CUPRINSArgument
Cap. I. Prezentarea societãţii
Cap. II. Consideraţii generale privind imobilizãrile:
2.1 Imobilizările necorporale2.2 Imobilizările corporale2.3 Imobilizările financiare
Cap. III. Amortizarea imobilizărilor necorporale si corporale:
3.1 Definirea imobilizărilor3.2.1 Elementele de calcul ale amortizării 3.2.2 Valoarea amortizabilã
3.3 Metode de amortizare
3.3.1 Amortizarea liniarã3.3.2 Amortizarea degresivã 3.3.3 Amortizarea acceleratã
Cap. IV. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale si corporale:
4.1 Conturi utilizate şi funcţionarea lor4.2 Operaţii specifice4.3 Evidenţa operativã
Cap. V. Monografie
Bibliografie
1
Argument
Activele imobilizate concretizate in imobilizări necorporale, corporale si financiare
reprezintă o pondere foarte mare din patrimoniul unui agent economic.
Majoritatea imobilizărilor necorporale si corporale se degradează cu tipul si, ca atare,
trebuie găsitã o metoda pentru constatarea diminuării utilitãţii lor.
Amortizarea urmăreşte in principal reducerea substanţialã a duratelor normale de
funcţionare a imobilizărilor corporale pentru accelerarea procesului de recuperare a
capitalului investit in vederea constituirii fondurilor necesare retehnologizării unitãţilor
economice.
Amortizarea asigura condiţiile egale tuturor unitãţilor patrimoniale, indiferent de
forma de proprietate, in stabilirea regimului amortizării, calculării, contabilizării si
reintegrării capitalului investit, respectându-se principiile unui sistem convenţional
echitabil.
Se urmăreşte introducerea regimurilor de amortizare degresiv şi accelerat în vederea
măririi ritmului amortizării, pentru combaterea consecinţelor inflaţiei si realizarea
concordantei dintre interesele unităţii patrimoniale si cele ale statului.
Sumele rezultate din amortizare pot fi valorificate de către unităţile patrimoniale
pentru efectuarea de investiţii rentabile.
Prin competentele sporite create de agenţii economici, inclusiv în ceea ce priveşte
condiţiile operaţionale de reintegrare a capitalului investit, cu importante efecte în
reducerea fiscalităţii, prin asigurarea unei concordanţe între interesele statului şi cele ale
uniaţii patrimoniale, consider cã amortizarea joacã un rol important în accelerarea
procesului investiţional în România.
2
Capitolul I
Prezentarea societăţii comerciale
Denumirea societăţii
Societatea comerciala S.C GEROM S.R.L este persoanã juridicã romanã şi îşi
desfãşoarã activitatea potrivit legislaţiei romane şi prevederilor prezentului statut.
În toate actele, scrisorile, facturile, anunţurile si publicitãţile private activitatea
societăţii, va fi cunoscuta prin acest nume şi prin numărul de înmatriculare din Registrul
Comerţului J/147/1990
Forma juridicã a societăţii
Forma juridicã a societăţii este societate cu răspundere limitatã, constituitã potrivit
legii nr. 31/1990, modificatã şi completatã prin O.V.G nr. 30/1997
Sediul societăţii:
Societatea are sediul în municipiul Botoşani, strada Viilor, nr 19 jud. Botoşani.
Prin voinţa asociatului unic, sediul societaţii poate fi schimbat în orice loc din
România, cu efectuarea formalitãţilor revãzute de legea Registrului Comerţului.
Durata sicietãţii comerciale
Scopul societãţii comerciale este de a realiza avtivitãţi de comercializare permise de lege,
în vederea obţinerii profitului.
Obiectul de activitate îl reprezintã producerea şi comercializarea produselor de
carmangerie.
Obiectul de activitate
Scopul societăţii comerciale este de a realiza activitãţi de comercializare permise de
lege, în vederea obţinerii profitului.
3
Obiectul de activitate îl reprezintã producerea şi comercializarea produselor de
carmangerie.
Capitalul social si parţile sociale:
Capitalul social subscris este de 17.000 lei, divizat în 17 parţi sociale, fiecare în
valoare de 1000 lei şi se constituie de aportul în numerar al asociatului unic , depus în
momentul constituirii.
Capitalul social poate fi majorat pe baza aportului unic, prin crearea de parţi sociale şi
noi , pe baza aportului în natura sau în numerar şi utilizarea fondurilor de rezervã
disponibil, create de societate.
Pãrţile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, care nu poate fi gravat de datorii
sau alte obligaţii personale.
Un creditor al asociatului unic poate formula pretenţii numai asupra unei parţi din
beneficiul societãţii care i se va repartiza, sau cotei parţi cuvenite acestuia prin lichidarea
societãţii, efectuate în condiţiile prezentului statut.
Asociatul unic nu este responsabil decât pana la concurenta sumei reprezentând pãrţile
sociale pe care le poseda.
Cesiunea parţii sociale sau totale a parţilor sociale cãtre persoane terţe se poate face pe
baza hotărârilor asociatului unic.
Cesiunea parţii sociale trebuie constatatã prin act autentificat şi îndeplinirea
formalitãţilor de publicitate, conform prevederilor legale.
Conducerea societãţii:
Conducerea societãţii se realizeazã de asociatul unic care potrivit legii, substituie
Adunarea Generala cu toate drepturile şi obligaţiile sale.
Asociatul unic are urmãtoarele drepturi şi obligaţii:
-aprobã structura ogranizatoricã schema de personal
-aprobã Regulamentul de Oridine Interioara
4
- aprobã bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi,
raportul de gestiune
-numeşte şi revocã adminitratori
- îşi dã acordul asupra contractelor de muncã ale angajaţilor
- aprobã contractarea de credite sau acordarea de împrumuturi
- hotãrãşte asupra oricãrei probleme din competenţa sa.
Hotărârile asociatului unic se consemnează în registrul societãţii şi devin obligatorii în
desfãşurarea activitãţii sociaetãţii.
Administrarea societãţii
Administrarea socitãţii se face de cãtre asociatul unic şi administratorii numiţi de cãtre
acesta
Pot fi numiţi administratori şi persoanele din afara societãţii.
Prin prezentul statut este numit administrator Mirel Radoi, cetãţean roman, cu
domiciliul stabil în Botoşani, strada Primãverii numãrul 24
Administratorul numit din afara societãţii nu poate primi, farã autoritatea asociatului
unic, mandatul de administrator în alte societãţi concurente sau având acelaşi obiect, nici
sã facã acelaşi fel de comerţ ori altul cunoscut pe cont propriu sau in contul altei persoane
juridice sau fizice, sub sancţiunea revocãrii şi rãspunderii pentru daune.
Administratorii au urmãtoarele drepturi şi atribuţii:
-aprobã operaţiile de încasare si plãţi
-aplicã Regulamentul de Ordine Interioarã
-întocmeşte proiectul programului economic şi bugetul de venituri şi cheltuieli
-calculeazã şi clarificã dividendele
-exercitã controlul operativ al societãţii şi rãspunde de buna administrare a
patrimoniului social.
-rezolvã orice alte sarcini stabilite de asociatul unic, dacã acestea nu contravin legii şi
prezentului act
5
Administratorul numit din afara societãţii este obiligat sã informeze periodic asociatul
unic în legaturã cu situaţia economico financiarã a societãţii.
Activitatea societãţii
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se terminã la 31 decembrie al
fiecãrui an. Primul exerciţiu va începe la data constituirii societãţii.
Angajarea personalului se face în funţie de necestitãţile impuse de volumul de muncã,
pe bazã de contract de muncã sau convenţie, condiţiile de angajare şi retribuire fiind
atributul negocierii.
Nivelul salariilor personalului se stabileşte şi se modificã de cãtre administratori, cu
respectarea dispoziţiilor legale.
