AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A

ZONEI ARIESENI

I. Identificare zonei si alegerea tipului de amenajare

Localizare

Atestata istoric pentru prima oara in 1909, sub numele de Lapus, a facut parte initial din

fosta comuna Raul Mare (azi Albac). Pana in 1924 localitatea Arieseni, impreuna cu Garda de Sus

si Scarisoara, formau o singura comuna, purtand numele Scarisoara. Dezvoltarea ei se datoreaza

migratiei populatiei, din zonele joase, spre locurile mai inalte, libere, in cautarea pasunilor montane.

Astazi Arieseni este o comuna in judetul Alba, Transilvania, Romania, alcatuita din 18 sate,

rasfirata pe pantele Muntilor Bihor. Situata in Tara Motilor, pe valea superioara a Ariesului Mare, in

Depresiunea Arieseni.

Comuna se afla la o altitudine de 950 m, reprezentand un punct de plecare in traseele de

escalada si drumetie din Muntii Apuseni, atat pentru turistii sositi din judetele indepartate cat si

pentru cei sositi din judetele apropiate cum ar fi Alba, Bihor, Cluj.

Alegerea tipului de amenajare in functie de caracteristice zonei.

In aceasta zona se realizeaza o amenajare de tip rural , bisezonala, care va fi folosita de

turisti in special pentru practicarea sporturilor de iarna, dar si in sezonul de vara poate fi folosita

pentru recreere, sau pentru petrecerea weekendului de catre populatia din apropiere.

Amenajare de doreste a fi una de dimensiuni medii avand in vedere ca in zona exista si

multe spatii de cazare ale localnicilor.

II. Selectia zonei

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Zona care se va amenaja se gaseste la intersectia raului Galbena cu Ariesul, la o jumatate de

ora de mers pe jos pana la cascada Varciorog.

A fost aleasa aceasta zona deoarece aici exista numeroase obiective turistice ce merita

vizitate, si posibilitatea de realizare de drumetii pentru cei carora le place acest gen de relaxare.

Caile de acces in zona sunt:

- rutiere: drumul national de importanta europeana DN75

- Oradea-Arieseni-Girda-Albac- DN 76(E 79)- DN 75

  - Sibiu- Alba Iulia-Turda- Campineni-Albac-Girda- Arieseni-(Dn1) E68-E81-DN75

  - Cluj-Napoca- Albac- Arieseni-(DN1)E60-DN75

  - Gara de la Campeni, apoi pe sosea;

- feroviare:

- in nord, calea ferata Huedin-Oradea.

- in vest, calea ferata Oradea-Vascau.

- aeriene: cel mai apropiat aeroport international este cel din Cluj.

2. Relieful

Comuna este asezata intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului are un relief

specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m. Varietatea reliefului, a florei si

faunei precum si caracteristicile climatice o fac atractiva din punct de vedere turistic, mai ales in

anotimpul rece.

Mare parte din suprafata comunei este cuprinsa in Parcul Natural Apuseni.

3.Climat: continental, variaza in functie de relief; in zonele montane o clima rece si mai

umeda, in zona de dealuri, mai calda si mai uscata. Temperaturi medii anuale +10, +12 grade C.

Durata medie a sezonului de schi in aceasta regiune se intinde din luna decembrie pana in

martie/aprilie, sau mai mult.

4. Bogatia cultural istorica:

biserica de lemn "Inaltarea Domnului" monument de arhitectura - 1791

Biserica de lemn din Arieseni a fost construita in 1791, din contributia credinciosilor satului.

Pictura a fost realizata de Mihai zugravul din Abrud in anul 1826. Localnicii vorbesc cu

mult drag despre preotul Lazea numit Popa Cuc, care era priceput in cititul in potcoava, sau cirilica

romaneasca. Amintirea familiilor alese, precum Pasesti si Sohanesti, este si acum vie, ei au

contribuit cu sume mari, constand in lemne sau animale, la construirea bisericii.

Urmasii au si acum locuri speciale in strana.Din 1989 biserica este condusa de parintele

Chisu Vasile, timp in care a fost construita biserica noua si casa parohiala.

Biserica de lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" - Garda de Sus cu picturi interioare din

1804

constructii vechi, case si anexe gospodaresti, intr-un stil specific Tarii Motilor.

Targul de fete de pe muntele Gaina

Parcul Natural Apuseni

rezervatii naturale: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Avenul din Hoanca Urzicarului,

Pestera Gura Apei, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop,

Pestera Hodobana, Avenul cu doua Intrari, Izbucul Tauzului.

Cascada Patrahaitesti, relief crionival - unicat in Apuseni.

Muzeul din Arieseni

partia de schi cu teleschi la Vartop.

Cea mai renumita partie de schi din aceasta zona este partia de schi Vartop, foarte bine

ingrijita si dotata cu teleschi si utilaje de intretinere a zapezii. Lungimea totala a partiei este de 1

000 de metri, cu o diferenta de altitudine de 200 m, grad de dificultate mediu, beneficiind si de

instalatie de nocturna. Daca nu aveti echipament pentru schi sau pentru alte sporturi de zapada, nu

va faceti nici o problema, pentru ca si localnicii, si comerciantii va pot inchiria astfel de

echipamente la preturi nu foarte mari.

Ghetarul Scarisoara:

Fomatiunea cea mai cunoscuta din Muntii Apuseni este Ghetarul de la Scarisoara. Se cunosc

documente  potrivit carora  coborarea in Ghetarul de la Scarisoara  era inlesnita inca de pe la

mijlocul secolului XIX prin scari de  lemn montate la intrare. In 1863 apar primele informatii

stiintifice  pe care la datoram  lui A. Schmidl. Un studiu mai amplu il datoram lui E. Racovita  1927

si care va releva  cu aceasta ocazie  interesul  stiintific deosebit al pesterii. Avand un volum de

gheata  de 75.000 mc si care dainuie de peste 4.000 ani, Ghetarul de la Scarisoara este unic in

Romania, vizitarea este posibila numai in sectorul superior (cel inferior este lipsit de gheata).

