsuri destinate depăşirii stereotipurilor negative

Depăşirea stereotipurilor negative necesită măsuri şi intervenţii în planul politicilor publice: 1. Se apreciază că măsurile destinate depăşirii stereotipurilor negative sunt relaţionate de

resursele umane din sistemul de servicii sociale furnizate persoanelor vârstnice. Este nevoie de cursuri de formare profesională şi de creşterea numărului de persoane angajate în serviciile sociale, în special cele adresate vârstnicului dependent.

2. Discuţiile în spaţiul public abordează foarte puţin persoana vârstnică şi persoana vârstnică dependentă, iar acest lucru favorizează menţinerea unor stereotipuri negative în societate.

3. Îngrijrea la domiciliu vine în sprijinul reducerii stereotipiilor, în ciuda unei susţineri bugetare insuficiente.

4. Voluntariatul oferă persoanei vârstnice posibilitatea de a-şi recâştiga sentimentul de utilitate. Trecerea vârstnicului din participarea pasivă în participare activă implică cunoaşterea tipologiilor de vârstnici, astfel aceştia să poată fi atraşi în mod eficient, în diferite activităţi.

5. Acţiunile destinate persoanelor cu demenţă (Azheimer) sunt necesare pentru depăşirea unor stereotipuri legate de contextul în care trebuie îngrijite aceste persoane (rezidenţial sau la domiciliu), cu efecte pozive asupra calităţii vieţii acestora şi calităţii vieţii familiilor din care fac parte. Aceste acţiuni trebuie să meargă de la campanii de conştientizare a incidenţei acestei boli şi a impactului pe care îl produce asupra persoanei şi familiei, până la oferirea de cursuri de formare pentru membrii familiei, acţiuni de suport pentru îngrijitori, servicii sociale şi socio-medicale de calitate pentru persoanele afectate de această boală. A fost subliniată

Page 79: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

79 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

necesitatea educării publicului larg cu privire la caracteristicile bio-psiho-sociale ale persoanei vârstnice şi cunoaşterea patologiilor psihice la vârste înaintate.

6. Măsurile pregătitoare pentru pensionare trebuie corelate cu cele destinate lucrătorilor vârstnici care doresc să continue activitatea (servicii integrate pre-pensionare: reducerea programelor de lucru, tele-muncă, servicii de consiliere).

7. Educaţia continuă în vederea pregătirii populaţiei pentru asumarea unei atitudini civice pe tot parcursul vieţii.

8. Întrucât formarea stereotipurilor negative se realizează din timpul vieţii active, o legislaţie destinată lucrătorului vârstnic a fost considerată ca fiind necesară. Se apreciază însă, că la nivel de organizaţie, politicile de resurse umane care să sprijine lucrătorii vârstnici depind de interesele fiecărui angajator.

Propunerile de politică publică menţionate de participanţi au în vedere o abordare integrată de politici (de asistenţă socială, de piaţa muncii, de sănătate, de educaţie) pe parcursul întregii vieţi.

Măsuri şi intervenţii destinate depăşirii stereotipurilor negative

Actorii care trebuie să se implice în fundamentarea, iniţierea sau implementarea unor astfel de măsuri sunt:

• Furnizori de servicii sociale publici şi privaţi; • Autorităţi publice centrale cu atribuţii în domeniu (Ministerul Muncii şi Justiţiei

Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale); • Biserica; • Sindicatele; • Angatori publici şi privaţi; • Instituţii publice locale; • Organizaţii ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice.

Educarea populaţiei pentru adoptarea unui

stil de viaţă activ

Integrarea persoanelor vârstnice în activităţi

de voluntariatPregătire în vederea

pensionării

Structuri ale economiei sociale cu lucrători

vârstnici pentru persoane vârstnice

Campanii de informare/educare după pensionare

Cadru legislativ pentru lucrătorul vârstnic

Măsuri destinate persoanelor care

doresc să lucreze după pensionare

Campanii de promovare a unei imagini pozitive a

persoanei vârstnice

Page 80: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

80 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice în societate

Promovarea unei imagini pozitive necesită măsuri care să fie destinate: Vârstnicului independent, activ; Vârstnicului dependent – în acest caz, este necesară formarea personalului implicat în

furnizarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, întrucât lipsa personalului se vede în calitatea serviciilor de îngrijire şi afectează imaginea persoanei vârstnice dependente.

Persoanele vârstnice nu sunt considerate persoane de interes în media, acesta fiind motivul pentru care se promovează preponderent stereotipuri negative cu privire la această categorie a populaţiei.

Încurajarea participării persoanelor vârstnice în activităţile sociale, civice, culturale, sportive

Încurajarea participării persoanelor vârstnice în activităţi de voluntariat este condiţionată de existenţa unor venituri individuale suficiente, întrucât practica arată că acesta funcţionează pentru acea categorie de vârstnici care are asigurate nevoile de bază. Încurajarea participării persoanelor vârstnice presupune dezvoltarea de reţele în care să fie implicate persoanele vârstnice active, furnizorii de servicii sociale, culturale, sportive, biserica. În mediul rural, persoanele vârstnice fac voluntariat, în special pe lângă biserică care este principalul catalizator şi acest potenţial trebuie dezvoltat prin extinderea acestui tip de voluntariat şi către alte tipuri de activităţi.

O altă formă de încurajare a participării persoanelor vârstnice în societate o reprezintă dezvoltarea de structuri ale economiei sociale destinate promovării tradiţiilor şi obiceiurilor în mediul rural şi atragerea persoanelor vârstnice în astfel de activităţi. Promovarea unei imagini pozitive a persoanei vârstnice în societate se poate realiza fie pornind de la activităţi de interes pentru această categorie de vârstă (de exemplu turism, participare la conferinţe organizate pe diferite teme de interes pentru persoanele vârstnice) sau roluri cu care sunt asociate persoanele vârstnice (persoana vârstnică – bunic), fie prin asociere cu alte categorii de persoane care au deja conturată o imagine pozitivă la nivelul societăţii.

În concluzie, interesul pentru problematica vârstnicului, a imaginii acestuia în societate, a

creşterii participării sociale a persoanelor vârstnice este ridicat, atât din partea furnizorilor de servicii sociale diverse, cât şi din partea partenerilor sociali (sindicate, patronate), a lucrătorilor vârstnici, a persoanelor vârstnice însăşi. Acest interes se reflectă în implementarea unor proiecte care au vizat persoanele vârstnice, modul cum sunt percepute acestea de ceilalţi membri ai societăţii, promovarea participării sociale active a acestora, încurajarea voluntariatului intergeneraţional.

Parcursul de viaţă anterior pensionării determină şi comportamentul persoanei după retragerea din activitate. Implicarea persoanelor vârstnice în activităţi este condiţionată de capacitatea funcţională, de starea de sănătate şi de potenţial. Imaginea persoanei vârstnice este determinată şi de atitudinea persoanei vârstnice.

Pierderea motivaţiei pentru participarea activă la viaţa comunităţii este influenţată de factori individuali (valori, interese), dar şi de factori de mediu fizic, culturali, istoricul de viaţă.

Page 81: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

81 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Măsurile şi intervenţiile în planul politicilor publice vizează: Din punct de vedere al serviciilor sociale şi socio-medicale destinate persoanelor

vârstnice dependente: sprijinirea serviciilor de îngrijire la domiciliu şi formarea adecvată a resurselor umane din sistemul de servicii sociale.

Din punct de vedere al politicilor de piaţa muncii – măsuri pregătitoare pentru pensionare, legislaţie destinată lucrătorului vârstnic.

Din punct de vedere al politicilor educaţionale - educaţia continuă în vederea pregătirii populaţiei pentru asumarea unei atitudini civice şi promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice.

Politicile publice din domeniul asistenţei sociale, educaţiei, pieţei muncii trebuie să fie integrate pentru o acţiune sinergică.

Page 82: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

82 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CAPITOLUL 7. RECOMANDĂRI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE

În cadrul acestui capitol sunt formulate recomandări de politică publică care pot contribui la creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice, din perspectiva: a) încurajării angajaților vârstnici de a continua activitatea, la cererea persoanei și cu acceptul

angajatorului, până la data la care acesta va opta pentru pensionare, precum și să fie permisă flexibilizarea/ajustarea programului de lucru al angajaților vârstnici, în acord cu Măsura 1.2.2 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.

b) accentuării imaginii pozitive a populației vârstnice, promovării participării sociale active şi demne a persoanelor vârstnice în societate și a incluziunii lor sociale, în acord cu Obiectivul specific 2.1 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.

Recomandările formulate implică intervenţii în legislaţia conexă din domeniul sistemului unitar de pensii publice, asistenţei sociale etc. 7.1. Introducere

Îmbătrânirea populației ridică noi provocări societale, asigurarea unei bune calități a vieții

persoanelor vârstnice fiind deseori greu de atins în multe țări europene, mai ales pentru cele din Europa de Sud-Est. Având în vedere eterogenitatea socială, regională și culturală se poate presupune că riscul de excludere socială a persoanelor vârstnice este distribuit în mod egal în statele membre. Excluziunea socială în rândul persoanelor în vârstă din Europa depinde în mare măsură de regimurile de bunăstare existente și de cantitatea și calitatea serviciilor sociale, de sănătate și de îngrijire existente, precum și de alte servicii publice orientate spre integrarea socială a persoanelor în vârstă (Hoff, 2008), inclusiv a celor aflaţi la graniţa pensionării.

Principalele aspecte relaţionate de incluziunea socială a persoanelor vârstnice, sunt: • În aglomerările urbane, rolul serviciilor sociale este important în asigurarea incluziunii

sociale a persoanelor vârstnice, în special a persoanelor vârstnice singure. • Incluziunea socială a persoanelor aflate în centre rezidențiale ridică o serie de aspecte

specifice legate de calitatea îngrijirii, imaginea persoanelor vârstnice, etc. • În căutarea măsurilor de promovare a incluziunii sociale a populației în vârstă, o atenţie

specială trebuie acordată încurajării voluntariatului şi participării sociale active a acestora.

Populația europeană a suferit în ultimii ani un proces intens de îmbătrânire, cauzele principale ale fenomenului fiind creşterea speranţei de viaţă și reducerea fertilității. Acest proces de îmbătrânire se reflectă la nivel naţional în creşterea ponderii populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste în total populaţie. Cea mai mare parte a populației vârstnice este reprezentată de femei, respectiv de persoane care trăiesc în mediul rural. Rata de participare la învăţarea profesională continuă a adulţilor (25-64 de ani) este în scădere, sub media europeană şi la mare distanţă faţă de obiectivul naţional de 10%, obiectiv stabilit pentru anul 2020 prin Strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii 2015-2020. Monitorul performanţei ocupării forţei de muncă (Employment Committee, 2017) arată că: ratele de participare ale femeilor pe piaţa muncii rămân în continuare

Page 83: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

83 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

la un nivel scăzut; durata vieţii profesionale poate fi crescută, fiind sub media europeană; nivelul de ocupare a lucrătorilor vârstnici este în continuare scăzut; sistemele de securitate socială pot fi îmbunătăţite; există încă o rată destul de ridicată a inactivităţii şi a muncii cu timp parţial, involuntare. În plus, experiențele oamenilor privind discriminarea pe criteriu de vârstă sunt susceptibile de a avea un impact asupra atitudinii lor față de persoanele de vârste înaintate și a convingerilor lor despre modul în care grupul lor de vârstă este privit în societate. Participarea românilor în acţiuni de voluntariat rămâne scăzută comparativ cu media europeană, la fel şi implicarea în activităţi sociale, culturale şi sportive.

Pentru definirea măsurilor destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice au fost luate în considerare:

• evoluţia indicatorilor de incluziune socială pentru perioada 2011-2017; • opiniile exprimate în cadrul Eurobarometrului 79.2/2013, Eurobarometrului 88.1/2017

şi European Social Survey/2008 (Wave 4); • bunele practici/servicii inovative identificate la nivel European; • aspectele rezultate din cercetarea calitativă derulată (focus-grup); • punctele de vedere exprimate de experţii din domeniul serviciilor sociale şi medicale

publice şi private şi reprezentanţii organizaţiilor ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice etc.

Tabel 1. Bune practici/servicii inovative cu potenţial de a fi utilizate în fomularea recomandărilor

Numele serviciului/iniţiativei/Ţara

Domeniul incluziunii sociale

Sub-domeniual incluziunii sociale

Go 50 Go

Încurajarea şi sprijinirea ocupării lucrătorilor vârstnici

Reducerea riscului de excluziune socială la vârste avansate

The Fairy tale grandma/Polonia Participare socială Activităţi de voluntariat Veselý senior 2/Republica Cehă Participare socială Activităţi de voluntariat

Participare la activităţi sociale Sefton’s 50+ Olympics/Marea Britanie

Participare socială Implicare în activităţi sportive

Cooperation between generations for urban social renewal/Ungaria

Participare socială Activităţi de voluntariat Reducerea izolării şi riscului de excluziune socială Consolidarea legăturilor intergeneraţionale

Santa Casa da Misericórdia de Lisboa/Portugalia

Comunicare şi relaţii intergeneraţionale

Consolidarea legăturilor intergeneraţionale Prevenirea izolării şi singurătăţii în rândul persoanelor vârstnice din Lisabona

Schimb intergenerațional și îmbătrânirea activă: noi domenii de relaționare/Italia

Comunicare şi relaţii intergeneraţionale

Comunicare şi solidaritate intergeneraţională

Baba residence/Bulgaria Comunicare şi relaţii intergeneraţionale

Comunicare şi solidaritate intergeneraţională

Îngrijire la domiciliu şi servicii sociale pentru o viaţă independentă şi demnă/Bulgaria

Creşterea accesului la servicii sociale şi medicale de calitate

Creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice izolate Menţinerea independenţei şi demnităţii persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire

ŽIVOT 90/Republica Cehă Creşterea accesului la servicii sociale şi medicale de calitate

Creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice izolate Menţinerea independenţei şi demnităţii persoanelor vârstnice cu nevoi de îngrijire

Page 84: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

84 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Skype Care/Ungaria

Reducerea izolării şi creşterea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice prin folosirea noilor tehnologii

Reducerea excluziunii sociale şi izolării prin facilitarea comunicării între persoanele vârstnice dependente şi îngrijitori, dezvoltarea de noi relaţii sociale, descoperirea unor noi preocupări

Presto a casa/Italia Facilitarea accesului la condiţii de locuit adaptate la nevoile persoanelor vârstnice

Condiţii de locuit adaptate la nevoile persoanelor vârstnice Menţinerea autonomiei funcţionale

Senior Akademie/Republica Cehă

Învăţarea pe tot parcursul vieţii

Învăţarea pe tot parcursul vieţii

7.2. Recomandări de politică publică în domeniul incluziunii sociale a persoanelor vârstnice

7.2.1. Propuneri de măsuri legislative destinate încurajării lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea

Măsurile destinate încurajării lucrătorilor vârstnici pot fi privite din perspectiva angajatului, dar şi a angatorului şi privesc deopotrivă legislaţia în domeniul muncii şi securităţii sociale, legislaţia în domeniul pensiilor, legislaţia în domeniul fiscal. Măsurile se adresează lucrătorilor din sectorul public şi privat. Propunem ca toate măsurile legislative să aibă stabilite sancţiuni corelative, aplicabile în caz de neexecutare a obligaţiei ce incumbă prin actul normativ.

