Amenajarea Fondurilor de Vanatoare 2 (Chei de Bonitate)

Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu potârniche.

Tab. nr. 30

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI - 300 de puncte

1Altitudinea

medie a terenului

< 200 m 50 200 - 400 m 35 400 -600 m 20 >600 m 5

2Temperatura

minimă a lunilor mai-iunie

>50 C 50 30 -50 C 35 10 -30 C 20 <1 5

3

Cantitatea medie de precipitaţii în

lunile aprilie-iulie

<100 mm 50 100-150 mm 35 150-200 mm 20 >200 mm 5

4

Grosimea medie a stratului de

zăpadă şi persistenţa lui

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 10

cm şi se menţine mai puţin de 30 de zile pe

an

100

Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10-15 cm şi se menţine 30-40 de

zile pe an

60

Grosimea medie a stratului de zăpadă

este de 14-20cm şi se menţine 40-50 de

zile pe an

20

Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm şi se

menţine >50 de zile pe an

0

5Reţeaua

hidrografică

Ape curgătoare şi stătătoare

uniform distribuite şi accesibile

50Reţea hidrografică

uşor accesibilă pe 50 % din F.V.


săracă şi greu accesibilă

10 Lipsă apa 0

©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor82

Tab. nr. 30 ( continuare)

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

B. FACTORI BIOTICI – 200 de puncte

1Culturi agricole

–mozaicare - 100 ha

6-7 specii 40 5-4 specii 30 2-3 specii 20Monoculturi

pe suprafeţe mari0

2Culturi agricole-

compoziţieLivezi, floarea

soarelui40

Porumb, plante furajere

30 Grâu, orz 20CartofiPăşuni

0

3

Perdele de protecţie: haturi,

terenuri necultivate

>10% din suprafaţă 70 7-10% din suprafaţă 50 4-6% din suprafaţă 30 <3% din suprafaţă 10

4Resurse de

hrană pe timpul iernii

>200 Kg/ha 50 100-200 Kg/ha 35 50-100 Kg/ha 20 <50 Kg/ha 10



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ - 250 de puncte

1

Hrana suplimentară % din necesar şi

distribuţia hrănitorilor

>50 % din necesar, uniform distribuit

5040-50% din necesar uniform distribuit

3520-40 % din necesar distribuit neuniform

2010-20 % din

necesar neuniform distribuit

5

2Combatere câini

şi pisici vagaboande

Se face tot timpul anului; sunt practic inexistente in teren

120Se face tot timpul

anului ; sunt prezente în număr mic în teren

80Se face tot timpul anului ;dar sunt prezenţe în teren

40

Se face în sezonul de vânatoare şi au prezenta mare în

teren

0

3Remize în teren

agricol>0,5 % din suprafaţa

terenului agricol40

0,3-0,5% din suprafaţa terenului

agricol30


agricolv20

<0,1 % din suprafaţa terenului

agricol10

4

Controlul pradatorilor naturali în condiţiile menţinerii

populaţiilor viabile

Recolta reprezintă> 50% din efectivul

evaluat40

Recolta reprezintă 30-50% din efectivul

evaluat30


evaluat10

Recolta reprezintă <10% din efectivul

evaluat5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct

aj Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

aj0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 250 de puncte

1

Chimizarea (pesticide)

agriculturii (% din suprafaţă)

Nu se folosesc 60Se folosesc până în 25% din suprafaţă

45Se folosesc

25-50% din suprafaţă30

> 50% din suprafaţă

15

2

Mecanizarea lucrărilor

agricole (% din suprafaţă)

Nu se practică 40Se folosesc până în 25% din suprafaţă

30Se folosesc



10

3 Păşunat Nu se păşunează în sezonul de vânătoare

30Se păşunează <10%

din F.V.25

Se păşunează pe 10-15% din suprafaţă

.15

Se păşunează <15% şi ilegal în păduri în sezonul

de vânătoare.

0

4 Braconaj Practic inexistent 45Braconaj ocazional

langa localitati30

Braconaj cu arma si laţuri pe 20-30% din

suprafaţă15

Braconaj întâlnit sub toate formele

pe < 30% din suprafaţă

0

5Nr.de caini însoţitori de

turmePractic nu există 50 1-2 /1000 ha 30 3-5 /1000 ha 10 >5/1000ha 0

6Activităţi umane perturbatoare în

F.V.

Nu sunt activităţi umane perturbatorii

în F.V.25

Nu sunt activităţi umane perturbatorii în zona de cuibărit

20

Sunt activităţi perturbatorii pe

<50% din zona de cuibărit

10


>50% din zona de cuibărit

0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu cerb lopătar

Tab. nr. 31

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI - 150de puncte

1 Altitudinea terenului

Terenuri cu altitudinea medie

<500m15


cuyprinsă între 501-800m

10



5Terenuri cu

altitudinea medie >1000m

0

2

Temperatura medie în

perioada 1 mai-10 iunie

Peste 50C 20 Cuprinsă între 30-50C 15 Cuprinsă între 10-30C 10 Sub 10C 5

3

Cantitatea medie de precipitaţii în perioada 1 mai-

10 iunie

Sub 80 mm/m2 20Cuprinsă între 80-90

mm/m2 15Cuprinsă între 90-

100 mm/m2 10 Peste 100 mm/m2 5

4

Grosimea maximă a

stratului de zapada

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 20 cm şi se menţine mai puţin de 40 de zile pe

an

70


zile pe an

45


zile pe an

20

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mare de

60 cm şi se menţine mai mult de 81 de

zile pe an

0

5

Distributia retelei

hidrografice

Uniform distribuită şi uşor accesibilă în

pădure sau la lizieră25

Distribuită uniform pe mai mult de 50%

din suprafaţă şi relativ uşor

accesibilă în pădure sau la lizieră

20Distribuită uniform

pe 25-50% din suprafaţă


pe mai puţin de 25% din suprafaţă

5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Procentul deîmpădurire

Peste 50% din suprafaţa F.V. este

împădurită70

Pădurea ocupă 35-65% din suprafaţa

F.V.45


F.V.30

Pădurea ocupă <20% din suprafaţa

F.V.10

2Formaţiuni de

pădure

Quercete şi sleauri de deal pe >50% din

suprafaţă30

Gorunete şi făgeto-gorunete pe >50%

din suprafaţă25

Făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase pe

>50% din suprafaţă20

Răşinoase pe >50% din suprafaţă

15

3 Subarboretul

Subarboretul este întâlnit pe >50% din suprafaţa ocupată de

pădure

30

Subarboretul este întâlnit pe 35-50%

din suprafaţa ocupată de pădure

25

Subarboretul este întâlnit pe 20-34% din suprafaţa ocupată de

pădure

20

Subarboretul este întâlnit pe <20%


15

4 TratamentulDomină tratamentul

tăierilor progresive şi rase

30

Domină tratamentul tăierilor progresive şi

cel al tăierilor succesive

25Domină tratamentul tăierilor progresive

20Domină

tratamentul tăierilor grădinărite

15

5Clasele de vărstă ale arboretelor

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă >60%

din suprafaţă

40

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 50-60%

din suprafaţă

30

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 40-49% din

suprafaţă

20

Arboretele din clasele de vârstă I,

V şi VI+ ocupă <40% din suprafaţă

10

6

Fâneţe ca procent din terenurile agricole.

Fâneţele ocupă peste 20% din suprafaţă

100Fâneţele ocupă 15-20% din suprafaţă


50Fâneţele ocupă sub 10% din suprafaţă

25

11Biomasa

accesibila in timpul iernii

>200 kg/ha 50 150-200 kg/ha 35 100-149 kg/ha 20 <100 kg/ha 5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA – 250 de puncte

1Ogoare de hrană pe timpul iernii

Reprezintă > 2ha/1000ha de

pădure50

Reprezintă 1,5-2ha/1000ha de

pădure35

Reprezintă 1-1,5ha/1000ha de

pădure20

Reprezintă <1ha/1000ha de

pădure5

2

Hrana administrata pe timpul iernii si

modul de distribuire

Cantitatea de hrană administrată pe

timpul ierni reprezintă >2kg/zi/ha

şi este uniform distribuită în teren

50


timpul ierni reprezintă

1,5-2kg/zi/ha

35


timpul ierni reprezintă 1-1,4kg/zi/ha

20


timpul ierni reprezintă <1kg/zi/ha

5

3

Combatere cainilor

vagabonzi si controlul

numeric al cainilor de la

stana

Combatere cainilor vagabonzi se face tot

timpul, nu există câini

nesupravegheaţi iar la stâni sunt în limita

legală

100

Combatere cainilor vagabonzi se face tot timpul, iar la stâni sunt 4-5bucăţi/stână

60

Combaterea câinilor se face numai în sezon iar la stâni

sunt 6-7bucăţi/stână

20

Combaterea câinilor se face

numai în sezon iar la stâni sunt

>7bucăţi/stână

0

4

Controlul numeric al pradatorilor

specifici

Raportul numeric lup/cerb este <2/100

50Raportul numeric

lup/cerb este 2-3/10035

Raportul numeric lup/cerb este 4-5/100

20Raportul numeric

lup/cerb este >5/100

5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI - 250 de puncte

1 Păşunatul Păşunat inexistent 80Păşunatul se practică pe <20 din suprafaţă

55Păşunatul se practică


30Păşunatul se

practică pe >30 din suprafaţă

0

2 Braconajul Inexistent 60Se înregistrează în medie 1 caz pe an

40Se înregistrează în

medie 2 cazuri pe an20

Se înregistrează în medie >2 cazuri pe

an0

3Numărul de

câini din teren

Numărul de câini la stâni este în limitele

legale; nu sunt semnalaţi câini

hoinari

30

Numărul de câini la stâni este 3-5/stână; nu sunt semnalaţi

câini hoinari

35


câini hoinari

20

Numărul de câini la stâni este >7/stână; sunt semnalaţi câini

hoinari

0

4 Pesticide Nu se folosesc 30Se folosesc pe <10%

din suprafaţa F.V.20

Se folosesc pe 10-20% din suprafaţa

F.V.10

Se folosesc pe >20% din suprafaţa

F.V.

