Amenajare punct de frontiera

DENUMIREA LUCRĂRII:

AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA

FOENI – JASA TOMICI PENTRU TRAFIC PERMANENT

AMPLASAMENT: A 502

Comuna FOENI, jud. Timis

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

DIRECTIA REGIONALA A VAMILOR TIMISOARA

DATA: IULIE 2008

COLECTIV DE ELABORARE

CUPRINSUL VOLUMULUI

A. P I E S E S C R I S E

Foaie de capat

Colectiv de elaborare

Borderoul volumelor

CUPRINSUL VOLUMULUI

STUDIU DE FEZABILITATE

1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA INVESTITIEI

1.2. ELABORATOR

1.3. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE

1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTA

1.5. AMPLASAMENT

1.6. TEMA, CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII

1.6.1. Tema de proiectare

1.6.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii

1.6.3. Cadrul regional de dezvoltare

1.7. DESCRIEREA INVESTITIEI

1.7.1. Descriere generala

1.7.2. Parcela studiata – situatia actuala

2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1. DATE GENERALE

2.1.1. Zona si amplasamentul

2.1.2. Situatia Juridica

2.1.3. Caracteristici geofizice ale terenului

2.1.4. Caracteristici topografice

2.1.5. Conditii climatice

2.2. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA ACESTEIA

2.3. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

2.4. ANALIZA SI SELECTIA ALTERNATIVELOR OPTIME

2.5. IPOTEZE DE LUCRU SI EVALUAREA ALTERNATIVELOR OPTIME SELECTATE PE BAZA ANALIZEI MULTICRITERIALE

3. DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

4.1. COMPONENTE MAJORE ALE PROIECTULUI

4.2. ASISTENTA TEHNICA SI SUPERVIZARE

4.3. PUBLICITATE

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

5.1. INVESTITIA DE CAPITAL

5.2. STRATEGIA DE CONTRACTARE

5.3. IPOTEZE IN EVALUAREA ALTERNATIVELOR (SCENARIILOR)

5.4. EVOLUTIA PREZUMATA A TARIFELOR

5.5. EVOLUTIA PREZUMATA A COSTURILOR DE OPERARE

5.6. EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR

5.7. ANALIZA COST - BENEFICIU

5.7.1. Analiza financiara

5.7.1.1. Modelul financiar

5.7.1.2. Analiza financiara – proiectii, rezultate (VAN, RIR, B/C), sustenabilitate

5.7.2. Analiza economica

5.7.2.1. Metodologie

5.7.2.2. Costuri si beneficii economice

5.7.2.3. Factori extra-monetari – preturi „umbra”

5.7.2.4. Analiza beneficiu / cost

5.8. RISCURI ASUMATE (TEHNICE, FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

5.9. ANALIZA DE SENZITIVITATE

5.9.1. Analiza de senzitivitate – financiar

5.9.2. Analiza de senzitivitate – economic

5.10. INDICATORI CALITATIVI

5.10.1. Beneficii socio-economice asteptate

5.10.2. Efectul multiplicator

5.11. INDICATORI CANTITATIVI

6. FINANTAREA INVESTITIEI

7. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

8. AVIZE SI ACORDURI

l Extras de carte funciara nr. 1109 ned, Cruceni

l Certificat de Urbanism nr. 700/18.06.2008, emis de Consiliul Judetean Timis

l Promisiune bilaterala de schimb de terenuri

l HCL al comunei Foeni privind incheierea unei conventii de schimb teren intre Consiliul Local Foeni si

SC AGRIGIULVAZ SRL GIULVAZ.

Hotare AGA SC AGRIGIULVAZ SRL.................

Hotarare a Consiliului Local Foeni28/24.07.2008

Aviz nr. 1583/16.07.2008 – Primaria Comunei Foeni privind reteaua de alimentare cu apa

Aviz nr. 1247/R/23.07.2008 – DADPJ – Timis

Aviz nr. DAB-283/24.07.2008 – Directia Apelor Banat

Aviz nr. 830495/11.07.2008 – Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Banat” al judetului Timis

Aviz nr. 72812/07.07.2008 – Romtelecom s.a.

Avizul nr. 18203/17.07.2008 – OCPI

Aviz nr. 12073/28.07.2008 - Enel Electrica Banat s.a.

Aviz nr. 13/23.07.2008 – Ministerul Economiei si Finantelor - Autoritatea Nationala a Vamilor

Aviz ............... - Ministerul Apararii – Statul Major General

Aviz Ministerul Afacerilor Externe a Republicii Serbia

B. P I E S E D E S E N A T E

ARHITECTURA

1. Plan de încadrare în zona, sc. 1:25.000 F93. 01

2. Plan de situatie existent, sc. 1:1000 01-T

3. Plan de situatie propus, sc. 1:1000 02-D

4. Profile transversale, sc. 1:100, 1:10 03-D

5. Plan parter, sc.1:50 F93.04

6. Plan etaj, sc.1:50 F93.05

7. Plan invelitoare, sc.1:125 F93.06

8. Sectiune longitudinala, sc.1:50 F93.07

9. Fatada vest, sc.1:50 F93.08

10. Fatada est, sc. 1:50 F93.09

11. Fatada nord, sc. 1:50 F93.10

12. Fatada sud, sc. 1:50 F93.11

13. Plan parter anexa, sc. 1:50 F93.12

14. Plan invelitoare anexa, sc. 1:50 F93.13

15. Sectiune anexa, sc. 1:50 F93.14

16. Fatade, sc. 1:50 F93.15

REZISTENTA

17. Plan fundati, sc. 1:50 66/R-01

18. Detalii armare fundatii I 66/R-02

19. Detalii armare fundatii II 66/R-03

20. Detalii armare fundatii izolate F1 66/R-04

21. Detalii ancorare stalpisori in fundatii 66/R-05

22. Plan armare soclu / Detalii armare placa pardoseala 66/R-06

23. Plan fundatii si detalii armare fundatii anexa 66/R-07

24. Detalii ancorare stalpisori in fundatii anexa 66/R-08

INSTALATII ELECTRICE

25. Instalatii electrice exterioare, sc. 1:500 009/01-E

26. Instalatii electrice parter, sc. 1:100 009/02-E

27. Instalatii electrice etaj, sc. 1:100 009/03-E

INSTALATII SANITARE

28. Plan de situatie lucrari edilitare, sc:1000 2002/2008-01Ed

29.

COD PROIECT : RO 2005/017-538.01.02.16

DENUMIRE PROIECT : AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA

FOENI – JASA TOMICI

FAZA DE PROIECTARE: STUDIU DE FEZABILITATE

VOLUM : 1 / 2

TITLU VOLUM : PIESE SCRISE

DATA PREDARII : AUGUST 2008

BENEFICIAR : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

DIRECTIA REGIONALA A VAMILOR TIMISOARA

STUDIU DE FEZABILITATE

1. DATE GENERALE

Text Box: 1.1. DENUMIREA INVESTITIEI

REALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA FOENI - JASA TOMICI PENTRU TRAFIC PERMANENT

Text Box: 1.2. ELABORATORUL STUDIULUI

PROIECTANT GENERAL S.C. MELVIN S.R.L.

RO –300 341 Timisoara, Gh. Lazar nr. 35, ap. 07, tel. 0356. 457 647, fax. 0256. 441 102

Text Box: 1.3. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Adresa: Bd-ul Revolutiei din 1989, nr. 17, Timisoara

Telefon: 0040 – 0256 – 406300

Fax : 0040 – 0256 – 406306

E - mail: [email protected]

Text Box: 1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTA

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Text Box: 1.5. AMPLASAMENT

Romania, Regiunea Vest, judetul Timis, comuna FOENI, nr. Top. A 502, la granita cu Serbia respectiv cu localitatea Jasa-Tomici.