I. Legislaţia în domeniul raporturilor de muncă

Din perspectiva angajatului vârstnic

Legislaţie specifică destinată lucrătorilor vârstnici care să vină în completarea prevederilor Legii 53/2003 Codului Muncii (cu modificările şi completările ulterioare) care să prevadă:

Încheierea şi încetarea contractului individual de muncă a. Fixarea unui plafon în termeni de proporţie maximă de lucrători vârstnici din totalul

personalului unei organizaţii care poate fi concediată în cazul reducerilor de personal. Această propunere implică o corelare cu prevederile Codului Muncii din articolul 69, alin. 2, litera d şi alin. 3.

b. Perioade de preaviz care să crească începând cu vârsta de 45 de ani sau pentru cei care mai au 5 ani până la pensionare, în strânsă legătură cu tipul de contract, protejând indirect lucrătorii vârstnici cu o vechime mai mare în muncă şi contracte de muncă pe perioadă nedeterminată sau cu durată determinată de cel puţin 2 ani;

Timpul de muncă şi de odihnă a. Programe flexibile de lucru adaptate la nevoile lucrătorilor vârstnici, respectiv dispoziţii

legale care să le permită acestora reducerea timpului de lucru, eventual cu o diminuare proporțională a salariilor, începând cu vârsta de 55 de ani. O atenţie specială poate fi acordată femeilor de 55 de ani şi peste care au în îngrijire un membru al familiei, vârstnic dependent, prin încurajarea angajatorilor de a recunoaşte dreptul acestora la reducerea programului de

Page 85: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

85 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

lucru, cu suportarea costurilor salariale aferente reducerii normei de muncă din bugetele locale40. Alte modalităţi de flexibilizare pot avea în vedere: - partajarea locurilor de muncă, respectiv doi angajaţi care împart responsabilităţile unui loc

de muncă cu normă întreagă şi primesc salarii și beneficii conform timpului lucrat; - programe de lucru comprimate care permit angajaţilor vârstnici să lucreze cu normă

întreagă, dar un număr mai mic de zile pe săptămână. Un astfel de program contribuie la menţinerea motivaţiei, fără pierderi de venituri din muncă;

- stabilirea unui număr de ore lunare care permit angajatului vârstnic să lucreze un anumit număr de ore pe parcursul lunii, dar cu menţinerea unei anumite flexibilităţi atunci când lucrează. Angajatul are un număr de ore pe care le lucrează în mod regulat în fiecare săptămână și își desfășoară restul orelor în mod flexibil sau când există o cerere suplimentară din partea angajatorului.

b. Interzicerea muncii suplimentare în cazul lucrătorilor vârstnici sau stabilirea unui număr maxim de ore suplimentare pentru lucrătorii cu vârste de 55 de ani şi peste sau care mai au 5 ani până la pensionare. Această propunere trebuie corelată cu prevederile Codului Muncii, respectiv articolele 114 şi 115.

Formare profesională a. Măsuri de dezvoltare a competențelor prin identificarea deficiențelor în raport cu cerinţele

angajatorului și oferirea de programe de instruire; b. Reglementarea juridică a mentoratului şi transferului de cunoştinţe/competenţe de la

lucrătorii vârstnici către cei tineri.

Sănătatea şi securitatea în muncă a. Programe de consiliere psihologică oferită de angajator şi destinată lucrătorilor vârstnici care

şi-au pierdut recent locul de muncă sau pentru cei care se aşteaptă să îşi piardă locul de muncă în viitorul apropiat;

b. Programe de consiliere psihologică şi consiliere pre-pensionare cu privire la efectele retragerii din activitate asupra nivelului veniturilor şi evidenţierea alternativelor în termeni de ocupare.

Din perspectiva angajatorilor

Legislaţie specifică destinată lucrătorilor vârstnici care să vină în completarea prevederilor Legii 53/2003 Codului Muncii care să prevadă:

Încheierea şi încetarea contractului de muncă a. Obligativitatea angajatorilor cu cel puţin 50 de angajaţi de a angaja lucrători vârstnici într-

un procent de minim 2% din numărul total de angajaţi, similar măsurilor destinate creşterii ocupării persoanelor cu dizabilităţi41;

40 Legislaţia naţională cuprinde deja o prevedre în acest sens, dar ea trebuie promovată şi susţinută mult mai intens în rândul angajatorilor şi lucrătorilor vârstnici deopotrivă. (Legea 17/2000, articolul 13) 41 Prevăzute prin Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Page 86: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

86 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

b. Prioritizarea aptitudinilor42 lucrătorilor vârstnici la angajare și promovare, crearea de poziții care să răspundă nevoilor lor fizice şi potenţialului (experienţe, cunoştinţe) acestora, adaptarea posturilor deja existente. Introducerea obligativităţii pentru instituţiile publice, dar şi pentru alte categorii de persoane juridice publice de a organiza concursuri de angajare pentru lucrătorii vârstnici. Măsura se va corela cu obligarea angajatorilor de a angaja lucrători vârstnici, într-un anumit procent.

Formare profesională a. Sprijinirea prin stimulente financiare acoperite din fonduri publice a angajatorilor care

implementează programe preventive destinate identificării deficiențelor în materie de competențe pentru lucrătorii vârstnici sau care oferă programe de instruire care să răspundă nevoilor de formare profesională identificate. O atenţie specială ar trebui acordată acoperirii costurilor de formare pentru programele dezvoltate la nivelul IMM-urilor.

Sănătatea şi securitatea în muncă a. Stimularea angajatorilor prin alocarea de fonduri publice, cu scopul de a asigura măsuri şi

programe preventive de sănătate mentală la locul de muncă (stres, supra-încărcare cu sarcini şi responsabilităţi, epuizare);

b. Programe de formare destinate managerilor în vederea detectării precoce a stresului şi epuizării la locul de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici şi includerea acestora în programe de flexibilizare a programului de lucru sau în consiliere psihologică/consiliere pre-pensionare;

c. Programe de formare destinate managerilor în vederea organizării ergonomice a locurilor de muncă cu accent asupra definirii echipelor astfel încât să se asigure o distribuţie echilibrată a personalului după criteriul vârstei;

d. Dezvoltarea de colaborări cu ONG-urile din comunitate şi implicarea lucrătorilor vârstnici în activităţi de voluntariat.

Măsura propusă Impact Consultarea

partenerilor sociali

Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Monitorizare

Perioade mai mari de preaviz

Creşterea şanselor de găsire a unui loc de muncă

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM ANFP

MMJS ANOFM

Plafon maxim de lucrători vârstnici care pot fi disponibilizaţi în cadrul concedierilor colective de muncă

Protejarea lucrătorilor vârstnici împotriva şomajului de lungă durată

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM ANFP

MMJS ANOFM

Procent minim de lucrători vârstnici din total angajaţi

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM ANFP

MMJS ANOFM

42 Ca măsură de discriminare pozitivă.

Page 87: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

87 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Stabilitatea locului de muncă

Prioritizarea aptitudinilor lucrătorilor în vârstă la angajare și promovare

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM ANFP

MMJS ANOFM

Programe flexibile de lucru

Creșterea numărului de angajați vârstnici care beneficiază de program de lucru flexibil/ajustat

Creşterea ratei de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici per total şi în special în rândul femeilor

Creşterea productivităţii muncii

Echilibru între viaţa profesională şi cea de familie

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii după împlinirea vârstei legale de pensionare

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII ANES ANFP

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII

Interzicerea muncii suplimentare după o anumită vârstă

Reducerea practicilor discriminatorii pe criteriul vârstei

Creşterea productivităţii muncii

Creşterea motivaţiei şi dorinţei de a lucra

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII ANES ANFP

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII

Programe de instruire oferite lucrătorilor vârstnici

Creşterea productivităţii muncii

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANC ANGAJATORI

MMJS ANC

Programe de consiliere psihologică destinată lucrătorilor vârstnici care şi-au pierdut recent locul de muncă sau pentru cei care se aşteaptă să îşi piardă locul de muncă, precum şi cu privire la efectele retragerii din activitate

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Creşterea motivaţiei şi dorinţei de a lucra

Sindicate Patronate Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANGAJATORI FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANC

MMJS ANC

Programe şi măsuri preventive privitoare la sănătatea mentală la locul de muncă

Reducerea absenteismului pe motive de boală

Creşterea productivităţii muncii

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii după

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANFP

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII

Page 88: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

88 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

împlinirea vârstei legale de pensionare

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Programe de formare în domeniul detectării stresului şi epuizării la locul de muncă

Reducerea absenteismului pe motive de boală

Creşterea productivităţii muncii

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS MEN FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANC MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MMJS ANC MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Reglementarea mentoratului şi transferului de cunoştinţe

Creşterea productivităţii muncii

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii după împlinirea vârstei legale de pensionare

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM ANFP

MMJS ANOFM

Măsuri de dezvoltare a competențelor

Programe de formare destinate organizării ergonomice a locurilor de muncă

Reducerea absenteismului pe motive de boală

Creşterea productivităţii muncii

Menţinerea motivaţiei de a lucra

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANFP FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANC MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MMJS ANC

Implicarea lucrătorilor vârstnici în activităţi de voluntariat.

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii după împlinirea vârstei legale de pensionare

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANFP ONG-uri

MMJS

II. Legislaţia privitoare la sistemul unitar de pensii publice

Pentru angajat: programe de consiliere psihologică şi consiliere pre-pensionare cu privire la efectele retragerii din activitate asupra nivelului veniturilor şi evidenţierea alternativelor în termeni de ocupare.

Pentru angajatori: campanii de sensibilizare şi informare privitoare la efectele pensionărilor anticipate asupra capacităţii de asigurare cu forţă de muncă.

Măsura propusă Impact Consultarea

partenerilor sociali

Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Monitorizare

Consiliere psihologică/ Consiliere pre-pensionare

Reducerea absenteismului pe motive de boală

Creşterea productivităţii muncii

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII CNPP FURNIZORI DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE ANFP

MMJS ANOFM INSPECŢIA MUNCII ANC

Page 89: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

89 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Campanii de sensibilizare şi informare

Creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele pensionării anticipate asupra activităţii derulate de angajatori

Angajatori Sindicate Patronate

MMJS ANOFM CNPP ANFP

MMJS CNPP

III. Legislaţia în domeniul fiscal: Pentru angajat: reducerea contribuţiilor sociale pentru angajaţii care îndeplinesc

condiţiile prevăzute de lege pentru solicitarea pensiei pentru limită de vârstă (respectiv vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege) dar care aleg să rămână pe piaţa muncii;

Pentru angajatori: a. Sancţiuni de ordin financiar în cazul nu se asigură procentul minim de lucrători vârstnici din

total personal; b. Scutiri de taxe/facilităţi fiscale pentru angajatorii care angajează lucrători cu vârste mai mari

de 55 de ani, peste pragul minim.

Măsura propusă Impact Consultarea partenerilor sociali

Instituţii implicate în implementarea

măsurii

Monitorizare

Sancţiuni în cazul nu se respectă procentul minim de lucrători vârstnici din total personal

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM MINISTERUL FINANŢELOR

MINISTERUL FINANŢELOR

Scutiri de taxe/facilităţi fiscale pentru angajatorii

Creşterea ratei de ocupare a lucrătorilor vârstnici

Creșterea numărului persoanelor vârstnice care vor rămâne pe piața muncii

Sindicate Patronate Angajatori Reprezentanţi ai

salariaţilor

MMJS ANOFM MINISTERUL FINANŢELOR

MINISTERUL FINANŢELOR

7.2.2. Recomandări de politică publică destinate incluziunii sociale a persoanelor vârstnice

I. Participarea și implicarea persoanelor vârstnice în activități culturale, sociale și sportive În mediul urban a. Organizarea de competiţii sportive destinate exclusiv persoanelor cu vârste de 55 de ani şi

peste şi încurajarea participării persoanelor vârstnice la astfel de acţiuni. Promovarea

Page 90: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

90 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

participării la activităţi sportive să se coreleze cu diferite manifestări destinate promovării unui stil de viaţă sănătos şi activ.

b. Manfestări culturale destinate persoanelor vârstnice, prin reactivarea artiştilor cu vârste de 50 de ani şi peste, festivaluri care să promoveze creativitatea la vârste înaintate. Încurajarea colaborării între generaţiile de artişti.

c. Crearea unei “piețe inter-generaționale” (în mediul fizic – un anumit spaţiu public frecventat de locuitori şi on-line) care să faciliteze schimbul de cunoștințe, experiență, învățare și servicii între generații.

În mediul rural a. Organizarea de manifestări culturale de promovare a tradiţiilor/meşteşugurilor prin atragerea

deopotrivă a tinerilor şi persoanelor vârstnice. Activarea comunităţilor izolate de vârstnici sau cu risc de izolare datorită migraţiei tinerilor sau depopulării, prin transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor de la persoanele vârstnice către cele tinere.

b. Încurajarea dezvoltării de structuri ale economiei sociale în mediul rural, cu implicarea persoanelor vârstnice, în cadrul cărora să se stimuleze transferul intergeneraţional de obiceiuri, tradiţii şi meşteşuguri, dar şi obţinerea şi valorificarea de produse create de persoanele vârstnice.