5 Drumuri

Lipsa drumurilor publice iar cele

forestiere cu densitatea <2m/ha

30


forestiere cu densitatea 2-5m/ha

20

Drumurile publice plus cele forestiere

au densitatea 4-6m/ha

10


au densitatea >6m/ha

0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu mistreţ Tab. nr. 32

NrCrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI: – 200 puncte

1Altitudinea

medie a terenului

0-400 m. 30 401-800 m. 20 801-1200 m. 10 >1200 0

2

Temperatura medie a

perioadei de fătare

>30C 50 2.1-30C 45 1-20C 30 <10C 15

3Precipitaţii in perioada de

fătare<50 mm. 30 51-65 mm. 20 66-70 mm. 10 >70 mm. 0

4


zăpadă şi mărimea

perioadei cu strat de zăpadă

Grosimea stratului de zăpadă <10cm;

perioada cu strat de zăpadă <30 de zile

60

Grosimea sratului de zăpadă 10-20cm;

perioada cu strat de zăpadă 31-40 de zile

40

Grosimea stratului de zăpadă 21-30cm;

perioada cu strat de zăpadă 41-60 de zile

20

Grosimea stratului de zăpadă <10cm;

perioada cu strat de zăpadă >60 de zile

0

5Reţeaua

hidrografică Uniform distribuită şi accesibilă

30

Accesibilă pe >50% din suprafaţa fondului de vânătoare

20

Accesibilă pe 20-50% din suprafaţa

fondului de vânătoare

10

Accesibilă pe <20% din suprafaţa


0


Tab. nr. 32 (continuare)

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

B. FACTORI BIOTICI: – 250 puncte

1Procentul de împădurire

>50% din suprafaţa fondului de vânătoare

5031-50% din suprafaţa




20<10% din suprafaţa


5

2Ponderea

claselor de vârstă

Clasele I,V,VI pe >40% din suprafaţa

pădurii20

Clasele I,V,VI pe 35-40% din suprafaţa

pădurii15

Clasele I,V,VI pe 30-34% din suprafaţa

pădurii10

Clasele I,V,VI pe <30% din suprafaţa

pădurii5

3Formaţiuni forestiere

>50% quercete şi şleauri de deal

3020-50% quercete şi

şleauri de deal20

Făgete şi amestecuri de răşinoase cu fag

10 Molidişuri pure 5

4 Subarboretul Pe >0.7 din suprafaţa pădurii

30Pe 0.4-0.7 din

suprafaţa pădurii20

Pe 0.1-0.3 din suprafaţa pădurii

10Pe <0.1 din


5 Culturi agricole din >8 specii/100 ha 20 din 6-8 specii/100 ha 15 din 3-5 specii/100 ha 10din <3 specii/100

ha5

6Vegetaţia din afara fondului

forestier

Perdele de protecţie, stuf, zăvoaie,

mărăcinişuri pe >10% din suprafaţa


50


mărăcinişuri pe 7-10% din suprafaţa


35


mărăcinişuri pe 3-6% din suprafaţa fondului de vânătoare

20

Perdele de protecţie, stuf,

zăvoaie, mărăcinişuri pe

<3% din suprafaţa fondului de vânătoare

5

7

Biomasa accesibilă în timpul iernii

(bulbi, rizomi, etc.)

>200 kg./ha. 50 151-200 kg./ha. 35 100-150 kg./ha. 20 <100 kg./ha. 5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: – 300 puncte

1Terenuri pentru hrană pe timpul

iernii

>5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de

vânătoare70

2.1-5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de vânătoare

501-2 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului de

vânătoare30

>5 ha./1000 ha. din suprafaţa fondului

de vânătoare10

2

Hrana administrată pe timpul iernii şi


Peste cantitatea din instrucţiuni; uniform

distribuită pe perioada cu strat de zăpadă, în teritoriul

de iernat

80

Cantitatea din instrucţiuni; uniform

distribuită pe perioada cu strat de zăpadă, în teritoriul

de iernat

60

Cantitatea din instrucţiuni;

distribuită pe >50% din teritoriul de

iernat

40


distribuită pe <50% din teritoriul de

iernat

20

3

Raportul numeric prădători

naturali/mistreţ

Raport numeric>1:30 70Raport numeric între

1:20-1:3050

Raport numeric între 1:10-1:19

30Raport numeric

<1.1010

4Câini hoinari la

1000 ha.Nu există 80

1-2 exemplare/1000 ha.

403-4 exemplare/1000

ha.20

>4 exemplare/1000 ha.

0



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

SpecificStaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: – 250 puncte

1Păşunatul

Nu se practică 90

Se practică pe <20% din suprafaţa fondului de vânătoare

60

Se practică pe 21-30% din suprafaţa


30

Se practică pe >30% din suprafaţa


0

2Braconajul Nu există cazuri

descoperite90

Există 1 caz descoperit

60Există 2 cazuri

decsoperite30

Există >2 cazuri descoperite

0

3Creşterea porcilor

domestici

În incinte închise; porcii domestici sunt

vaccinaţi35

În incinte închise; porcii domestici nu

sunt vaccinaţi20

Prezenţă accidentală în pădure; porcii domestici sunt

vaccinaţi

10

Se hrănesc în suprafaţa

productivă a fondului de

vânătoare, fiind nevaccinaţi

0

4Densitatea reţelei de drumuri

<1km/km2 35 1-1.5km/km2 25 1.6-2km/km2 15 >2km/km2 5

Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu cerb


Tab. nr. 33

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI: - 150 puncte

1 Altitudinea terenului


<500m15



10



5Terenuri cu

altitudinea medie >1500m

0

2

Temperatura medie în

perioada 1 mai-10 iunie

>150C 20 14.9-120C 15 11.9-90C 10 <90C 5

3Cantitatea medie de precipitaţii în

luna mai<70 mm/m2 20 71-90 mm/m2 15 91-120 mm/m2 10 > 120 mm/m2 5

4Grosimea

medie a stratului de zapada

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 20 cm şi se menţine mai puţin de 40 de zile pe

an

70


zile pe an

45


zile pe an

20

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mare de

65 cm şi se menţine mai mult de 81 de

zile pe an

0

5

Distributia retelei

hidrografice

Uniform distribuită şi uşor accesibilă în

pădure sau la lizieră25

Distribuită uniform pe mai mult de 50%

din suprafaţă şi relativ uşor

accesibilă în pădure sau la lizieră




pe mai puţin de 25% din suprafaţă

5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Procentul deÎmpădurire

Peste 50% din suprafaţa F.V. este

împădurită70


F.V.45


F.V.30

Pădurea ocupă <20% din suprafaţa

F.V.10

2Formaţiuni de

pădure

Quercete şi sleauri de deal pe >50% din

suprafaţă30

Gorunete şi făgeto-gorunete pe >50%

din suprafaţă25

Făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase pe

>50% din suprafaţă20

Răşinoase pe >50% din suprafaţă

15

3 Subarboretul

Subarboretul este întâlnit pe >50% din suprafaţa ocupată de

pădure

30

Subarboretul este întâlnit pe 35-50%


25

Subarboretul este întâlnit pe 20-34% din suprafaţa ocupată de

pădure

20

Subarboretul este întâlnit pe <20%


15

4 TratamentulDomină tratamentul

tăierilor progresive şi rase

30

Domină tratamentul tăierilor progresive şi

cel al tăierilor succesive

25Domină tratamentul tăierilor progresive

20Domină

tratamentul tăierilor grădinărite

15

5Clasele de vărstă ale arboretelor

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă >60%

din suprafaţă

40

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 50-60%

din suprafaţă

30

Arboretele din clasele de vârstă I, V şi VI+ ocupă 40-49% din

suprafaţă

20

Arboretele din clasele de vârstă I,

V şi VI+ ocupă <40% din suprafaţă

10

6

Fâneţe ca procent din terenurile agricole.

Fâneţele ocupă peste 20% din suprafaţă



50Fâneţele ocupă sub 10% din suprafaţă

25

7Hrana naturală accesibilă in timpul iernii

>200 kg/ha 50 150-200 kg/ha 35 100-149 kg/ha 20 <100 kg/ha 5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA: – 250 puncte

1Ogoare de hrană pe timpul iernii

Reprezintă > 2ha/1000ha de

pădure50

Reprezintă 1,5-2ha/1000ha de

pădure35

Reprezintă 1-1,5ha/1000ha de

pădure20

Reprezintă <1ha/1000ha de

pădure5

2

Hrana administrata pe timpul iernii si



timpul ierni reprezintă >2kg/zi/ha

şi este uniform distribuită în teren

50


timpul ierni reprezintă

1,5-2kg/zi/ha

35


timpul ierni reprezintă 1-1,4kg/zi/ha

20


timpul ierni reprezintă <1kg/zi/ha

5

3

Combatere cainilor

vagabonzi si controlul

numeric al cainilor de la

stana

Combatere cainilor vagabonzi se face tot

timpul, nu există câini

nesupravegheaţi iar la stâni sunt în limita

legală

100

Combatere cainilor vagabonzi se face tot timpul, iar la stâni sunt 4-5bucăţi/stână

60

Combaterea câinilor se face numai în sezon iar la stâni

sunt 6-7bucăţi/stână

20

Combaterea câinilor se face

numai în sezon iar la stâni sunt

>7bucăţi/stână

0

4

Controlul numeric al pradatorilor

specifici

Raportul numeric lup/cerb este <2/100

50Raportul numeric

lup/cerb este 3-4/10035

Raportul numeric lup/cerb este 5-6/100

20Raportul numeric

lup/cerb este >7/100

5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct


Pu

nct

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: - 250 puncte

1 Păşunatul Păşunat inexistent 80Păşunatul se practică pe <20 din suprafaţă

55Păşunatul se practică


30Păşunatul se

practică pe >30 din suprafaţă

0

2 Braconajul Inexistent 60Se înregistrează în medie 1 caz pe an

40Se înregistrează în

medie 2 cazuri pe an20

Se înregistrează în medie >2 cazuri pe

an0

3Numărul de

câini din teren

Numărul de câini la stâni este în limitele

legale; nu sunt semnalaţi câini

hoinari

50


câini hoinari

35


câini hoinari

20

Numărul de câini la stâni este >7/stână; sunt semnalaţi câini

hoinari

0

4 Pesticide Nu se folosesc 30Se folosesc pe <10%


Se folosesc pe 10-20% din suprafaţa

F.V.10

Se folosesc pe >20% din suprafaţa

F.V.

5 Drumuri



30



20



10



0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu căprior

Tab. nr. 34

Nrcrt

Factorul de mediuSpecificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Altitudinea medie

a terenului<300 m 60 301 - 500 m 45 501 - 700 m 30 >700 m 15

2Temperatura

medie a perioadei mai-iunie

>40C 30 2.1 - 40C 20 0 - 20C 10 <00C 0

3

Cantitatea medie de precipitaţii a perioadei mai-

iunie<100 mm 30 101-115 mm 20 116-130 mm 10 >130 mm 0

4


zăpadă;Perioada medie

cu strat de zăpadă

Strat de zăpadă <10 cm

Perioada medie cu strat de zăpadă <45

de zile

100

Strat de zăpadă între 10-15 cm

Perioada medie cu strat de zăpadă între

45-60 de zile

75



61-75 de zile

50

Strat de zăpadă >20 cm

Perioada medie cu strat de zăpadă >75

de zile

25

5Distribuţia reţelei

hidrograficeUniform distribuită, accesibilă pe >70%

din suprafaţă30

Uniform distribuită, accesibilă pe 40-69%

din suprafaţă20

Surse reduse de apă permanentă pe

<40% din suprafaţă10

Lipsă de surse de apă permanentă 0



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9



>10% din suprafaţa fondului de vânătoare

40Între 10-25% din

suprafaţa fondului de vânătoare

30Între 26-40% din


20Între >40% din


10

2Compoziţia arboretului

Cvercinee >60% 40Cvercinee între

20-40%20 Cvercinee <20% 20

Făgete pure, molidişuri pure sau amestecuri de fag

cu răşinoase10


30Pe 0.5-0.7 din



15Pe <0.3 din


4Mărimea trupului

de pădureTrupuri de pădure până la 1000 ha. 30

Trupuri de pădure între 1001-1500 ha. 20

Trupuri de pădure între 1501-2000 ha. 10

Trupuri de pădure peste 2000 ha. 0

5Compoziţia

culturilor agricole din >8 specii/100 ha.

teren agricol15

din 6-8 specii/100 ha. teren agricol

10din 3-5 specii/100 ha.

teren agricol5

din <3 specii/1000 ha. teren agricol

0

6Mărimea medie a loturilor agricole

<2 ha. 15 2-4 ha. 10 4.1-6 ha. 5 >6 ha. 0

7Fâneţe % din teren agricol

>10% din terenul agricol

208-10% din terenul

agricol15

5-7% din terenul agricol

10<5% din terenul

agricol5

8

Ponderea vegetaţiei

lemnoase în afara fondului forestier

Vegetaţie lemnoasă de-a lungul apelor şi drumurilor; livezi şi vii pe >10% din suprafaţă;

30

Vegetaţie lemnoasă de-a lungul apelor ; livezi şi vii pe <10%

din suprafaţă;20

Vegetaţie lemnoasă numai de-a lungul

apelor 10

Lipsa vegetaţiei lemnoase 0

9Hrana

accesibilă în timpul iernii

>200 kg./ha. 50 151-200 kg./ha. 35 100-150kg/ha 20 <100 kg./ha. 5



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Ogoare de hrană

accesibile pe timpul iernii

>3% din suprafaţa pădurii, cultivate cu

specii ce asigură hrana pe timpul iernii

40

2.1-3% din suprafaţa pădurii, cultivate cu


30

1-2% din suprafaţa pădurii, cultivate cu


20

<1% din suprafaţa pădurii, cultivate

cu specii ce asigură hrana pe timpul

iernii

10

2

Hrană complementară

pe timpul iernii şi modul de

administrare

Administrată uniform, conform cu cantităţile stabilite în

reglementări, în perioada Nov.-Martie

40


reglementări, în perioada Dec.-Febr.