Amortizarea fondurilor fixe se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra
valorilor de amortizare a fondurilor fixe şi se include în contul prestãrilor de servicii sau
cheltuieli fiind utilizate pentru înlocuirea imobilizãrilor corporale şi alte nevoi ale
societãţii.
Asociatul unic poate sã decidã cã bunurile proprietate personalã, închiriate sau
dobândite prin alte mijloace sa fie folosite în interesul societãţii, pentru care se va încasa
o chirie stabilitã.
Amortizarea imobilizãrilor corporale va fi suportatã prin includerea în cheltuieli.
Lucrurile de reparaţii capitale se vor executa pe baza hotărârii asociatului unic,
costurile acestora fiind incluse în cheltuielile de circulaţie, ori eşalonat pe mai mulţi ani.
Societatea va întocmi anual bilanţul contabil şi contul de profit si pierdere, va ţine
evidenţa activităţii economico-financiare în lei.
Beneficiul societăţii se stabileşte prin bilanţul contabil aprobat de asociatul unic.
Participarea la profit şi pierdere se face în proporţie de 100% a asociatului unic în
conformitate cu cota de participare la constituirea capitalului social.
Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea
fondului de rezervã, panã ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social.
6
Dacã fondul de rezervã după constituire s-a micşorat din orice cauzã, va fi completat
cu respectarea prevederilor de la aliniatul 2.
Asociatul va putea lua avans în contul dividendelor ce vor fi calculate la sfârşitul
anului.
Asociatul unic va putea lua, cu titlu de împrumut anumite sume de bani în vederea
rezolvării unor probleme personale, cu obligaţia ca acestea sã fie restituite.
Asociatul unic va putea hotărî cã anumite cheltuieli sau plãţi urgente sã fie achitate
din contribuţia sa, dacã societatea nu dispune de lichiditãţi. Aceste sume vor putea fi
retrase dacã asociatul unic hotãrãşte sau vor fi trecute în alte fonduri ale societăţii.
Asociatul unic va putea hotăra formarea fondurilor legale: participarea salariaţilor la
profit pentru asigurări sociale, premii, ajutoare, alocaţii pentru copii, protocol, reclamã şi
publicitate.
Asociatul unic va putea hotara cã, în interesul societãţii, sã efectueze împrumuturi în
bani de la persoanele juridice şi fizice pentru care sã plătească un comision care va fi
trecut pe cheltuieli. Împrumuturile în numerar vor fi folosite pentru investiţii sau mărirea
activelor circulante.
Dizolvarea
Societatea se dizolvã şi asociatul unic cere aceasta în următoarele situaţii:
- imposibilitatea realizãrii bietului de activitate
- faliment
- reducerea capitalului social sub limitã legalã dacã asociatul nu hotarãşte reîntregirea
lui
- incapacitatea asociatului unic
- hotărârea asociatului unic
Societatea fiind dezvoltata, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţii, în
caz contrar, este răspunzător ptr operaţiile pe care le-a întreprins.
Interdicţia prevăzutã la aliniatul 2. se aplicã din ziua la care dizolvarea a fost hotărâta.
7
Fuziunea
Fuziunea se hotãrãşte de asociatul unic
Bilanţul contabil întocmit cu aceasta ocazie va fi depus odată cu cererea de înscriere a
hotărârii de fuziune in Registrul Comerţului pentru a fi menţionat în registru.
Fuziunea nu poate avea efect decat dupa 3 luni de la publicarea in M.O, cu exceptia
cazurilor in care nu se justifica plata tuturor datoriilor sociale sau cand nu exista acordul
tuturor asociatilor.
In cursul termenului prevazut la articolul 1 oricare creditor al societatii va putea face
apozitia la instanta.
Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la ramanerea definitiva a sentinei
judecatoresti.
Lichidarea societatii
Lichidarea se va face de catre lichidatori desemnati de asociatul unic, daca instanta nu
hotaraste altfel.
Toate actele emanate de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichiditate.
Lichidatorii ce au achitat datoriile societatii au proprii lor bani nu vor putea sa execute
impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti.
Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor aciunile ce decurg din
crearea la termen din valoarea aportului la capitalul social.
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul
Comertului.
Dupa aprobarea socotelilor si terminarea reparatieim registele si actele societatii se
vor depune la asociatul unic.
Litigii
Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice sunt de competenta instantelor
judecatoresti. Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin
8
arbitraj. Litigiile personalului angajat de societate se rezolva potrivit legislatiei in vigoare
in Romania.
CAP II
Consideraţii generale privind imobilizarile
Imobilizările sau activele imobilizate reprezintă bunuri si valori de orice naturã,
mobile sau imobile, necorporale sau corporale, achizitionate sau create de unitatea
patrimoniala, destinata sa serveasca o perioada indelungata, mai mare de un an, in
activitatea unitatii si care nu se consumã la prima utilizare.
In organizarea contabilitatii imobilizarilor se tine seama de continutul lor, dupa care
ele se impart in 3 mari categorii si anume:
- imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
Fiecare din aceste categorii prezinta o serie de trasaturi specifice, ceea ce influenteaza
modul de organizare a contabilitatii sintetice si analitice.
Contabilitatea tuturor categoriilor de imobilizari se realizeaza cu ajutorul conturilor din
clasa 2 „Conturi de imobilizari” din Planul de Conturi General, care cuprinde in grupe
distincte conturile imobilizarilor necorporale, conturile imobilizarilor corporale, conturile
imobilizarilor in curs de executie, conturile imobilizarilor financiare, precum si conturile
amortizarilor privind imobilizarile si a celor privind provizioanele pentru deprecierea
acestora.
9
Caracterizarea imobilizarilor, structurate pe cele trei categorii si pe grupe omogene,
operatiile economice si financiare specifice, precum si conturile sintetice si analitice
corestunzatoare refletarii acestor operatii vor fi prevazute in continuare.
2.1 Imobilizarile necorporale
imobilizarile necorporale numite si investitii de potential, active intangibile sau active
nemateriale sau acele imobilizari care nu sunt prezentate printr-un bun fizic, concret, ci
prin valori nemateriale, respectiv printr-un document juridic sau comercial.
In cadrul acestei categorii se cuprind urmatoarele:
a) Cheltuieli de constituire
b) Cheltuieli de cercetare si dezvoltare
c) Concesiuni, brevete si alte drepturi sivalori similare
d) Fondul comercial
e) Alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agentii
economici sau achizitionate de la terti
a)Cheltuieli de constituire, numite si cheltuieli de stabilimente sau cheltuieli de
organizare reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii
unitatii patrimoniale, cum sunt: taxe si alte cheltuieli de inmatriculare; cheltuieli cu
emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni; cheltuieli de prospectare a pietei si de
publicitate legate de constituirea sau dezvoltarea unitatii; alte cheltuieli legate de
infiintare si extinderea activitatii unitatii patrimoniale. Cheltuielile de constituire sunt
supuse amortizarii pe o durata de maxim 5 ani, pentru care intreprinderea va fixa un plan
de amortizare rezonabil.
10
b)Cheltuieli de cercetare si dezvoltare sunt ocazionate de efectuarea unor lucrari sau
obiective de cercetare, in regie proprie, care sa prezinte garantia realizarii eficinetei
scontate in urma aplicarii acestora, precum necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale.
Cheltuielile de cercetare si dezvoltare sunt considerate imobilizari, care indeplinesc
urmatoarele trei conditii:
directia societatii comerciale trebuie sa precizeze concret intentia de a
produce si comercializa sau a utiliza produsul, sau procedeul obtinut prin
cercetare
proiectele in curs de cercetare trebuie sa fie net infividualizate, iar costul
lor sa fie stabilit distinct
fiecare proiect de cercetare trebuie sa aiba serioase prosibilitati de
rezolvare tehnica si de rentabilitatea comerciala.
c) Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare cuprind cheltuielile efectuate
pentru achizitionarea contra unei plati a drepturilor de exploatare a unui bun, activitate
sau serviciu sau create de societate, in cazul in care legislatia permite inscrierea acestora
in active.