Măsura din Planul operaţional de acţiuni43 la

care răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

2.1.3 Dezvoltarea de programe de promovare a participării și implicării persoanelor vârstnice în activități culturale, sociale și sportive organizate la nivelul comunității, la nivel județean sau național

Competiţii sportive destinate persoanelor cu vârste de 55 de ani şi peste

Îmbunătăţirea imaginii persoanelor vârstnice

Reducerea stereotipurilor negative cu privire la persoana vârstnică

Încurajarea unui stil de viaţă sănătos

MMJS MS MTS Autorităţi locale Organizaţii ale persoanelor vârstnice Orice alt tip de organizaţie interesată

Manfestări culturale destinate artiştilor cu vârste de 50 de ani şi peste

Îmbunătăţirea imaginii persoanelor vârstnice

Reducerea izolării, promovarea contactelor sociale

Facilitarea comunicării inter-generaţionale

Crearea unei “piețe inter-generaționale

Structuri ale economiei sociale cu participarea persoanelor vârstnice

Valorificarea experienţei persoanelor vârstnice din mediul rural

Reducerea izolării, promovarea contactelor sociale

Facilitarea şi promovarea comunicării inter-generaţionale

II. Promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice

43 Este vorba despre Planul operaţional de acţiuni corespunzător Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020.

Page 91: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

91 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

În mediul urban a. Implicarea persoanelor vârstnice care activează ca voluntari, în campanii iniţiate de diferite

ONG-uri pentru atragerea de noi voluntari din rândul persoanelor vârstnice. Municipalităţile pot finanţa din bugetele locale astfel de acţiuni sau se poate asigura finanţarea prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

b. Promovarea experienţelor pozitive ale voluntarilor vârstnici. c. Premierea bunelor practici din perspectiva atragerii persoanelor vârstnice şi lucrătorilor

vârstnici în acţiuni de voluntariat.

În mediul rural a. Extinderea activităţilor de voluntariat în mediul rural şi implicarea bisericii în creşterea

participării persoanelor vârstnice în diferite activităţi.

Măsura din Planul operaţional de acţiuni la care

răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Măsura 2.1.4. Promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice, prin: - dezvoltarea de programe și proiecte care să fie implementate de instituții publice și private, ONG-uri, destinate promovării și susținerii voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice; -înființarea de centre la nivelul comunității pentru promovarea voluntariatului și coordonarea voluntarilor persoane vârstnice; - proiecte de informare a populației vârstnice privind beneficiile voluntariatului

Campanii pentru atragerea de noi voluntari

Creşterea participării sociale a persoanelor vârstnice

Îmbunătăţirea imaginii persoanelor vârstnice

Campanii pentru atragerea de noi voluntari

MMJS ONG-uri CNPV

Premierea bunelor practici Extinderea activităţilor de voluntariat în mediul rural

III. Îmbunătățirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor și facilitarea accesului la servicii adresate persoanelor vârstnice a. Înfiinţarea unui Telefon Naţional al Persoanelor Vârstnice care să furnizeze informaţii de

interes, diverse, pentru persoanele vârstnice, familii, îngrijitori formali şi informali. În acest caz se pot susţine şi extinde, prin subvenţionare, iniţiativele deja derulate de unele ONG-uri (ex. Fundaţia Principesa Margareta a României) sau se poate iniţia un serviciu nou, cu acoperire naţională. Atragerea voluntarilor din rândul lucrătorilor vârstnici din instituţiile de asistenţă socială sau din alte tipuri de organizaţii în asigurarea informării şi suportului furnizat. Formarea persoanelor implicate în cadrul acestei iniţiative, astfel încât sprijinul oferit să fie unul profesionist.

Măsura din Planul

operaţional de acţiuni la care răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Page 92: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

92 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Măsura 2.1.5. Îmbunătățirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor și a facilitării accesului la servicii adresate persoanelor vârstnice

Telefon Naţional al Persoanelor Vârstnice

Încurajarea voluntariatului în rândul lucrătorilor vârstnici şi persoanelor vârstnice

Reducerea izolării în rândul persoanelor vârstnice

Creşterea participării sociale a persoanelor vârstnice

Îmbunătăţirea imaginii persoanelor vârstnice

Creşterea gradului de informare cu privire la serviciile disponibile

MMJS ANFP ONG-uri CNPV

IV. Promovarea comunicării între cetăţeni şi instituţii a. Campanii derulate de posturile regionale ale televiziunii naţionale cu privire la bune practici

în domeniul serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice. b. Platformă on-line cu informaţii referitoare la serviciile disponibile la nivel judeţean care să

poată fi accesate de îngrijitorii informali, membri ai familiei persoanelor vârstnice dependente şi persoanele vârstnice.

c. Mese rotunde organizate la nivel local cu participarea persoanelor vârstnice, furnizorilor, reprezentanţilor autorităţilor publice locale etc.

Municipalităţile pot finanţa din bugetele locale astfel de acţiuni sau se poate asigura finanţarea prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

Măsura din Planul

operaţional de acţiuni la care răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Măsura 2.1.6. Asigurarea unei mai bune documentări și diseminări prin canale mass-media și instrumente TIC a interacțiunilor "reușite" între cetățeni și instituții în vederea sporirii încrederii în instituțiile publice și a conștientizării privind serviciile disponibile

Promovarea bunelor practici Îmbunătăţirea comunicării între cetăţeni şi instituţii

Creşterea gradului de informare cu privire la serviciile disponibile

MMJS Autorităţi locale Organizaţii ale persoanelor vâstnice ONG-uri

Platforme on-line

V. Întărirea rolului persoanelor vârstnice în cadrul comunităţilor a. Preluarea iniţiativei de creştere a participării persoanelor vârstnice în procesele decizionale

locale, prin susţinerea creării de structuri informale care să susţină Parlamentul Seniorilor44. Susţinerea unor astfel de structuri informale se poate realiza din bugetele locale sau prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

44 Există deja iniţiative în acest sens, Confederaţia Caritas a implementat iniţiativa Parlamentul Seniorilor, ca for consultativ care apără și promovează interesele persoanelor vârstnice: http://caritasromania.ro/cetateni-activi-la-puterea-a-treia/.

Page 93: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

93 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

b. Implementarea pe scară extinsă, la nivel local, a bugetării participative şi susţinerea implicării persoanelor vârstnice în îmbunătăţirea condiţiilor de trai din comunitatea lor. Această propunere implică alocarea unei ponderi din bugetele locale pentru dezvoltarea de proiecte care să vizeze populaţia vârstnică. Cetăţenii vârstnici pot prezenta proiecte, pot participa la procesul de selecţie şi pot urmări implementarea lor45.

c. Crearea Consiliilor Cetăţenilor Seniori ca structuri formale sau informale care să sprijine participarea cetăţenilor vârstnici în procesul de luare a deciziilor la nivel local în orice domeniu relevant pentru acestea.

d. Panouri digitale care să funcţioneze ca un canal alternativ de consultare online a cetăţenilor vârstnici. Panourile digitale pot genera contribuţii pentru procese de planificare strategică de la nivelul comunităţilor locale şi sunt destinate persoanelor vârstnice care sunt familiarizate cu TIC, dar şi celor care doresc să se familiarizeze cu utilizarea noilor tehnologii.

e. Întărirea rolului Comitetelor Consultative de Dialog Civic ale Persoanelor Vârstnice la nivel judeţean prin promovarea rolului, acţiunilor iniţiate şi activităţii acestora46.

Municipalităţile pot finanţa din bugetele locale astfel de acţiuni sau se poate asigura finanţarea prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

Măsura din Planul operaţional de acţiuni la care

răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Măsura 2.1.7. Includerea reprezentanților persoanelor vârstnice în comitetele și organele decizionale locale, atât formale, cât și informale, în vederea întăririi rolului și pozițiilor lor în cadrul comunităților

Crearea de structuri informale care să susţină Parlamentul Seniorilor

Întăririi rolului și poziției persoanelor vârstnice în cadrul comunităților

Promovarea unei imagini pozive a persoanelor vârstnice

MMJS Autorităţi publice locale CNPV ONG-uri MDRAP

Întărirea rolului Comitetelor Consultative de Dialog Civic ale Persoanelor Vârstnice Implementarea pe scară extinsă, la nivel local, a bugetării participative Crearea Consiliilor Cetăţenilor Seniori ca structuri formale sau informale Panouri digitale pentru cetăţenii vârstnici

VI. Cooperarea cu alte grupuri sau organizaţii a. Recunoaşterea Zilei Naţionale a Bunicilor, care să fie corelată cu Ziua Naţională a Mamei şi

Ziua Naţională a Tatălui47. b. Premierea implicării în acţiuni de voluntariat în rândul persoanelor vârstnice;

45 O iniţiativă similară, deşi nu dedicată exclusiv persoanelor vârstnice, este deja implementată de Primăria municipiului Cluj - https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/. 46 Comitetele Consultative de Dialog Civic ale Persoanelor Vârstnice sunt înfiinţate în baza Hotărârii de Guvern nr. 499/2004, dar activitatea lor la nivel judeţean este insuficient cunoscută şi promovată. 47 Potrivit Legii 319/2009, ziua mamei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii mai, iar ziua tatălui se sărbătoreşte în a doua duminică a lunii mai.

Page 94: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

94 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

c. Promovarea iniţiativelor/bunelor practici în domeniul formării/dezvoltării competenţelor şi abilităţilor de advocacy şi lobby pentru voluntari vârstnici şi organizaţii ce reprezintă interesele persoanelor vârstnice.

Măsura din Planul

operaţional de acţiuni la care răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Măsura 2.1.9. Asigurarea faptului că vocile persoanelor vârstnice sunt auzite, prin acorduri instituționale formale și cooperarea cu alte grupuri, care dispun de mai multe resurse, precum organizațiile neguvernamentale sau cultele recunoscute de lege, care pot ajuta prin oferirea de know-how, suport juridic, stabilitate, un loc de întâlnire regulat etc. și care, în sens mai general, le pot sprijini să se organizeze în grupuri de acțiune

Ziua Naţională a Bunicilor Îmbunătăţirea comunicării între cetăţeni şi instituţii

Creşterea gradului de informare cu privire la serviciile disponibile

Promovarea unei imagini pozive a persoanelor vârstnice

MMJS Autorităţi locale Organizaţii ale persoanelor vâstnice ONG-uri

Premierea implicării în acţiuni de voluntariat în rândul persoanelor vârstnice Promovarea iniţiativelor/bunelor practici în domeniul formării/dezvoltării competenţelor şi abilităţilor de advocacy şi lobby

VII. Facilitarea accesului populației vârstnice la programele de sănătate publică și îngrijirea sănătății, cu participarea serviciilor publice de asistenţă socială a. Campanii de informare cu privire la incidenţa, efectele şi formele de manifestare ale bolilor

mentale la vârste înaintate48. Finanţarea se poate realiza din bugetele locale sau prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

b. Forumul Furnizorilor de Servicii care să se întrunească anual la nivel local şi care să reunească autorităţile locale cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, furnizori de servicii destinate persoanelor care suferă de o boală mentală.

c. Programe de formare destinate dezvoltării competenţelor îngrijitorilor formali care lucrează în servicii sociale şi socio-medicale destinate persoanelor vârstnice. Finanţarea se poate realiza din bugetul public naţional sau prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

d. Realizarea de cercetări şi analize pe această temă. Finanţarea se poate realiza din bugetul public naţional (planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare) sau prin deschiderea unor linii de finanţare prin fondurile structurale.

48 Incidenţa bolilor mentale la vârste avansate în zona Dunării este recunoscută ca prioritate, în condiţiile îmbătrânirii demografice. Societatea Română Alzheimer are în implementare mai multe proiecte care vizează efectele acestei boli şi a altor tipuri de demenţă asupra persoanelor vârstnice, îngrijitorilor formali şi informali, calitatea îngrijirii etc. - http://www.alz.ro/cu-ce-ne-ocupam/proiecte-curente/. La nivel european, incidenţa bolilor mentale este recunoscută ca prioritate, inclusiv în serviciile de îngrijire de lungă durată, din perspectiva corelării pierderii autonomiei funcţionale mentale cu cea fizică şi dificultăţilor de asigurare a unei îngrijiri de calitate pentru aceste persoane.

Page 95: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

95 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Măsura din Planul operaţional de acţiuni la care

răspunde

Propunere Impact Instituţii implicate în

implementarea măsurii

Măsura 2.1.10. Facilitarea accesului populației vârstnice la programele de sănătate publică și îngrijirea sănătății, prin: - realizarea de campanii de informare a populației vârstnice privind promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea îmbolnăvirilor în cadrul Programului național de evaluare și promovare a sănătății și educației pentru sănătate, Programului național de sănătate mintală, cu implicarea serviciilor publice de asistență socială; - realizarea de cercetări și analize sociologice pe această temă

Campanii de informare cu privire la bolilele mentale care pot apărea la vârste înaintate, incluzând serviciile disponibile la nivel locale, grupuri de sprijin etc.

Promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice

Creşterea calităţii serviciilor sociale şi socio-medicale

Întărirea colaborării dintre serviciile de asistenţă socială şi serviciile medicale

MMJS MS Societatea Română Alzheimer ANC MDRAP

Programe de formare destinate dezvoltării competenţelor îngrijitorilor formali Realizarea de cercetări şi analize Forumul furnizorilor de servicii

Page 96: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

96 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

CONCLUZII Obiectivele acestui studiu au constat în prezentarea şi analiza documentelor juridice şi de

politică publică naţionale şi europene care vizează incluziunea socială şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, identificarea rolului serviciilor sociale în promovarea incluziunii sociale la vârste avansate şi definirea unei metodologii calitative în scopul identificarea măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la menţinerea în activitate a lucrătorilor vârstnici.