30


reglementări, în perioada Ian.-Feb.

20Administrată

sporadic10

3Remize de hrană

şi adăpost în terenul agricol

Remize pe >50% din suprafaţa terenului

agricol40

Remize pe31-50% din suprafaţa

terenului agricol30

Remize pe 10-30% din suprafaţa

terenului agricol20

Remize pe <10% din suprafaţa

terenului agricol10

4Combaterea

câinilor hoinari

Combatere tot timpul anului: nu există

câini hoinari100

Combatere tot timpul anului: câini hoinari:

1-2 ex/1000 ha60

Combatere tot timpul anului: câini hoinari:

3-4ex/1000 ha20

Combatere tot timpul anului: câini hoinari: >4ex/1000

ha

0

5

Raportul prădători naturali

(râs şi lup)/căpriori

<1/60 30 1/40-1/60 20 1/20-1/40 10 >1/20 0



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 250 puncte

1 Chimizare Nu există 30Se utilizează pe

<25% din suprafaţa terenului agricol

20Se utilizează pe 26-40% din suprafaţa terenului agricol

10Se utilizează pe

>40% din suprafaţa terenului agricol

0

2 Mecanizare Nu există 30Se utilizează pe



10Se utilizează pe


0

3 Păşunat Nu se practică 90


60



30



0

4 Braconaj Nu există cazuri descoperite

70Există, în medie, 1

caz descoperit pe an40

Există, în medie, 2 cazuri descoperite pe

an10

Există mai mult de două cazuri

descoperite pe an0


<1 km/km2 30 1-1.5 km/km2 20 1.6-2 km/km2 10 >2 km/km2 0


Cheie pentru diagnoză ecologică a terenurilor cu capră neagrăSuprafaţa luată spre analiză pentru calculul bonităţii va cuprinde suprafaţa golului alpin

împreună cu o suprafaţă egală cu aceasta din pădurea limitrofă

Tab. nr. 35

Nrcrt


Pu

ncta

j Specificstaţional

Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta

j

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Forma de relief (%din suprafaţa

ocupată)

> 50% din supraf. Stâncării şi

terenuri puternic accidentate

80

41-50%din supraf. Stâncării şi terenuri puternic accidentate

60

30-40%din supraf. Stâncării şi terenuri puternic accidentate

40

<30%din supraf. Stâncării şi terenuri

puternic accidentate

20

2Temperatura medie

în perioada 25 Aprilie-10 Iunie

>40C 30 2.1 - 40C 20 0 – 20C 10 <00C 0

3

Cantitatea şi natura precipitaţiilor în

perioada 25 Aprilie-10 Iunie

<140mm/m2 30 141-160mm/m2 20 161-180mm/m2 10 >180mm/m2 0

4 Reţeaua hidrograficăApe uniform distribuite în golul alpin

20Ape distribuite pe

41-60% din suprafaţa golului alpin


20-40% din suprafaţa golului alpin


<20% din suprafaţa golului alpin

5

5Grosimea medie a

stratului de zăpadă în pădurea de limită

Strat de zăpadă < 20 cm;

< 60 de zilefără avalanşe

30

Strat de zăpadă între 21-40 cm;

61-80 de zile cu avalnşe;

1-2 culoare de avalanşe

20


81-100 de zile cu avalanşe:

3-5 culoare de avalanşe

10

Strat de zăpadă > 60 cm

> 100 de zile cu avalanşe;

> 5 culoare de avalanşe

0

6Locuri de refugiu pe

timpul iernii>20% din suprafaţă

60 11-20% din suprafaţă 40 5-10% din suprafaţă 20 <5% din suprafaţă 0



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Păşunile (%din S

şi compoziţie)>25% din S

compoziţie naturală 40

15-25% din Scompoziţie naturală

pe >50% din S30

5-14% din Scompoziţie naturală

pe 30-50% din S20

<5% din Scompoziţie naturală

pe <30% din S10

2Vegetaţie

arbustivă a zonei alpine (% din S)

>30% din suprafaţa golului alpin 40

20-30% din suprafaţa golului

alpin30

10-19% din suprafaţa golului alpin 20

<10% din suprafaţa golului alpin 10

3

Vegetaţia forestieră

limitrofă zonei alpine

Amestecuri de răşinoase cu foioase cu >0.3 diverse moi

şi arbuşti40

Păduri de răşinoase în amestec cu foioase

cu 0.2-0.3 diverse moi şi arbuşti

30

Păduri de răşinoase cu

0.1-0.2 diverse moi şi arbuşti

20

Păduri de răşinoase cu

<0.1diverse moi şi arbuşti

10

4

Locuri de hrănire pe timpul iernii şi

biomasa accesibilă iarna

>20% din suprafaţă şi >150 de kg./ha. 80

15-20% din suprafaţă şi 100-150 de kg./ha. 60

10-14% din suprafaţă şi 50-99kg./ha. 40

<10% din suprafaţă şi <50 de kg./ha. 20



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Administrarea

sării

>1 sărărie/ 50ha. Distribuţie uniformă în pădure şi gol alpin

40

1 sărărie/51-75ha. Distribuţie uniformă în pădure şi gol alpin

301 sărărie/ 76-100ha.

în gol alpin 201 sărărie/ 100ha. în

gol alpin 10

2

Controlul numeric al prădătorilor

specifici

Raportul numeric râs şi lup/capră neagră

>1:5030


1:35-1:5020


1:20-1:3410

Raportul numeric râs şi lup/capră neagră <1:20

0

3

Nr. de câini de la stână şi

eliminarea câinilor hoinari

din teren

Nr. de câini de la stână până la 3 buc.,

cu jujeu, dehelmitizaţi, care nu vagabondează în

teren

80

Nr. de câini de la stână între 4-5 buc.,

cu jujeu, dehelmitizaţi, care

nu vagabondează în teren

55

Nr. de câini de la stână între 6-7 buc.,

cu jujeu, dehelmitizaţi, care

nu vagabondează în teren

25

Nr. de câini de la stână între >7 buc.,

cu jujeu, dehelmitizaţi, care nu vagabondează în

teren

0

4

Gradul de incărcare al păşunilor,

prezenţa bolilor

<90% din capacitatea reală, animale

nepurtătoare de boli transmisibile

100

91-100% din capacitatea reală, cazuri izolate de

animale purtătoare de boli transmisibile:

1-2 ex./500 ex.

60

101-120% din capacitatea reală,

animale purtătoare de boli transmisibile:

3-4 ex./500 ex.20

>120% din capacitatea reală,

animale purtătoare de boli

transmisibile: >4 ex./500 ex.

0



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: - 300 puncte

1Păşunatul

nu există60

Se practică pe <25% din suprafaţa golului

alpin40


golului alpin20


golului alpin0

2

Braconajul (tuburi găsite în teren, resturi de animale, cazuri

descoperite)

Nu există60

1-2 cazuri pe an 40 3-4 cazuri pe an 20 >4 cazuri pe an 0

3 Câini hoinari Nu există 60 1-2 ex./1000 ha. 40 3-4 ex./1000 ha. 20 >4 ex./1000 ha. 0

4 Turism Practic inexistent 60Redus, organizat,

afectează <10% din suprafaţă

40Intens, organizat,

afectează 11-20% din suprafaţă

20

Intens, dezorganizat,

afectează >20% din suprafaţă

0

5

Practicarea sporturilor de

iarnăNu se practică 60

Afectează <20% din zonele de iernat

40Afectează 20-30%

din zonele de iernat20

Afectează >30% din zonele de iernat

0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu urs

Tab. nr. 36

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI :– 200 puncte

1

Forma de relief, determinantă

pentru existenţa locurilor necesare

somnului de iarnă

Relief accidentat cu lespezi şi grote

favorabile adăpostului de iarnă

pe >20% din suprafaţă

150




100




50 Lipsă 0

2

Grosimea stratului de zăpadă în

perioada 15 martie-15 mai


este <20cm pe <50% din suprafaţă

50

Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm pe 50-60% din suprafaţă

35

Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm pe 60-70% din suprafaţă

20


este >20cm pe >70% din suprafaţă

5



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Procentul de impadurire

Pădurea acoperă >70% din suprafaţă

60Pădurea acoperă 55-70% din suprafaţă


30Pădurea acoperă


2 Tratamentul Preponderent tăieri progresive

20Preponderent tăieri

succesive15

Preponderent tăieri rase

10Preponderent tratamentul

tăierilor grădinărite5

3 Compoziţia Fag sau fag şi gorun pe >70% din suprafaţă

20Fag sau fag şi gorun pe 30-70% din suprafaţă

15Fag pe <30% din

suprafaţă10

Molid pe 100% din suprafaţă

5

4Subarboretul cu

fructificaţie pt. urs (scoruş, soc, etc.)

Subarboret pe >50% din suprafaţă

20Subarboret pe 30-50%

din suprafaţă15

Subarboret pe10-30% din suprafaţă

10Subarboret pe


5Ponderea claselor

de varstă

>50% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi

VI; >20% în clasa I de vârsta

15

40-50% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; >20% în clasa I-

a de vârsta

10

30-40% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; 15-20% în clasa

I-a de vârsta

5

<30% din suprafaţă în clasele de vârstă V şi VI; <10% în clasa I-a de vârsta

0

6Existenţa merilor şi

perilor pădureţiGrupuri uniform

repartizate în F.V.15

Diseminaţi şi uniform repartizaţi în F.V.