Text Box: 1.6. TEMA CU FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII LUCRARII

1.6.1. TEMA DE PROIECTARE

„AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA FOIENI – JASA TOMICI PENTRU TRAFIC PERMANENT”

Obiectivul principal al Studiului de Fezabilitate este: Amenajare punct de frontiera Foeni – Jasa Tomici pentru trafic permanent cu consecinte ulterioare directe privind promovarea schimburilor economice si sociale, cresterea competitivitatii generale a economiei si imbunatatirea standardului de viata a populatiei din regiune, reabilitarea

infrastructurii rutiere, diversificarea economiei si imbunatatirea marketingului regional, dezvoltarea si conectarea structurilor de informare si comunicare.

Faza de proiectare, cu finalitate intocmirea Studiului de Fezabilitate, trebuie sa contina: studiu tehnico-economic privind realizarea cladirii administrative a PCTF, studiu geotehnic, analiza economica, documentatii pentru avize si acorduri.

Studiul de Fezabilitate se va elabora pentru locatia actuala a punctului de trecere a frontierei, care apartine Primariei Foeni si face legatura cu PTF Jasa Tomici.

Elaborarea Studiului de Fezabilitate se va face conform Ordinului nr. 787/2006 a Ministerului Integrarii Europene avandu-se in vedere urmatoarele:

- Asigurarea continuitatii proiectului si pentru partenerul sarb, prin preluarea datelor tehnice necesare de la acesta, atat in plan cat si in spatiu sau realizarea unui punct comun de trecere a frontierei. Solutia prezentata in Studiul de Fezabilitate va avea in vedere respectarea normelor Uniunii Europene referitoare la amenajarea punctelor de frontiera si securizarea granitelor acesteia.

- Asigurarea traficului permanent (trafic persoane, trafic marfa) prin proiectarea unui numar corespunzator de piste pe sensul de intrare – iesire din tara;

- Datele tehnice pentru realizarea infrastructurii rutiere in zona sa fie corelate intre cele doua parti RO – SE, pentru evitarea blocajelor rutiere.

- Elaborarea tuturor documentatiilor pentru terenurile ocupate si pentru obtinerea avizelor si aprobarilor legale privind devierea / protejarea unor instalatii din zona drumului.

- Asigurarea scurgerii apelor si a dispozitivelor de scurgere: podete, santuri.

- Amenajarea racordului in punctul de trecere a frontierei din drumul DJ 593 Foeni – Giulvaz – Peciu Nou.

- Proiectarea lucrarilor necesare privind siguranta circulatiei: marcaje rutiere, indicatoare de circulatie, bariere, parapete, semafoare.

- Proiectarea cladirii administrative trebuie sa aiba in vedere asigurarea spatiilor necesare desfasurarii activitatilor specifice de catre : personalul politiei de frontiera, lucratorii vamali, personal medical, politia sanitar veterinara, birouri, magazii, spatii cu destinatii diverse, grupuri sanitare.

- Constructii anexe : cabina pompa-hidrofor, garaje, statie epurare, grup sanitar public, rampa dezinfectie, post transformare, generator electric, tonete pentru control pasapoarte.

- Lucrari tehnico-edilitare : alimentare cu energie electrica, telefonie, alimentare cu apa, canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare cu caldura.

1.6.2. FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII

- REZUMATUL ACTIUNII

SCURTA DESCRIERE A ACTIUNII PROPUSE.

Realizarea punctelor de trecere a frontierei (PTF) dintre Romania si Serbia pentru promovarea, dezvoltarea si fluidizarea traficului transfrontalier, se impune ca o necesitate in special datorita faptului ca judetul Timis este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara si un important pol de dezvoltare al Regiunii V Vest, Romania. Judetul Timis are doar doua puncte de legatura directa cu judetele vecine din Serbia. Acest lucru a avut un impact negativ izoland din punct de vedere al cooperarii pe plan economic judetul Timis de judetul Banatul Central din Serbia, dar si din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, ca modalitate de legatura si cooperare cu judetul amintit dar si cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Proiectul propus incearca sa fie in concordanta cu obiectivul global al Programului de Vecinatate Ro – Se si tinteste cresterea competitivitatii generale ale economiei regionale, dar si a calitatii standardului de viata al populatiei din regiune.

Activitatea consta in realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea punctului de trecere a frontierei dintre Romania si Serbia in zona Foeni – Jasa Tomici. In urma analizei studiului de fezabilitate pentru reabilitarea punctului de trecere a frontierei dintre Romania si Serbia in zona Foeni – Jasa Tomici. In urma analizei studiului de fezabilitate vor rezulta variantele de realizare a reabilitarii PTF-ului. Mentionam ca portiunea de drum de la Foeni la PTF a primit acceptul de finantare pentru reabilitarea acestuia.

Dintre variantele propuse va fi selectata varianta optima care va sta la baza executarii proiectului tehnic.

Studiul de fezabilitate va fi supus aprobarii CJ Timis dupa care se va lansa activitatea de proiectare.

- RELEVANTA

RELEVANTA PROPUNERII PENTRU NEVOILE TARILOR SAU REGIUNII TINTA.

Avand in vedere ca Romania a aderat la UE in 2007 si Serbia este pe cale de a demara tratativele cu UE, intarirea si dezvoltarea legaturii fizice dintre cele doua tari este deosebit de importanta pentru impulsionarea relatiilor sociale si economice din zona transfrontaliera.

De asemenea odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana granita cu Serbia devine totodata si granita cu UE, si se impune reabilitarea punctelor de trecere a frontierei precum si deschiderea unor noi puncte astfel incat :

- sa faca fata cerintelor pe care le implica globalizarea si volumul crescut al comertului si sa contribuie la intarirea mediului competitional al UE;

- sa asigure protectia necesara a intereselor financiare ale Uniunii Europene si sa asigure un mediu sigur pentru cetatenii lor;

- sa ia masuri neesare pentru a sprijini integrarea noilor state candidate.

Dezvoltarea si modernizarea PTF Jasa – Foeni urmareste imbunatatirea si cresterea traficului la frontiera romano – sarba si crearea conditiilor necesare pentru:

- Facilitarea schimburilor culturale si economice a locuitorilor dintre Romania si Serbia;

- Promovarea stabilitatii si dezvoltarii socio – economice armonizate a ariei de cooperare;

- Cresterea atractivitatii zonei de vest a judetului Timis si judetului Banatul Central din Serbia;

- Reducerea distantelor dintre localitatile puternic dezvoltate din zona transfrontaliera aflate de o parte si alta a granitei (Timisoara si Zrenianin). Reducerea ar fi de aproximativ 70km;

- Conectarea infrastructurala intre cele doua tari.

PROBLEMELE CARE URMEAZA A FI REZOLVATE SI NEVOILE IN INTAMPINAREA CARORA VINE PROIECTUL .

Datorita restrictiilor de trafic impuse in perioada comunista, nu exista interesul pentru realizarea unei legaturi corespunzatoare din punct de vedere tehnic in aceasta zona, intre cele doua state.