Bătrânii, sunt peste tot în lume, mai expuşi riscului de sărăcie comparativ cu restul populaţiei, iar în cazul lor, sărăcia poate să vizeze fie o lipsă de venit/insuficiente resurse materiale pentru o viață în demnitate, fie acces inadecvat la servicii sociale, medicale, locuinţă, transport. Riscul de excluziune socială e din ce în ce mai ridicat în rândul persoanelor vârstnice care părăsesc piaţa muncii, întrucât schimbarea statutului ocupaţional din lucrător în pensionar conduce la modificarea nivelului veniturilor disponibile. De asemenea, riscul de excluziune socială la vârste înaintate se apreciază că este mai ridicat în rândul femeilor, în special în rândul celor foarte în vârstă sau văduve.

Analiza politicilor publice dezvoltate la nivel european şi naţional în acest domeniu a relevat existenţa unui grad avansat de concordanţă între reglementările de politică naţională şi cele de la nivel european în domeniul protecţiei sociale destinate persoanelor vârstnice. La nivel european, excluziunea socială este înţeleasă ca un proces prin care anumiți indivizi sunt împinși la marginea societății, fiind împiedicați să participe la viața economico-socială. Prevenirea şi reducerea sărăciei, a excluziunii sociale depind în mare măsură de acţiunile şi reformele adoptate de statele membre, UE având doar rolul de a orienta politic şi de a sprjini financiar reformele derulate la nivel naţional. La nivel naţional, conceptul de incluziune socială este multidimensional, cuprinzând măsuri şi acţiuni din domenii diverse (protecţie socială, ocupare, locuire, educaţie, sănătate, mobilitate, securitate, justiţie, cultură, comunicare-informare) destinate combaterii excluziunii sociale. Asigurarea iniţierii, adoptării şi implementării măsurilor de incluziune socială se realizează de către instituţiile publice care fac parte din mecanismul de promovare care funcţionează la nviel central şi judeţean.

România se confruntă, asemeni majorităţii ţărilor europene, cu un proces de îmbătrânire a populaţiei, pe fondul reducerii ratelor de natalitate şi accentuării fenomenului migratoriu. Cea mai mare parte a populației vârstnice la nivel naţional este reprezentată de femei, respectiv de persoane care trăiesc în mediul rural. Ponderea mai crescută a populaţiei vârstnice de sex feminin se datorează ratei mortalităţii mai accentuate a populaţiei masculine, mortalitate care se manifestă cu atât mai accentuat pe măsură ce vârsta creşte.

La nivelul anului 2011, pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi cu vârste de 55 de ani şi peste erau căsătoriţi. Cea mai mare pondere a bărbaţilor divorţaţi/văduvi apare la grupa de vârstă 75 de ani şi peste, în timp ce pentru femei predomină de asemenea starea civilă legală căsătorită, cu excepţia femeilor cu vârste de 70 de ani şi peste.

Din punct de vedere al participării la activităţile economice, durata vieţii profesionale în rândul populaţiei active este inferioară mediei europene, ceea ce ne conduce la concluzia că există un potenţial ridicat pentru creşterea ratelor de ocupare. Interesul pentru derularea de activităţi economice în rândul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste a fost în scădere în perioada 2011-2016. Femeile şi bărbaţii cu vârste peste 65 de ani, dar şi cei cu vârste peste 75 de ani au avut preponderent ocupaţii din grupa ocupaţională 6 – Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit. Relația dintre participarea forței de muncă și voluntariatul la vârste înaintate

Page 97: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

97 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

este importantă. Implicarea lucrătorilor vârstnici în activităţi de voluntariat poate contribui la încurajarea participării în astfel de activităţi şi după pensionare.

Participarea adulţilor (25-64 ani) la activităţi de învăţare profesională continuă a fost în scădere în perioada 2011-2017 (de la 1,6% în 2011 la 1,1% în anul 2017). Valorile sunt pentru toată perioada 2011-2017 sub media europeană şi la mare distanţă faţă de obiectivul naţional de 10%, obiectiv stabilit pentru anul 2020 prin Strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii 2015-2020.

Riscul de excluziune pe criterii economice s-a menţinut ridicat în perioada 2011-2017, la fel ca şi participarea socială a populaţiei vârstnice. Nivelul de educaţie determină creşterea sau scăderea vulnerabilităţii individului la sărăcie, rata sărăciei relative fiind cu atât mai ridicată în rândul persoanelor vârstnice, cu cât nivelul studiilor este mai scăzut. Ponderea populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste aflate în risc de sărăcie a scăzut continuu în perioada 2011-2017, atingând 33,2% în anul 2017. Riscul cel mai ridicat de sărăcie şi excluziune socială la nivel naţional se înregistrează în cazul persoanelor cu vârste de 75 de ani şi peste. De asemenea, remarcăm că riscul de sărăcie şi excluziune creşte odată cu vârstă şi rămâne mai accentuat în cazul femeilor, comparativ cu bărbaţii.

Durata medie a vieţii exprimă în mod sintetic starea de sănătate a populaţiei. Valoarea acestui indicator a avut o creștere aproape continuă pentru ambele sexe. Cea mai mare durată a vieții s-a înregistrat în anul 2017, pentru bărbaţi durata medie a vieții fiind de 72,28 ani, iar pentru femei de 79,24 ani.

România se situează pe ultimul loc între statele UE, în ceea ce priveşte participarea femeilor şi bărbaţilor români în activităţi de voluntariat fie ele formale sau informale. Pentru populaţia cu vârste de peste 65 de ani, participarea scade la 1,6% la nivel naţional, comparativ cu 21,3% cât este media europeană.

O serie de schimbări s-au produs la nivel European, în modul de abordare a serviciilor sociale astfel că în prezent, serviciile sociale nu sunt considerate numai instrumente de incluziune socială pentru grupurile defavorizate pentru care sunt dezvoltate şi furnizate, dar mai ales sunt recunoscute ca instrumente de promovare a dezvoltării economice. Cum sistemele de asistenţă socială diferă de la o ţară la alta în funcţie de condiţiile concrete de dezvoltare socio-economică şi serviciile sociale îmbracă o diversitate de forme. În anul 2011, contribuția serviciilor sociale la atingerea obiectivelor de ocupare și creștere economică europene, este oficial recunoscută. Inovarea în domeniul social în general şi în cel al serviciilor sociale în special favorizează găsirea de soluţii la problemele sociale presante ale societăţii. Pentru a vorbi de inovare în domeniul social nu este suficient ca noua idee să răspundă unei nevoi sociale și să producă efecte benefice pentru societate în ansamblul ei, ci trebuie să consolideze şi capacitatea societății de a acționa

Analiza studiilor ce au în vedere relația servicii sociale destinate persoanelor vârstnice și incluziunea socială a acestora evidenţiază diferenţe semnificative după mediul de rezidență (urban/rural). În unele privințe, mediul rural poate exacerba excluderea socială a locuitorilor în vârstă care trăiesc în sate dispersate și în cătune, datorită izolării, lipsei unei infrastructuri de transport adecvate sau insuficienţei serviciilor locale. Cercetările românești cu privire la incluziunea socială a persoanelor vârstnice sunt mai degrabă realizate în contextul evaluării calității vieții acestor persoane.

Studiul bunelor practici/serviciilor sociale inovative din perspectiva contribuţiei la realizarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice şi menţinerii independenţei la vârste înaintate

Page 98: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

98 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

arată că există un potenţial însemnat de învăţare din experienţa altor ţări europene, în special din experienţa acelor state cu care România împărtăşeşte un profil socio-economic similar.

Rezultatele cercetării calitative au relevat că există un interes pentru lucrătorii vârstnici,

atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. În sectorul privat, într-o mai mare măsură comparativ cu sectorul public, angajaţii vârstnici

sunt valorizaţi în mod real şi percepuţi ca având o contribuţie valoroasă în cadrul organizaţiei. O mai mare experiență de viață îi face pe lucrătorii vârstnici să fie mai diplomaţi, mai loiali şi mai stabili. Ca o adaptare la noile realităţi demografice, în anumite organizaţii din sectorul privat se urmăreşte realizarea unui echilibru al distribuţiei angajaţilor din perspectiva vârstei. Un anumit nivel de discriminare pe criteriul vârstei este admis de reprezentanţii organizaţiilor publice participante, reticenţele angajatorilor cu privire la lucrătorii vârstnici bazându-se pe capacitatea fizică redusă, dificultăţile de adaptare la nevoia de noi cunoştinţe şi competenţe, starea de sănătate.

Reintegrarea lucrătorilor vârstnici este rezultatul următorilor factori:

1. Contextul socio-economic Caracteristicile pieţei muncii Legislaţia în domeniul muncii

2. Atitudinea angajatorilor Cultura organizaţională Măsuri specifice managementului vârstei implementate

3. Atitudinea lucrătorilor vârstnici Flexibilitatea Mobilitatea ocupaţională Adaptabilitatea la cerinţele pieţie muncii Aşteptările referitoare la locul de muncă

Lucrătorii vârstnici sunt mai numeroşi în agricultură, comerţ, construcţii, învăţământ, sănătate, servicii diverse, oportunităţile oferite de aceste domenii menţinându-se şi pe viitor.

Măsurile care pot contribui la încurajarea lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea, sunt:

Din perspectiva legislaţiei în domeniul muncii, sănătăţii şi securităţii în muncă: măsurile legislative care încurajează flexibilitatea muncii se pot dovedi eficiente pentru satisfacerea nevoilor lucrătorilor vârstnici, chiar dacă ele nu sunt destinate în mod clar acestei categorii de angajaţi. Măsurile existente au în vedere adaptarea programului de lucru, posibilitatea de a lucra de la domiciliu, telemunca, adaptarea mediului de lucru şi a mobilierului.

Din perspectiva legislaţiei în domeniul fiscal: reducerea/eliminarea contribuţiilor sociale pentru lucrătorii de o anumită vârstă; scutiri de taxe/facilităţi fiscale pentru angajatorii care angajează lucrători cu vârste mai mari de 55 de ani.

Din perspectiva angajatorilor: nu numai cadrul legislativ, dar şi managementul organizaţiilor poate crea un mediu favorabil încurajării angajaţilor vârstnici de a rămâne în activitate. Aşteptările lucrătorilor vârstnici (remuneraţie, programe de lucru flexibile, asigurări de sănătate, alte tipuri de beneficii) sunt mai bine acoperite în sectorul privat.

În categoria măsurilor şi acţiunilor care pot contribui la încurajarea lucrătorilor vârstnici de a continua activitatea, a fost subliniată de către participanţi necesitatea transpunerii acestora în

Page 99: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

99 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

reglementări juridice. Programele de mentorat sunt percepute ca valoroase, dar viabile numai în anumite condiţii. Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru lucrătorii vârstnici şi pachetele de sănătate mai diversificate au fost alte măsuri considerate ca având un efect pozitiv. Din punct de vedere fiscal, reducerea contribuţiilor sociale pentru salariaţii vârstnici şi acordarea de facilităţi fiscale diverse angajatorilor, sunt indicate de către participanţi.

Rămânerea în activitate a lucrătorului vârstnic contribuie la incluziunea socială a acestuia, cu efecte pozitive asupra sănătăţii şi menţinerii relaţiilor sociale la vârste înaintate.

Page 100: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

100 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

BIBLIOGRAFIE 1. Abrahams, D., Swift, H., 2012. Experiences and Expressions of Ageism: Topline Results (UK) from

Round 4 of the European Social Survey. [online] Disponibil la: <https://www.europeansocialsurvey.org/docs/findings/ESS4_gb_toplines_experiences_and_expressions_of_ageism.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

2. Age Platform, 2010. European Charter of rights and responsibilities of older people in need of long-term care and assistance. [online] Disponibil la: <https://www.age-platform.eu/sites/default/files/22495_guide_accompagnement_EN_low.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

3. Alcock, P., May, M., Wright, S., 2012. The Student’s companion to social policy, Editura John Wiley& Son, Chichester, a patra ediție.

4. Atkinson, A.B., 1998. Social exclusion, poverty and unemployment. În: A.B. Atkinson & J. Hills (editori), Exclusion, Employment and Opportunity. CASE Paper number 4, London: Centre for Analysis of Social Exclusion.

5. Ayalon, L., 2014. Perceived age, gender, and racial/ethnic discrimination in Europe: results from the European social survey. Educational Gerontology, 40(7), 499–517, 2014.

6. Börsch-Supan, A., Kneip, T., Litwin, H., Myck, M., Weber, G., 2015. SHARE: a European policy device for inclusive ageing societies. În: Börsch-Supan, A., Kneip, T., Litwin, H., Myck M, Weber, G. (eds) Ageing in Europe—supporting policies for an inclusive society. de Gruyter, Boston, 1–22.

7. Brugiavini, A., Padula, M., Pasini, G., Peracchi, F., 2010. Labour Mobility and Retirement, MEA discussion paper series 10220, Munich Center for the Economics of Aging (MEA) at the Max Planck Institute for Social Law and Social Policy.

8. Brugiavini, A., Peracchi, F., 2005. The Length of Working Lives in Europe. Journal of the European Economic Association, vol. 3, 477-486.

9. Brugiavini, A., Croda, E., Mariuzzo, F., 2005. Labour Force Participation of the Elderly: Unused Capacity?, 236-240. [online] Disponibil la: <http://www.share-project.org/fileadmin/pdf_documentation/FRB1/FRB1_all_chapters.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

10. Boeri, T., Brugiavini,. A., 2008. Pension Reforms and Women Retirement Plans. [online] Disponibil la: <https://pdfs.semanticscholar.org/7099/a73c4218ac68aa9d51c4b6e0befca40c95bb.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

11. Buzducea, D., 2009. Sisteme moderne de asistenţă socială. Tendinţe globale şi practici locale, Editura Polirom, Iaşi.

12. Comisia Europeană, 2017. Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale. [online] Disponibil la: <https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017SC0201&from=RO>, Accesat în Septembrie 2018.

13. Comisia Europeană, 2010. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,Comitetul Economic şi Social European și Comitetul Regiunilor. Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială. SEC(2010) 1564 final.

14. Consiliul Uniunii Europene, 2012. Monitorul performanței în materie de protecție socială (SPPM): Aprobarea caracteristicilor principale ale SPPM. [online] Disponibil la: <http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2013723%202012%20INIT>, Accesat în Septembrie 2018.

15. Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, 2013. Incluziunea socială a persoanelor vârstnice. Bucureşti: România.

16. Consiliul National al Persoanelor Vârstnice, 2014. Calitatea vieții persoanelor vârstnice din România. [online] Disponibil la: <http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/studiu_calitatea_vietii_2014.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

17. Council of Europe, 2017. Resolution 2104 (2017) Human rights of older persons and their comprehensive care. [online] Disponibil la: <http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-DocDetails-EN.asp?fileid=23767&lang=EN&search=ZWxkZXJseQ==>, Accesat în Septembrie 2018.

Page 101: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

101 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

18. Council of Europe, 2014. Recommendation CM/Rec(2014)2 of the Committee of Ministers to member States on the promotion of human rights of older persons. [online] Disponibil la: <https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805c649f>, Accesat în Septembrie 2018.

19. Council of Europe, 2011. Resolution 1793 (2011) Promoting active ageing – capitalising on older people’s working. [online] Disponibil la: <http://www.assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17961&lang=en>, Accesat în Septembrie 2018.

20. Council of Europe, 2009. Recommendation CM/Rec(2009)6 on ageing and disability in the 21st century: sustainable frameworks to enable greater quality of life in an inclusive society. [online] Disponibil la: <https://rm.coe.int/09000016806992fc>, Accesat în Septembrie 2018.

21. Council of Europe, 2007. Recommendation 1796 (2007) The situation of elderly persons in Europe. [online] Disponibil la: <http://www.assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17545&lang=en>, Accesat în Septembrie 2018.

22. Council of Europe, 2006. Recommendation CM/Rec(2006)5 to promote the rights and full participation of people with disabilities in society: improving the quality of life of people with disabilities in Europe 2006-2015. [online] Disponibil la: <https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805af657>, Accesat în Septembrie 2018.

23. Council of Europe, 2003. Recommendation 1591 (2003) Challenges of social policy in our ageing societies. [online] Disponibil la: <http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17072&lang=en>, Accesat în Septembrie 2018.

24. Council of Europe, 2000. Carta Drepturilor Fundamentale Europene. [online] Disponibil la: <http://www.europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

25. Council of Europe, 1999. Recommendation 1428 (1999) Future of senior citizens: protection, participation, promotion. [online] Disponibil la: <http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-EN.asp?fileid=16754&lang=en>, Accesat în Septembrie 2018.

26. Council of Europe, 1994a. Recommendation 1254 (1994) Medical and welfare rights of the elderly: ethics and policies. [online] Disponibil la: <http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=15288&lang=en>, Accesat în Septembrie 2018.

27. Council of Europe, 1994b. Recommendation Rec(94)9 concerning elderly people. [online] Disponibil la: <https://rm.coe.int/09000016804c49ec>, Accesat în Septembrie 2018.

28. Council of Europe, 1961. European Social Charter. [online] Disponibil la: <http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/socialcharter/Presentation/PresentationIndex_en.asp>, Accesat în Septembrie 2018.

29. Crepaldi, C., De Rosa, E., Pesce, F., 2011. Literature review on innovation in social services in Europe (sectors of Health, Education and Work Package 1:literature Welfare Services).

30. Danziger, S., Haveman, R.H., 2001. Understanding Poverty. Russel Sage Foundation. 31. de Haan, A., 2000. Social Exclusion: enriching the understanding of deprivation. În: Studies in

Social and Political Thought 2 (2), 22–40. 32. Djellal, F., Gallouj F., 2000. Le “casse-tete” de la mesure de l’innovation dans les services: enquete

sur les enquetes, Revue d’economie industrielle, nr. 93, trimestrul 4, 11-13. 33. Dionigi, R.A., 2015. Stereotypes of Aging: Their Effects on the Health of Older Adults, Journal of

Geriatrics, vol. 2015, Article ID 954027, 1-9. 34. Duffy, K. 1995. Social exclusion and human dignity in Europe : background report for the proposed

initiative by the Council of Europe: CDPS(95) 1 rev . Strasbourg, Council of Europe. 35. Dwyer P, Hardill I, 2011. Promoting social inclusion? The impact of village services on the lives of

older people living in rural England, Ageing Soc, 31, 243–264. 36. Ehlers, A., Naegele, G. Reichert, M., 2011. Volunteering by older people in the EU. [online]

Disponibil la: <http://hdl.handle.net/10147/299047>, Accesat în Septembrie 2018. 37. Esping-Andersen, G., 2003. Why we need a new welfare state, Editura Oxford University Press,

Oxford. 38. Esping-Andersen, G., 1990. The three worlds of welfare capitalism, Editura Princeton, University

Press, New York. 39. European Social Survey, 2008. SS4 – 2008 DOCUMENTATION REPORT. [online] Disponibil la:

<https://www.europeansocialsurvey.org/docs/round4/survey/ESS4_data_documentation_report_e05_4.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

Page 102: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

102 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

40. Employment Committee, 2017. Employment Performance Monitor, INDIC/15/12092017/EN. 41. European Foundation for Improvement of Living and Working Conditions, 2012. Employment trends

and policies for older workers in the recession. 42. Eurostat, 2010. Combating poverty and social exclusion 2010 edition A statistical portrait of the

European Union 2010. [online] Disponibil la: <http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5723553/KS-EP-09-001-EN.PDF/beb36abc-ff29-48a0-8518-32b64ad73ca5>, Accesat în Septembrie 2018.

43. Eurostat, 2002. European social statistics. Income, poverty and social exclusion: 2nd report. [online] Disponibil la: <http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/coded_files/KS-BP-02-008-EN.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

44. European Commission, 2013. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Towards Social Investment for Growth and Cohesion – including implementing the European Social Fund 2014-2020. {SWD(2013) 38 final}{SWD(2013) 39 final}{SWD(2013) 40 final}{SWD(2013) 41 final}{SWD(2013) 42 final}{SWD(2013) 43 final}{SWD(2013) 44 final.

45. European Commission, 2010. COMMUNICATION FROM THE COMMISSION EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, COM(2010) 2020 final.

46. European Commission, 2011a. Second Biennal Report on social services of general interest. [online] Disponibil la: <https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/fe35bcc1-6237-40c5-8178-cb1dd166662f/language-en>, Accesat în Septembrie 2018.

47. European Commission, 2011b. The social dimension of the Europe 2020 Strategy A report of the Social Protection Committee.

48. European Commission, BEPA, 2011c. Empowering people, driving change. Social Innovation in the European Union.

49. European Commission, 2011d. How to promote active ageing in Europe. EU support to local and regional actors.

50. European Commisssion, 2007a. Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Working together, working better: A new framework for the open coordination of social protection and inclusion policies in the European Union, COM(2005) 706 final.

51. European Commission, 2007b. Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Accompanying the Communication on "A single market for 21st century Europe". Services of general interest, including social services of general interest: a new European commitment, {COM(2007) 724 final} {SEC(2007) 1514} {SEC(2007) 1515} {SEC(2007) 1516}.

52. European Commission, 2006. Communication from the Commission Implementing the Community Lisbon programme: Social services of general interest in the European Union COM(2006) 177 final.

53. European Commission, 2004. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the regions. White Paper on SGI COM(2004) 374 final.

54. European Commission, 2003. Communication for the Commission. Green Paper on social services of general interest COM(2003) 270 final.

55. European Commission, 2002. The Lisbon Strategy – Making Change Happen, Communication to the Spring European Council in Barcelona, Brussels, COM(2002) 14 final.

56. European Commission, 2001. Draft Joint Report on Social Inclusion. [online] Disponibil la: <http://ec.europa.eu/employment_social/soc-prot/soc-incl/15223/part1_en.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

57. European Commission, 1996. Communication for the Commission. Social services of general interest COM(96) 443 final.

58. European Commisssion, 1995. Green Paper on Social Innovation. [online] Disponibil la: <http://europa.eu/documents/comm/green_papers/pdf/com95_688_en.pd>, Accesat în Septembrie 2018.

59. European Commission, 1992. Towards a Europe of Solidarity in 1992 – Intensifying the fight against social exclusion, fostering integration (COM(92) 542).

Page 103: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

103 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

60. European Parliament, 2014. Open Method of Coordination. [online] Disponibil la: <http://www.europarl.europa.eu/EPRS/EPRS-AaG-542142-Open-Method-of-Coordination-FINAL.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

61. European Social Survey, 2008. SS4 – 2008 DOCUMENTATION REPORT. https://www.europeansocialsurvey.org/docs/round4/survey/ESS4_data_documentation_report_e05_4.pdf

62. European Union, 2012. Consolidated version of the Treaty of the European Union, European Union. [online] Disponibil la: <https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0023.02/DOC_1&format=PDF>, Accesat în Septembrie 2018.

63. Franz, H.-W., Hochgerner, J., Howaldt, J., 2012. Challenge social innovation: an introduction. În: Franz, H.-W., Hochgerner, J., Howaldt, J., (editori) Challange for social innovation: Potentials for Business, Social Entrepreneurship, Welfare and Civil Society, Editura Springer, 2012.

64. Grenier, A.M., Guberman, N., 2009. Creating and sustaining disadvantage: the relevance of a social exclusion framework. Health Soc Care Comm 17, 116–124.

65. Gray, A., 2009. The social capital of older people. Ageing & Society 29, 5–31. 66. Hochgerner, J., 2011. Social Innovation. A Call for Broadening of the Innovation Paradigm, la

Conferința “Capacity Building on Social Innovation Research and Management in South East Europe” din 4 mai 2011, pp. 4, Ohrid, Macedonia, prezentare Power Point.

67. Hoff, A., 2008. Tackling poverty and social exclusion of older people – Lessons from Europe, Working Paper 308, Oxford, The Oxford Institute of Population Ageing.

68. Holt-Lunstad, J., Smith, T. B., Layton, J. B., 2010. Social Relationships and Mortality Risk: A Meta-analytic Review, PLoS Med, 7, 7.

69. Hotărârea nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 808 din 26/09/2006.

70. Hotărârea nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de incluziune socială, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 492 din 10/06/2005.

71. Hrast, M.F., Mrak. A.K, Rakar, T, 2013. Social exclusion of elderly in Central and Eastern Europe. Int J Soc Econ 40, 971–989.

72. Huber, M., Maucher, M., Sak, B., 2006. Study on Social and Health Services of General Interest in the European Union: Final Synthesis Report.

73. Iceland, J., 2006. Poverty in America: A Handbook. University of California Press, Oakland. 74. Institutul Naţional de Statistică, 2014. Indicatori de incluziune socială. [online] Disponibil la:

<http://colectaredate.insse.ro/metadata/search_indicator.htm?_action=viewCardFromResearch&selection=I&indicator=3107>, Accesat în Septembrie 2018.

75. Keeley, B., 2007. Human Capital: How what you know shapes your life. Paris: OECD Publishing. 76. Knight, T., Mellor, D., 2009. Social inclusion of older adults in care: Is it just a question of providing

activities?. International Journal of Qualitative Studies on Health and Well-being 2(2), 76-85. 77. Legea privind reglementarea activității de telemuncă nr. 81 din 02.04.2018, Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 296 din 02/04/2018. 78. Legea privind reglementarea activității de voluntariat nr. 78 din 26.06.2014, Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 469 din 26/06/2014. 79. Legea asistenţei sociale nr. 292 din 20.12.2011, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 905 din 20/12/2011. 80. Legea privind sistemul unitar de pensii publice nr. 263 din 20.12.2010, Monitorul Oficial, Partea I,

nr. 852 din 20/12/2010. 81. Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă nr. 76 din

06.02.2002, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 06.02.2002. 82. Levy, B., Ashman, O., Dror, I., 2000. To be or Not to be: The Effects of Aging Stereotypes on the Will

to Live, Omega – The Journal of Death and Dying, 40(3), 409-420. 83. Levy, B., 2003. Mind Matters: Cognitive and Physical Effects of Aging Self-Stereotypes, The Journals

of Gerontology: Series B, 58(4), P203–P211. 84. Litwin, H. (Ed.), 1996. The social networks of older people: a cross-national analysis. Westport CN:

Praeger. 85. Madanipour, A., 2011. Social exclusion and space. În: LeGates RT, Stout F (eds.) The city reader.

Routledge, Oxon, 186–194. 86. Ministerul Educaţiei Naţionale, 2015. Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-

2020. Anexă. [online] Disponibil la:

Page 104: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

104 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

<https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strategie%20LLL%20(1).pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

87. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, 2014a. Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția socială a persoanelor vârstnice (2015-2020), Anexa 1. [online] Disponibil la: <http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-07-15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf >, Accesat în Septembrie 2018.

88. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, 2014b. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2015-2020). [online] Disponibil la: <http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916>, Accesat în Septembrie 2018.

89. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, 2014c. Strategia națională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020. [online] Disponibil la: <http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

90. Moffatt, S., Glasgow, N., 2009. How useful is the concept of social exclusion when applied to rural older people in the United Kingdom and the United States?. Reg Stud 43, 1291–1303.

91. Murray, R., Caullier-Grice, J. și Mulgan, G., 2010. The open book of social innovation, 2010. [online] Disponibil la: <http://www.nesta.org.uk/sites/default/files/the_open_book_of_social_innovation.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

92. Naegele, G. S., van de Maat, E., Kubicki, J., W., Chiatti, P., Rostgaard, C., Tine, 2011. Working Paper Eurofound: Measures for social inclusion of the elderly: The case of volunteering. [online] Disponibil la: <https://www.eurofound.europa.eu/publications/report/2010/quality-of-life-social-policies/measures-for-social-inclusion-of-the-elderly-the-case-of-volunteering-working-paper>, Accesat în Octombrie 2018.

93. Nguyen, V. P.K.H., Sarkari, F., MacNeil, K., Cowan, L., Rankin, J., 2013. The Role of Support Services in Promoting Social Inclusion for the Disadvantaged Urban-dwelling Elderly. Canadian Geriatrics Journal, 16(4), 156–179.

94. Officera, A., Schneiders, M.L., Wu, D., Nash, P, Thiyagarajan, J.A., Beard, J., 2016. Valuing older people: time for a global campaign to combat ageism. Bulletin of the World Health Organisation, October, 94(10), 710-710A.