10 Sporadic 5 Lipsă 0

7Distribuţia şi compoziţia

culturilor agricole

>50% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau

livezi

50

30-50% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau

livezi

45

10-30% din lizieră învecinată cu culturi de ovăz, porumb sau

livezi

30

<10% din lizieră învecinată cu

culturi de ovăz, porumb sau livezi

15

8Existenţa coloniilor

de furnici, cioate invadate de insecte

>25/ha 40 15-24/ha 30 5-14/ha 20 <5/ha 10

9

Arbuşti fructiferi, zmeurişuri,

murişuri, afinişuri, măceş

Pe >15% din suprafaţă 60Pe 10-15% din

suprafaţă45 Pe 5-10% din suprafaţă 30

Pe <5% din suprafaţă

15



Nrcrt


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta

j

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ :– 200 puncte

1

Hrana suplimentară administrată în

perioadele 15martie-15 mai şi

15 octombrie-15 decembrie

Se administrează >5kg/zi/exemplar

50Se administrează

3-5kg/zi/exemplar35

Se administrează1-3kg/zi/exemplar

20Se administrează <1kg/zi/exemplar

10

2

Îmbunătăţirea habitatului prin

plantare de pomi fructiferi şi arbuşti

>100 bucăţi/100ha de

pădure50

60-100 bucăţi/100ha de pădure

3530-60 bucăţi/100ha

de pădure20

<30 bucăţi/100ha de pădure

10

3

Protejarea arbuştilor fructiferi în timpul

lucrărilor silviculturale

Totală 50 >70% 35 50-70% 20 <50% 10

4

Stabilirea zonei de protecţie, cu raza de

200 m, în jurul bârloagelor cunoscute

>80% din zona propice pentru bârloage este

protejată

50

60-80% din zona propice pentru bârloage este

protejată

35

40-60% din zona propice pentru bârloage este

protejată

20

<40% din zona propice pentru bârloage este

protejată

10



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Pasunatul

Nu se practică 60Se practică pe <20%



F.V.30


F.V.15

2Braconajul

Nu se braconează 100 1 caz anual 60 2 cazuri anual 20 >2 cazuri anual 0

3 Drumuri



20



15



10



5

4.

Recoltarea fructelor de

pădure şi ciupercilor.

Nu se recoltează 40Se recolteaza pe

<30% din suprafaţa ocupată de pădure

30Se recolteaza pe 30-60% din suprafaţa ocupată de pădure

20Se recolteaza pe

>60% din suprafaţa ocupată de pădure

10

5Numar de caini

la stana 3 buc/turmă, lipsa porcilor la stână

403-5 buc/turmă, lipsa

porcilor la stână25

5-7 buc/turmă, lipsa porcilor la stână

10 >7 bucăţi 0

6 Turism Nu se practică 40 Sezonier şi organizat 25Permanent şi

organizat10

Permanent şi neorganizat

0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu iepuri

Tab. nr. 37

Nrcrt


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta

j

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI :– 300 puncte

1Altitudinea

medie a terenului

<200 m 100 între 201-400 m 75 între 401-600 m 50 >600 m 25

2Temperatura

medie a lunilor Martie-Mai

<40C 50 între 3-40C 35 între 2-30C 20 <20C 5

3


zăpadă;Perioada medie

cu strat de zăpadă

Strat de zăpadă <10 cm

Perioada medie cu strat de zăpadă <30

de zile

100



31-40de zile

75



41-60 de zile

50

Strat de zăpadă >20 cm

Perioada medie cu strat de zăpadă >60

de zile

25

4

Cantitatea medie de precipitaţii în perioada Martie-

Mai

<120 mm 50 121-140 mm 35 141-160 mm 20 >161 mm 5



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Mărimea trupurilor

de pădure< 500 ha 20 501-750 ha 15 751-1000 ha 10 1001 ha 5

2Procentul de impadurire

<20% din suprafaţa fondului de vânătoare





10>40% din suprafaţa


5


30Pe 0.6-0.8 din



10Pe <0.4 din


4 Lungimea lizierei >2 km/100 ha 20 1.5-2 km/100 ha 15 1-1.4 km/100 ha 10 <1 km/100 ha 5

5 Culturi agricole din >8 specii/100 ha

30 din 6-8 specii/100 ha 20 din 3-5 specii/100 ha 10din <3 specii/100

ha5

6Mărimea medie a loturilor agricole

< 2 ha 30 2-4 ha 20 4.1-6 ha 10 >6 ha 5

7

Vegetaţia lemnoasă în teren agricol

(vii, livezi tufărişuri,haturi)

pe >10% din suprafaţa terenului

agricol40

pe 7.1-10% din suprafaţa terenului

agricol30

pe 4-7% din suprafaţa terenului

agricol20

pe <4% din suprafaţa terenului

agricol10

8Terenuri furajere (specii şi mod de

recoltare)

Leguminoase dominante;

recoltare manuală20

Leguminoase dominante; recoltare

<50% mecanizată15

Graminee dominante; recoltare

<50% mecanizată10

Graminee dominante;

recoltare >50% mecanizată

5

9Biomasa accesibilă

în timpul iernii>200 kg./ha. 40 151-200 kg./ha. 30 100-150 kg./ha. 20 <100 kg. 10



Nrcrt


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta

j0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ – 250 de puncte

1Ogoare specifice

cu hrană pe timpul iernii

>0.5 ha./100 ha. pădure

500.3-0.5 ha./100 ha.

pădure35

0.1-0.2 ha./100 ha. pădure

20<0.1 ha./100 ha.

pădure10

2

Hrană administrată pe timpul iernii şi


Peste cantitatea din instrucţiuni; uniform

distribuită pe perioada cu strat de

zăpadă

50

Cantitatea din instrucţiuni; uniform

distribuită pe perioada cu strat de

zăpadă

35


distribuită de-a lungul căilor de

acces, în perioadele critice

20

sub cantitatea din instrucţiuni;

distribuită de-a lungul căilor de

acces, în perioadele critice

10

3Combaterea câinilor şi

pisicilor hoinare

Combatere tot timpul anului. Practic nu

există în teren.100

Combatere tot timpul anului. În teren,

există 1-2 ex./1000 ha..

60

Combatere tot timpul anului. În teren,

există 3-4 ex./1000 ha.

20

Combatere în sezonul de

vânătoare. În teren există >4 ex./1000

ha.

0

4

Raportul numeric

prădătoari naturale/iepure

>1:30 50 1:21-1:30 35 1:10-1:20 20 <1:10 0



Nrcrt


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta


Pu

ncta

j0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1 Chimizare Nu se utilizează 30Se utilizează pe



10Se utilizează pe


0

2 Mecanizare Nu se utilizează 30Se utilizează pe



10Se utilizează pe


0

3 Păşunat Nu se practică 60


40



20



0

4 Braconaj Nu există cazuri descoperite

50Există 1 caz descoperit

30Există 2 cazuri

descoperite10

Există mai mult de două cazuri descoperite

0


<1 km/km2 30 1-1.5 km/km2 20 1.6-2 km/km2 10 >2 km/km2 0


Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu fazan

Tab. nr. 38

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Altitudinea

medie a terenului

< 150 m 50 150 - 250 m 35 250-400 m 20 >450 m 5

2Temperatura

medie a lunilor mai-iunie

>50 C 50 30 -50 C 35 10 -30 C 20 <1 5

3

Cantitatea medie de precipitatii în perioada aprilie-

iulie

<100 mm 50 100-150 mm 35 150-200 mm 20 >200 mm 5

4


zăpadă şi persistenţa lui

Grosimea medie a stratului de zăpadă este mai mică de 10

cm şi se menţine mai puţin de 30 de zile pe

an

200


zile pe an

150


este de 14-20cm şi se menţine 40-50 de

zile pe an

100

Grosimea medie a stratului de zăpadă este >20cm şi se

menţine >50 de zile pe an

50

5Reţeaua

hidrografică

Ape curgatoare şi stătătoare

uniform distribuite şi accesibile


uşor accesibilă pe 50 % din F.V.


săracă şi greu accesibilă

10 Lipsă apa 0



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Procentul de împadurire

>20% 30 10-20% 20 1-10% 10 Fără pădure 5

2Procentul

subarboretului>70% din suprafaţă 30 40-70% din suprafaţă 20 <40% din suprafaţă 10 Fără subarboret 0

3 Regimul Crang >50% din suprafaţă

20Crâng


Crâng10-25% din suprafaţă

10Crâng

<10% din suprafaţă

5

4Lungimea

lizierei>0,5 Km/ha 20 0,4-0,5 Km/ha 15 0,3-0,4 Km/ha 10 <0,3 Km/ha 5

5Culturi agricole

–mozaicare - 100 ha

6-7 specii 15 5-4 specii 10 2-3 specii 5Monoculturi

pe suprafeţe mari0

6Culturi agricole-

compoziţieLivezi, floarea

soarelui15

Porumb, plante furajere

10 Grâu, orz 5CartofiPăşuni

0

7

Perdele de protecţie: haturi,

terenuri necultivate

>10% din suprafaţă 20 7-10% din suprafaţă 15 4-6% din suprafaţă 10 <3% din suprafaţă 5

8Resurse de

hrană pe timpul iernii

>200 Kg/ha 50 100-200 Kg/ha 35 50-100 Kg/ha 20 <50 Kg/ha 5



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI DE CULTURĂ CINEGETICĂ: - 250 puncte

1Ogoare

specializate pentru hrană

>5 ha /1000 ha padure

503-5 ha/1000 ha

pădure35

1,1-2,9 ha/ 1000 ha padure

200,1-1 ha culturi

specializate5

2

Hrana suplimentară % din necesar şi

distribuţia hrănitorilor

>50 % din necesar, uniform distribuit

5040-50% din necesar uniform distribuit

3520-40 % din necesar distribuit neuniform

2010-20 % din

necesar neuniform distribuit

5

3Combatere câini şi pisici hoinare

Se face tot timpul anului; sunt practic inexistente in teren

100Se face tot timpul

anului ; sunt prezente în număr mic în teren

75Se face tot timpul anului ; prezenţă

mare în teren50

Se face în sezonul de vânatoare şi sunt

prezente în teren25

4Remize în teren

agricol>0,5 % din suprafaţa

terenului agricol30


agricol20


agricolv10

<0,1 % din suprafaţa terenului

agricol0

5

Controlul pradatorilor naturali în condiţiile menţinerii

populaţiilor viabile

Recolta reprezintă> 50% din efectivul

evaluat20


evaluat15


evaluat10

Recolta reprezintă <10% din efectivul

evaluat5



Nrcrt


Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1

Chimizarea (pesticide)

agriculturii (% din suprafaţă)

Nu se folosesc 20Se folosesc până în 25% din suprafaţă

15Se folosesc



0

2Mecanizarea

lucrărilor agricole (% din suprafaţă)

Nu se practică 20Se folosesc până în 25% din suprafaţă

15Se folosesc



5

3 PăşunatNu se păşunează

în sezonul de vânătoare

30Se păşunează <10%

din F.V.25

Se păşunează pe 10-15% din suprafaţă

.15

Se păşunează <15% şi ilegal în păduri în sezonul

de vânătoare.

0

4 Braconaj Practic inexistent 30 20Braconaj cu arma si laţuri pe 20-30% din

suprafaţă10

Braconaj întâlnit sub toate formele


0

5

Nr.de caini şi pisici hoinare/1000 ha,

inclusiv însoţitori de turme

Practic nu există 25 1-2 /1000 ha 15 3-5 /1000 ha 5 >5/1000ha 0

6

Activităţi umane în F.V.(colectare de plante medicinale, material lemnos,

turism)

Nu sunt activităţi umane

perturbatorii în F.V.