Dupa 1990 desi infrastructura rutiera exista dar datorita problemelor de natura economica existente si a tendintei de accentuare a acestora, fondurile necesare executarii unor lucrari de reparatii complexe la aceste drumuri au fost insuficiente. Datorita acestor lipsuri financiare lucrarile de reparatii au fost efectuate la standardele de calitate cerute si s-au degradat, prin urmare, efectul acestora a fost de limitare a traficului in aceasta parte a judetului. Din acest motiv si dupa caderea regimurilor comuniste din Europa de Est, schimburile economice si culturale au fost reduse, localnicii din zona transfrontaliera fiind nevoiti sa utilizeze punctele de trecere „consacrate” (Jimbolia si Moravita), consumand in acest fel timp si resurse financiare ridicate.

Principalele probleme sesizate sunt :

- insuficiente PTF-uri

- nivelul scazut al schimburilor comerciale in zona transfrontaliera

- trafic scazut in zona de granita

Necesitati:

- deschiderea si amenajarea de noi puncte de trecere a frontierei

- reabilitarea infrastructurii rutiere.

Avand in vedere cele mai de sus, rezulta ca infiintarea unui nou punct de trecere a frontierei la Foeni – Jasa Tomici se poate considera ca un pas important de dezvoltare socio – economica a regiunii analizate prin cresterea competitivitatii generale a economiei regionale si ridicarea standardului de viata.

Rezultate estimate:

- Realizarea studiului de fezabilitate pentru „Amenajarea punctului de trecere a frontierei de la Foeni – Jasa Tomici”;

- Imbunatatirea infrastructurii transfrontaliere de transport rutier prin reabilitarea si modernizarea sectorului de drum judetean din zona de acces catre vama;

- Cresterea accesibilitatii la diverse obiective si destinatii pentru toate grupurile de utilizatori ai punctului de frontiera Foeni – Jasa Tomici;

- Cresterea schimburilor economice, a numarului de turisti si a traficului intre Romania si Serbia.

Prin construirea punctului vamal de la Foeni – Jasa Tomici coroborat cu reabilitarea sectorului de drum judetean Foeni-PTF dintre Romania si Serbia, se va reliza legatura rutiera cu autostrada Bucuresti – Timisora – Arad. De asemenea in acest mod, populatia din Banatul Sarbesc va avea acces mai rapid la Coridorul Europen IV iar agentii economici din zona transfrontaliera a Serbiei vor putea utiliza Aeroportul International Traian Vuia Timisoara, atat pentru transportul pasagerilor cat si al marfurilor, fapt care va creste eficienta actiunilor de dezvoltare economica a acestei zone.

Pe de alta parte, prin realizarea punctului de trecere a frontierei de la Foeni – Jasa Tomici se vor putea reliza mai usor obiectivele Planului Strategic pentru Cooperarea Regionala Dunare - Cris – Mures – Tisa. Dintre obiectivele si rezultatele avute in vedere, cele mai importante sunt:

1. Armonizarea administratiei publice cu pregatirea pentru UE 2. Integrarea planurilor de dezvoltare teritoriale existente:

- dezvoltarea infrastructurii

- dezvoltarea retelei rutiere

- dezvoltarea si conectarea structurilor de informare si comunicare

- diversificarea economiei

- imbunatatirea marketingului regional.

In zona corespunzatoare localitati Foeni, de cealta parte a frontierei se afla judetul sarb Banatul Central, respectiv unitatea administativ teritoriala care apartine de localitatea Secanj, zona cu o dezvoltare economico-sociala ridicata, singura cale de acces find punctele de trecere a frontierei de la Jimbolia si Moravita. Autoritatile locale din aceasta zona sunt deosebit de interesate de dezvoltare cooperarii economice si culturale cu zona adiacenta din Romania, in special si datorita faptului ca acolo un procent de 11% din populatie este de etnie romana.

Datorita restictilor impuse de regimul comunist (la acea vreme schimbule transfrontaliere se reduceau doar la asa numitul '' trafic de frontiera''), nu exista interesul pentru realizarea unei legaturi corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Dupa 1990, datorita problemelor de natura economica existente si a tendintei de accentuare a acestora, fondurile necesare executari unor lucrari de amenajare a unor noi puncte de trecere a frontierei au fost inexistente, amenjarea unu nou punct de trecere a frontierei a fost neglijat, cu toate ca dezvoltarea celor doua regiuni a crescut seminificativ din punct de vedere economic.

Tinand cont si de faptul ca infrastructura rutiera din partea de granita de vest a judetului Timis

a fost reabilitata si se poate realiza o conexiune rapida cu DN6, DN7, DN59C ( distanta dintre Zrenianin din Serbia si Timisoara s-ar putea scurta cu aproximativ 70km), precum si utilizarea Aeroportului International Timisoara, se poate lua in considerare faptul ca deschiderea PTF Foeni – Jasa Tomici este viabila si prin urmare este nevoie de realizarea studiului de fezabilitate in vederea executarii PTF-ului.

DESCRIEREA GRUPULUI TINTA SI BENEFICIARILOR FINALI SI A NUMARULUI ESTIMAT AL ACESTORA.

Grupurile tinta sunt formate din:

- populatia din zona trasfrontaliera aflata de o parte si de cealalta a zonei trasfrotaliere estimand un numar aproximativ de 1000 de persoane ;

- agentii economici din zona trasfrotaliera existenti de o parte si de celalta a frontierei sunt estimat la circa 20, iar agentii economici care participa la evenimentele organizate de catre CCIAT se estimeaza la un numar de 15 ;

- turistii care particapa la micul trafic de frontiera.

Beneficiari finali:

- Consiliul Judeatean Timis

- Directia Vamilor din Romania

MOTIVELE PENTRU SELECTIA GRUPULUI TINTA SI INDENTIFICAREA NEVOILOR SI CONSTRANGERILOR ACESTORA.

Populatia zonei

Din analiza situatiei existente se constata importanta acestui punct de trecere a frontierei pentru populatia din zona care utilizeaza acest traseu pentru deplasarile ocazionate de traversarea granitei in scopul schimburilor economice.

Lipsa punctului de trecere a frontierei afecteaza atat grupul tinta cat si localitatile din zona in ansamblul lor datorita izolarii si cresterii duratei de traversare a granitei, prin folosirea altor puncte de trecere a frontierei mult mai indepartate (Jimbolia, Moravita). Populatia care activeaza in agricultura este de asemenea afectata prin faptul ca transportul produselor agricole catre pietele de

desefacere din tara vecina Serbia este ingreunat iar calitatea produselor este afectata negativ pe perioada transportului datorita calitatii proaste a drumului si acestei durate de deplasare. Prin urmare, in conditiile in care agricultura are o importanta foarte mare in zona transfrontaliera, populatia din zona romana nu poate face fata eficient concurentei produselor agricole din tarile vecine.

Prin realizarea punctului de trecere a frontierei de la Foeni – Jasa Tomici, vor ceste oportunitatile de cooperare transfrontaliera. Totodata va scadea gradul de izolare a zonei iar populatia va avea posibilitatea de a circula in conditii de confort sporit si cu costuri mai reduse. Populatia activa in agricultura si mica industrie va putea sa-si desfaca produsele pe o arie mai larga din cele doua tari vecine la un pret de cost competitiv.