Concesiunea realizata pe baza unui contract de concesiune consta in transmiterea
de catre o parte numita concedent, altei parti numita concesionar a unui drept de eploatare
si administrare rentabilã, pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, a unui
bun, activitate sau serviciu public proprietate de stat
Concesiunea se acorda pe baza de licitatie publicã, cu conditia statului un venit fix
anual cel putin egal cu media profiturilor nete realizate prin eploatarea in ultimii 5 ani a
obieectului concesiunii.
Dreptul de superficie este dreptul de priprietate al unei persoane asupra constructiti
pe care a realizat-o pe terenul altei persoane, impreuna cu dreptul de folosinta asupra
terenului pe care s-a ridicat constructia. Acest drept se supune amortizarii.
11
Uzufructul este dreptul de folosinta de catre un agent economic al unui bun sau
valoare care apartine altei persoane si de a beneficia de rezultatele folosirii bunului
respectiv. Agentul economic amortizeaza uzufrutul dobandit.
Inchirierea, realizata pe baza unui contract de inchiriere, consta in preluarea in
folosinta pe un timp determinat a unui bun din proprietatea statului sau proprietatea
privata in schimbul unei chirii stipulata in contract.
Brevetele sunt documente oficiale care atesta calitatea de inventatator, iar prin
aplicarea lor se realizeaza obiecte econimice cu efecte financiare. Pot intra in patrimoniul
unitatii prin aport la capitalul social, prin achizitie alte cãi. Brevetele pot fi amortizate de
unitatea patrimoniala care le detine pe peroada monopolului de exploatare.
Licentele sunt titluri prin care posesorul unui brevet de inventie acorda dreptul unei
persoane fizice sau juridice, contra unei sume de bani, de a folosi si valorifica partial sau
integral brevetul. Licentele sunt amortizabile pe perioada de eploatare.
d) Fondul comercial reprezinta acea parte din fondul de comert sau cheltuieli
efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii
patrimoniale cum sunt: clientela, vad comercial, reputatia firmei. Fondul comercial se
determina ca diferenta intre valoarea de aport sau de utilitate a fondului de comert si
valoarea elementelor de activ aduse in cheltuielile suplimentare pentru achizitionarea
acestora constituie fiind comercial
Fondul comercial, de regula nu se amortizeaza, decat dacã se constatã o depreciere
ireversibilã a acestuia, cum ar fi demolarea unui imobil. El este scos din patrimoniu prin
vanzarea activelor la care se refera.
e)Alte imobilizari necorporale sunt constituite din programele informatice create in
cadrul unitatii patrimoniale sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii,
precum si alte imobilizari necorporale evaluate la costul amortizarii in functie de durata
probabila de utilizare, care insa nu poate depasi o perioada de 5 ani.
12
2.2 Imobilizarile corporale
Imobilizarile corporale sau de natura materiala reprezinta bunurile materiale de
folosinta indelungata in activitatea unei unitati patrimoniale. Ele includ:
a)Terenuri si amenajari de terenuri
Terenurile se pot detalia pe mai multe subgrupe si anume: terenuri agricole si silvice,
terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii etc. Terenurile se
evalueaza la intrarea in patrimoniu, la o valoare stabilita potrivit legii, in functie de
fertilitate, amplasarea acestora si alte criterii la valoarea de aport sau la costul de
achizitie, dupa caz.
Terenurile, de regula, nu sunt supuse amortizarii.
Amenajarile de terenuri reprezinta investitiile efectuate pentru punerea in valoare a
terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucruri similare. Aceste investitii sunt
supuse amortizarii.
b) Constructii
Existã opinii potrivit carora constructiile nu sunt considerate ca imobilizari
amortizabile deoarece valoarea cumulata a constructiei si a terenului pe care acestea sunt
construite nu se diminueaza in timp.
O asemenea abordare, precizatã si in Standardele de Contabilitate Internationala
trebuie analizate astfel:
- terenuri si constructiile sunt doua categorii de imobilizari distincte
- natura lor diferita implicã si o rezolvare contabila diferita, in sensul ca terenurile
trebuie inregistrate distinct si orice crestere a valorii terenului trebuie tratata diferit de
valoarea constructiilor supuse amortizarii.
c) Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in care sunt cuprinse
masini si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace
de transport, animale si plantatii.
13
d) Mobilier, aparaturã biroticã, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale.
2.3 Imobilizarile financiare
Imobilizarile financiare reprezinta investitii financiare sau de portofoliu, respectiv
sume de bani investite de o întreprindere in patrimoniul altor unitati, sub forma titlurilor
de participare si a creantelor legate de participanti, a titlurilor imobilizate ale activitatii de
portofoliu, a imprumuturilor acordate tertilor si a altor titluri si creante imobilizate.
Imobilizarile financiare reprezinta urmatoarele caracteristici:
- nu au structurã materiala
- reprezinta sume banesti imobilizate pe termen lung in afara unitatii
- genereaza venituri financiare sub forma dividendelor, dobanzilor etc
- nu se pot amortiza pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile
- pot fi supuse unor deprecieri temporale reversibile, pentru care se contituie
provizioane de depreciere
Imobilizarile financiare se pot grupa astfel:
a) Titluri de participare sunt constituite din titluri de valoare sub forma de actiuni
si parti sociale, detinute de o unitate patrimoniala in capitalul altor societati
comerciale, care permite unitatii detinatoare exercitarea unei influente majore in
gestiunea societatii care au emis aceste titluri, precum si obtinerea de venituri
sub forma de dividende.
b) Interesele de participare reprezinta drepturi detinute in capitalul unei societati
comerciale in scopul obtinerii de venituri financiare, fara interventia in gestiunea
societatii la care sunt detinute titlurile.
c) Creantele imobilizate sunt reprezentate de:
14
-creantele legate de participantii reprezinta drepturile banesti determinate de acordarea
de imprumuturi pe termen lung sau mediu unitatilor asociate ale societatilor comerciale la
care unitatea patrimoniala detine titluri de participare.
- imprumuturi acordate pe termen lung care sunt sume de bani acordate tertilor pe
baza unor contracte de imprumut, pentru obtinerea de dobanzi
- dobanzi aferente creantelor imobilizate
d) Tituluri imobilizate ale activitatii de portofoliu constau in acele titluri de
valoare pe care o unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii la o scadenta, pe
termen lung sau mediu, a unor venituri financiare, fara a putea intervine in gestiunea
societatii care le-a emis, precum si alte titluri detinute pe o perioada indelungata. De fapt,
toate titlurile de valoare, altele decat titlurile de participare, pe care o unitate detinatoare
nu le poate revinde intr-un termen scurt reprezinta titluri imobilizate.
Imobilizarile in curs
Sunt considerate imobilizari in curs investitiile neterminate, la sfarsitul unui exercitiu
financiar, executate in regie proprie, facturate de terti sau sub forma de aport in natura de
catre asociati. Mai sunt considerate imbolizarile in curs si avansurile acordate furnizolor
de imobilizari, pana la deontarea acestora.
15
CAP III
Amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale
3.1. Definirea amortizarii
Amortizarea reprezinta alocarea (reparatia) valorii amortizabile a unei imobilizari pe
durata sa de utilizare previzionare. Fata de aceasta interpretare generala, exista numeroare
conceptii privind amortizarea.