25Nu sunt activităţi

umane perturbatorii în zona de cuibărit

20


<50% din zona de cuibărit

10


>50% din zona de cuibărit

0

Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu cocoş de munteTab. nr. 39


Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Temperaturi

minime în lunile mai-iunie, 0C

-4-20C 10 -2-00C 20 0-20C 30 <30C 50

2

Cantitatea de precipitaţii în

lunile mai-iulie (mm)

<160 10 161-180 20 181-200 30 >200 50

3.1

Media grosimilor maxime ale stratului de zăpadă (cm)

<20 50 21-40 40 41-60 30 >61 10

3.2Perioada cu strat

continuu de zăpadă (nr. zile)

<60 50 61-80 30 81-100 20 >101 10

4Frecventa

prundişurilorInexistenţă 0 pe 1/3 din supr. 20 pe 1/2 din supr. 40 unif. răsp. 50

5 Altitudinea 500-900 20 900-1200 30 1201-1800 50 >1801 40

6 Expoziţia N (peste 51%) 10 S (30-40%) 30 S (41-50%) 40 S (51-60%) 50

7Reteaua

hidrografică (km/km2)

<0,1 10 0,1-0,2 20 0,2-0,3 30 >0,3 50

Tab. nr. 39 - (continuare)©Lucrare originală. Toate drepturile rezervate autorilor

118

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1 Grad împădurire >80% 50 Într 60-79% 40 Între 40-59% 30 <40% 20

2 Compoziţie Foioase cu răşinoase 50 Răşinoase cu foioase 40 Răşinoase 30 Răşinoase 20

3 Consistenţa 0,8-1,0 50 0,7-1,0 40 0,8-1,0 30 0,9-1,0 10

4 Vârsta (ani) Clase de v. normală 50 Predomină cl. V-VI 20 Predomină cl. III-IV 30 Predomonă cl. V 10

5Hrana naturală

(kg/ha)Între 46-300 50 Între 46-200 40 Între 31-45 30 <30 20

6Rarişti cu afin şi

ienupărpe 0,1 din suprafaţă 50 pe 0,05-0,1 din supr. 40

pe 0,01-0,05 din supr.

20 lipseşte 0



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1

Limitarea accesului în zonele de

cuibărit (4 mai-15 iulie)

100-81% 50 80-51% 40 50-31% 30 <30% 20

2Rezervarea

suprafeţei de rotit (5-10 ha)

150-81% 50 80-51% 40 51-31% 30 <30% 20


1 Păşunatul în pădure 51-100% 50 41-50% 40 31-40% 30 Nu se păşunează 0

2Câini şi duşm.ani

ex/1000 ha>15 50 11-15 40 6-10 30 1-5 20

3 Braconajul >4 cazuri 25 2-3 cazuri 20 1-2 cazuri 15 Nu sunt cazuri 0

4 Exploatări forestiere >21% din supr. 25 11-20% din supr. 20 1-10% din supr. 15 Nu se execută 0

5 Operaţiuni culturale >31% din supr. 25 21-30% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0

6 turismul >50% din supr. 25 21-49% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0


Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu ieruncăTab. nr. 40

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1Temperaturi

minime în lunile apr.-iunie, 0C

< -30C 20 -2-00C 30 0-20C 40 >20C 50

2

Cantitatea de precipitaţii în

lunile mai-iulie (mm)

<120 20 120-160 30 161-200 40 >201 50

3.1

Media grosimilor maxime ale stratului de zăpadă (cm)

<20 10 21-30 20 31-40 40 >40 50

3.2Perioada cu strat

continuu de zăpadă (nr. zile)

<40 20 41-60 30 61-80 40 >81 50

4Frecv.

nisnsorilor în apr.-mai (zile)

<10 zile 10 10-14 zile 20 15-19 zile 40 >80 zile 50

5 Altitudinea 300-600 20 601-999 30 1000-1399 40 >1400 50

6 Expoziţia S (peste 50%) 50 S (30-49%) 40 pred. E sau V 30 pred. Nordic 20

7Reteaua

hidrografică (km/km2)

<0,1 20 0,1-0,2 30 0,21-0,3 40 >0,31 50


Tab. nr. 40 - (continuare)

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1 Grad împădurire >80% 50 Într 60-79% 40 Între 40-59% 30 <40% 20

2 Compoziţie Foioase 50Pred. foioase cu ceva

răşinoase40

Răşinoase cu ceva foioase

30 Răşinoase 20

3 Consistenţa 0,7-1,0 50 0,8-1,0 40 0,8-1,0 30 0,9-1,0 20

4 Vârsta (ani) Clase de v. normală 50 Predomină cl. V-VI 20 Predomină cl. III-IV 30 Predomonă cl. I-II 30

5Hrana naturală

(kg/ha)Între 151-300 50 Între 46-150 40 Între 31-45 30 <30 20

6Frecvenţa alunului

pe 0,1 din suprafaţă 50 pe 0,05-0,1 din supr. 40pe 0,01-0,05 din

supr.30 lipseşte 10



Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9


1

Limitarea accesului în zonele de cuibărit

100-81% 50 80-51% 40 50-31% 30 <30% 20

2Introducerea

arbuştilor (alun în special)

pe 1% din supr. 50 0,5-1% 40 0,1-0,5% 30 <0,1% 20


1 Păşunatul în pădure 51-100% 50 41-50% 40 31-40% 30 Nu se păşunează 0

2Câini şi duşmani

ex/1000 ha>15 50 11-15 40 6-10 30 sub 5 20

3 Braconajul >4 cazuri 25 2-3 cazuri 20 1-2 cazuri 15 Nu sunt cazuri 0

4 Exploatări forestiere >21% din supr. 25 11-20% din supr. 20 1-10% din supr. 15 Nu se execută 0

5 Operaţiuni culturale >31% din supr. 25 21-30% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0

6 Turismul >50% din supr. 25 21-49% din supr. 20 1-20% din supr. 15 Nu se practică 0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu lupTab. nr. 40

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI – 200 de puncte

1Forma de relief predominantă

. Relief accidentat cu stâncării pe >20%

din suprafaţă.

2000

. Relief accidentat cu stâncării pe 10-20%

din suprafaţă.

150. Relief accidentat cu

stâncării pe1-10% din suprafaţă.

100 Relief plan 50






50Pădurea acoperă


25

2 TratamentulPreponderent tăieri rase, pe suprafeţe

mici 20

Preponderent tăieri progresive


succesive10

Preponderent tratamentul

tăierilor grădinărite

5

3.Densitatea

cerbului la 1000 ha, de pădure

> 15 de cerbi pe 1000 ha.

100Între 15-11 cerbi pe

1000 ha. 80

Între 10 -5 cerbi pe 1000 ha.

60<5 de cerbi pe

1000 ha.40

4.

Abundenţa prăzii alternative

(caprior, mistret, capră neagră, etc.)

Efective abundente 80Efective relativ

abundente60 Efective reduse 40

Efective foarte reduse

20

5

Mărimea trupurilor de

pădure. Existenţa poienilor

Trupuri de pădure > 10 000 ha.. Poieni


50

Trupuri de pădure între 5000 – 10000 ha.

Poieni pe 5-10% din suprafaţă

30Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni pe >5% din suprafaţă

10

Trupuri de pădure < 5000 ha. Poieni


5

6Ponderea claselor

de varstă

>50% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a

de vârsta

50

40-50% din suprafaţă în clasele superioare de

vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a de

vârsta

35

30-40% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi 15-20% în clasa I-a de vârsta

20

<30% din suprafaţă în

clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi <10% în clasa I-

a de vârsta

5


Tab. nr. 40 - continuare

Nrcrt

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI –400 de puncte

1Pasunatul




F.V.30


F.V.15

2Braconajul


3Numar de caini





50 >7 bucăţi 0

4 Folosirea otravii Nu se foloseste 100 1 caz anual 60 2 cazuri anual 20 >2 cazuri anual 0


organizat10


0


Cheie pentru diagnoza ecologică a terenurilor cu râs

Tab. nr. 41

Nr.crt.

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A. FACTORI ABIOTICI – 200 de puncte

1Forma de relief predominantă

Culmi abrupte şi scurte.

Relief accidentat cu stâncării pe >20%

din suprafaţă.

150

Culmi abrupte şi scurte.

Relief accidentat cu stâncării pe 10-20%

din suprafaţă.

100

Culmi abrupte. Relief accidentat cu stâncării pe1-10%

din suprafaţă.

50Culmi fără stâncării.

0

2

Grosimea stratului de zăpadă.

Perioada medie cu strat de zăpadă

Strat de zăpadă < 20 cm. Perioada medie cu strat de zăpadă

<60 de zile

50

Strat de zăpadă >20cm. Perioada medie cu strat de

zăpadă între 60-75 de zile

40


zăpadă 75 -90 de zile

30


zăpadă >90 de zile

10





85Pădurea acoperă

50-60% din suprafaţă

50Pădurea acoperă


25

2 TratamentulPreponderent tăieri rase, pe suprafeţe

mici 20

Preponderent tăieri progresive


succesive10

Preponderent tratamentul

tăierilor grădinărite

5

3.

Densitatea căpriorului la 1000 ha, de

pădure

> 50 de căpriori pe 1000 ha.

200Între 30-49 de căpriori

pe 1000 ha. 150

Între 10 –29 de căpriori pe 1000 ha.

90<10 de căpriori pe

1000 ha.40



Nr.crt.

Factorul de mediu

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

Specificstaţional

Pu

nctaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

4.Abundenţa prăzii alternative (cerb,

capră neagră, etc.)Efective abundente 130

Efective relativ abundente

90 Efective reduse 50Efective foarte

reduse 20

5

Mărimea trupurilor de

pădure. Existenţa poienilor

Trupuri de pădure > 10 000 ha..

Poieni pe >10% din suprafaţă

50

Trupuri de pădure între 5000 – 10000 ha.

Poieni pe 5-10% din suprafaţă

30



10



5

6Ponderea claselor

de varstă

>50% din suprafaţă în clasele

superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20%

în clasa I-a de vârsta

15

40-50% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă ( V, VI+) şi >20% în clasa I-a de

vârsta

10

30-40% din suprafaţă în clasele superioare de vârstă

( V, VI+) şi 15-20% în clasa I-a de

vârsta

5

<30% din suprafaţă în

clasele superioare de vârstă ( V,

VI+) şi <10% în clasa I-a de vârsta

0

C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI – 290 de puncte

1Pasunatul




F.V.30


F.V.15

2Braconajul


3Numar de caini





10 >7 bucăţi 0


organizat10


0


Categoriile de factori utilizaţi în stabilirea bonităţii fondurilor de vânătoarepentru principalele specii de vâmnat sedentar

Tab. nr. 42

Nr.crt.

Specia de vânat- punctaj maxim -

Factori abiotici- punctaj maxim -

Factori biotici- punctaj maxim

-

Factori de cultură

cinegetică- punctaj maxim

-

Factori antropici negativi

- punctaj maxim -

Total- puncte -

0 1 2 3 4 5 6

1 Potârniche 300 200 250 250 1000

2 Lopătar 150 350 250 250 1000

3 Mistreţ 200 250 300 250 1000

4 Cerb comun 150 350 250 250 1000

5 Căprior 250 250 250 250 1000

6 Capră neagră 250 200 250 300 1000

7 Urs 200 300 200 300 1000

8 Iepure 300 250 250 200 1000

9 Fazan 400 200 250 150 1000

10 Cocoş de munte 400 300 100 200 1000

11 Ieruncă 350 300 150 200 1000

12 Lup 200 400 - 400 1000

13 Râs 200 510 - 290 1000


Limite de punctaj şi efective pe categorii de bonitate(date provizorii)

Tab. nr. 43Nr. crt.

