Amenajarea și Planificarea Turistică

Curs Mihai Bulai FGG-UAIC 2019-2020

Cadru Conceptual

Turismul – două viziuni complementare

A. ȘTIINȚELE ECONOMICE

Din punctul de vedere al științelor economice, turismul reprezintă o componentă a sectorului terțiar al economiei. Acesta este caracterizat de punerea pe piață a unor produse (turistice) specifice, cu o componentă imaterială esențială: servicii (asistență, informație, condiții de comercializare, ambient etc.) dar și bunuri (produse alimentare, suveniruri, îmbrăcăminte, etc.).

Calitatea serviciilor turistice sunt date de prestatori, prin următoarele valori: empatie, încredere, solicitudine, siguranță care concură la crearea experienței turistice.

S-a avansat din ce în ce mai mult conceptul de turism ca „industry” întrucât se consideră că „resursa” turistică este transformată și „prelucrată” în cadrul unor procese specifice (amenajare, punere în valoare, diverse transformări). Traducerea în românește „industrie turistică” are însă mai mult sensul de „sector” (totalitatea persoanelor și mijloacelor implicate într-o anumită activitate economică).

Turismul – două viziuni complementare

B. ȘTIINȚELE GEOGRAFICE

Geografia percepe turismul drept un fenomen al societății în care deplasarea temporară a persoanelor dinspre locurile de reședință (spațiu trăit, loc de producție al resurselor financiare) către locurile de consum turistic (spațiu vizitat, loc de cheltuire a resurselor financiare) produce dezvoltarea celor din urmă. Astfel, acestea primesc atributul de „destinații turistice”.

Produsele (servicii și bunuri) accesate în cadrul atracțiilor turistice oferă beneficii economice actorilor implicați în dezvoltarea turismului dar și beneficii experiențialeconsumatorilor (turiștii, vizitatorii).

EXERCIȚIU:

Priviți schema „sistemul turistic” din slide-ul 2 și încercați să explicați, cu cuvintele voastre, de ce turismul este considerat un „export invizibil”.

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC

ORGANIZAREA SPAȚIULUI TURISTICExerciții (reflecții) pe „harta mută” a României:

- Care sunt factorii naturali (mai ales) care au favorizat, după 1900, apariția fenomenului turistic în România?

- Care sunt resursele și politicile care au favorizat, ulterior, un potențial ridicat ?

- Care este organizarea turistică actuală a României? Care sunt principalele zonele turistice ?

În paginile următoare aveți câteva piste de răspunsuri.

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – încercări de „zonare”

Zonarea turistică a României. Sursa: Șandru, I. (1976)

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – încercări de „zonare”

Aceasta este distribuția

teritorială a zonelor cu resurse

turistice după gradul de

concentrare a acestora, în urma

unui studiu național din 2007 (PATN / Planul de

Amenajarea Teritoriului

Național.

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – încercări de „zonare”

Atracții din rețeaua UNESCO

Bisericile fortificate săsești

BucovinaMănăstirile pictate

A r d e a l

Ț a r a R o m â n e a s c ă

M o l d o v a

Delta DunăriiRezervație a

Biosferei

U K R A I N E

B U L G A R I A

BlackSea

MaramureșBisericile din lemn

ȚinutulSecuiesc

SIBIU

SIGHISOARA

CCE 2021

Neamț

Oltenia de sub munte

Banat

ȚaraMoților

Orașe mari atractive turistic

Horezu

NeamțPrincipalele regiuni turistice

Dobrogea

ȚaraHațegului

Vrancea montană

Transilvania de Sud

Valea Prahovei

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – Stațiunile Turistice (2015)

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – Stațiuni Turistice RO

EXERCIȚII: Priviți harta stațiunilor turistice din România și identificați apartenența acestora la macro-regiuni istorice (Moldova, Ardeal, Țara Românească) sau la regiuni turistice (Neamț, Oltenia de sub munte, Maramureș etc.)