Pentru contabilitatea prezinta interes urmatoarele trei:
a) amortizarea ca proces de corectie a valorii imobilizarilor: amortizarea este
constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de catre activele imobilizate
ca urmare deprecierii in timp (uzurii fizicii si morale). Pornind de la aceasta
interpretare se procedeaza la corectia valorii activelor imobilizate pentru a le
readuce la o valoare apropiata de realitate.
b) amortizarea ca proces de transef sau de repartizare a consturilor imobilizarilor
asupra cheltuielilor exercitiului. Transferul se face pe perioada economica de
utilizare a activului amortizabil.
c) amortizarea ca sursa de finantare a reinnoirii imobilizarilor : are scopul de
conserva in întreprindere resursele generate de activitatea acesteia necesare
reconstituirii imobilizarilor.
IAS 16 defineste amortizarea ca fiind alocarea sistematica a valorilor amortizabile a
unui eactiv pe intreaga sa durata de viata utila. Cu alte cuvinte, amortizarea reprezinta
procesul de alocare rationala si sistematica a costului unei imobilizari de-a lungul duratei
16
sale utile de viaţã pentru a realiza conectarea cheltuielilor la venituri. Valoarea contabilã
netã (costul de achiziţie mai puţin amortizarea acumulatã) a activelor imobilizate
amortizabile se va diminua ireversibil prin efectul trecerii timpului, al utilizării, al
diminuării potenţialului productiv.
Amortizarea poate fi analizatã din 3 puncte de vedere: contabil, economic şi financiar.
*Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă micşorarea valorii unui
element de activ ca urmare a deprecierii prin folosire a lui de câtre întreprindere intr-un
anumit interval de timp, învechirii, concurentei, schimbării tehnice sau altor cauze.
Pentru a imbrãca forma de amortizare, aceastã micşorare trebuie sã prezinte un caracter
ireversibil, ceea ce permite delimitarea ei de noţiunea ei de provizion. Amortizarea se
deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea netã contabilã.
*Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ, rezultând
din depreciere, solicita pregătirea şi înlocuirea acestora cu altui nou. Ca urmare, achiziţia
şi utilizarea imobilizărilor reprezintă o cheltuiala şi un element al costului suportat de
întreprindere, de aici, necesitatea constituiri fondurilor necesare reînnoirii imobilizărilor
amortizabile la sfârşitul vieţii acestora prin veniturile viitoare, fãrã a recurge la capitaluri
proprii sau la contractarea de datorii.
* Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursã de autofinanţare a
capitalului imobilizat care se constituie, chiar şi în cazul in care întreprinderea nu
realizează profit, prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este, deci, o
componentã esenţialã a capacitaţii de autofinanţare.
17
3.2 Elemente de calcul ale amortizării
Câteva elemente privind analiza amortizării prin prisma normelor contabile europene
şi internaţionale sunt semnificative pentru stabilirea unu plan de amortizare:
3.2.1 Durata amortizării reprezintă durata în ani sau în unitãţi de producţie folositã
pentru alocarea în timp a valorii amortizabile. Durata de amortizare trebuie tratatã ca o
mărime economica în baza căreia se asigurã o alocare raţionalã a valorii amortizabile a
activului. Se pot reţine următoarele ipostaze:
Durata normalã de folosire a imobilizărilor corporale, noţiune adoptatã în
contabilitatea din România, este diferitã de durata fizicã de utilizare a
imobilizărilor şi este echivalentã duratei economice în cadrul căreia folosirea
activului produce profit, respectiv veniturile obţinute din exploatarea sã acopere cel
puţin cheltuielile cu funcţionarea, reparaţia şi întreţinerea lui.
Durata utilã de viaţã reprezintă:
- perioada pe parcursul căreia se estimează cã întreprinderea va utiliza activul supus
amortizării
- numărul unitarilor produse ce se estimează a fi obţinute de întreprindere prin
folosirea activului respectiv.
Aceasta duratã este mai micã decat durata de viaţã fizicã şi se estimează conform IAS
16, în raport cu următoarele criterii:
uzura fizicã estimatã, care depinde de condiţiile de exploatare, cum ar fi: numărul
de schimburi în care se utilizează, programul de reparaţii şi întreţinere practicat de
întreprindere, modul de păstrare şi întreţinere al activului când acesta nu este utilizat.
uzura moralã apărutã ca urmare a schimbărilor sau imbunãtãţirilor aduse procesului
de producţie sau datoritã schimbărilor în structura cererii pe piaţã pentru bunurile produse
şi serviciile furnizate de activul in cauzã.
producţia fizicã estimatã sau capacitatea de producţie a acestuia
18
prevederile legale privind posibilitatea folosirii activului, cum ar fi, de exemplu,
exprimarea termenelor din contractele de leasing.
3.2.2 Valoarea amortizabilã este egalã dupã caz cu:
a) diferenţa dintre valoarea contabilã iniţialã şi valoarea rezidualã (tratamentul de
bazã)
b) diferenţa dintre valoarea reevaluatã şi valoarea rezidualã (tratamentul alternativ)
Valoarea rezidualã este valoarea netã pe care societatea se aştepta sã o primească
pentru un activ la sfârşitul duratei utile de viaţã a acestuia după scăderea costurilor
prognozate de ieşire (vânzarea). Estimarea valorii reziduale se efectuează la intrarea
activului sau cu ocazia reevaluării, când se stabileşte valoarea justã a activului.
Se apreciază cã valoarea rezidualã este reţinutã în calculul valorii amortizabile numai
în masura în care este o mărime semnificativã.
Dacã valoarea rezidualã este negativã, cum ar putea fi în cazul unui activ poluant,
valoarea amortizabilã va fi mai mare decât costul de achiziţie.
3.3. Metode de amortizare
Valoarea amortizabilã a unui element de imobilizări necorporale şi corporale trebuie
alocatã în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţã utilã a activului. Aceasta alocare
este reflectatã prin metoda de amortizare, metodã care trebuie sa reflecte modul în care
sunt consumate de câtre întreprindere beneficiile economice generate de activ.
Aplicarea unei metode sau alteia de calcul a amortizării are o mare importanţã de a
cârei justã rezolvare sunt interesate direct, nu numai întreprinderile, dar şi statul prin
organele sale fiscale.
Întreprinderea este interesatã ca prin amortizare sã asigure reconstituirea capitalului
imobilizat, iar statul este interesat pentru ca marimea amortizării influenţează mărimea
19
rezultatului impozabil. Astfel, o supraevaluare a amortizării determinã un rezultat mai
mic şi, deci, un impozit pe profit mai mic.
Metoda de amortizare aleasã trebuie aplicatã în mod consecvent de la o perioadã la
altã în afara de cazul în care apariţia unei situaţii diferite justificã schimbarea metodei. În
perioada în care se schimbã metoda, efectul trebuie cuantificat şi prezentat, iar motivul
trebuie menţionat în situaţiile financiare.
În România, întreprinderile sunt obligate sãamortizeze imobilizările corporale şi
necorporale potrivit legii numărului 15\1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în
active corporale şi necorporale, utilizând unul din regimurile: amortizarea liniarã,
amortizarea degresivã şi amortizarea acceleratã.
3.3.1 Amortizarea liniarã
Aceasta metoda este bazatã pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizãri repartizate în
timp în mod regulat.
În ţara noastră amortizarea liniarã se determinã prin includerea uniformã în
cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani şi cu
duratele normale de utilizare a activelor imobilizate.
Amortizarea liniarã anualã se calculează prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea
de intrare a activelor imobilizate.
Cota (norma) de amortizare se calculeazã astfel:
In cazul reevaluãrii activelor corporale, în baza unor acte normative, cota de
amortizare se determinã după cum urmează:
20
Cota astfel determinata se va aplicã asupra valorii ramase, actualizatã. Pentru
imobilizările de natura construcţiilor, amortizarea anuala se va calcula numai în regim
liniar.