95. Officera, A., de la Fuente-Núñeza, V., 2018. A global campaign to combat ageism, Bulletin of the World Health Organisation, April, 96(4), 295–296.

96. Ogg, J., 2005. Social exclusion and insecurity among older Europeans: The influence of welfare regimes, Ageing & Society, vol. 25, 69–90.

97. Phillis, J.A., Deiglmeier, K., Miller D.T., 2008. Rediscovering Social Innovation, Stanford Social Innovation Review, Stanford.

98. Resolution of the Council and of the ministers for social affairs meeting within the Council of 29 September 1989 on combating social exclusion. [online] Disponibil la: <https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:41989X1031&from=EN>, Accesat în Septembrie 2018.

99. Riekkinen, M., 2015. Inclusion of the Elderly in Social and Cultural Life: Experiences from Service Institutions. [online] Disponibil la: <http://www.turku.fi/sites/default/files/atoms/files//research_briefings_4b-2015.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

100. Rogers, G., Finley, D. S., Galloway, J.R., 2001. Strategic plannning in social service organizations. A Practical guide, Editura Canadian Schoolars’ Press Inc., Toronto.

101. Rubio, E., Lazaro, A.,Sanchez-Sanchez, A., 2009. Social participation and independence in activities of daily living: a cross sectional study. BMC Geriatrics, 9, 26.

102. Sahlgren, G.H., 2012. Work ‘til You Drop: Short-and Longer-Term Health Effects of Retirement in Europe. [online] Disponibil la: <http://www.ifn.se/wfiles/wp/wp928.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

103. Schnalzenberger, M., Schneeweis, N., Winter-Ebmer, R., Zweimüller, M., 2011. Job quality and employment of older people in Europe. Working Paper (1105). The Austrian Center for Labor Economics and the Analysis of the Welfare State.

104. Scârneci, F., 2006. Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane. Braşov: Editura Universităţii Transilvania.

Page 105: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

105 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

105. Silver, H., 2015. The Contexts of Social Inclusion. DESA Working Paper No. 144, 1-32. 106. Silver, H., 1994. Social exclusion and social solidarity: three paradigms. În: International Labour

Review 133 (5–6), 531–578. 107. Stanciu, M., Mihăilescu, A., 2013. Situaţia sărăciei din România în context internaţional, în anul

2013. Calitatea vieţii, XXIV, nr. 4, pp. 373–403. 108. Scharf, T., 2015. Between inclusion and exclusion in later life. În: Walsh K, Carney G, Ní Léime Á

(eds) Ageing through austerity: critical perspectives from Ireland. Policy Press, Bristol, 113–130. 109. Scharf, T., Keating, N., 2012. Social exclusion in later life: a global challenge. În: Scharf T, Keating

N (eds) From exclusion to inclusion in old age: a global challenge. The Policy Press, Bristol, 1–16. 110. Sen, A., 2000. Social exclusion: concept, application and scrutiny. În: Social Development Papers

No. 1, Asian Development Bank. 111. Social Protection Committee, 2014. Adequate social protection for long-term care needs in an ageing

society - Endorsement of key messages. SOC 403, ECOFIN 525. 112. Steele J., Choi Y.S., Ambady N., 2007. Stereotyping, Prejudice, and Discrimination. În: Thorkildsen

T.A., Walberg H.J. (eds) Nurturing Morality. Issues in Children’s and Families’ Lives, vol 5. Springer, Boston, MA.

113. Tsakloglou, P., Papadopoulos, F., 2002. Aggregate level and determining factors of social exclusion in twelve European countries. Journal of European Social Policy, 12(3), 211–226.

114. Townsend, P., 1979. Poverty in the United Kingdom: a survey of household resources and standards of living. Hazel Watson & Viney Ltd, Great Britain, Aylesbury.

115. Tros, F.H., 2010. Flexibility and security for older workers: HRM-arrangements in four European Countries. [online] Disponibil la: <https://pure.uva.nl/ws/files/1419361/118638_339138.pdf>, Accesat în Noiembrie 2018.

116. United Nations, 1966. International Covenant on Civil and Political Rights. [online] Disponibil la: <http://www.un.org/millennium/law/iv-4.htm>, Accesat în Septembrie 2018.

117. United Nations, 1948. The Universal declaration of human rights. [online] Disponibil la: <http://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/index.html>, Accesat în Septembrie 2018.

118. Van den Bosch, K., Marx, I., 2007. How poverty differs from inequality. On poverty measurement in an enlarged EU context: conventional and alternative approaches. [online] Disponibil la: <http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/conferences/documents/34th_ceies_seminar_documents/34th%20CEIES%20Seminar/1.1%20%20I.%20MARX.PDF>, Accesat în Septembrie 2018.

119. Walsh, K., Scharf, T. & Keating, N., 2017. Social exclusion of older persons: a scoping review and conceptual framework. European Journal of Ageing, 14 (1), 81-98.

120. Walsh, K., O’Shea, E., Scharf, T., 2012. Social exclusion and ageing in diverse rural communities: findings of a cross border study in Ireland and Northern Ireland. Irish Centre for Social Gerontology, Galway.

121. Warburton, J., Shardlow, S.M., 2013: Social inclusion in an ageing world: introduction to the special issue. Ageing Soc 33, 1–15.

122. World Health Organisation, 2015. World report on ageing and health. [online] Disponibil la: <http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/186463/9789240694811_eng.pdf;jsessionid=F401803DFC065F7AC6D57BFF3988612F?sequence=1>, Accesat în Septembrie 2018.

123. World Health Organisation, 2007. Global age-friendly cities: a guide. [online] Disponibil la: <http://www.who.int/ageing/publications/Global_age_friendly_cities_Guide_English.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

124. World Bank, 2007. Social Exclusion and the EU’s Social Inclusion Agenda Paper Prepared for the EU8 Social Inclusion Study. [online] Disponibil la: <http://siteresources.worldbank.org/INTECONEVAL/Resources/SocialExclusionReviewDraft.pdf>, Accesat în Septembrie 2018.

Page 106: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

106 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Anexa 1. Indicatori de monitorizare a incluziunii sociale a persoanelor vârstnice

Tabel 1. Ponderea populației cu vârste de 65 de ani și peste în totalul populației țării (%), în perioada 2011-2017 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2017/2011

65-79 ani

Total 12,5 12,5 12,5 12,6 12,9 13,2 13,4 +0,9 M 5,2 5,2 5,2 5,2 5,4 5,5 5,6 +0,4 F 7,3 7,3 7,3 7,3 7,5 7,7 7,8 +0,4

80 de ani şi peste Total 3,6 3,6 3,8 4,0 4,1 4,2 4,4 +0,8 M 1,3 1,3 1,4 1,4 1,5 1,5 1,6 +0,3 F 2,3 2,3 2,5 2,5 2,6 2,7 2,9 +0,5

65-79 ani Total 12,5 12,5 12,5 12,6 12,9 13,2 13,4 +0,9 U 5,7 5,7 5,7 5,9 6,1 6,4 6,6 +0,9 R 6,9 6,8 6,7 6,7 6,8 6,8 6,8 0,0

80 de ani şi peste Total 3,6 3,6 3,8 4,0 4,1 4,2 4,4 +0,8 U 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,8 1,9 +0,4 R 2,1 2,1 2,2 2,3 2,3 2,4 2,5 +0,4

Sursa: elaborat de autori pe baza datelor Institutului Național de Statistică, disponibile în baza de date TEMPO, cod online de date POP105A.

Tabel 2. Populaţia vârstnică la nivel regional, pe medii de rezidenţă în anul 2017

Populaţie cu vârste între 65-79 ani

Populaţie cu vârste de 80 de ani şi peste

Total Urban Rural Urban Rural MACROREGIUNEA

UNU Regiunea NORD-VEST 428853 36,7 40,9 9,3 13,0 Regiunea CENTRU 401554 44,0 32,4 12,4 11,2

MACROREGIUNEA DOI

Regiunea NORD-EST 566928 28,6 44,9 8,1 18,4 Regiunea SUD-EST 455480 37,9 37,1 10,5 14,6

MACROREGIUNEA TREI

Regiunea SUD -MUNTENIA

591342 25,7 48,7 7,2 18,4

MACROREGIUNEA PATRU

Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV

353862 66,2

7,8

23,4

2,6

Regiunea SUD -VEST OLTENIA

387513 25,5

49,2

7,1

18,3

MACROREGIUNEA UNU

Regiunea VEST 310097 44,5

33,3

12,0

10,2

Sursa: elaborat de autori pe baza datelor Institutului Național de Statistică, disponibile în baza de date TEMPO, cod online de date POP105A.

Tabel 3. Durata vieţii active (profesionale)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total România 32,0 32,4 32,6 32,8 32,8 32,4 33,4 UE 28 34,7 35,0 35,2 35,3 35,4 35,6 35,9

Bărbaţi România 34,6 35,2 35,5 35,7 36,0 35,7 36,4 UE 28 37,4 37,6 37,7 37,8 37,9 38,1 38,3

Femei România 29,3 29,5 29,5 29,7 29,4 29,0 30,1 UE 28 31,9 32,2 32,5 32,7 32,8 33,1 33,4

Sursa: Eurostat, online data code [lfsi_dwl_a].

Page 107: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

107 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Tabel 4. Rate de ocupare lucrători vârstnici 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2017/2011

România

Total 39,9 41,6 41,8 43,1 41,1 42,8 44,5 Bărbaţi 48,6 51,2 51,4 53,2 51,2 53,0 55,3 13,8 Femei 32,2 33,1 33,2 34,2 32,1 33,6 34,9 8,4

UE 28

Total 47,2 48,7 50,1 51,8 53,3 55,3 57,1 Bărbaţi 54,9 56,2 57,4 58,8 60,2 62,0 63,7 16,0 Femei 40,0 41,7 43,3 45,2 46,9 48,9 50,9 27,3

Sursa: Eurostat, online data code [lfsi_emp_a]. Tabel 5. Ocupare part-time în rândul lucrătorilor vârstnici

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 România 16,7 15,7 15,8 15,3 15,1 13 11 UE 28 22,4 22,4 22,6 22,5 22,1 22 22

Sursa: Eurostat, online data code [lfsa_eppga]. Tabel 6. Participarea adulţilor la formare profesională continuă

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 25-64 de ani România 1,6 1,4 2,0 1,5 1,3 1,2 1,1

UE 28 9,1 9,2 10,7 10,8 10,7 10,8 10,9 45-54 de ani

România 0,6 0,5 1,1 0,8 0,9 0,6 0,5 UE 28 7,2 7,5 8,9 9,1 9,0 9,1 9,1

55-64 de ani România 0,5 0,3 UE 28 4,3 4,5 5,7 6,0 6,0 6,1 6,3

Sursa: Eurostat, online data code [trng_lfse_01]. Tabel 7. Populaţia vârstnică care participă la activitatea economică, 2016

Persoane ocupate Pensionari Casnice

Masculin 62-64 ani 32,7 67,3

65-69 ani 18,3 81,7

70-74 ani 15,2 84,8

75 ani şi peste

100,0

Feminin 62-64 ani 18,0 73,6 8,4 65-69 ani 14,6 79,7 5,8 70-74 ani 12,2 83,5 4,3 75 ani şi peste

97,0 3,0

Urban 62-64 ani 14,4 82,2 3,4 65-69 ani 3,5 93,8 2,7 70-74 ani

97,9 2,1

75 ani şi peste

99,0 1,0 Rural

62-64 ani 38,6 55,0 6,4 65-69 ani 30,2 66,1 3,8 70-74 ani 24,5 72,5 3,0 75 ani şi peste

97,9 2,1

Total 62-64 ani 24,6 70,7 4,7 65-69 ani 16,2 80,6 3,2 70-74 ani 13,4 84,0 2,6 75 ani şi peste 98,1 1,9

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, „Forţa de Muncă în România. Ocupare şi şomaj”, 2016, calcule ale autorilor.

Page 108: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

108 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Tabel 8. Rata sărăciei relative (60% din venitul median echivalent) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

< 65 de ani România 23,7 24,6 24,6 27,0 26,7 26,6 24,3 UE 28 17,1 17,3 17,4 18,0 18,1 17,9 17,5

65 de ani şi peste România 14,8 14,4 14,5 15,7 19,4 19,1 20,0 UE 28 15,9 14,5 13,7 13,7 14,1 14,6 14,6

65-74 ani România 11,2 10,9 11,4 11,6 15,1 15,4 16,0 UE 28 14,2 13,3 12,8 12,5 12,8 13,3 13,4

75 de ani şi peste România 19,2 18,9 18,1 20,4 24,4 23,3 25,3 UE 28 17,9 15,8 14,8 15,1 15,5 16,1 15,9

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_li02].