A r d e a l

Ț a r a R o m â n e a s c ă

M o l d o v a

BucovinaMaramureș

ȚinutulSecuiesc

Neamț

Oltenia de sub munte

Banat

ȚaraMoților

Dobrogea

ȚaraHațegului

Vrancea montană

Delta Dunării

Valea Prahovei

ORGANIZAREA TERITORIULUI TURISTIC – reprezentări deformate (anamorfoză)

Reprezentarea deformată („anamorfoza”) reliefează importanța „teritoriului turistic” (care deține anumite atribute teritoriale, concentrări de resurse și activități etc.) față de „spațiul turistic” (caracterizat mai degrabă prin limitele sale geografice).

PLANIFICAREA TURISTICĂ

PLANIFICAREA TURISTICĂ

Tourism planning relates to the same basic concepts and approaches as general planning; however, it is adapted to the specific characteristics of the tourism system.

A plan can be defined as a set of various decisions for action in the future (Hall, 2000). Several authors agree that the most significant feature of any type of planning, including tourism planning, is its orientation towards the future (Hall, 2000; Gunn, 2002). According to Inskeep (1991), planning for tourism is a step-by-step process which should be continuous, comprehensive, integrated, and environmental, focusing on achieving sustainable development and community involvement. Gunn (2002) similarly suggests that tourism planning should be directed towards four main goals: sustainable use of resources, enhanced visitor satisfaction,integration of local community and area and improved economy and business success.

Source: ”Tourism planning in practice”: http://flax.nzdl.org

TIPURI de PLANIFICARE TURISTICĂ- Interregională / transnațională – o proiecție unitară extinsă asupra mai multor țări din

aceeași regiune geografică (alpină, mediteraneană etc.)- Națională – plan național de promovare și comercializare a turismului- Regională – plan de dezv. a turismului în cadrul unei regiuni aparținând aceleiași țări- Locală – urmărește dezvoltarea unui segment teritorial limitat dpdv spațial (în cadrul unui

oraș /comune / grup de localități- Vectorială – obiective grupate tematic – exemplu: dezvoltarea turismului social,

promovarea curei termale, amenajarea spațiului montan etc.

Model conceptual de PLANIFICARE

Williams, S. (2009) – Tourism Geography

Probleme ale planificării turistice

Williams, S. (2009) – Tourism Geography

EXERCIȚIU:

Priviți în partea dreaptă diversitatea problemelor care sunt vizate de planificarea turistică și imaginați-vă importanța fiecăreia în dezvoltarea turismului.

Explicați rolul următoarelor: „labour training”, „protection of historic sites”, „advertising” în dezvoltarea turistică a unei destinații.

AMENAJAREA TURISTICĂ

AMENAJAREA TURISTICĂInteresul pentru ”amenajarea turistică” a teritoriului, ca și componentă distinctă a ”amenajării (generale a) teritoriului”, se dezvoltă după 1960, în urma intensificării fără precedent a călătoriilor turistice și a rolului determinant al turismului în dezvoltarea anumitor destinații.

AMENAJAREA TURISTICĂ

- ”Amenajarea turistică” reprezintă o componentă esențială a procesului dinamic de modelare, pe baze științifice, a spațiului geografic, care-și propune valorificareaparticularităților teritoriului în cauză (resurse, activități, funcții) printr-o serie de dotări, servicii, instalații, construcții etc. care să fie exploatate eficient.

- Scopul principal este integrarea optimă și echilibrată a activităților turistice în dezvoltarea economică și socială a teritoriului, armonizarea relațiilor între mediul înconjurător și societate.

- Amenajarea turistică reprezintă liantul (și modalitatea de echilibrare) între cerere și ofertă, fixând limita superioară a absorbției turistice și pragul maxim de încărcare a ofertei turistice.