Utilizarea regimului de amortizare liniarã se aproba de consiliul de administraţie al
agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii
în funcţiune.
Metoda amortizării liniare este uşor de utilizat, dar aspectul sau simplificator o expune
la unele critici. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constatatã pe tot parcursul vieţii
sale. Aceastã metodã nu ţine cont nici de scăderea capacitãţii de producţie, nici de
creşterea în timp a cheltuielilor de întretinere datorate uzurii.
Exemplu: La o durata de 5 ani corespunde o rata de amortizare de 100/5=20%. Pentru
un bun cu o valoare de 10.000 lei şi o durata de utilizare de 5 ani, căreia îi corespunde o
ratã anualã de amortizare de 20%, situaţia amortizării este următoarea:
AnulValoarea de
intrare
Amortizarea
anuala
Amortizarea
cumulataValoarea contabilã
1 10.000 2.000 2.000 8.000
2 10.000 2.000 4.000 6.000
3 10.000 2.000 6.000 4.000
4 10.000 2.000 8.000 2.000
5 10.000 2.000 10.000 0
În situaţia în care bunul a fost supus procesului de reevaluare, numitorul raportului se
referã numai la durata rămasã.
Pentru ca amortizarea sa fie egalã, prin metoda liniara, rata de amortizare se aplicã la
valoarea de intrare (valoarea bruta contabilã).
21
Data de începere a amortizării este datã de punerea în funcţiune a bunului. Dacã
aceasta data nu coincide cu începutul anului sau daca bunul iese din funcţiune înainte de
închiderea exerciţiului financiar, amortizarea anualã este calculata proporţional cu timpul
efectiv de funcţionare.
Exemplu
Pentru bunul exemplificat anterior, dacã data intrării în întreprindere ar fi fost 28
martie exerciţiul N, situaţia amortizării pentru fiecare an este următoarea:
- exerciţiul N : 10.000 x 20% x 9/12 = 1.500 lei
- exerciţiul N+1, N+2, N+3, N+4, N+5: 10.000 x 20%= 2.000 lei
- exerciţiul N+6: 10.000 x 20% x 3/12 = 500 lei
Conform legislaţiei din ţara noastră, întreprinderile întocmesc un plan anual de
amortizare, iar lunar se întocmeşte situaţia de calcul si repartizare a amortizării efective.
În consecinţã, calculul amortizării are în vedere numărul lunilor de funcţionare respectiv,
de nefuncţionare, şi nu cel al zilelor şi se înregistrează în contabilitate din luna următoare
punerii în funcţiune.
3.3.2 Amortizarea degresivã
Aceastã metodã are ca efect înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai mari în
cursul primelor exerciţii de utilizare a bunului, în raport cu amortizarea corespunzătoare
exerciţiilor ulterioare.
Justificarea economica a acestei metode este datã de faptul cã deprecierea este , pentru
unele imobilizări, într-adevăr, mai mare în cursul primelor exerciţii şi, pe de alta parte, de
constatare cã acestea au o capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viaţa, după
care ele antrenează cheltuieli de întreţinere din ce în ce mai mari.
Amortizarea degresiva se calculează:
- fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constanta;
22
- fie,mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresivã
(descrescătoare).
Metoda se constituie însa în baza pentru amortizarea degresivã fiscalã. Aceasta este
utilizatã în multe ţãri ale Europei continentale.
În ţara noastră, amortizarea degresivã constã în multiplicarea cotei de amortizare
liniarã cu unul dintre coeficienţii următori:
1,5 daca durata normalã de utilizare a activului imobilizat este între 2 şi 5 ani.
2.0 dacã durata normalã de utilizare a activului imobilizat este între 5 şi 10 ani.
2,5 dacã durata normalã de utilizare a activului imobilizat este mai mare de 10
ani
Determinarea amortizării degresive se face având în vedere următoarele elemente:
a)cota (rata) anualã linearã de amortizare. Ea se stabileşte cu ajutorul următoarei
relaţii:
Ral=
In care: Ral - rata anuala liniara de amortizare
100% - valoarea contabila a imobilizării corporale
N – durata de folosire a imobilizării corporale
b) rata multiplicatã (corijatã) de amortizare. Ea se stabileşte în felul următor:
Rm = Ral x K
în care: - Rm - rata multiplicatã de amortizare;
- Ral - rata anualã liniarã de amortizare
- K – coeficientul multiplicator, prevăzut de lege, care variază în funcţie
de durata de viaţa a imobilizărilor corporale
c) anuitatea amortizării pentru primul exerciţiu financiar. Amortizarea începe sã
fie calculatã, pentru prima anuitate, de la data achiziţionării imobilizărilor corporale, si nu
din momentul punerii lui în funcţiune ca în cazul amortizãrii lineare, cu ajutorul relaţiei:
23
Aap= Rm x Vc
În care: Aap- reprezintă anuitatea amortizării calculatã pentru primul exerciţiu
financiar
Rm- rata multiplicatã de amortizare
Vc- valoarea contabila a imobilizării corporale
d) anuităţile degresive pentru exerciţiile financiare următoare. Asemenea
amortizări se calculează în exerciţiile financiare viitoare conform relaţiei următoare:
Adu= Rm x Vra
În care: Adu- anuităţile degresive calculate pentru exerciţiile financiare
următoare
Rm- rata multiplicatã de amortizare
Vra- valoarea rămasã de amortizat
La cele arătate, se mai adaugă şi următoarea observaţie: în ultimii ani, când se constatã cã
anuitatea amortizării calculatã pentru exerciţiul financiar este inferioarã câtului rezultat
din împărţirea valorii rãmase de amortizat la numărul de ani de parcurs, se calculează
amortismentele egale pentru aceşti ultimi ani.
Utilizarea regimului de amortizare degresivã se aprobã de consiliul de administraţie al
agentului economic respectiv de responsabilul de gestiunea patrimoniului.
Amortizarea degresiva poate fi aplicatã în douã variante:
- fãrã influenţa uzurii morale (AD1);
- Cu influenta uzurii morale (AD2).
Calculul amortizării în varianta ADJ, se face prin aplicarea ratei:
- la valoarea de intrare pentru prima anuitate
- la valoarea netä contabilã pentru celelalte anuitãţi
24
Când anuitatea amortizării calculatã în sistemul degresiv devine egalã sau inferioarã
anuităţii liniare determinatã ca raport intre valoarea ramasã şi numãrul de ani rãmaşi de
amortizat. Pentru aceasta se divizează valoarea rămasã neamortizatã (valoarea netã
contabilã) Ia numărul anilor ramaşi pentru utilizarea bunului.
Amortizarea degresivã, varianta AD2, ţine cont de influenţa uzurii morale care acţioneazã
asupra activelor imobilizate şi care se reflectã în calculul amortizãrii anuale.
Aceastã variantã permite recuperarea prin amortizare a valorii de intrare într-o perioadã
de timp mai micã decât durata normalã de utilizare, diferenţa în ani reprezentând
influenţa uzurii morale.
Pentru activele imobilizate care au o durata normalã de fucţionare de pânã la 5 ani
inclusiv nu se aplicã regimul de amortizare degresivã, varianta AD2. Pentru aceste active
amortizarea se va calcula utilizând varianta AD1.
Pentru calculul amortizării in varianta AD2, se vor avea în vedere elementele:
- durata normalã de utilizare, conform catalogului
- cota de amortizare în regim de amortizare degresivã;
- perioada în care se calculeazã amortizarea degresiv;
- perioada în care se calculeazã amortizarea liniarã
Exemple de calcul al amortizori prin utilizarea regimului degresiv:
I. Varianta AD1
Presupunem urmãtoarele date referitoare la un activ:
- valoare de intrare: 4.000 lei;
- durata normalã de funcţionare conform catalogului: 10 ani;
- cota medie de amortizare degresivã (tabelul nr. 1, col.3): 20%.