Agentii economici din zona

Agentii economic existenti intampina dificultati in trasportul produselor finite la targurile organizate cu ocazia evenimentelor cu carater cultural, social si economic din Serbia, in special datorita ocolului mare pe care sunt nevoiti sa-l faca. Ei sunt afectati si datorita timpului de deplasare crescut fapt care duce la o crestere a pretului produselor locale si a scaderii competitivitati firmelor din zona in comparatie cu agentii economici din Serbia. De asemenea prin realizarea si amenajarea punctului de trecere a fronierei de la Foeni cu Sebia, agentii economici existenti nu vor mai intampina dificultati in aprovizionare cu materie prima si in transportul produselor finite, exportul produselor romanesti ar fi incurajat si ar cunoaste o dezvoltare deosebita.

Turisti

Din statisticile actuale, rezulta ca numarul turistilor care se deplaseaza inspre si dinspre Serbia este in continua crestere. Pentru moment, majoritatea prefera sa utilizeze alte itinerarii pentru destinatii mai indepartate, cei care doresc sa ajunga in localitati situate de-a lungul frontieri fiind defavorizati datorita rutelor ocolitoare.

Prin realizarea PTF- ului de la Foeni va creste semnificativ traficul auto inspre si dinspre zonele de interes turistic. Prin acest lucru se va obtine si o descarcare si fluidizarea traficului pe drumurile judetene si nationale care fac legatura cu frontiera dintre Romania si Serbia. Ca urmare a imbunatatirii conditiilor de deplasare, se estimeaza cresterea numarului de turisti in toate localitatile turistice, stimulandu-se astfel dezvoltarea economica locala.

DESCRIEREA IMPACTULUI TRANSFRONTALIER AL PROIECTULUI

Prin punerea in practica a studiului de fezabilitate de amenajare a punctului de trecere a frontierei de la Foeni – Jasa Tomici, vor fi impulsionate actiunile de reabilitare a retelei rutiere din Banatul Central din Serbia si prin urmare, se va impulsiona dezvoltarea economico – sociala a zonei respective. De asemenea se vor impulsiona schimburile economice si culturale in euroregiunea DKMT avand in vedere existenta unei traditii in acest sens.

Prin scaderea gradului de izolare a zonei transfrontaliere se va reduce si fenomenul de migratie a populatiei dinspre zona de frontiera spre zonele de interior, fenomen inregistrat in Serbia.

1.6.3. CADRUL GENERAL DE DEZVOLTARE

Cadrul aferent dezvoltarii la nivel regional se regaseste in PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA 2007 – 2013 elaborat de Agentia pentru Dezvoltare Regionala – Regiunea Vest.

Regiunea de Dezvoltare Vest s-a constituit cu aprobare guvernamentala la data de 28 octombrie 1998 si este compusa din judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis.

Situata la confluenta unor importante drumuri europene, unde civilizatia vestului interactioneaza cu cea estica, Regiunea Vest – Romania se invecineaza cu Ungaria si Serbia si Muntenegru si face parte din Euroregiunea Dunare – Cris – Mures – Tisa (DCMT), care implica cele patru judete ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Sebia si Muntenegru.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest pentru perioada 2007 – 2013, cuprinde urmatoarele axe strategice:

1. Infrastructura de transport si energie: rezolvarea problemelor structurale cauzate de inexistenta unei infrastructuri regionale corespunzatoare. 2. Competitivitatea economica: cresterea gradului de competitivitate a intreprinderilor si dezvoltarea activitatilor de cercetare, dezvoltare si inovare.

3. Turismul : dezvoltarea potentialului turistic prin valorificarea superioara a tipurilor de turism existente la nivelul Regiunii Vest. 4. Cooperarea teritoriala: incurajarea cooperarii teritoriale intra si interregionala. 5. Dezvoltarea rurala: diversificarea activitatilor economice si imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. 6. Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale: incurajarea accesului la educatie, sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane, sustinerea categoriilor sociale in dificultate. 7. Mediul inconjurator: initierea procesului de aliniere la standardele europene in domeniul calitatii factorilor de mediu. 8. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitiilor existente intre orasele din Regiunea Vest si relansarea socio-economica a centrelor urbane in declin.

Pentru realizarea prezentului Studiu de Fezabilitate au fost studiate si urmatoarele documente:

· Studiu geotehnic intocmit de S.C. GEOSOND S.R.L. In anul 2008

· Ridicare topografica intocmita de S.C. TOPOSISTEM S.R.L. In 2008

Text Box: 1.7. DESCRIEREA INVESTITIEI (DESCRIERE GENERALA, STARE ACTUALA, PRECONIZARI)

1.7.1. DESCRIERE GENERALA

Terenul care constituie obiectul studiului se gaseste pe teritoriul administrativ al comunei Foeni, judetul Timis, parcela cu numar top. A 502.

Amplasamentul obiectivului „AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA FOENI 2 – JASA TOMICI PENTRU TRAFIC PERMANENT, PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE SI SOCIALE, CRESTEREA COMPETITIVITATII GENERALE A ECONOMIEI SI IMBUNATATIREA STANDARDULUI DE VIATA AL POPULATIEI DIN REGIUNE” este situat pe teritoriul administrativ al comunei Foeni, judetul Timis, materializat prin parcela nr. 338/2 (faneata) in suprafata de 22,71ha, se gaseste in proprietatea comunei Foeni si in administrarea Consiliului Local Foeni, conform Ordinului Prefecturii Jud. Timis nr. 1819/29.12.1994.

Suprafata totala a terenului este de 20.000 mp.

Accesul la parcela studiata se face din DJ 593 spre Zrenianin (Serbia), drum care traverseaza comuna Foeni – Giulvaz – Peciu Nou – Timisoara, aflat in curs de rebilitare si modernizare pe segmentul Foeni – Punct de Frontiera, pe o lungime de 4,4km, prin program PHARE CBC Romania - Serbia, al carui beneficiar este Consiliul Judetean Timis .

Situatia existenta a terenului este prezentata în plansa desenata F93.02.

Clima este temperat continentala moderata, temperatura medie anuala este de 10,9°C, iar cantitatea medie anuala de precipitatii este de 650 -700 mm/an.

1.7.2. PARCELA STUDIATA – SITUATIA ACTUALA, PRECONIZARI

Lucrarile proiectate se vor amplasa în extravilanul localitatii Foeni, jud. Timis

Zona de amplasament a investitiei este situata in partea de SV a teritoriului administrativ al comunei Foeni, la cca. 5 km, pe parcela A 502, S=20000 mp, inscris in C.F. nr. 1109 comuna Cruceni, pe teren arabil extravilan liber de constructii aflat in proprietatea S.C. AGRIGIULVAZ S.R.L, cedat pentru realizarea investitiei prin promisiunea bilaterala de schimb terenuri dintre C.L.Foeni (prin H.C.L. nr. 24/23.05.2008 a comunei Foeni) si S.C. AGRIGIULVAZ S.R.L. cu sediul in Giulvaz, Ferma 5-6, CUI RO18135531, proprietar, conform Hotararii A.G.A. nr. 69/22.05.2008. Intabularea constructiei va schimba caracteristicile extrasului C.F.

Terenul este relativ plan si orizontal având stabilitatea generala asigurata.

Pe teren exista o constructie cu o suprafata desfasurata de aproximativ 100mp, care nu satisface cerintele actuale privind respectarea normelor Uniunii Europene referitoare la amenajarea punctelor de frontiera si securizarea granitelor acesteia. In plus constructia nu beneficiaza de echiparea ediliatara necesara unui asemenea tip de program.

Situatia actuala se poate vedea din imaginile urmatoare:

Pe acest teren se doreste amenajarea punctului de frontiera FOENI – JASA TOMICI pentru trafic permanent si functiuni complementare, promovarea schimburilor economice si sociale, cresterea competitivitatii generale a economiei si imbunatatirea standardului de viata al populatiei din regiune.