Ciangă, Dezsi (2007) – Amenajare turistică, Ed. Presa Univ. Clujeană

Factorii principali în AMENAJAREA TURISTICĂ

După Defert , 1966, o serie de factori trebuie luați în considerare în cadrul amenajării turistice a unei destinații:

- Aptitudinile cadrului natural- Distanța-timp și costurile deplasării între originea turiștilor (zona emițătoare) și

acea destinație (zonă receptoare) - Potențialul întregii zone de destinație (inclusiv relația cu teritoriile învecinate) - Resursele umane din zona de destinație- Politica (politicile) factorilor de decizie din cadrul destinației- Capacitatea de primire actuală (sau proiectată) a destinației.

EXERCIȚIU:

Explicați, cu cuvintele voastre, exemplificând, care este rolul politicilor factorilor de decizie din cadrul destinației în amenajarea turistică a destinației.

Tipologia AMENAJĂRILOR turistice (după spațiul geografic)

- Amenajarea spațiilor balnear-litorale (costiere)

- Amenajarea spațiilor balnear-termale și balneoclimatice (de interior)

- Amenajarea spațiilor montane de sporturi de iarnă (dominantă ”albă”)

- Amenajarea spațiilor turistice de tip ”verde” (agro-ecoturistice)

- Amenajarea spațiilor periurbane (mixt – turistic & recreativ)

- Amenajarea siturilor istorice și arheologice

- Amenajarea parcurilor și rezervațiilor naturale

(și după obiectivele amenajării..)

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)După Berbecaru, Botez (1977) – Teoria și practica amenajării turistice , Ed. Sport-Turism București(Le găsiți tratate în lucrarea anexată: CIANGĂ, DEZSI (2007) – Amenajarea turistică, Ed. Presa Univ. Clujeană, la pag. 36-40)

Principii majore în deciziile de amplasare sau dimensionare a echipamentelor sau a elementelor infrastructurale ale unei destinații turistice.

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)

1. Principiul unicității prestației

(Rezultatul procesului de amenajare trebuie să fie individualizabil, exclusiv, unic, diferențiat ca acesta să devină „turistic”, adică să reușească să atragă un număr important de turiști din totalul vizitatorilor / consumatorilor). Exemplu: Burj al Arab din Dubai.

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)

2. Principiul localizării la sursă (a amenajărilor)

(Conform acestui principiu, procesul de amenajare trebuie să se facă acolo unde se găsește resursa, pentru ca cererea să se deplaseze către resursă (ofertă) și nu invers. Exemplu: Salina Târgu Ocna – turiștii se deplasează către mina de sare unde petrec câteva zile pentru cură. Contra-exemplu: amenajarea unor saline artificiale în cadrul orașelor mari. Acestea scad interesul potențialilor turiști de a se deplasa către resursa naturală, întrucât găsesc un „surogat” în apropiere.

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)3. Principiul localizării îndepărtate

(Acest principiu enunță faptul că între bazinul cererii și localizarea ofertei turisticetrebuie să există o anumită distanță-timp. De regulă, de la o distanță-timp mai mare de 2 ore între locul de reședință și locurile vizitate, vizitatorii tind să înnopteze la destinație. Ex. Parcul de aventură EdenlandBalotești, lângă București, este atât de aproape de capitală încât atrage mai degrabă vizitatori de o zi, de regulă bucureșteni și ilfoveni (adică „recreaționiști” sau „excursioniști”). În schimb, dacă acesta ar fi fost situat la 2.5 ore de București, acesta ar fi putut genera turiști originari din București. Localizarea „îndepărtată” a amenajărilor față de „clientela-țintă” va asigura un anumit flux de turiști.

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)

4. Principiul polivalenței (Acest principiu promovează diversitatea și complexitatea ofertei turistice în cadrul amenajărilor). Exemplu: Complexul Ariniș din Gura Humorului deține o paletă largă de amenajări, în principiu complementare: pârtie ski„Șoimul” avansați și începători, piscina Ariniș cu complex spa, parc de agrement Ariniș, patinoar, club de agrement, parc aventură, club sportiv, tiroliană, restaurante, cafenele, trasee de drumeție etc. Acestea funcționează împreună sau alternativ, și se completează, formând o ofertă turistică complexă, adaptabilă la evoluția sezoanelor.