25
Amortizarea anualã se va calcula conform principiului de amortizarii degresive, astfel:
Anul Modul de calcul Amortizarea anualã
degresivã (lei)
Valoarea ramasã
(netã contabilã)
1 4.000 x 20% 800 3.200
2 3.000 x 20% 640 2.560
3 2.560 x 20% 512 2.048
4 2.048 x 20% 409,6 1.638,4
5 1.638,4 x 20% 327,68 1.310,72
6 1310,70 x 20%< 1310,72:5 262,68 1.048,576
7 262,144 786,432
8 262,144 524,288
9 262,144 262,144
10 262,144 0
II Varianta AD2
Presupunem următoarele date referitoare la un activ:
-valoare de intrare: 2.000lei
-durata normalãde functionare conform catalogului: 8ani
-cota medie de amortizare degresivã: 25%.
Amortizarea anualã se va calcula astfel:
Anul Modul de calcul Amortizarea anualã
degresivã (lei)
Valoarea rãmasã
(lei)
1 2.000:4 500 1500
26
2 500 1000
3 500 500
4 500 0
3.3.3 Amortizarea acceleratã
Amortizarea acceleratã constã în calcularea şi includerea în primul an de funcţionare în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări anuale de panã la 50% din valoarea contabilã
de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizarea pentru exerciţiile financiare următoare
este calculatã la valoarea rămasã de amortizat, după exemplu. Valoarea imobilizării
corporale intrat pe 15 februarie, exerciţiul „N” este de 60 lei duratã normalã de folosire
de 5 ani.
Tabloul de calcul a amortizãrii, în condiţiile în care prorata este calculatã în funcţie de
numărul de luni folosite se prezintã astfel:
Exerciţiul Amortizare calculatã
N 60 x 50% =30lei
N+1 30:4 =7,5 lei
N+2 30:4 =7,5 lei
N+3 30:4 =7,5 lei
N+5 30:4 =7,5 lei
27
Pentru echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru,
computere si echipamente periferice ale acestora, puse în funcţiune după data intrării în
vigoare a Legii nr. 25/2005, privind impozitul pe profit, se poate utiliza regimul de
amortizare acceleratã farã aprobarea organului fiscal teritorial.
Din prezentarea metodelor de amortizare se constatã cã din relaţiile de calcul lipseşte
valoarea rezidualã. Este o reglementare în spiritul IAS 16 care prevede cã valoarea
rezidualã este adeseori nesemnificativã şi poate fi neglijatã în calculul valorii
amortizabile. Dacã valoarea rezidualã este semnificativã, estimarea acesteia se efectueazã
fie la data intrării imobilizării fie la data unei eventuale evaluări ulterioare a imobilizării.
Ultima precizare se regãseşte, parţial şi intr-o forma discutabilã, în regimul de
amortizare din România, în sensul cã valoarea brutã rezidualã recuperatã la ieşiri este
utilizatã pentru compensarea cheltuielilor ocazionate de scoaterea din funcţiune, precum
şi a valorii ramase de amortizat.
CAPITOLUL IV
Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale şi
corporale
4.1. Conturi utilizate şi funcţiunea lor:
28
Grupa 2.8 “Amortizări privind imobilizãrile”
Agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate,
precum şi instituţiile publice, au obligaţia înregistrării în contabilitate, în conturi distincte,
a mijloacelor fixe, a amortizării acestora şi a sumelor nete rezultate din dezmembrarea şi
valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune.
Cu ajutorul de pasiv 2.8.0 „Amortizări privind imobilizările necorporale”
se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor necorporale. El se dezvoltã în următoarele
conturi operaţionale:
- 2.8.0.1 Amortizarea cheltuielilor de constituire
- 2.8.0.3 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
- 2.8.0.5 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi
altor drepturi şi valori similare
- 2.8.0.7 Amortizarea fondului comercial
- 2.8.0.8 Amortizarea altor imobilizări necorporale
Debit 2.8.0 Amortizări privind imobilizările necorporale Credit
- amortizarea aferenta imobilizărilor
necorporale vândute sau scoase din
evidenta(2.0.1, 2.0.3, 2.0.5, 2.0.7, 2.0.8)
- valoarea amortizării imobilizărilor necorporale(6.8.1)- rezultatul nefavorabil provenit din
corectarea erorilor contabile(1.17)
Contul 2.8.0 „Amortizări privind imobilizările necorporale”
29
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.
Distinct, se evidenţiază în contabilitate şi amortizarea imobilizărilor corporale.
Contul neoperaţional 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”, folosit pentru
consemnarea amortizării imobilizărilor corporale, se dezvoltã în următoarele conturi
sintetice de gradul doi:
- 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri”
- 2812 „Amortizarea construcţiilor”
- 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”
- 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale”
Contul 281 „Amortizări privind imobilizările caporale ”
Corespondenţele acestui cont sunt următoarele:
Debit 2.8.0 Amortizări privind imobilizãrile corporale Credit
30
-Valoarea amortizarii imobilizarilor corporale
vandute sau scoate din
evidenta (211, 212, 213,214)
-cheltuieli aferente amortizarii
imobilizarlor coprorale (681)
-rezultatul nefavorabil provenit din
corectarea erorilor contabile(117)
-valoarea amortizarii imobilizarilor
utilizate in operatii de participatie,
transferata conform contractelor (458)
- valoarea amortizarii investitiilor
efectuate de chiriasi la imobilizarile
corporale primite cu chirie si restituite
proprietarului (212, 213, 214)
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
Debit 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi
provizioanele”
Credit
- valoarea provizioanelor constituite pentru
riscuri şi cheltuieli (151)
- amortizarea aferentã imobilizărilor necorporale
şi corporale (280, 281)
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale şi corporale (290,
291, 293)
- valoarea provizioanelor pentru deprecierea
stocurilor şi producţiei în curs de execuţie (391
la 398)
31
- valoarea provizioanelor constituite pentru
creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi, rău platnici
sau în litigiu (491, 496)
Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale reprezintă cheltuieli de exploatare şi
se înregistrează ca atare în debitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele”
Corespondentele acestui cont sunt următoarele
4.2 Operaţii specifice
Operaţiile privind amortizarea imobilizărilor sunt următoarele:
Amortizare cheltuieli de constituire
6811 = 2801
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor de
amortizarea imobilizărilor” constituire”
Înregistrare amortizare pentru o lucrare de cercetare”
6881 = 2803
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor de
amortizarea imobilizărilor” dezvoltare”
Achiziţionare de program informatic amortizat:
32
208 = 404
„ Alte imobilizări necorporale ” „Furnizori de imobilizări ”
6881 = 2803
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
amortizarea imobilizărilor” necorporale”
Se aduce ca aport un brevet amortizabil:
205 = 456
„Concesiuni, brevete, licenţe, „ Decontări cu asociaţii privind
mărci, şi alte drepturi şi valori capitatul ”
asimilate”
1011 = 1012
„Capitalul subscris nevãrsat” „Capitalul subscris vărsat”
6811 = 2805
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor,
amortizarea imobilizărilor” brevetelor, mărcilor, şi altor drepturi
şi valori asimilate
Se scade din activ fondul comercial în 3 ipostaze: complet amortizat, parţial amortizat,
neamortizat:
I
2807 = 207
„Amortizarea fondului comercial ” „Fond comercial ”
II
6811 = 2805
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor,
amortizarea imobilizarilor ” brevetelor, marcilor si altor
drepturi si valori asimilate”
33
III
6582 = 207
„Cheltuieli privind activele cedate „Fond comercial ”
si alte operaţii de capital”
Se achiziţionează o licenţã amortizabilã
Se realizează un program in cadrul firmei incomplet amortizat:
208 = 721
„Alte imobilizări necorporale” „Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, mărcilor şi altor
drepturi si valori asimilate”
% = 208
2808 „Alte imobilizări necorporale”
„Amortizarea altor imobilizări
necorporale”
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
şi alte operaţii de capital ”
% = 207
2807
„Amortizarea fondului comercial” „Fond comercial ”
6582
„Cheltuieli privind activele cedate
si alte operaţii de capital”
205 = 404
„Concesiuni, brevete, licenţe, mărci „Furnizori de imobilizări"
şi alte drepturi şi valori asimilate”
34
Se primeşte prin donaţie un mijloc fix incomplet amortizat :
213 = 131
„Instalaţii tehnice, mijloace de „Subvenţii pentru investiţii”
transport, animale şi plantaţii ”
% = 213
2813 „Instalaţii tehnice, mijloace de
„Amortizarea altor imobilizări transport, animale şi plantaţii”
necorporale”
6583
„Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital”
Se inregistreza amortizarea lunarã pentru o imobilizare corporalã procuratã prin
fonduri Phare:
6111 = 2813
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea intalaţiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizãrilor” de transport, ori animale şi plantaţii
131 = 7584
„Subvenţii pentru investiţii” „Venituri din subvenţii pentru investiţii ”
Se constatã la inventar lipsa unei imprimante incomplet amortizatã:
Înregistrarea amortizării accelerate pentru un mobilier:
35
6811 = 2814
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
amortizarea imobilizărilor” corporale”
4.3. Evidenţa operativã
Fişa mijlocului fix
Serveşte ca document pentru evidenţa analiticã a mijloacelor fixe.