2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Text Box: 2.1. DATE GENERALE

2.1.1. ZONA SI AMPLASAMENTUL

Datorita calitatii cadrului natural existent, a pozitiei geografice apropiate de Republica Serbia, comuna Foeni are un important potential de dezvoltare a activitatilor serviciilor.

În partea de sud a teritoriului administrativ al comunei Foeni in extravilan, pe un teren proprietate a comunei Foeni si aflat in administrarea Consiliului Local Foeni, se doreste amenajarea unui PUNCT DE FRONTIERA FOENI – JASA TOMICI pentru trafic permanent si functiuni complementare acestui gen de program, cu drumurile de acces aferente.

Aceasta va duce la promovarea schimburilor economice si sociale, cresterea competitivitatii generale a economiei si imbunatatirea standardului de viata al populatiei din regiune.

In prezent pe aceast sit folosinta actuala este cea agricola – teren arabil, parcela cu nr top A 502 in suprafata totala de 20.000 mp.

Terenul este relativ plan si orizontal, având stabilitatea generala asigurata.

Datele geotehnice si conditiile de fundare recomandate urmeaza a fi verificate pentru fiecare amplasament pe care urmeaza a se construi, pentru obiectivele nominalizate fiind necesare studii geotehnice definitive.

Zona studiata nu este expusa unor fenomene de risc natural.

Climatic amplasamentul se integreaza in particularitatile macroclimatice ale judetului Timis determinate de pozitia geografica a acestuia in continentul european.

Terenul este amplasat pe partea dreapta a DJ 593, drum in curs de reabilitare, in apropierea frontierei de stat a Romaniei.

Pe terenul sus mentionat se propune realizarea unei cladiri in regim de inaltime P+1E, cu destinatia sediu administrativ, avand dimensiuni in plan de 18,78m x 32,20m.

De asemenea se propune realizarea unei constructii anexa cu dimensiuni planimetrice 7,00m x 8,00m, avand destinatia garaj cu doua locuri de parcare si grupuri sanitare diferentiate pe sexe.

Pentru accesul autovehiculelor se propune realizarea unui culoar pentru 4 benzi de circulatie, cu latimea de 3,5m si lungimea de 231m, racordate la drumul existent.

Tot in cadrul aceluiasi proiect, in apropierea cladirii anexa (garaje + WC) se propune o parcare cu 54 locuri.

2.1.2. SITUATIA JURIDICA

Din punct de vedere juridic exista promisiune bilaterala de schimb de terenuri intre Consiliul Local al Comunei Foeni, reprezentat prin primar CIZMAS MIOMIR DOBRIVOI, conform HCL nr. 24/23.05.2008 si SC AGRIGIULVAZ SRL, cu sediul in Giulvaz, Ferma 5-6, CUI RO18135531, J35/3667/16.11.2005, reprezentata prin

GICA BONDAS, conform Hotararii AGA nr. 69/22.05.2008 pentru parcelele F 501 cu A 502.

2.1.3. CARACTERISTICI TOPOGRAFICE

Dupa recunoasterea terenului si materializarea pe teren a punctului de statie (100) s-a efectuat o ridicare topografica. In aceasta statie s-a facut o retrointersectie, punctele vechi fiind Bis.Cruceni, Bis.Pardani, Bis.Iohanesfeld, Bis.Foeni. Din statia 100 au fost ridicate parcelele A502.

Coordonatele au fost determinate in proiectie STEREOGRAFIC’70.

2.1.4. CARACTERISTICI GEOFIZICE ALE TERENULUI

Studiul geotehnic a fost întocmit în vederea stabilirii stratificatiei, a caracteristicilor fizico-mecanice ale stratelor din zona activa, precum si a conditiilor de fundare pentru construirea unui imobil în regim de înaltime P+1E, amenajarea unei parcari si reabilitarea drumului existent, amplasate conform planului de situatie.

Programul de investigatii a vizat acoperirea întregului amplasament indicat de catre beneficiar, si a cuprins lucrari specifice, pentru:

o Identificarea succesiunii stratigrafice;

o Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare în sectiunea zonei active;

o Precizarea pozitiei nivelului hidrostatic;

o Stabilirea conditiilor de proiectare si executie a lucrarilor de fundatii pe amplasamentul propus.

La baza prezentei documentatii stau urmatoarele lucrari de prospectiuni geotehnice:

o 4 foraje (tip RKS, executat cu utilajul tip LMSR – marca Geotool) cu adâncimea cuprinsa între 2 – 5 m; diametrul forajului: în top – 80 mm, în baza – 36 mm.

o 4 penetrari dinamice cu con – doua de tip usor (PDU), si doua de tip greu (PDG) – executate cu utilajul tip LMSR – marca Geotool.

De asemenea, pe parcursul cercetarilor s-a tinut cont si de harta geologica a zonei precum si de alte lucrari realizate de catre SC GEOSOND SRL în zona.

Stabilirea categoriei geotehnice în care se va încadra viitoarea lucrare se face avându-se în vedere indicatiile normativului NP-074/2007, astfel:

Factori avuti în vedere

Încadrarea

Puncte

1. Conditii de teren

Terenuri medii

3

2. Apa subterana

Fara epuismente

1

3. Clasa de importanta a constructiei

Normala

3

4. Vecinatati

Fara riscuri

1

5. Zona seismica

ag = 0,16

1

Risc geotehnic

redus

9

Din tabelul de mai sus rezulta încadrarea lucrarii în categoria geotehnica 1 - risc geotehnic redus.

DATE GENERALE

Amplasamentul indicat de catre beneficiar se situeaza în localitatea Foeni, FN, jud. Timis. În planul de situatie (anexa 1) pot fi urmarite pozitiile lucrarilor de foraj si penetrare dinamica cu con în raport cu limitele terenului prospectat.

Amplasamentul, aproximativ plan orizontal, nu este la momentul prezent ocupat de constructii; terenul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul prospectat apartine Câmpiei joase Timis - Bega, aspectul orizontal conferind stabilitate terenului.

Geologic, zona apartine Bazinului Pannonic, coloana litologica a acestui areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic si o cuvertura posttectonica.

La alcatuirea geologica a etajului inferior – presenonian, participa, în baza, formatiuni cristalofiliene, mezo- si epizonale, proterozoic superioare, reprezentate prin micasisturi, micasisturi biotito-sericitoase, micasisturi cu granati, paragnaise, cuartite micacee, sisturi sericito-cloritoase, sisturi cuartito-cloritoase si sisturi sericito-talcoase. La partea superioara, aceste formatiuni prezinta o zona alterata de grosimi variabile, cuprinsa în general, între 50 – 100 m. Uneori, rocile metamorfice din fundament sunt strabatute de roci eruptive: granite (Sântana, Turnu, Varias etc.), dacite (Pecica), andezite (Pâncota), bazalte (Ianova), diabaze (Bencec, Giarmata etc.).