Specia EfectivSuprafaţaAptă (ha)

Punctaj Densitatea la 1 000 ha habitat corespunzător*I II III IV I II III IV

1 Mistreţ 35 0006 000 000

(1 ex. la 172 ha)801-1 000 551-800 251-500 100-250 16-20 11-15 6-10 1-5

2 Cerb comun 35 0004 300 000

(1 ex. la 123 ha)801-1 000 551-800 301-550 50-300 16-20 11-15 6-10 1-5

3 Căprior 144 0006 500 000

(1 ex. la 45 ha)760-1 000 510-759 260-500 50-259 76-100 51-75 26-30 5-25

4 Urs** 5 6003 700 000

(1 ex. la 20 660 ha)840-1 000 640-839 440-639 50-439 21-25 16-20 11-15 2-10

5Capră neagră***

7 500500 000

(1 ex. la 67 ha)720-1 000 420-719 220-419 50-219 36-50 21-35 11-20 5-10

6 Iepure 1 040 00015 000 000

(1 ex. la 14,5 ha)501-1 000 380-500 251-379 50-250 201-400 151-200 101-150 25-100

7 Cerb lopătar 5 4002 000 000

(1 ex. la 370 ha)801-1 000 620-800 420-619 50-419 40-50 31-39 21-30 2-20

8 Fazan 282 000770 000

(1 ex. la 2,7 ha)751-1 000 501-750 251-500 50-250 751-1 000 501-750 251-500 50-250

9 Potârniche 132 0002 000 000

(1 ex. la 15 ha)755-1 000 501-734 251-500 25-250 151-200 101-150 51-100 5-50

10Cocoş de munte

8 300700 000

(1 ex. la 84 ha)620-1 000 420-619 220-419 50-219 31-50 21-30 11-20 2-10

11 Ieruncă 20 0001 300 000

(1 ex. la 65 ha)680-1 000 431-679 181-430 50-180 41-60 26-40 11-25 5-10

12 Lup** 3 9004 000 000

(1 ex. la 1 025 ha)600-1 000 301-599 200-300 50-200 6-10 3-5 2-3 1-2

13 Râs** 1 8003 000 000

(1 ex. la 2 000 ha)600-1 000 301-599 201-800 50-200 6-7 3-5 2-3 1-2

* Prin habitate corespunzătoare se înţeleg cele care satisfac nevoile de hrană, linişte şi adăpost pentru fiecare specie în parte. Aici se va avea în vedere pentru fiecare fond de vânătoare suprafaţa productivă pentru toate speciile ce habitează acolo.** La speciile URS, LUP şi RÂS densitatea este dată pentru 10 000 ha habitat corespunzător***Suprafaţa productivă este dată de suprafaţa golului alpin şi a pădurii considerată a fi propice existenţei caprei negre


Amenajarea unui fond de vânătoare trebuie să aibă în vedere efectivul fiecărei specii care o

populează. Desigur că efectivele optime determinate cu ajutorul cheilor ecologice se iau în considerare

în echiparea fondului cu amenajări şi instalaţii, iar efectivele reale pentru stabilirea hranei

complementare. Situaţia furajelor se modifică o dată cu normalizarea efectivelor.

Un proiect de amenajare va avea o temă care este de regulă formulată după cum urmează: Să

se întocmească proiectul de amenajare a fondului de vânătoare …………………. din judeţul

……………….

Această lucrare va avea următorul cuprins:

Cap. I. Descrierea generală a fondului de vânătoare- Situarea geografică

- Încadrarea în organizarea administrativă

- Limite şi vecinătăţi

- Căi de acces (drumuri, poteci)

- Condiţii staţionale

- condiţii geologice, geomorfologice

- condiţii climatice (temperaturi medii lunare, anuale şi temperaturi extreme), mai ales în perioadele de fătare

şi creştere a puilor

- condiţii edafice (principalele tipuri de sol) şi felul în care influenţează calităţile hranei vânatului şi săparea

vizuinilor

- condiţii hidrologice (ape curgătoare şi stătătoare); cum satisfac nevoile faunei sălbatice

- Sinteză climatică

- Condiţii de vegetaţie

- vegetaţia agricolă (culturi)

- vegetaţia de păşuni / fâneţe (tip asoc.)

- vegetaţia forestieră

- specii forestiere

- principalele tipuri de păduri cu descrierea lor

- Influenţe ale zootehniei şi industriei

Cap. II Studiul faunei- Principalele specii de vânat, efectivele lor pe ultimii 5-10 ani

- Ecologia şi biologia principalelor specii (particularităţi locale)

- Studiul bonitării pentru principalele specii

- Efective reale – efective normale

- Normalizarea efectivelor

- Stabilirea recoltei

Cap. III Modul actual de gospodărire- Paza

- Asigurarea hranei (naturală şi complementară)

- Zone de refugiu


- Situaţia braconajului

- Trofee obţinute în ultimii 5 ani

Cap. IV Măsuri privind utilizarea cât mai completă a potenţialului cinegetic- Creşterea potenţialului nutritiv

- Îmbunătăţire amenajărilor faţă de cele existente (pentru pază, observaţii, administrarea şi depozitarea hranei);

locuri de împerechere (rotit, boncănit)

- Calculul necesarului de hrană

- Ogoare de hrană pentru vânat (plantaţii speciale)

Cap. V Studiu economic- Cheltuieli

- cu hrana

- cu instalaţiile

- cu personalul

- diverse

- Venituri

comparaţie – bilanţ

Concluzii



Cap. VI. Amenajarea parcurilor şi rezervaţiilor cinegetice

În anumite condiţii vânatul poate fi crescut şi ocrotit în locuri speciale. Există în acest sens

două situaţii, cu excepţia crescătoriilor şi a ţarcurilor de creştere, care nu fac obiectul lucrării de faţă.

Prima situaţie pe care o avem aici în vedere este parcul de vânătoare. Acesta este un teren

întins, împrejmuit, în care este crescută în semilibertate o specie ce prezintă interes pentru vânătoare

(exemplu: Parcul Valea Lungă – pentru cerb lopătar).

În al doilea rând, ne vom referi la rezervaţia cinegetică, un teritoriu de regulă mult mai întins,

delimitat prin forme geografie (văi, ape, culmi). Este de dorit ca exemplarele speciei (speciilor ocrotite)

să nu depăşească decât în situaţii excepţionale limitele rezervaţiei, la aceasta contribuind destul de mult

şi măsurile de fixare a speciilor (hrană, apă, locuri propice împerecherii şi creşterii puilor etc.)

Parcul de vânătoare este o unitate de creştere şi înmulţire, de regulă a unei specii de vânat în

condiţii de semilibertate. Terenul împrejmuit corespunzător presupune o izolare totală. Un parc de

vânătoare presupune locuri de adăpost, hrană naturală şi în special locuri de adăpat şi scăldat. Hrana

servită complementar va însemna în raport cu nevoile animalelor un procent de 90 – 95%. Având în

vedere această pondere, va fi necesar ca hrana complementară să se constituie dintr-un număr mare de

sortimente, prin care să se asigure atât aportul de proteine, cât şi cel de minerale, mergând până la acele

microelemente strict necesare unei evoluţii cât mai bune a animalelor, atât în plan reproductiv, cât şi în

cel al realizării trofeelor. O particularitate o constituie existenta instalaţiilor, care înlesnesc recoltarea,

aceasta producându-se în interiorul parcului. Întreaga gamă de amenajări şi instalaţii depinde de specia

pe care o avem în parc.

Într-o oarecare măsură, acest tip de parc este pe cale să fie înlocuit de ţarcurile de creştere a

vânatului care, de regulă, presupun o înmulţire controlată până la un anumit nivel.

Rezervaţia cinegetică reprezintă o suprafaţă întinsă de teren care oferă condiţii bune şi foarte

bune pentru o anumită specie. Delimitarea se realizează pe limite naturale şi are ca obiectiv protejarea

speciei respective sub aspect numeric, dar mai ales sub aspectul valorii, motiv pentru care în legislaţia

la zi a căpătat denumirea de rezervaţie de genofond. Acestea ocupă astăzi o pondere de circa 2% din

fondul cinegetic al ţării şi are în vedere carnivorele mari, urşii, zimbri şi chiar cervidele. Amenajările şi

instalaţiile cu care sunt echipate aceste rezervaţii sunt mai numeroase decât într-un fond de vânătoare

obişnuit. Desigur că au în vedere în primul rând specia ocrotită, dar nu le ignoră nici pe celelalte.


PARTEA A II – A AMENAJAREA FONDURILOR DE PESCUIT

DIN APELE DE MUNTE

Creşterea păstrăvilor în apele de munte ca şi producerea peştelui de consum în păstrăvării a

constituit în permanenţă un obiectiv important al sectorului silvic, care a mobilizat atât specialiştii din

producţie şi cercetare, cât şi din învăţământ. Creşterea producţiei în general, cât şi creşterea producţiei

la unitatea de luciu de apă presupune aplicarea unor metode noi, cum ar fi producţia în viviere,

modernizarea procesului de producţie în păstrăvării, utilizarea unor furaje concentrate cu o mare

valoare nutritivă, selecţionarea de linii noi de păstrăvi ş.a.m.d. Aceasta presupune însă şi pregătirea

unui număr corespunzător de cadre specializate care, direct sau indirect vor avea sarcini în legătură cu

programele complexe de dezvoltare a salmoniculturii.