Se întocmeşte într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare care, în
cazul unitãţilor, au aceleasi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lunã.
Se pästreazã în cartotecã pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea
fondurilor fixe conform Legii nr. 15/1994, iar în cadrul acestora, fişele mijloacelor fixe
se grupeazã pe locuri de folosinţã.
Când formularul este folosit ca fişã colectivã, nu se sorteazã pe locuri de folosinţã.
Fişele mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau transferate se scot din cartotecã şi se
pãstreazã separat.
Se completează pe baza documentelor justificative privind mijloacelor fixe sau
modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii
modernizării sau reevaluării lor (proces-verbal de recepţie, de punere în funcţiune, bon
de mişcare a mijloacelor fixe, proces - verbal de scoatere din funcţiune etc).
Când formularul este folosit ca fişã colectivã, mjloacele fixe se înscriu pe un singur
rând, specificându-se în prima coloanã numerele de inventar atribuite. În acest caz,
valoarea unitarã de inventar se poate înscrie în coloana a 3-a a formularului.
36
In coloana ,,Bucãţi”, intrările se înscriu ,,În negru”, iar ieşirile ,,În roşu”
Înregistrãrile în coloanele ,,Debit”, ,,Credit” şi ,,Sold” se fac la valoarea de inventar a
mijloacelor fixe.
In rubrica destinatã datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afarã de datele
privind marca, numărul de fabricaţie, seria se înscriu şi pârtile componente ale
mijlocului fix. De exemplu, la o clădire se completează instalaţiile de încălzire centralã,
sanitare, electrice etc.
Data amortizãrii complete şi cota de amortizare se înscriu în spaţiile rezervate.
Nu circulã, fiind document de înregistrare contabilã.
Se arhiveazä la compartimentul financiar-contabil
PROCES VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCŢIUNE A MIJLOACELOR
FIXE/DE CLASARE A UNOR BUNURI MATERIALE
Serveşte ca:
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a mijloacelor
fixe, de scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosinţã şi de declasare a unor
bunuri materiale altele decât mijloacelor fixe, potrivit dispoziţiilor legale;
37
- document de consemnare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe, de
scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosinţã sau de declasare a bunurilor
materiale;
- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente
si materialelor rezultate din scoaterea efectivã din funcţiune a mijloacelor fixe, precum
şi din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare;
- document justificativ de înregistrare in evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în
contabilitate.
Se întocmeşte în douã exemplare, separat pentru mijloace fixe, obiecte de inventar în
folosinţã şi bunuri materiale aflate in gestiunea unui singur gestionar, pe baza
documentaţiei prevãzute în normele legale (nota privind starea tehnica a mijlocului fix
propus a fi scos din funcţiune deviz estimativ al reparaţiei capitale, act constatator al
avariei, avize, notã justificativã privind descrierea degradării bunurilor materiale,
specificaţia bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.).
Formularul se completează astfel:
- capitolele I şi II, de cãtre comisia constituitã în acest scop, dupã caz (la unitãţile cu
capital privat responsabilitatea revine administratorilor), cu constatările şi concluziile
rezultate din analiza documentaţiei primite şi din verificarea stării mijloacelor fixe
propuse a fi scoase din funcţiune, scoaterii din uz a obiectelor de inventar in folosinţã
sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare, se semneazã de membrii comisiei;
- capitolul III, după aprobarea propunerilor şi efectuarea scoaterii din funcţiune, din uz
sau declasării, de cãtre comisia de analizã şi avizare a propunerii de declasare a
bunurilor materiale sau de delegaţii numiţi de conducerea unitãţii care semneazã pentru
realitatea operaţiilor; serveşte şi ca document de predare Ia magazie a ansamblelor,
subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din scoaterea din
38
funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar sau din declasarea
bunurilor materiale.
Se menţioneazã cã, în cazul scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, numărul de
inventar se va trece la capitolul II In coloana ,,Denumirea”. În situaţia în care capitolul
III se completează în alte exerciţii financiare, este necesar sä se întruneascä o noua
comisie care sä întocmească un nou proces-verbal de scoatere din funcţiune a
mijloacelor fixe de declasarea unor bunuri materiale care sã confirme datele completate
în acest capitol.
Procesul-verbal de scoatere din funcţiune circulã:
- la persoana autorizatã sã aprobe scoaterea din funcţiune a miijloaceIor fixe, scoaterea
din uz a obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);
- la secţie (serviciu, subunitate), pentru înregistrarea în evidenţã la locul de folosinţã a
mijloacelor fixe scoase din funcţiune (ambele exemplare);
- la magazie, pentru descărcarea gestiunii, respectiv înregistrarea în evidenţã a bunurilor
materiale declasate (ambele exemplare);
- la magazia primitoare, pentru semnare de cãtre gestionar a primiri în gestiune a
ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din
scoaterea efectivã din funcţiune a mijloacelor fixe şi materialelor recuperabile şi
refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a obiectelor de inventar în folosinţã sau din
declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa contabilã,
pentru verificarea şi înregistrarea operaţiilor privind scoaterea din funcţiune a
mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor
materiale (ambele exemplare);
- Ia compartimentul care a fãcut propunerile de scoatere din funcţiune, din uz sau de
declasare, pentru înregistrare în evideţã (exemplarul 2).
39
Procesul-verbal de scoatere din funcţiune se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la compartimentul care ţine evidenţa imobilizărilor corporale (exemplarul 2).
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
• PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE PROVIZORIE
PROCES-VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE
PROCESVERBAL DE RECEPŢIE FINALA
Se foloseşte de cãtre regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice,
unitãţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice.