Peste formatiunile cristalofiliene se dispun formatiuni permiene si mezozoice. Acestea sunt reprezentate prin gresii silicioase verzi/rosii si conglomerate cu intercalatii de argile (Permian), conglomerate si gresii cuartitice roscate, sisturi argiloase-nisipoase rosii si verzi, calcare stratificate, negre bituminoase, dolomitice, calcare pseudo-oolitice cenusii cu intercalatii locale de sisturi argiloase (Triasic), argile grezoase si gresii cuartitice, marnocalcare cu intercalatii de sisturi argilo-marnoase, marne pseudo-oolitice (Jurasic). Formatiunile cretacice inferioare din Padurea Craiului se continua spre vest, pe sub cuvertura sedimentara senonian-neogena din fundamentul Depresiunii Pannonice, si dispun transgresiv peste Jurasic, ocupând aproximativ aceleasi suprafete ca si formatiunile jurasice, pe care le depasesc, însa, ca extindere. Sedimentarea Cretacicului inferior începe cu calcare lacustre negre sau cenusii, dupa care urmeaza calcare stratificate în bancuri groase, marnocalcare în alternanta cu calcare bioclastice, apoi calcare cenusii masive iar, în final, gresii glauconitice, sisturi marno-argiloase, gresii grosiere, microconglomerate, calcare, sisturi argiloase si gresii fine argiloase.

Cuvertura posttectonica începe cu formatiunile senoniene, dispuse transgresiv si discordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind

însa, în general, în zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate faciala, fiind reprezentate prin: conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase, sisturi argiloase cu strate de carbuni, dupa care urmeaza gresii feruginoase, gresii marnoase si microconglomerate. La sfârsitul Senonianului, regiunea a fost exondata, ciclul de sedimentare reluându-se cu formatiunile neogene, bine dezvoltate si dispuse transgresiv si discordant peste formatiunile mai vechi.

În final, depozitele cuaternare, cele care constituie, efectiv, în cele mai multe cazuri în aceasta regiune, terenuri de fundare, au o raspândire larga. Ele sunt reprezentate, în general, prin trei tipuri genetice de formatiuni:

· aluvionare – aluviuni vechi si noi ale râurilor care strabat regiunea si intra în constitutia teraselor si luncilor acestora;

· gravitationale – reprezentate prin alunecari de teren si deluvii de panta, ce se dezvolta în zona de „rama” a depresiunii;

· cu geneza mixta (eoliana, deluvial-proluviala) – reprezentate prin argile cu concretiuni fero-manganoase si depozite de piemont.

În cazul de fata, cu ocazia lucrarilor de teren efectuate pe amplasament, au fost identificate depozite aluvionare cuaternare (Holocen superior) acoperite uneori de depozite de umpluturi recente, eterogene si necompactate. Dat fiind stratificatia înclinata si încrucisata caracteristica sistemului fluviatil (în care s-au acumulat depozitele strabatute prin foraj), precum si interventia antropica, succesiunea stratigrafica întâlnita în astfel de depozite poate varia pe distante foarte mici!

Conform zonarii seismice, amplasamentul este caracterizat de urmatorii parametrii: ag = 0,16g, Tc = 0,7 s.

Adâncimea de înghet este de 0,6 – 0,7 m (conform STAS 6054-85).

Cercetarea terenului, stratificatia. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE

Având în vedere scopul pentru care se elaboreaza prezentul studiu geotehnic (construire imobil P+1E, amenajare parcare si reabilitare drum), geologia regiunii, prevederile NP 074/2007, pe amplasament au fost executate patru foraje geotehnice (F1, F2, F3, F4), de 2,0 – 5,0 m adâncime, prezentate în anexele 2 - 5, precum si 4 penetrari dinamice cu con (PDU1 si PDU2 , de tip usor, PDG3 si PDG4 , de tip greu), prezentate în anexele 6 - 9.

Forajele au fost realizate folosind o foreza mecanica, recuperajul obtinut fiind de 80%. Stratificatia întâlnita (vezi anexele 2 - 5) a fost corelata cu diagrama penetrarii dinamice cu con, variatiile numarului de lovituri (/10 cm – PDU si /20 cm PDG) reflectând schimbarea litologiei sau a caracteristicilor geotehnice ale stratelor traversate.

Penetrarile dinamice cu con (anexele 6 - 9), au fost realizate folosindu-se un penetrometru dinamic usor/ greu, mecanic (P.D.U./ P.D.G. - marca GEOTOOL Germany, model LMSR-vk), care are urmatoarele caracteristici: mberbec = 10/50 kg,

hcadere = 50 cm, Scon = 10/15 cm2, α varf con = 90°). Numarul de caderi ale berbecului necesare înfigerii conului pe o adâncime de 10 cm pun în evidenta rezistenta la penetrare dinamica (Rd) a stratului strabatut. Plecând de aici, pe cale indirecta, rezulta rezistenta la penetrare statica (Rp), porozitatea (n), indicele porilor (e), indicele de consistenta (IC), gradul de îndesare (Id), precum si modulul de deformatie si cel de elasticitate (M2-3 si E). Acesti indici, împreuna cu celelalte investigatii de teren, au fost folositi la calculul presiunii conventionale de baza ( ) (conform STAS 3300/2-85).

Din foraje au fost prelevate probe netulburate si tulburate, care au fost analizate macroscopic si în corelatie cu analizele de laborator efectuate cu ocazia altor lucrari în zona amplasamentului studiat. Pe baza acestora, stratigrafia amplasamentului poate fi descrisa astfel, cota ± 0,00 fiind cota punctului de executie al forajului:

- În zona forajului F1 (amplasamentul imobilului P+1E):

Ø Sol vegetal, gros de 0,3 m;

Ø În continuare a fost interceptat un pachet coeziv, dezvoltat pâna la adâncimea de investigare (de 5,0 m) reprezentat prin:

§ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafenie închisa, plastic consistenta, cu resturi vegetale pâna la adâncimea de 0,8 m, (între 0,3 – 0,9 m);

§ PRAF ARGILOS, cafeniu închis, plastic vârtos, cu oxizi de fier si concretiuni carbonatice alterate, (între 0,9 – 1,9 m);

§ PRAF NISIPOS ARGILOS, cafeniu, plastic vârtos, cu oxizi de fier (între 1,9 – 2,4 m);

§ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafeniu-cenusie, plastic vârtoasa, cu oxizi de fier, concretiuni feromanganoase si carbonatice (între 2,4 – 3,5 m);

§ ARGILĂ, cenusie, plastic consistenta, cu oxizi de fier si concretiuni feromanganoase, strat neepuizat pâna la adâncimea de investigare de 5,0 m.

- În zona forajului F2 (amplasamentul parcarii) stratigrafia amplasamentului este asemanatoare celei din forajul F1. Începând cu adâncimea de 1,7 m pâna la adâncimea de investigare de 2,0 m a fost interceptat un strat de nisip fin, cafeniu, mediu îndesat.

- În zona forajelor F3 si F4 (amplasamentul drumului propus pentru reabilitare):

§ TERASAMENT, gros de 0,3 – 0,4 m, alcatuit din balast si piatra concasata;

§ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafenie închisa, plastic vârtoasa, strat ce se dezvolta pâna la adâncimi cuprinse între 1,2 – 1,6 m;

§ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafenie/ cafeniu-cenusie, plastic vârtoasa, cu oxizi de fier si concretiuni carbonatice, strat ce se dezvolta pâna la adâncimea de investigare de 2,0 m.

- O mai buna imagine a stratificatiei amplasamentului poate fi obtinuta urmarind fisele forajelor(anexele 2 – 5).

Indicii geotehnici estimati ai stratelor de mai sus, sunt prezentati în anexele 6 - 9.

APA SUBTERANĂ

Nivelul superior al apei subterane nu a fost atins, în cele patru foraje efectuate pe amplasament, pâna la adâncimile de investigare de 2,0 – 5,0 m fata de cota terenului natural.

Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar în urma unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza observatiilor asupra fluctuatiilor nivelului apei subterane, de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Totusi, apreciem ca nivelul superior maxim al acviferului freatic nu va depasi adâncimea de 2,0 m fata de CTN.

Având în vedere adâncimea de fundare recomandata la pct. 5.2.2., apreciem ca apa subterana (în conditii hidrogeologice normale) nu va influenta fundatiile imobilului P+1E propus.

Atragem însa atentia ca, în timpul sapaturilor pentru fundatii, ar putea fi interceptat un strat cu o permeabilitate mai ridicata, care poate gazdui o lentila de apa suprafreatica; existenta acestei ape subterane este conditionata de nivelul precipitatiilor, sistematizarea zonei si de existenta, forma si caderea stratelor permeabile.

CONCLUZII sI RECOMANDĂRI

Din datele prezentate mai sus, precum si din cele culese cu ocazia lucrarilor de teren, pot fi sintetizate urmatoarele particularitati ale amplasamentului prospectat:

Suprafata terenului este relativ plan orizontala, nefiind afectata de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea.

Stratificatia interceptata în foraj este relativ omogena, dedesubtul solului vegetal (terasamentului), aflându-se pamânturi de natura coeziva (pâna la adâncimea de investigare).

Apa subterana nu a fost interceptata pâna la adâncimea de 5,0 m fata de cota terenului natural din punctul de executie al forajului F1. Se apreciaza ca apa freatica nu va influenta (în conditii hidrogeologice normale) fundatiile constructiei, în executie si exploatare.

Lucrarile de teren au pus în evidenta, în zona activa a viitoarei constructii, prezenta unor pamânturi cu o compresibilitate medie si o capacitate portanta medie.

Pe baza factorilor descrisi în capitolele anterioare, lucrarea în cauza se poate încadra în categoria geotehnica 1 – risc geotehnic redus.

Având în vedere caracteristicile pamânturilor din cuprinsul zonei active de fundare, caracteristicile constructiei proiectate (imobil P+1E), precum si a particularitatilor enuntate anterior, rezulta ca fiind posibila fundarea directa a cladirii, cu respectarea urmatorilor parametrii:

Terenul apt de fundare va fi considerat stratul de praf argilos, cafeniu închis, plastic vârtos, acestea fiind caracterizat de o capacitate portanta buna si de stabilitate.

Adâncimea de fundare optima pentru constructia propusa va fi apreciata de proiectantul de rezistenta, în functie de caracteristicile constructive si functionale ale cladirii. Totusi, se recomanda adoptarea unei adâncimi minime de fundare de 1,1 m fata de cota terenului natural (Df min = 1,1 m).

În calculul terenului de fundare, pentru constructia proiectata, pentru gruparea fundamentala de încarcari (conform STAS 3300/2-85, anexa B), se recomanda adoptarea unei presiuni conventionale de baza = 240 kPa, valabila pentru o latime a talpii fundatiei B = 1 m, si o adâncime de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df = 2 m. Pentru a obtine presiunea conventionala de calcul, se vor aplica corectiile de latime si de adâncime (vezi STAS 3300/2-85, anexa B, pct. B.2), folosind coeficientii K1 = 0,05 respectiv K2 = 2.

Pentru executia sapaturilor pentru fundatii, în vederea evitarii acumularii apei în sapaturi, recomandam alegerea unei perioade sarace în precipitatii; în cazul în care apa se infiltreaza în sapaturile pentru fundatii, ea va fi evacuata prin epuismente; având în vedere natura terenului de fundare – argiloasa – epuismentele pot fi directe. În cazul în care pe teren se constata aparitia unor alte tipuri de strate decât cele indicate în studiul geotehnic, este necesar sa fim anuntati, pentru a evalua situatia si a indica tipul epuismentelor adaptate stratului respectiv.

Adâncime de fundare optima pentru patul drumului si al parcarii propuse va fi apreciata de proiectantul de specialitate. Totusi, se recomanda adoptarea unei adâncimi minime de fundare de 0,9 m fata de cota finita a drumului (Df min = 0,9 m).

Având în vedere caracteristicile pamânturilor din cuprinsul zonei active a drumului recomandam folosirea în calcul a unei presiune conventionala de baza de maximum 230 kPa.

Cu ocazia proiectarii sistemelor rutiere, se vor avea în vedere urmatoarele:

Argila prafoasa este de tip P5, iar praful argilos este de tip P4. Din punct de vedere al gradului de sensibilitate la înghet acestea sunt foarte sensibile (conform STAS1709/2-90);

Amplasamentul este situat în zona cu tip climatic I (conform STAS1709/1-90);

Pentru încadrarea terenului functie de rezistenta la sapare (Indicator de norme de deviz TS/1981 ) pamânturile se pot încadra astfel :

- sapatura mecanica teren categoria II-III.

Se va asigura compactarea pamânturilor din patul sistemelor rutiere cu utilaje adecvate;

Pentru drumul propus pentru reabilitare se vor lua masuri de stabilizare a patului drumului prin regularizarea scurgerii apei provenite din precipitatiile de suprafata;

La umpluturile din pamânturi omogene realizate si compactate în mod organizat se recomanda determinarea caracteristicilor de compactare pe tipul de teren din groapa de împrumut (analize proctor).

Vor fi luate masuri pentru asigurarea rezistentei sistemului rutier la actiunea înghetului si dezghetului repetat, prin lucrari de drenaje corespunzatoare, precum si prin folosirea unui substrat de materiale rezistente la înghet.

Lucrarile de sapaturi, sprijiniri, umpluturi, eventual epuismente directe se vor executa cu respectarea normativelor în vigoare cu privire la aceste lucrari (C169-83, Ts etc.).

În vederea evitarii alterarii stratului de fundare (de natura argiloasa) sub actiunea factorilor climatici, ultimul strat din sapaturi în grosime de 0,2 m se va îndeparta imediat înainte de turnarea betonului.

Dupa realizarea sapaturilor pentru fundatii, înainte de turnarea betonului, se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare; anuntul se va face cu minimum 5 zile înainte.

În aceasta documentatie sunt prezentate interpretari si recomandari profesionale. Ele sunt bazate partial pe evaluarea informatiilor de ordin tehnic, partial pe alte documentatii geotehnice pentru amplasamente limitrofe si partial pe experienta noastra generala asupra conditiilor geotehnice din zona. Trebuie retinut faptul ca forajele pot sa nu reprezinte potentiale conditii nefavorabile de fundare, care pot aparea între acestea. Daca în timpul executiei sunt întâlnite conditii stratigrafice care difera de cele prezentate în aceasta documentatie geotehnica, sau regimul de înaltime sau structura constructiilor proiectate se schimba, trebuie sa fim imediat anuntati, în sensul de a putea evalua efectele, daca sunt, asupra comportarii terenului de fundare si implicit ale noii structuri. Recomandarile prezentate în aceasta documentatie sunt aplicabile doar acestui amplasament. Aceste date nu pot fi folosite în alte scopuri sau pentru alte constructii.

2.1.5. CONDITII GEOMORFOLOGICE, HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE

Consideratiuni geomorfologice si geologice

Geomorfologic, zona interesata este situata pe interfluviul Bega-Timis, parte integranta a Campiei joase a Timisului.

Morfogenetic, apartine tipului de campie aluvionara de subsidenta recenta, cu vai putin adanci, meandrate, albii parasite, terase ingropate, acoperite cu depozite proluvio-deluviale.

Suprafata morfologica este plana, cu o foarte usoara inclinare ENE (82 m) – VSV (76 m).