Tabel 9. Rata sărăciei relative pentru populaţia de 65 de ani şi peste - distribuţie după nivelul de educaţie atins (ISCED)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

ISCED 0-2 România 17,8 19,6 20,1 23,0 25,9 26,1 31,1 UE 19,7 18,2 17,1 17,4 18,1 18,7 19,2

ISCED 3-4 România 1,8 2,4 2,5 2,3 5,5 4,1 5,0 UE 10,8 10,4 10,5 10,3 10,7 11,1 11,4

ISCED 5-8 România 0,5 0,2 0,0 0,0 2,4 3,3 0,0 UE 6,7 6,0 5,6 6,7 7,0 7,1 6,6

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_li07]. Notă: nivelul 0-2 corespunde învăţământului preşcolar, primar, secundar, nivelul 3-4 corespunde nivelului liceal şi postliceal; 5-6 corespunde nivelului universitar . Tabel 10. Rata sărăciei relative pentru pensionari

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total România 11,1 12,5 13,0 14,5 18,3 17,8 18,0

UE 28 14,7 13,6 13,0 13,1 13,4 14,1 13,7 Masculin

România 7,3 7,0 7,9 8,7 12,6 11,3 12,3 UE 28 12,8 12,1 11,2 11,1 11,5 11,8 11,7

Feminin România 17,1 16,5 16,7 18,5 22,3 22,3 22,1 UE 28 16,4 14,8 14,6 14,9 15,1 16,0 15,4

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_pns6]. Tabel 11. Evoluţia pensiei medii de asigurări sociale de stat, a salariului minim şi a salariului mediu

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Pensia medie de asigurări sociale de stat 773 778 809 845 886 931 1026 Salariul minim brut 670 700 750 875 1012,5 1250 1450 Salariul mediu brut 1980 2063 2163 2328 2555 2809 Ponderea pensiei medii în salariul mediu brut 39,0 37,7 37,4 36,3 34,7 33,1 Indicele preţurilor de consum 105,79 103,33 103,98 101,07 99,41 98,45 101,34

Sursa: INS, Câştigul salarial din 1938 – serie anuală, http://www.insse.ro/cms/ro/content/castiguri-salariale-din-1938-serie-anuala; MMJS, Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în perioada 2000-2017, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/s1-18.pdf; INS, Pensia medie de asigurări sociale de stat, cod online de date PNS 102D; INS, Indicele preţurilor de consum, http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date. Notă: Pentru anii 2013, 2014, 2015, s-a calculat media salariilor minime brute înregistrate. Tabel 12. Venitul mediu al persoanelor cu vârste de 65 de ani şi peste în venitul mediu disponibil al persoanelor cu vârste între 0-64 ani

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total România 1,01 1,03 1,04 1,04 1,00 0,97 0,95

UE 28 0,90 0,92 0,93 0,94 0,93 0,93 0,93 Masculin

România 1,12 1,17 1,15 1,14 1,11 1,10 1,07 UE 28 0,93 0,95 0,97 0,97 0,97 0,96 0,97

Feminin România 0,95 0,97 0,96 0,94 0,92 0,89 0,87

Page 109: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

109 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

UE 28 0,87 0,89 0,91 0,91 0,91 0,90 0,90 Sursa: Eurostat, online data code [ilc_pnp2]. Tabel 13. Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv pensiile), persoane de 65 de ani şi peste (%)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total România 17,2 16,8 16,1 17,1 21,1 20,2 21,2

UE 28 19,6 18,0 17,2 17,1 17,4 17,8 17,3 Masculin

România 10,8 10,5 10,1 10,6 14,7 13,3 14,2 UE 28 16,4 15,2 14,4 14,1 14,7 14,9 14,5

Feminin România 21,5 21,0 20,2 21,5 25,4 24,9 25,8 UE 28 22,1 20,2 19,4 19,4 19,4 20,1 19,5

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_li10]. Tabel 14. AROPE - populaţia de 65 de ani şi peste (%)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

< 65 de ani România 41,8 44,7 43,1 41,4 38,2 39,8 36,2 UE 28 25,1 26,0 26,0 25,9 25,3 24,7 23,5

65 de ani şi peste România 36,2 35,4 35,8 35,0 33,3 34,0 33,2 UE 28 20,4 19,2 18,2 17,8 17,4 18,2 18,1

65-74 ani România 31,2 31,8 31,4 29,6 28,4 29,0 28,4 UE 28 18,6 17,9 17,2 16,5 16,2 16,8 16,8

75 de ani şi peste România 42,4 39,9 40,8 41,2 39,1 39,9 39,8 UE 28 22,6 20,7 19,4 19,2 18,8 19,8 19,5

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_peps01]. Tabel 15. AROPE – populaţie de 65 de ani şi peste, distribuţie după nivelul de educaţie (%)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 ISCED 0-2 România 43,1 41,8 44,1 44,0 40,5 41,8 44,9

UE 28 25,9 24,5 23,1 22,7 22,6 23,7 23,9 ISCED 3-4 România 19,6 22,4 19,4 19,9 19,5 18,4 18,5

UE 28 14,9 14,8 14,7 14,3 13,9 14,5 14,8 ISCED 5-8 România 8,0 9,7 9,8 8,7 8,4 11,8 6,1

UE 28 8,9 7,9 7,7 8,5 8,8 8,8 8,2 Sursa: Eurostat, online data code [ilc_peps04]. Tabel 16. Rata deprivării materiale, persoane de 65 de ani şi peste (%)

2014 2015 2016 2017

65 de ani şi peste România 60,4 55,1 56,3 54,6 UE 28 15,5 13,5 12,8 13,0

65-74 ani România 57,6 53,3 53,5 52,1 UE 28 16,2 14,0 13,0 13,4

75 de ani şi peste România 63,6 57,2 59,5 58,1 UE 28 14,7 12,8 12,5 12,6

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_mdsd07]. Datele sunt disponibile începând cu anul 2014. Tabel 17. Rata deprivării materiale severe, persoane de 65 de ani şi peste

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

65 de ani şi peste România 29,2 28,5 28,4 26,5 21,5 22,5 20,6 UE 28 7,3 7,4 7,0 6,3 5,6 5,8 5,8

65-74 ani România 25,8 26,8 25,2 22,9 18,9 18,7 17,3 UE 28 7,1 7,3 7,1 6,4 5,6 5,7 5,8

75 de ani şi peste România 33,5 30,7 32,1 30,7 24,5 26,9 25,0 UE 28 7,5 7,6 6,8 6,1 5,6 5,9 5,9

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_mddd11].

Page 110: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

110 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Tabel 18. Speranţa de viaţă la 65 de ani şi speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani

Sursa: EUROSTAT, online data code [tepsr_sp320]. Tabel 19. Persoanele cu boli cronice sau probleme de sănătate ca % din persoane ocupate în anumite grupe de vârstă (%)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

45-54 de ani România 7,9 7,3 7,5 6,0 6,4 5,5 6,3 UE 28 24,7 24,5 25,4 25,3 27,0 25,8 32,5

55-64 de ani România 17,7 14,9 14,0 13,7 15,2 13,5 11,7 UE 28 33,7 33,4 33,7 34,0 36,3 35,5 40,3

65-74 ani România 44,0 37,2 40,5 43,1 32,5 26,5 29,7 UE 28 39,9 37,5 38,9 40,7 40,7 37,4

75 de ani şi peste România 52,1 49,4 54,0 66,5 80,5 69,4 UE 28

Sursa: Eurostat, online data code [hlth_silc_04]. Tabel 20. Populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste care locuieşte singură, la nivel regional (% din populaţia vârstnică la nivel regional, pe grupe de vârstă)

Regiunea de dezvoltare 65 de ani şi peste 65-84 de ani 85 de ani şi peste

Nord-Vest 26,7 25,8 38,9 Centru 27,3 26,1 40,7 Nord-Est 27,7 26,1 45,2 Sud-Est 25,8 24,6 40,3 Sud - Muntenia 25,0 23,8 38,4 Bucureşti - Ilfov 29,1 27,5 43,2 Sud-Vest Oltenia 25,6 24,5 37,8 Vest 25,8 25,1 33,8

Sursa: Eurostat, online data code [ilc_peps04].

Tabel 21. Indexul practicilor culturale: populaţie cu vârste de 65 de ani şi peste, după regiune (2013)

Regiunea de dezvoltare Foarte ridicat Ridicat Mediu Scăzut Nord-Est

7,8% 35,1% 57,2%

Speranţa de viaţă la 65 de ani UE 28

2011 2012 2013 2014 2015 2016 Femei 21,3 21,1 21,3 21,6 21,2 21,6 Bărbaţi 17,7 17,7 17,9 18,2 17,9 18,2

România 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Femei 17,8 17,7 18,1 18,1 18 18,3 Bărbaţi 14,5 14,4 14,7 14,7 14,5 14,7

Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani UE 28

2011 2012 2013 2014 2015 2016 Femei 8,6 8,5 8,6 8,6 9,4 10,1 Bărbaţi 8,5 8,5 8,5 8,6 9,4 9,8

România 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Femei 4,7 5,1 5,2 5,7 5,7 5,6 Bărbaţi 5,4 5,9 5,8 5,9 6,3 6,2

Page 111: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

111 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Sud-Est

46,2% 53,8% Sud - Muntenia

12,2% 87,8%

Sud-Vest - Oltenia

3,0% 37,0% 60,0% Vest

3,2% 38,8% 58,0%

Nord-Vest

7,7% 28,4% 64,0% Centru 7,4%

55,2% 37,4%

Bucureşti - Ilfov

37,4% 62,6% Sursa: European Commission, Brussels (2016): Eurobarometer 79.2 (2013). TNS opinion, Brussels [producer].

GESIS Data Archive, Cologne. ZA5688 Data file Version 6.0.0, doi:10.4232/1.12577.

Tabel 22. Participare la activităţi culturale în rândul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, pe regiuni de dezvoltare (2017)

Regiunea de dezvoltare

Spectacole de balet/dans/teatru/concerte Cinema

Bibliotecă publică

Muzee/galerii de artă

Vizitarea unor monumente

istorice

Participare la

evenimente tradiţionale

Nord-Est 1,9% 1,9% 4,2% 5,2% 2,3% Sud-Est 27,5% 12,0% 12,0% 16,7% 32,8% Sud - Muntenia 19,6% 15,0% 15,4% 26,9% 31,5% 26,9% Sud-Vest - Oltenia 73,6% 23,6% 26,4% 73,6% 52,7% 26,4% Vest 19,5% 13,0% 19,1% 32,0% 38,5% 55,7% Nord-Vest 16,7% 7,1% 6,9% 6,9% 20,1% 22,0% Centru 21,2% 4,2% 9,5% 13,7% 23,2% 14,1% Bucureşti - Ilfov 10,8% 10,8% 6,0% 12,1% 31,3% 18,1% Sursa: European Commission and European Parliament, 2018. Eurobarometer 88.1 (2017). TNS opinion, Brussels

[Producer], GESIS Data Archive, Cologne. ZA6925, data file version 1.0.0, doi:10.4232/1.12959.

Tabel 23. Bariere care împiedică accesul la activităţi culturale al populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, după regiunea de dezvoltare (2017)

Regiunea de dezvoltare

Lipsa interesului

Lipsa timpului

Prea scump

Lipsa informaţiilor

Ofertă limitată

Calitate scăzută

Acces dificil

Nord-Est 11,5% 11,4% 11,3% 15,5% 4,6% 29,2% 16,5% Sud-Est 8,6% 22,9% 28,2% 14,8% 3,2% 12,4% 9,8% Sud - Muntenia 16,4% 19,2% 30,8% 13,7% 7,2% 10,3% 2,3% Sud-Vest Oltenia

50,0% 26,4%

23,6%

Vest 10,6% 15,4% 18,9% 15,8% 7,9% 7,3% 24,0%

Nord-Vest 32,2% 15,5% 17,1% 21,7% 1,9% 2,1% 9,4% Centru 14,8% 9,8% 20,1% 20,3% 14,5% 10,5% 9,9% Bucureşti - Ilfov

14,7% 26,8% 32,6% 16,3% 2,1% 2,1% 5,3%

Sursa: European Commission and European Parliament, 2018. Eurobarometer 88.1 (2017). TNS opinion, Brussels [Producer], GESIS Data Archive, Cologne. ZA6925, data file version 1.0.0, doi:10.4232/1.12959.

Page 112: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

112 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Anexa 2. Ghid de focus-grup GHID FOCUS-GRUP

Principalele teme abordate: Introducere Timp alocat: 02 min. Grila de introducere: Prezentare moderator; Explicare reguli discuţie; Scopul discuţiei; Explicarea înregistrării audio-video şi obţinerea acordului respondenţilor.

Prezentarea participanţilor Timp alocat: 10 min. Grila de prezentare: Nume, prenume; Ocupația la data cercetării, tipul organizației (public-privat) pe care îl reprezintă, o

scurtă descriere a experienței în domeniul îmbătrânirii active. A. Contextul socio-economic, factori individuali şi socio-economici care influenţează decizia

de a rămâne pe piaţa muncii pentru lucrătorii vârstnici Timp alocat: 15 min. Grila de întrebări: Care este rolul politicilor publice în domeniul ocupării și protecției sociale în ceea ce

priveşte încurajarea/descurajarea ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici? Cunoaşteţi care este în prezent ponderea lucrătorilor vârstnici în România? Care sunt factorii economici care limitează ocuparea în rândul lucrătorilor vârstnici la

noi în țară? În ce fel limitează factorii economici probabilitatea de a rămâne pe piaţa muncii pentru

lucrătorii vârstnici? Dar posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă, dacă doresc? În afara factorilor de ordin economic, ce alţi factori (de ex. sociali, culturali) consideraţi

că influenţează ocuparea lucrătorilor vârstnici? Cum anume influenţează ei ocuparea la vârste mai înaintate?

Ce categorii de lucrători vârstnici sunt mai interesate să continue activitatea? De ce? Care credeţi că ar fi barierele de ordin individual (de ex. situaţia familială, nivelul

studiilor, mediul de rezidenţă etc.) care ar limita dorinţa lucrătorilor vârstnici de a lucra? B. Atitudinile angajatorilor faţă de lucrătorii vârstnici Timp alocat: 10 min. Grila de întrebări: Cât de preocupaţi sunt angajatorii de vârsta angajaţilor din cadrul organizaţiei atunci

când fac angajări?

Page 113: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

113 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Care credeţi că sunt beneficiile pe care lucrătorii vârstnici le aduc în cadrul unei organizaţii?

Care sunt provocările asociate prezenţei lucrătorilor vârstnici în cadrul unei organizaţii? Sunt ele diferite comparativ cu provocările asociate unor lucrători mai tineri?

Cât de interesaţi sunt angajatorii (din mediul public şi privat) să recruteze şi să menţină în cadrul organizaţiei lucrători vârstnici?

Există domenii de activitate în care angajatorii sunt mai interesaţi să atragă şi să menţină lucrători vârstnici? Vă rugăm să nominalizați aceste domenii!

Sunt lucrătorii vârstnici discriminați la locul de muncă în România? Vă rugăm să motivați răspunsul!

C. Ocuparea lucrătorilor vârstnici Timp alocat: 15 min. Grila de întrebări: Care sunt domeniile în care ocuparea lucrătorilor vârstnici este mai ridicată, la acest

moment, în România? Dar domeniile în care ocuparea lucrătorilor vârstnici ar putea fi mai ridicată în viitor în

România? Ce oportunităţi de ocupare există în prezent pentru lucrătorii vârstnici? Care este atitudinea lucrătorilor vârstnici faţă de muncă? Cu ce dificultăţi se confruntă lucrătorii vârstnici pe piaţa muncii? Ce aşteptări au ei în termeni de salarizare, program de lucru sau alte tipuri de beneficii

oferite de angajatori?