Zona propice dezvoltării salmonidelor adăposteşte un număr relativ mic de specii din această familie, a căror

recunoaştere se poate face şi cu cheia pe care o dăm în continuare:

Cheie de determinare pentru salmonide1a Gura mică, deschiderea nu ajunge în dreptul ochilor, dinţi

mici, căzători sau absenţi 2

1b Gura mare, deschiderea ei ajunge până în dreptul ochilor, se remarcă numeroşi dinţi ascuţiţi 3

2a Înotătoarea dorsală mare Lipanul

2b Înotătoarea dorsală normală, maxilarul inferior evident mai lung decât cel superior Coregonul mare

2c Înotătoarea dorsală normală, gura terminată într-un bot mic sau maxilarul superior mai lung decât cel inferior Coregonul mic

3aO bandă purpurie mai mult sau mai puţin evidentă în lungul liniei laterale, coada acoperite de numeroase pete întunecate

Păstrăvul curcubeu

3b Aceste caractere sunt absente 4

4aMarginea anterioară a înotătoarelor pectorale, ventrale şi anale albe strălucitoare; gura mică, solzii mici, în lungul liniei laterale în număr de 160-240

5

4b Marginea anterioară a înotătoarelor pectorale, ventrale şi anale nu sunt albe, solzii pot fi mici 6

5a Înotătoarele anale şi ventrale portocalii cu o dublă bandă neagră şi albă pe marginea lor anterioară Păstrăv fântânel

6a Solzi mijlocii (120-130 în lungul liniei laterale), 11-19 dispuşi între linia laterală şi înotătoarea adipoasă 7

6b Solzi foarte mici (180-220 în lungul liniei laterale), corp cilindric Lostriţă

7a Corpul colorat destul de variat, pe spate brun-verzui, este presărat cu pete roşii şi negre care apar şi pe înotătoare Păstrăv indigen

7b

Corp argintiu cu spatele gri-verzui, deasupra liniei laterale pete negre rotunde, rectangulare sau în formă de x; rar până la 6-8 ani pot apărea pete portocalii, roşii sau ruginii în lungul liniei laterale

Păstrăv de lac

Amenajarea fondurilor de pescuit

Aceste fonduri de pescuit se constituie ţinând cont de calităţile apelor:

- temperaturi medii: între 0 – 200C


- oxigen dizolvat în apă: 6-9 cm3/l

- pH: 7 – 8

Delimitarea lor se face pe cât este posibil pe limite naturale. Apele sau porţiunile de ape

poluate vor fi constituite în fonduri separate. Numărătoarea fondurilor se face pe judeţe. Pentru fiecare

fond piscicol se va întocmi un studiu care va avea următorul conţinut:

Cap. I. Descrierea generală a fondului de pescuit

- situarea geografică

- încadrarea în organizarea administrativă

- limite şi vecinătăţi

- căi de acces

- condiţii staţionale

- condiţii geologice, geomorfologice

- condiţii climatice (temperaturi medii lunare, anuale şi temperaturi extreme)

- condiţii edafice

- condiţii hidrologice (debit, pH, grad de oxigenare)

- sinteză climatică

- condiţii de vegetaţie (în apropierea apei)

- vegetaţia agricolă

- vegetaţia de păşuni

- vegetaţia forestieră (atât pe maluri cât şi în bazinul hidrografic)

- influenţe ale zootehniei şi industriei

- influente ale aşezărilor umane

Cap. II Studiul faunei

- principalele specii de peşti

- peştii secundari

- microfauna acvatică şi zooplanctonul

- hrana accesibilă

- bonitatea apei

- estimarea populaţiei piscicole (cantitativ şi calitativ)

Cap. III Modul actual de gospodărire

- amenajări existente

- paza fondului


- măsuri de îmbunătăţire a troficităţii apei

- măsuri de combatere a braconajului

- zone de refugiu

- producţia piscicolă

Cap. IV Măsuri pentru utilizarea cât mai completă a potenţialului salmonicol

- creşterea potenţialului nutritiv

- corectarea gradului de oxigenare

- diminuarea gradului de torenţialitate

- amenajări pentru promovarea puietului (topliţe etc.)

- creşterea capacităţii de adăpost a apei

Cap. V Studiu economic

Cheltuieli

- cu amenajările şi instalaţiile

- cu hrana

- cu personalul

- diverse

Venituri

- din pescuit

- din alte surse

Bilanţ

Cap. VI Concluzii

Bibliografie

În anexă se vor prezenta hărţi şi schiţe ale fondului de pescuit:

- o hartă a bazinului hidrografic la scara ≥1 : 20 000

- o schiţă a cursului apei pe care se menţionează instalaţiile, utilizând legenda cu semnele

convenţionale următoare:


În zonele în care intervin modificări importante în fondul de pescuit, prin captarea apei şi prin

amplasarea unor bazine de acumulare, se departajează ape neinfluenţate de acumulare şi ape influenţate

de acumulare, aceasta determinând şi rearondarea fondurilor de pescuit. Constituirea barajelor

prejudiciază în mod grav existenta salmonizilor în aval, producând pe perioada lucrărilor poluarea şi

practic distrugerea ecosistemului acvatic. Refacerea lui va fi cu atât mai lungă şi mai anevoioasă, cu cât

măsurile nu vor fi corespunzătoare şi mai ales cu cât va fi diminuat debitul apei. În aceste situaţii se vor

impune lucrări de îngustare şi amenajarea a albiei, deoarece debitul nu mai poate asigura un luciu de

apă de 30 – 40 cm adâncime, absolut necesar existenţei salmonizilor. Pe cât posibil, se va păstra din

motive ecologice şi economice unul din maluri, iar celălalt va fi realizat prin mişcări de sol.

Consolidarea lui se va face cu plantaţii de anin, salcie, plop etc. repopularea cu peşte a acestor porţiuni

se va executa doar după ce prin lucrările de amenajare se va asigura, la un nivel satisfăcător, capacitatea

biogenică a apei.

Acumulările de apă determinate de amplasarea barajelor vor trebui constituite ca fonduri de

pescuit aparte, deoarece comportă o gamă de lucrări diferite, au o productivitate specifică şi o populaţie


Zona păstrăvului (linie roşie)Zona lipanului (linie albastră)Zona clean-mreană, scobar (linie verde)Zona lostriţei (linie galbenă)Aşezări omeneşti – localităţi

Case şi cabane de vânătoare

Cantoane silvice

Păstrăvărie

Case şi cabane forestierePoteci de vânătoare sau turisticeDrum forestier

Drum naţionalCăi ferate forestiereZone oprite (culoare roşie)

Obstacole în calea urcării peştilor (cascade naturale)

Baraje artificialeTopliţe permanenteIndustrii care poluează apa

piscicolă uneori destul de diferită de cea de pe vechiul curs de apă. De altfel, este evident că fiecare

fond de pescuit se constituie într-un sistem unitar. În această accepţiune, prin unitatea de gospodărire

piscicolă se înţelege un tronson al unui curs de apă, un lac de acumulare, un lac natural etc., în care

condiţiile geografice, fizice, chimice şi biologice formează un ecosistem ce poate fi gospodărit unitar.

Pentru evitarea unor daune, pentru protecţia fondului piscicol, pentru conservarea şi dezvoltarea

normală a faunei piscicole din apele bazinului în care se amplasează barajul se cer respectate

următoarele condiţii, atât în construcţiile executate, cât şi în exploatarea ulterioară a acumulării:

- în aval de baraj se va asigura un debit permanent pentru dezvoltarea normală a faunei

piscicole, debit ce, de regulă, minim 10% din debit dar nu va putea fi mai mic de 100 l/s

pentru fiecare metru lăţime al albiei din aval de captare;

- în albia din aval de baraj se vor executa lucrări de amenajare piscicolă;

- barajul va avea prevăzut prin construcţie o scară pentru peşti, cu scopul de a asigura

trecerea acestora în perioadele de înmulţire;

- la intrarea apei în lacul de acumulare, în canalele de aducţiune, în staţiile de pompare sau

în turbine se va prevedea amplasarea unor dispozitive care să împiedice accesul peştilor;

- înainte de inundare cuveta lacului va fi curăţată de cioate, resturi vegetale, materiale de

construcţii etc., iar apoi aceasta va fi nivelată pe cel puţin o treime din suprafaţă, astfel

încât să se poată pescui cu unelte din reţea; aceste porţiuni vor fi menţionate de constructor

pe harta lacului;

- pentru cazul când în aval de acumulare se vor executa crescătorii de salmonide, se va

asigura gratuit un debit minim de 0,5 mc/s pentru alimentarea acestora;

- golirea lacului de acumulare se va face treptat, astfel încât să se evite antrenarea faunei

piscicole în aval de baraj; data efectuării operaţiunii de golire va fi comunicată în scris

beneficiarului folosinţei piscicole (Direcţia Silvică sau Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi) cu minim 10 zile înainte, pentru a putea lua măsuri în vederea salvării

faunei piscicole;

În general, prin aceste condiţii, precum şi prin alte măsuri şi prevederi se urmăreşte ca prin

lucrările executate să nu se producă dezechilibre ecologice care să afecteze ireversibil starea actuală a

cadrului natural.

Valorificarea piscicolă a apelor de munte este condiţionată de menţinerea capacităţii de

producţie ridicată şi, acolo unde este cazul, refacerea condiţiilor de existenţă prin executarea unor

lucrări şi amenajări corespunzătoare şi popularea sistematică cu alevini. Se apreciază că este necesar să

se asigure următoarele caracteristici dimensionale pentru apă aptă existentei salmonizilor:


- înălţimea stratului de apă 15 – 30 cm

- lăţimea cursului de apă 2 m

- debitul minim 250 l/s

- viteza apei 0,5 m/s

Deoarece flora acvatică endogenă şi exogenă, ca şi fauna specifică condiţionează existenta

populaţiei piscicole, iar ele sunt dependente de debit şi mai ales de constanta acestuia, acolo unde

variaţiile debitului sunt mari, se apreciază că apele respective nu pot fi luate în considerare pentru

gospodărire salmonicolă intensivă.

Amenajarea apelor curgătoare. Se are în vedere pentru menţinerea sau ameliorarea condiţiilor

de existenţă necesare salmonizilor. Prin lucrările de amenajare se urmăreşte pe de o parte realizarea de

condiţii de adăpost pentru peşte, iar pe de altă parte îmbunătăţirea caracteristicilor apei prin ameliorarea

caracterului torenţial (unde este cazul) şi oxigenare. Principalele lucrări de amenajare sunt pintenii,

cascadele podite, cascadele simple etc. Mijlocul artificial cel mai eficient se apreciază a fi cascada

podită care se execută ţinând cont de panta terenului, torenţialitatea albiei şi nevoile de adăpost ale

peştilor (fig. 29).

O mare atenţie se va acorda malurilor, care trebuie consolidate, vor fi apoi fixate locurile de

adăpat pentru vite, care se vor amenaja corespunzător, vegetaţia arborescentă de pe maluri prin

competiţie şi amplasare influenţează abundenta faunei exogene, temperatura apei şi condiţiile de

pescuit.


Amenajarea lacurilor de retenţie. Urmăreşte, pe lângă obiectivul lor principal, realizarea unor

condiţii cât mai bune existentei şi valorificării peştilor. Astfel, se va urmări şi aici consolidarea

malurilor prin lucrări de împietruire şi pe mal de plantare cu vegetaţie forestieră, unde este cazul.

Crearea noului ecosistem acvatic este un proces ce durează în linii mari cel puţin 6 – 8 ani. El poate fi

ajutat prin introducerea de plancton şi zooplancton din alte lacuri mai vechi, dar care se găsesc în

condiţii similare cu cel nou înfiinţat. O atenţie mare se va da acţiunii de populare cu peşte, care va avea

în vedere lanţurile trofice naturale, ceea ce implică adoptarea unor formule de populare care să includă

consumatori primari (boiştean, porcuşor, zglăvoc etc.), pe lângă consumatori secundari ce sunt

reprezentaţi în apele reci de păstrăvul indigen, păstrăvul fântânel, lipan şi lostriţă.


Figura 29. Cascadă podităa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală; c. vedere de sus (după P.

Decei)

Populările şi repopulările cu alevini vor urmări ca la fiecare hectar de luciu de apă curgătoare

să se asigure 10 000 alevini o dată la 3 ani, iar în lacuri 2 000 alevini, tot la acelaşi interval.

Cultura în viviere se organizează în apele lacurilor care îndeplinesc condiţii optime pentru

existenta salmonizilor. Ele se execută din plasă de sârmă sau plastic, cu ochiuri mici de 3 – 4 mm,

montate pe un schelet metalic de rezistenţă de formă dreptunghiulară având adâncimea de 2 – 4 m. Din

2 în 2 ani se introduc în aceste viviere 10 000 alevini la hectar. Regimul de nutriţie este intensiv,

comportând utilizarea de furaje combinate granulate. Se estimează ca posibilă o producţie anuală de 5

000 kg peşte la 1 ha de vivieră.