Serveşte ca:
- document de înregistrare în evidenţa operativã şi în contabilitate;
- document de consemnare a studiului în care se afla obiectivul de investiţii:
- document de apreciere a calităţii lucrurilor privind obiectivul de investiţii:
- document de aprobare a recepţiei;
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor de recepţie provizorie a obiectivului
de investiţii;
- document de aprobare a recepţiei provizorii a obiectivului de investiţii;
- document de punere in funcţiune a obiectivului de investiţii;
- document de recepţie finalã a obiectivului de investiţii;
Se întocmeşte, în trei exemplare, la data puneri în funcţiune a mijlocului fix, astfel:
a) procesul-verbal de recepţie se întocmeşte pentru mijloace fixe independente
40
care nu necesitã montaj şi nici probe tehnologice (utilaje pentru investiţii, unelte,
accesorii de producţie mijloace de transport auto, animale etc.); acestea considerându-se
puse în funcţiune la data achiziţionării lor;
b) procesul-verbal de recepţie provizorie se întocmeşte pentru utilajele care necesitã
montaj, dar care nu necesitã probe tehnologice, precum şi clădirile si construcţiile
speciale care nu deservesc procese tehnologice; acestea considerându-se puse în
funcţiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării construcţiei
c) procesul-verbal de punere în funcţiune se întocmeşte pentru utilajele şi instalaţiile
care necesitã montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcţiile speciale
care deservesc procese tehnologice; acestea considerãndu-se puse în funcţiune la
terminarea probelor tehnologice;
d) procesul-verbal de recepţie finalã se întocmeşte pentru sondele folosite la extracţia
ţiţeiului şi gazelor, sonde de injectie precum şi sondele provenite din lucrările geologice
care au dat rezultate; acestea considerându-se puse în funcţiune la darea lor în
producţie.
Se întocmeşte de cätre secretarul comisiei numite pentru recepţionarea obiectivului de
investiţii, in prezenta membrilor comisiei care este formatä din: preşedinte, specialişti
consultanţi asistenţi la recepţie
Circula:
- la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 si 3);
- la compartimentul care efectuează opera de control financiar preventiv
(exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea şi înregistrarea procesului
verbal de recepţie (exemplarele 2 si 3).
41
Se arhivează:
La furnizor (antreprenor):
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 şi 3).
La beneficiar:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
CAPITOLUL V
Monografie
La începutul lunii ianuarie 2006 societatea comerciala GEROM S.RL.
prezintă urmãtoarea situaţie iniţialã:
• Clienţi 5500 lei
• Casa 1500 lei
• Conturi curente Ia bănci 20000 lei
• Terenuri 2000 lei
• Utilaje 5500 lei
• Materii prime 2000 lei
• Furnizori 6000 lei
• Rezerve legale 3500 lei
• Capital social subscris vãrsat 17000 lei
• Creditori diverşi 2000 lei
• Amortizarea altor imobilizări necorporale 2100 Iei
• Amortizarea mijloacelor de transport 5900 Iei
42
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţii:
1) Conform Facturii Fiscale nr. 10 din data de 2.01.2006 (Anexa 1) se achiziţioneazã
materii prime: carne bovinã 2000 lei, carne porc 2000 lei de Ia S.C. PANDA S.A.
2) Conform Ordinului de Plata nr. 40. din data de 3.01.2006 (Anexa 2) se p1ateşte
furnizorul prin virament.
3) Conform Facturii Fiscale nr. 11 din data de 5.01.2006 (Anexa3) achiziţioneazã un
utilaj (ladã frigorificã) în valoare de 6000 lei
4) Conform Notei Contabile nr. 1 din data de 7.01.2006 (Anexa 4) se înregistrează
amortizarea liniara lunarã, ştiind cä durata de fincţionare a utilajului este de 5 ani .
5) Conform Facturii Fiscale nr. 12 din data de 8.01.2006 (Anexa 5) se achizitioneaza un
program informatic în valoare de 2160 lei.
6) Conform Notei Contabile nr.2 din data de.9.01.2006 (Anexa6) se înregistrează
amortizarea liniarã lunarã, ştiind cã durata de funcţionare a programului informatic este
de 3 ani.
7). Conform Procesului - Verbal de Scoatere din Funcţiune nr. 156 din data de
11.01.2006 (Anexa7) se scoate din evidenţã programul informatic dupã amortizare în
valoare de 2160 lei.
8) Se achiziţionează conform Facturii Fiscale nr. 13 din data de 13.01.2006 (Anexa 8) un
teren evaluat la cost de achiziţie de 8000 lei, TVA 19%.
9) Conform Notei contabile nr.3 din data de 14.01.2006 (Anexa9) se efectuează
amenajări de teren cu forţe proprii in valoare de 6000 lei.
10) Conform Notei Contabile nr.4 din data de 15.01.2006 (Anexa 10) se înregistreazã
amortizarea amenajărilor de teren în valoare de 6000 Iei.
43
11) Conform Procesului - Verbal de Scoatere din Funcţiune nr.193 din data de
16.0 1.2006 (Anexa 11) se înregistrează scăderea din gestiune a utilajului.
12) Conform Facturii Fiscale nr.14 din data de 17.01.2006 (Anexa l2) se
p1ateşte energia faţã de furnizorul S.C. ELECTRICA S.A., in valoare de 2000 lei, T.V.A
19%.
13) Conform Ordinului de Platã nr.50din data de 18.01.2006 (Anexa l3)se plãteşte
furnizorul de energie electrica prin virament.
14)Conform Bonului de Consum nr.30 din data de 19.01.2006 (Anexa14) se înregistrează
consumul de materii prime: carne bovina 1500 lei, ca porc 1500 lei.
15) Se obţin produse finite în valoare de 10000 lei conform Bonului de transfer nr.121
din data de 20.01.2006 (Anexa l5).
16) Conform Facturii Fiscale nr. 15 din data de 21.01. 2006(Anexa 16) se vând produse
finite în valoare de 9500 lei.
17) Conform Dispoziţiei de Livrare nr.36 din data de 25.01.2006 (Anexa 17) se descarcă
gestiunea de produsele finite vândute Ia preţ de înregistrare de 9000 Iei.
18) Conform Notei Contabile nr.5 din data de 26.01.2006 (Anexa 18) se închid conturile
de cheltuieli.
19) Conform Notei Contabile nr. 6 din data de 27.01.2006 (Anexa 19) se închid
conturile de venituri.
20) Conform Notei Contabile nr.7 din data de 30.01.2006 (Anexa 20) se
regularizează TVA-ul.
Se cere:
- Întocmirea Registrului Cartea Mar
44
Bibliografie
“Contabilitatea financiarã a Întreprinderii”- Ed. Universitarã Bucureşti aut. Mihai Ristea
“Contabilitatea financiarã” — Ed. Mărgăritar, Bucureşti 2002 aut. Mihai Ristea , Cornelia Graziela — Dumitru
,,Contabilitatea financiarã”- Editura CERTI, Craiova, 1994 aut. Barbacioiu V.
“Contabilitatea financiarã a Întreprinderii”- Ed. Fundaţiei Chemarea Iaşi aut. .V. Pãtruţ “Contabilitate aprofundatã”- Editura Economicã ,Bucureşti 1996 aut. Feleaga N.
“Coutabilitate generalã”- Editura SITECH, Craiova, 1997 aut. Mihai M.
,,Funcţiunile conturilor. Actualizãri- 2003”-Ed. Economicã 1996
aut .Popovici Ilie
,,Manualul expertutui contabil şi al contabilului autorizat”-Ed. Agora, Bacãu
2000
aut. Dane Vasile, Drehuţã Emilian, Gorbãnescu Constantin
Dr. Pãtruţ Vasile
Dr. Rotila Aristiţa
Contabilitatea financiarăAutor – Migai Ristea
Editura – Mărgăritar Bucureşti 2003Contabilitatea financiară
Autor – Emilian DumitreanBazele contabilităţii
Autor – Mihai Ristea – Emil Horonea
Contabilitatea financiară a întreprinderii
Editura : intelcredo Deva
Autor: Iacob Petru
45