D. Măsuri şi acţiuni prevăzute în legislaţia naţională destinată încurajării ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici Timp alocat: 15 min. Grila de întrebări: Cunoașteți care sunt măsurile prevăzute de legislaţia naţională destinate încurajării

ocupării în rândul lucrătorilor vârstnici? Vă rugăm să exemplificați! Cât de eficiente considerați că sunt măsurile prevăzute prin legislaţia naţională (Legea

nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă)? Vă rugăm să exemplificați!

Care considerați că ar fi măsura cu cel mai ridicat impact în stimularea ocupării lucrătorilor vârstnici?

În anul 2018 a fost introdusă Legea nr. 81 privind reglementarea activității de telemuncă în România. Considerați utilă reglementarea activității de telemuncă pentru lucrătorul vârstnic? În ce domenii de activitate considerați că Legea nr. 81/2018 ar putea genera efecte benefice pentru lucrătorul vârstnic?

Ne vom referi acum la Legea nr. 78/2014 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România. Vă rugăm sa ne spuneți în ce măsură implicarea vârstnicilor în activități de voluntariat constituie un pas important spre reintegrarea acestora pe piața muncii din România?

Page 114: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

114 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

E. Măsuri de promovare a incluziunii sociale pentru lucrătorii vârstnici implementate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională sau europeană Timp alocat: 25 min. Grila de întrebări: Aveți cunoștință de proiecte cu finanțare națională sau europeană destinate promovării

incluziunii sociale a lucrătorilor vârstnici (55-64 ani) în România? Vă rugăm să exemplificați!

Considerați că aceste proiecte au contribuit la promovarea incluziunii sociale a lucrătorilor vârstnici pe termen mediu si lung? Vă rugăm să motivați răspunsul!

Vă este cunoscută linia de finanțare POCU – OS 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilitătți, persoanele cu nivel redus de educație?

Instituțiile pe care le reprezentați au depus oferte de proiecte pentru această linie de finanțare? Vă rugăm să exemplificați!

Prin această linie de finanțare pot fi derulate o serie de activități care vin și în sprijinul lucrătorilor vârstnici. Vă sunt cunoscute aceste activități? În cazul în care nu vor fi menționate activități finanțate prin POCU – OS 3.1, moderatorul va trece în revistă activitățile care pot obține finanțare: servicii personalizate de informare, consiliere și orientare, sprijin în găsirea de loc

de muncă/ plasarea pe piața muncii etc.; acordarea de sprijin financiar angajatorilor (de exemplu prin sprijinirea mentorilor

implicați în acest proces, asigurarea materialelor utilizate în procesul de învățare la locul de muncă etc.) pentru a organiza astfel de scheme;

stimularea angajatorilor (de exemplu prin acordarea de stimulente financiare) pentru a crea noi locuri de muncă;

sprijin în găsirea unui loc de muncă / plasare pe piața muncii etc.; sprijinirea persoanelor care găsesc un loc de muncă într-o alta zonă/regiune să se

adapteze la noul lor mediu, inclusiv prin acordarea de prime de mobilitate (de instalare și încadrare).

Care dintre aceste activități considerați că ar putea avea un impact crescut în stimularea ocupării lucrătorilor vârstnici?

Vă este cunoscută linia de finanțare POCU – OS 3.4 Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal ale șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lunga durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Instituțiile pe care le reprezentați au depus oferte de proiecte pentru această linie de finațare care să aibă în vedere lucrătorii vârstnici? Vă rugăm să exemplificați!

Prin această linie de finanțare pot fi derulate o serie de activități care vin și în sprijinul lucrătorilor vârstnici. Vă sunt cunoscute aceste activități? În cazul în care nu vor fi menționate activități finanțate prin POCU – OS 3.4, moderatorul va trece în revistă activitățile care pot obține finanțare: Participarea la programe de formare profesională personalizate;

Page 115: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

115 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Evaluare și certificare pentru recunoașterea competențelor dobândite în context informal și non-formal, ca modalitate de creștere a șanselor de ocupare.

Care dintre aceste activități considerați că ar putea un impact crescut în stimularea ocupării lucrătorilor vârstnici?

Aveți cunoștință de proiecte care să stimuleze activitățile de voluntariat în rândul personelor vârstnice? Vă rugăm să exemplificați!

Considerați beneficice aceste tipuri de proiecte în asigurarea incluziunii sociale a lucrătorilor vârstnici?Vă rugăm să motivați răspunsul!

F. Măsuri şi acţiuni care pot contribui la încurajarea angajaţilor vârstnici de a continua activitatea Timp alocat: 15 min. Grila de întrebări: Ce tipuri de măsuri ar trebui luate pentru a încuraja lucrătorii vârstnici să rămână pe

piaţa muncii o perioadă mai îndelungată? Măsurile trebuie să vizeze doar legislaţia muncii sau credeţi că ele ar trebui combinate

cu măsuri din domeniul sănătăţii, asistenţei sociale, asigurărilor sociale etc.?Vă rugăm să exemplificaţi!

Cum pot fi încurajaţi angajatorii să ofere un mediu de muncă pe care angajaţii vârstnici să îl perceapă ca fiind suportiv pentru incluziunea lor socială?

Cine ar trebui să se implice în procesul de iniţiere a unor astfel de măsuri? Ce măsuri ar trebui luate pentru a creşte oportunităţile de găsire a unui loc de muncă

pentru lucrătorii vârstnici care doresc să rămână pe piaţa muncii?

G. Ocuparea lucrătorului vârstnic și procesul de incluziune socială Timp alocat: 15 min. Grila de întrebări: În ce măsură menținerea în ocupare a lucrătorului vârstnic contribuie la o mai bună

incluziune socială a acestuia? Care ar fi efectele pozitive ale menținerii lucrătorului vârstnic în ocupare? În ce măsură putem vorbi în contextul socio-economic românesc de efecte negative ale

menținerii lucrătorului vârstnic în ocupare? Ce măsuri/programe ar trebui dezvoltate pentru a atenua posibilele efecte negative ale

menținerii lucrătorului vârstnic în ocupare?

Page 116: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

116 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Anexa 3 Lista participanţilor la focus-grup

Nume şi prenume Instituţia şi Funcţia

Daniela Istrate Casa Naţională de Pensii Publice Consilier superior

Oana Frinţu Inspectoratul Teritorial de Muncă Inspector muncă

Alexandru Clopotaru Sindicatul Naţional Petrom - Filiala Bucureşti Membru consiliu

Flavius Stan

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Economist

Ana Nedelcu Asociaţia Complex Care Consilier

Adriana Manole

Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sector1 Expert superior

Simona Ardeleanu Casa Naţională de Pensii Publice Inspector superior

Adriana Oiţă

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Funcţionar public/inginer

Mariana Mateaş

Sindicat Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Asistent social/lider sindicat

Georgeta Tudor Casa Geron Asistent social

Page 117: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

117 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Anexa 4 Agenda Workshopului

AGENDĂ WORKSHOP DE CONSULTARE

„MĂSURI DESTINATE CREŞTERII INCLUZIUNII SOCIALE A PERSOANELOR VÂRSTNICE”

ZIUA: 20 NOIEMBRIE 2018

9.30 - Începerea lucrărilor în cadrul atelierului de lucru Explicarea înregistrării întâlnirii şi obţinerea acordului respondenţilor.

ACTUALIZĂRI ALE PROIECTULUI Intervenţia de deschidere a secţiunii:

Vă prezentăm în continuare câteva aspecte legate de proiectul „Măsuri destinate creşterii incluziunii sociale a persoanelor vârstnice”, proiect în cadrul căruia derulăm întâlnirea de astăzi.

Aprofundare

• Scopul workshop-ului; • Prezentarea participanţilor - Nume, prenume, ocupația la data

cercetării, tipul organizației (public/privat) pe care îl reprezintă, o scurtă descriere a experienței, proiecte derulate în cadrul organizaţiei şi care au fost destinate promovării unei imagini pozive a persoanelor vârstnice, încurajării participării sociale/civice active a acestora;

• Obiectivele proiectului şi principalele activităţi; • Rezultate aşteptate.

IMAGINEA PERSOANEI VÂRSTNICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ

Intervenţia de deschidere a secţiunii:

În cadrul acestei secţiuni vom discuta despre imaginea persoanelor vârstnice în societatea românească.

Întrebare principală Care este în opinia Dvs. imaginea predominantă a persoanei vârstnice în societatea românească?

Aprofundare • Care este vârsta de la care apreciaţi că o persoană poate fi considerată vârstnică?

• Din experienţa pe care o aveţi, care ar fi principalii 3 factori care au influenţat/influenţează crearea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice? Dar principalii 3 factori care determină crearea unei imagini negative pentru aceste persoane?

• Care este rolul persoanelor vârstnice în modul în care sunt percepute de restul societăţii?

PREJUDECĂȚI ȘI STEREOTIPURI CU PRIVIRE LA PERSOANELE VÂRSTNICE Intervenţie de deschidere a secţiunii:

Această secţiune contribuie la înţelegerea cauzelor care determină construirea prejudecăților și stereotipurilor cu privire la persoanele vârstnice şi rolul lor în societate.

Întrebare principală Vă rugăm să ne oferiţi câteva exemple cu privire la prejudecățile/stereotipurile cel mai des asociate persoanelor vârstnice.

Aprofundare • Care sunt prejudecăţile (sentimente/atitudinile) care se manifestă cel mai frecvent cu privire la persoanele vârstnice? Dar stereotipurile cele mai frecvent întâlnite?

• Care sunt stereotipurile pozitive cel mai des asociate persoanelor vârstnice? Dar stereotipurile negative?

• Care credeţi că sunt cauzele acestor opinii cristalizate în prejudecăți și stereotipii cu privire la persoanele vârstnice?

Page 118: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

118 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

• Puteți identifica aspecte de discriminare pozitivă sau negativă a persoanelor vârstnice în legislația națională?

MĂSURI DESTINATE DEPĂŞIRII STEREOTIPURILOR NEGATIVE Intervenţia de deschidere a secţiunii:

Această secţiune îşi propune să identifice acţiuni/măsuri diverse iniţiate cu scopul de a contribui la promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice în societatea românească.

Întrebare principală Ce măsuri au fost implementate pentru depăşirea acestor credinţe negative cu privire la persoanele vârstnice?

Aprofundare • Vă rugăm să ne oferiţi câteva exemple de măsuri (proiecte, măsuri de politică publică, iniţiative locale, etc.) care au fost iniţiate/implementate cu scopul depăşirii stereotipurilor negative şi îmbunătăţirii imaginii persoanelor vârstnice?

• Care au fost efectele acestor măsuri? • Care a fost rolul instituţiilor publice?

Întrebare principală • Ce măsuri consideraţi că este necesar a fi implementate pentru eliminarea/diminuarea prejudecăților și stereotipurilor asociate persoanelor vârstnice?

Aprofundare • Vă rugăm să ne oferiţi câteva exemple de măsuri necesar a fi implementate! • Care ar fi efectele acestor măsuri?

PROMOVAREA UNEI IMAGINI POZITIVE A PERSOANELOR VÂRSTNICE ÎN SOCIETATE

Intervenţia de deschidere a secţiunii:

În cadrul acestei teme de discuţie dorim să aflăm care sunt categoriile de entităţi care trebuie să se implice activ în promovarea unei imagini pozitive a persoanelor vârstnice.

Întrebare principală Care este rolul autorităţilor publice, societăţii civile, persoanelor vârstnice?

Aprofundare • Ce modalităţi de comunicare apreciaţi că sunt cele mai adecvate? • Care sunt cei mai importanți actori cu rol în promovarea unei imagini

pozitive a persoanelor vârstnice? ÎNCURAJAREA PARTICIPĂRII PERSOANELOR VÂRSTNICE ÎN ACTIVITĂŢILE

SOCIALE, CIVICE, CULTURALE, SPORTIVE Intervenţia de deschidere a secţiunii:

Discutăm în cadrul acestei teme despre modalităţile concrete de încurajare a participării sociale şi civice a persoanelor vârstnice?

Întrebare principală Ce tipuri de acţiuni/măsuri pot fi iniţiate? Aprofundare • Cum pot fi atrase persoanele vârstnice in astfel de activităţi?

• Care sunt actorii princiapli care pot contribui la încurajarea participării sociale şi civice a persoanelor vârstnice?

11.00 – Încheierea dezbaterilor • Mesaj final

Page 119: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

119 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Chestionar aplicat experţilor prezenţi în cadrul workshop-ului

PROPUNERI DE POLITICĂ PUBLICĂ DESTINATE ACCENTUĂRII IMAGINII POZITIVE A POPULAȚIEI VÂRSTNICE, PROMOVĂRII PARTICIPĂRII SOCIALE ACTIVE ŞI DEMNE A PERSOANELOR VÂRSTNICE ÎN SOCIETATE ȘI A INCLUZIUNII LOR SOCIALE

1. Actori implicați:

2. Actori implicați:

3. Actori implicați:

Page 120: ”MĂSURI DESTINATE CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE · atingerea Obiectivului specific 1 (OS1): Analiza măsurilor şi acţiunilor multidimensionale existente în domeniile protecţiei

120 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, contract nr. 3210 din 20.08.2018

Anexa 5 Lista participanţilor la Workshop

Nume şi prenume Instituţia şi funcţia Andrada Pîrvulescu Şef birou/ Biroul Asistenţă Medicală şi

Psiho-Socială/Centrul Rezidenţial "Sf. Teodora" (Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti) [email protected]

Marius Augustin Pop Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice Director general [email protected]

Gabriela Anghelina

Asociaţia CARP OMENIA Bucureşti Şef birou asistenţă socială [email protected]

Ioana Caciulă Asociaţi Habilitas [email protected]

Ana Dumitrescu Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” Şef serviciu

Oana Budiş Fundaţia Principesa Margareta Coordonator Program Telefonul Vârstnicului [email protected]

Andreea Furtună Crucea Roşie Română Manager proiecte sociale [email protected]


Recommended