Mijloace de creştere a producţiei piscicole a apelor de munte

Creşterea efectivelor de salmonide se poate realiza prin măsuri de ocrotire şi de amenajare a

apelor. Măsurile de ocrotire se referă, în primul rând, la protejarea fondurilor piscicole, la care se

asociază crearea unor zone oprite pentru pescuit, ce însumează 20 – 25% din luciul de apă, amplasate în

locurile optime de dezvoltare a speciilor salmonicole. În situaţia că pescuitul se face doar pe bază de

autorizaţii, aceste zone nu îşi mai găsesc justificarea. Acolo unde condiţiile o impun, perioada de

pescuit poate fi mult mai redusă sau se poate interzice pescuitul.

Pentru realizarea unor condiţii cât mai favorabile de creştere şi dezvoltare, pe lângă măsurile

de practicare a exploatărilor numai pe suprafeţe mici, regenerarea rapidă a arboretelor etc., este indicat

să se dea atenţie plantării malurilor pentru asigurarea umbririi apei, deci evitarea încălzirii ei, cât şi

pentru faptul că arborii adăpostesc o entomofaună bogată, ce poate servi ca hrană peştilor.

Un rol însemnat în îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă îl joacă şi amenajările ce se execută şi

care vizează restabilirea unor condiţii ce au fost alterate de cauze naturale sau artificiale. Dintre

amenajările cele mai frecvent întâlnite, amintim:


Cascada podită. Constituită dintr-un buştean gros de 40 – 50 cm, se amplasează perpendicular

pe firul apei şi se încastrează în mal pe o lungime de 1,5 – 2 m, la ambele capete. Peste el se aplică o

podea lată cât albia şi lungă de 2,5 – 3,5 m, în raport cu panta terenului. Partea din aval se fixează de

buştean, având grijă ca marginea să treacă peste acesta cu 40 – 50 cm, iar cea din amonte se fixează cu

o prăjină transversală şi se încastrează în fundul albiei, pentru a se evita dizlocarea cascadei. Lateral se

montează buşteni pentru a se evita erodarea malurilor, dar cel mai bine se construiesc pe margini

“căsoaie”. Apa care trece peste cascade, fiind dirijată de două bile numite “abătătoare”, are o cădere de

circa 50 cm, se oxigenează şi sapă o bulboană în care păstrăvul îşi găseşte adăpost şi hrană. Aceste

cascade creează cele mai bune condiţii de dezvoltare pentru peşti. Obişnuit, ele se construiesc în apele

ce au fundul albiei erodabil şi maluri înalte (fig. 29).

Barajul. Se execută din blocuri de stâncă şi bolovani pe porţiuni ale albiei cu eroziune redusă,

pentru ca apa să nu le

dizloce. Amplasat

transversal, barajul are o

înălţime de 50 cm şi o

lăţime de 80 – 100 cm,

iar lungimea sa nu va depăşi

6 8 m. în aval, el va fi

susţinut de o bilă

încastrată în ambele

maluri. Lateral, dacă este

cazul, malurile se

căptuşesc cu lespezi,

pentru a se evita erodarea. În spatele barajului se formează o porţiune de apă întinsă, adâncă şi mai

liniştită, în care se vor dezvolta o faună şi o floră mai bogate, iar peştii vor găsi mai uşor adăpost (fig.

30).

Cascada simplă. Se execută dintr-un buştean cu diametrul cu 35 – 40 cm, dispus transversal

peste curentul apei, şi se încastrează la ambele capete în mal, pe o lungime de 1 – 2 m. în spatele lui se

aşează fascine, bolovani şi pietriş, pentru ca apa să treacă peste buştean şi să formeze o bulboană în

aval. Aceste cascade sunt indicate pentru apele cu maluri joase şi albia cu o lăţime sun 8 m. construcţia


Figura 30. Baraj de piatrăa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală

simplă, costul scăzut ca şi posibilitatea de a fi executat de unul sau doi oameni, o fac avantajoasă în

raport cu alte amenajări (fig. 31).

Pintenul. Se execută în apele care au o mare variaţie a debitului şi cu albii late. Amplasarea lui

se face în punctele în care curentul apei loveşte în mal. Sunt cunoscute mai multe tipuri de pinteni, toate

însă se amplasează oblic faţă de mal şi cu unul din capete încastrat în el, fie că pintenul este format

dintr-un perete de bârne, fie că este format dintr-o “căsoaie”. În acest fel se evită erodarea malurilor şi,

totodată, în apa liniştită din spatele lor peştii găsesc adăpost şi hrană. Pintenii sunt indicaţi în apele în

care se practică plutăritul (fig. 32).


Figura 31. Cascadă simplăa. secţiune transversală; b. secţiune longitudinală

Scobitura în mal. Este, aşa cum sugerează denumirea, o excavaţie în mal executată cu scopul

de a oferi, în apele cu plutărit, un adăpost pentru peşti. Dimensiunile unei astfel de lucrări sunt de 1,5 –

2 m, atât în lungime, cât şi în lăţime. Dezavantajul ei constă în faptul că se colmatează foarte repede.

Arborele ancorat. Este lucrarea cea mai uşor de realizat, recomandabilă în apele cu adâncime

mică şi maluri joase. Arborele, cu vârful înspre aval, necurăţat de crăci, se ancorează cu sârmă de un

punct de pe mal, în locuri în care apa îl erodează. Prezenţa arborelui domoleşte curentul apei şi permite

dezvoltarea unei bogate faune, iar pentru păstrăvi constituie un loc de adăpost şi pândă (fig. 33).

Capra. Este o construcţie mobilă, de formă piramidală, cu baza pătrată sau triunghi echilateral,

cu latura de 1 – 1,5 m. unul sau doi pereţi ai caprei se căptuşesc cu scânduri pe o înălţime de 70 – 100

cm. La jumătatea înălţimii piramidei se execută o platformă pe care se aşează bolovani pentru a asigura

stabilitatea construcţiei. Capra se aşează în albie cu partea căptuşită înspre amonte, pentru ca în spatele

ei să rămână loc de adăpost. Caprele se utilizează acolo unde nu se pot executa alte lucrări cu efect mai

mare (fig. 34).


Figura 32. Pinten

Figura 33. Arbore ancorat

Figura 34. Capră

Trecătorile sau “scările pentru peşti”. Sunt indicate în cazul obstacolelor naturale sau

artificiale mai înalte de 1 m şi care se găsesc pe cursul apei (figura). Trecătorile sunt nişte canale săpate

în mal, cu o pantă de 1 : 12 până la 1 : 15. Secţiunea canalului este de 100 x 50 cm, iar apa trebuie să

aibă o înălţime de cel puţin 20 cm pentru ca peştele să poată trece. În unele situaţii se poate utiliza un

canal în care se instalează palete de retenţie a apei, de dimensiuni şi forme variabile (fig. 35).

Se utilizează, de asemenea, scări cu despărţituri complete sau scara cu contracurent. Aceasta

din urmă constă dintr-un tub în interiorul căruia se amplasează nişte pinteni aşezaţi în unghi ascuţit faţă

de fundul tubului şi care sunt încovoiaţi cu vârful înăuntru. Această construcţie creează un contracurent

ce frânează curentul principal în clipa în care apa din fundul scobiturii încearcă să treacă peste muchia

pintenului.

Mai recent, în străinătate, la obstacole mai înalte se execută ascensoare electrice automate, care

transportă peştele în amonte.

Pentru împiedicarea braconajului, “scările pentru peşti” aflate în funcţiune trebuie neapărat

păzite, altfel ele devin curse din care peştii pot fi foarte uşor prinşi.

În cazul cursurilor de apă cu un grad de torenţialitate ridicat, se va avea în vedre coroborarea

lucrărilor de ameliorare şi corectare a torenţilor cu lucrările de amenajare piscicolă, ca şi cu lucrările de

interes hidroenergetic. În astfel de situaţii, soluţiile adoptate pentru amenajarea piscicolă vor putea avea

caracter de unicat vizând, în final, menţinerea şi creşterea efectivului piscicol în noile condiţii.

Complexitatea amenajării ecosistemelor acvatice constă în faptul că, de cele mai multe ori,

această lucrare urmăreşte să redea mediului calităţi pe care acesta le-a pierdut, adeseori din cauze


Figura 35. Trecătoare pentru peştia. vedere generală; b. detaliu

antropogene. Reţeaua hidrografică a apelor de munte a suferit mai puţin decât restul reţelei hidrografice

influenţa unor factori legaţi de industrializare, chimizări, defrişări etc.; este foarte probabil ca, sub

raportul productivităţii piscicole, apele de munte să fi avut de suferit şi din alte cauze, cum ar fi:

braconajul, utilizarea cursului de apă de către zootehnie şi construcţii etc. Ca urmare, pentru o mai bună

valorificare a apelor de munte, vor trebui asigurate, într-o mai mare măsură, lucrări de întreţinere,

protecţie şi creştere a potenţialului lor biologic. În această situaţie, o mai mare atenţie în amenajarea

lacurilor şi mai ales a celor de retenţie va asigura o sensibilă creştere a producţiei piscicole.

În întreţinerea bazinelor acvatice, de mare importanţă este menţinerea şi consolidarea

malurilor. Astfel, locurile de adăpat trebuie amenajate corespunzător, sub forma unei platforme parţial

suspendate deasupra apei şi, bineînţeles, interzicerea adăpatului în restul albiei. Defrişările în lungul

apelor pot cauza efecte nedorite asupra condiţiilor de existenţă a peştilor (temperatură, hrană etc.). Nu

sunt însă de dorit ape complet umbrite, deoarece aceasta se repercutează negativ asupra varietăţii hranei

animale şi asupra dezvoltării vegetaţiei acvatice. Lucrările de corectare a albiei pot distruge locurile de

adăpost, vegetaţia acvatică şi pot produce dezechilibre între categoriile de consumatori, fapt pentru care

se cere păstrarea, pe lungimi cât mai mari, a cursului natural.

Toate intervenţiile făcute prin diferitele lucrări amintite mai sus influenţează direct şi indirect

efectivul piscicol, fapt pentru care trebuie precizat că, alături de ele, se impun de multe ori intervenţii

cu efecte directe asupra componentei piscicole. Astfel, recoltarea într-un anumit regim a efectivului

piscicol poate favoriza o specie sau alte, aşa cum o permite pescuitul cu caracter industrial. Păstrarea

unor anumite raporturi cantitative între specii duce la realizarea unui echilibru artificial. O altă cale o

constituie populările masive cu alevini sau chiar adulţi, care schimbă raporturile cu ceilalţi componenţi

ai ecosistemului, dar permit şi o intensă recoltare. Utilizarea metodelor biologice prezentate, ca şi

folosirea materialului selecţionat la repopulări, stabilirea unor veritabile formule de populare a apelor,

cum ar fi păstrăv – boiştean – porcuşor, amenajarea locurilor de reproducere etc. pot influenţa, în mare

măsură, producţia piscicolă a apelor de munte.



Date post:	03-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	ionela-medrea
View:	386 times
Download:	22 times

Amenajarea Fondurilor de Vanatoare 2 (Chei de Bonitate)

Documents