Principiile AMENAJĂRII (de amplasare și dimensionare)

5. Principiul corelării turismului cu celelalte activități economice

Activitățile turistice trebuie să fie bine legate de celelalte activități economice (non-turistice). Acestea trebuie să producă „externalități pozitive”, adică beneficii indirecte („linkages”) către alte sectoare de activitate din acel teritoriu. Adesea, activitățile turistice utilizează produse (bunuri, servicii) din afara teritoriului, drenând beneficiile altundeva (externalități negative sau „leakages”), ceea ce poate împiedica dezvoltarea teritoriului.

Sriyantha (2017) – An Assessment of the Impacts of Tourism in Sri Lanka

Spre exemplu, într-o destinație care atrage un nr. mai mare de turiști, crește consumul de produse alimentare locale, ceea ce se răsfrânge asupra producției agro-industriale. Totuși, dacă se consumă o cantitate mare de produse alimentare din import, destinația poate avea dificultăți în a se dezvolta.

Sriyantha (2017) – An Assessment of the Impacts of Tourism in Sri Lanka

Principiile AMENAJĂRII (integrare și eficiență)

Principii de integrare și eficiență a amenajărilor

Berbecaru, Botez (1977) – Teoria și practica amenajării turistice , Ed. Sport-Turism București

Principiile AMENAJĂRII (integrare și eficiență)1. Principiul integrării armonioase (amenajările noi trebuie să ia în considerare

particularitățile locului și aspectul amenajărilor existente) Ex. Stațiunea Courchevel Franța.

2. Principiul flexibilității (adică principiul structurilor evolutive, adaptabile după mersul sau schimbările societății) ex. O amenajare de tip hotel, aeroport, parc de distracții trebuie să ia în calcul posibila evoluție pozitivă (sau negativă) a cererii pe viitor (flexibilitate în a mări oferta sau a micșora costurile în cazul unei căderi a pieței turistice).

3. Principiul activității principale și al recepției secundare (corelarea activităților turistice de bază cu cele complementare) ex. Hotel – capacitatea de cazare să fie bine corelată cu capacitatea spa / restaurantului / parcării etc. Exemplu: La omologarea hotelurilor de 5 stele, trebuie să existe min. 50% locuri de parcare din nr. camerelor. Hotel Pleiada Iași are o capacitate de 50 de camere și este obligat să aibă min. 30 de locuri de parcare pentru clienți pentru a fi omologat. În cazul organizării de evenimente, capacitatea trebuie să poată fi mărită pe durata acestora.

4. Principiul rețelelor interdependente (integrarea activităților turistice în structura socio-economică a destinației) Ex. rețelele de distribuție a produselor: alimentație, suveniruri, spălătorie să poată sprijini/susține serviciile necesare în cadrul noilor amenajări turistice. Contra-exemplu: un nou hotel de 400 de camere într-o stațiune mică, departe de resursa umană necesară (angajați potențiali, calificați), poate întâlni mari dificultăți pe termen lung.

5. Principiul funcționalității optime (organizare logică a activităților, sezonalitate mică) Ex. hotelul pentru schiori într-o stațiune cu sporturi de iarnă trebuie să fie poziționat în apropierea pârtiei de schi.

6. Principiul rentabilității directe (vânzări bune, locuri de muncă în turism) și indirecte (efect multiplicator asupra altor sectoare de activitate ale societății). Cu alte cuvinte, amenajările turistice trebuie să genereze o serie de efecte benefice asupra mai multor sectoare de activitate din cadrul destinației.