Pestera Ursilor De La Chiscau

A fost descoperita  ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran  in urma lucrarilor

de exploatare a calcarului in cariera de la Chiscau.

La 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra in circuitul turistic al tarii ca cea dintai cavitate subterana

amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare  varietate

si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna –«URSUS

SPELAESUS» (este vizitata de peste  100.000  vizitatori pe an). La intrarea in Pestera Ursilor s-a

construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizand casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu

speologic si ghiseu cu obiecte artizanale, carti.

Groapa Ruginoasa 

Este un fenomen cu totul  aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii

care inchide spre sud Valea Seaca, cu adancime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe

toata suprafata ei, un proces de eroziune a scos la zi stratele de coartite, a caror culoare rosie-

violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa

in trupul muntelui.

     Interesant este faptul ca eroziunea lucreaza si astazi foarte activ, sapand regresiv si marind

rapid dimensiunile la Groapa Ruginoasa. De altfel, urmarind hartile vechi, se constata ca eroziunea

a avansat  rapid cu o viteza extraordinara, acum 80 de ani locul nefiind marcat decat printr-o vaiuga

foarte mica.

    Astazi Groapa Ruginoasa, cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul

Colorado este un adevarat laborator morfologic.

5.Conditiile economico-sociale:

Suprafata totala: 3300 ha

Suprafata locuibila: 25571 mp

Populatia: 1838 locuitori

Din punct de vedere economic zona dispune de resurse importante de lemn si de numar

mare de bovine.

In Arieseni exista posibilitati de cazare in vile dotate cu bucatarii care se pot folosi, cu bai

corespunzator utilate si de o curatenie ireprosabila, caracteristica locuitorilor zonei.

Oamenii din aceasta zona sunt foarte calzi si ospitalieri. Viata de noapte este intensa,

existand numeroase baruri si  discoteci.

6. Infrastructura

In zona aleasa pentru amenajare exista, alimentare cu energie electrica, cu apa.

Cel mai important drum care trece prin zona este DN75 care practic traverseaza toata

comuna, si totodata reprezinta principala cale de acces din zona.

Alte drumuri care fac legatura cu aceasta zona sunt E68, E81, dar pentru a ajunge in

Arieseni din aceste drumuri trebuie sa ajungi tot pe DN75.

7. Echipamente de odihna

Acest echipament este format din:

- Pensiunea Casa Noastra, categoria 4 margarete, 26 locuri

- Pensiunea Vraja Muntelui, categoria 4 margarete, 28 locuri

- Vila Giulia categoria 3 margarete, 32 locuri

- Pensiunea Sofy, categoria 3 margarete, 24 locuri

- Vila Vank, categoria 3 margarete, 41 locuri

- Pensiunea Bianca, categoria 2 margarete, 12 locuri

- Cabana Montana, categoria 2 margarete, 15 locuri

- Pensiunea Izvorul Ariesului, categoria 2 margarete, 15 locuri

- Pensiunea Flueras, categoria 1 margareta, 14 locuri

- Pensiunea La Milu, categoria 1 margareta, 10 locuri

- Pensiunea Mary, categoria 1 margareta, 8 locuri

- Casa Gligor Emil, categoria 1 margareta, 6 locuri

- Pensiunea N&G, categoria 1 margareta, 16 locuri

- Pensiunea Panturism, categoria 1 margareta, 12 locuri

- Complex Turistic Ulpia Traiana, categoria 3 margarete, 10 locuri

- Pensiunea Gianina , categoria 3 margarete,22 locuri

- Pensiunea La Milu I, categoria 3 margarete,20 locuri

- Cabana Gligor Traian, categoria 2 margarete, 12 locuri

- Pensiunea Diana, categoria 1 margarete, 10 locuri

In total 19 pensiuni declarate in care gasim 333 locuri de cazare.

Exceptand locurile de cazare declarate, in statiune mai exista si ate locuri de cazare la

localnicii care ofera acest gen de servicii insa numarul total al acestor locuri nu se cunoaste.

III. Determinarea gradului de atractivitate a zonei

Componentele ofertei

turistice

Natura resursei Pondere

(qi)

Nivel

calitativ (ci)

Indice de

atractivitate

(I)

I. Resurse naturale 0.35 1.41

- peisaj 0.09 5 0.45

- clima 0.03 4 0.12

- retea hidrografica 0.05 4 0.2

- fauna 0.04 2 0.08

- paduri 0.09 4 0.36

- vegetatie 0.05 4 0.2

II. Resurse antropice 0.13 0.39

- monumente de arta si

arhitectura

0.04 4 0.16

- bisercii si manastiri 0.05 3 0.15

- zona de agrement 0.04 2 0.08

III. Poluarea mediului 0.15 0.15

IV. Accesul 0.07 0.24

- rutier 0.04 4 0.16

- feroviar 0.02 3 0.06

- aerian 0.01 2 0.02

V. Distanta fata de: 0.05 0.18

- capitala judetului 0.03 4 0.12

- alte centre emitente 0.02 3 0.06

VI. Forme de turism practicate 0.25 0.75

- turism rural 0.09 4 0.36

- drumetie 0.09 2 0.18

- turism cultural 0.07 3 0.21

TOTAL 1 - 3.12

Indicele de atractivitate de 3,12 este cuprins intre 1 si 5, si este foarte apropiat de capatul

superior al intervalului, ceea ce inseamna ca zona aleasa este atractiva din punct de vedere turistic.