• localizarea obiectivelor turistice şi tipologia acestora în cadrul unui teritoriu;

• perioadele optime de valorificare a obiectivelor turistice

• capacitatea de toleranţă a obiectivelor turistice la impactul antropic Exercițiu: Parcul Național Ceahlău primește în data de 6 august peste 6000 de vizitatori-plătitori (puncteledeacces Durău și Izvoru Muntelui). Cum credeți că se poate calcula „capacitatea maximă de toleranță” a Parcului?

• adaptabilitatea amenajărilor la fluctuații determinate de conflicte geopolitice, forță majoră (pandemii, dezastre naturale etc.)

• tipologia şi variaţia spaţio-temporală a factorilor de mediului ambiant în care sunt amplasate obiectivele turistice şi de care depinde momentul optim de vizitare a acestora. Unii factori de mediu pot completa, susţine sau amplifica valoarea obiectivelor turistice, după cum alţi factori de mediu pot îngreuna accesul (ex. condiții meteorologice extreme).

• tipologia şi variaţia spaţio-temporală a cererii turistice. Aceasta se impune a fi analizată din perspectiva numărului de persoane interesate să practice activităţituristice, categoriile sociale din care fac parte, veniturile disponibile, modificările şi tendinţele de transformare a cererii turistice.

Alte aspecte esențiale în Amenajarea turistică (1)După Zotic, V. 2006

• Tipologia şi amplasarea spaţială a infrastructurii şi dotărilor turistice existente;

• capacitatea actuală a infrastructurii turistice de a susţine activităţile turistice;

• extinderea zonei de polarizare a obiectivelor, a dotărilor şi infrastructurilor turistice;

• rentabilitatea economică şi gradul de ocupare a infrastructurii turistice existente;

• tendinţele noi în diversificarea cererii şi ofertei turistice la nivel intern şiinternaţional;

• impactul activităţilor turistice actuale şi de perspectivă asupra economiei şidezvoltării.

După Zotic, V. 2006

Alte aspecte esențiale în Amenajarea turistică (2)

AMENAJĂRILE TURISTICE

Tipuri de AMENAJĂRI

Infrastructuri turistice(infrastructures)

Structuri turistice(companies/businesses)

Dotări turistice(equipment)

Tipuri de AMENAJĂRI TURISTICE (facilities)

Infrastructuri turistice(infrastructures / facilities)

Structuri turistice(companies/businesses)

Dotări turistice(equipment)

Structuri de bază:- Unități de cazare - Unități de alimentație

Complementare:- Unități de tratament- Unități de agrement- Alte unități specifice

vizitării (muzee, mănăstiri etc.)

- Centre de informare- Unități comerciale

aflate în zona fluxului turistic (shopping malls, alimentare, non-food, suveniruri etc.)

- Companii de transport turistic

Dotări de bază (basic equipment):- Aparate- Echipamente-standard

(ex. patul în camera de hotel)

- Instalații (ex. transport pe cablu)

- Mijloace (instrumente) ale activității turistice

Dotări suplimentare sau ”facilități”(amenities)- Echipamente

suplimentare (ex. piscina în hotel, plata contactless)

- Condiții speciale

Infrastructuri specifice- Drumuri și trasee

turistice- Pârtii de ski- Transportul pe cablu- Parcuri de agrement- Alte resurse amenajate

antropic

Infrastructuri conexe- Parcări dedicate (spre ex.

parcări pt campingcar)- Infrastructura tehnico-

edilitară- Infrastructura de

transport (gări, aeroporturi)

Tipuri de AMENAJĂRI – exempleConsultați documentul „Tourism facilities / Amenajări turistice”

Urmăriți Video cu simulări proiecte de Amenajări turistice Timimoun, Centru ALGERIA https://youtu.be/b98KcVGa6DQ

Carnac, Vest FRANȚA https://youtu.be/gsTDLNqJLAgTipaza, Nord Algeria https://youtu.be/3H5MmjXdA1s

Infrastructuri turistice(infrastructures/facilities)

Structuri turistice(companies/businesses)

Dotări turistice(equipment/amenities)