Datorita pantei reduse, pe mari suprafete se produc fenomene de stagnare a apei in perioadele de precipitatii (Giulvaz, Foeni, Cruceni). Aceasta situatie a impus executarea de lucrari hidroameliorative (canale de desecare).

Zona este strabatuta in partea sa de S de raul Timis, cu lunca foarte larga si trecerea lina spre interfluviile invecinate.

Geologic, zona este componenta a unitatii tectonice a Depresiunii Pannonice, alcatuita pe un fundament cristalin intens fracturat.

Discontinuu, peste cristalin se dispun formatiunile eocene, reprezentate prin brecii cu elemente calcaroase. In sedimentatie se dezvolta neogenul reprezentat prin helvetian, tortonian, sarmatian si alcatuit dintr-o gama litologica variata.

Miocenul, prin depozitele pannoniene, este foarte dezvoltat si e divizat in pannonian inferior, pannonian superior, respectiv levantin pannonic.

In totalitate sa, pannonianul are grosimi de peste 1000 m si este constituit dintr-o alternanta de marne, argile, argile marnoase, nisipuri.

Geologia de suprafataeste alcatuita in exclusivitate de formatiunile cuaternare. Pleistocenul este format din nisipuri fine si pietrisuri, in alternanta cu argile, argile prafoase, argile roscate.

Holocenul este reprezentat prin acumularile aluvionare ale terasei joase si aluviunile recente ale raurilor in lunci: pietrisuri, nisipuri, argile prafoase nisipoase.

Consideratiuni hidrologice

Localitatea Foeni apartine bazinului hidrografic Timis. Aceasta influenteaza evolutia retelei hidrografice de suprafata cât si a celei subterane din aceasta zona.

Reteaua hidrografica din zona consta din canalele de desecare administrate de ANIF.

Zona este lipsita de factori de poluare neexistând în vecinatate agenti cu degajari de noxe, produceri de zgomote.

Consideratiuni hidrogeologice

Conform studiului hidrogeologic, caracteristicile apelor subterane din zona, s-au determinat prin utilizarea de date de la cartari hidrogeologice, foraje de studiu si pentru alimentari cu apa din vecinatate, respectiv pe baza hartii hidrogeologice a Romaniei.

Rezultatele s-au materializat in intocmirea hartii cu hidroizohipse.

Prin interpretarea reprezentarilor, rezulta ca directia de curgere a apei subterane este NNE-SSV. Valorile hidroizohipselor sunt cuprinse intre 76-81 m, rezultand o panta hidraulica redusa I=0,2-0,5 %o.

Din analiza izofreatelor s-au stabilit 2 zone cu adancimi ale nivelului piezometric: 0,00—2,00 m si 2,00-5,00 m.

In zona, apa subterana este cantonata in orizontul freatic, alcatuit din depozitele aluvionare holocene si in cel de adancime, din formatiunile pleistocen-pannoniene.

Freaticul este alcatuit din nisipuri medii-fine pe intervalul 2,5-9,0 m.

Printestari si calcul s-au obtinut urmatoarele caracteristici hidrogeologice:

debit specific q = 1,8 l/s/m

coeficient de filtratie Kf = 20 m/zi

transmisivitate T = 130 m2/zi

raza de influenta R = 25 m

debit de exploatare qexpl = 2,5 l/s

Pe baza datelor obtinute la forajele pentru alimentari cu apa si de studiu, pe interfluviul Bega-Timis, pana la adancimea de 300 m se dezvolta 3 complexe acvifere:

- complexul I, de medie adancime, cantonat pe intervalul 30-95 m, raportat pleistogenului, alcatuit din cca. 4-5 strate cu grosimi variabile, intre 2-4 m, cu predominanta granulometriilor fine-medii, numai pe alocuri aparand nisipuri grosiere;

- complexul II, de adancime, cantonat pe intervalul 95-200 m, corespunzator levantinului pannonic, este format din cca. 6-7 strate de grosimi de 3-15 m, in componenta carora intra nisipuri diferite, elemente de pietris si liant argilos-prafos;

- complexul III, de mare adancime, situat la peste 200 m, interceptat doar in forajul F1 AD Apele Romane Giulvaz. Este constituit din cca. 3-4 strate cu grosimi de 5-10 m, cu o compozitie granulometrica fina, spre baza aparand nisipuri medii-grosiere si elemente de pietris, apartinand formatiunii pannonianului superior.

Fenomenele de subsidenta au influentat conditiile de sedimentare fluvio-lacustre si lagunare si, implicit, conditiile de inmagazinare, circulatie si chimismul apelor subterane.

Alimentarea stratelor de adancime se face prin infiltrarea precipitatiilor in zonele de aflorare, precum si prin drenarea stratelor acvifere vecine, in sectoarele unde iau contact cu acestea. Alimentarea se mai face prin afluxul lateral si prin drenanta din complexele acvifere de la toate nivelurile.

Apa cantonata in structura acvifera de adancime are un puternic caracter ascensional. Stratele sunt sub presiune, cu nivelul piezometric la 2,0-5,0 m, in extremitatea vestica. In unele foraje apa este chiar arteziana, dar caracterul initial a pierdut mult din intensitate.

Stratele acvifere sunt mai dezvoltate spre vest, spre zona de subsidenta, unde si potentialul este mai ridicat, cu debite specifice de la q=2,0-2,5 l/s/m in zona Ivanda-Giulvaz, la q=4,0-4,5 l/s/m la Foeni.

Cu toate ca predomina granulometriile fine-medii, circulatia apei in complexul de adancime este activa, avand un grad relativ ridicat de permeabilitate Kf = 18,0-30,0 m/zi si transmisivitate T= 300-600 m2/zi, exceptional T= 750 m2/zi.

Debitele de exploatare calculate variaza foarte mult: qexpl.= 4-16 l/s, dar in practica se vor stabiliza pana la evitarea antrenarii nisipului fin din strate, adica la valori cuprinse intre qexpl.=5-8 l/s.

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor subterane

Conditiile de sedimentare (lagunare si fluvio-lacustre) au determinat chimismul apelor cantonate la diferite orizonturi.

Conform STAS 1342/91, calitatea apei este in general mediocra, la unele foraje chiar nepotabila, datorita in special indicatorului substante organice care depaseste limitele exceptionale (CCOMn=10-12 mg/l):

Subst. Organice CCOMn=16,1 mg/l

In unele cazuri apar depasiri si la elementul fier:

Fier Fe++ = 0,5 mg/l

Mineralizarea apelor este redusa, sub 1,0 g/l saruri reziduale.

Concentratia pH arata ca apa este neutra, usor spre alcalina.

Dupa Kurlov, predomina urmatoarele tipuri de ape:

- puternic freatic: tipul de ape bicarbonate-clorurate-sulfatice-magneziene-sodopotasice-calcice;

- puternic adancime: tipul de ape bicarbonate-clorurate-sodopotasice-calcice.

2.5. Analiza influentei lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de suprafata sau subterane

Realizarea lucrarilor pentru obiectivul de investitie inclusiv lucrarile de alimentare cu apa si lucrarile de canalizare ape menajere si pluviale nu influenteaza în mod negativ regimul apelor de suprafata sau subterane.

Comuna Foeni nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare.

Alimentarea cu apa a obiectivului de investitii propus se va realiza dintr-un foraj propriu ce se va realiza in baza studiului hidrogeologic intocmit de Directia Apelor Banat.

Apele uzate menajere epurate intr-o statie de epurare compaca, mecano-biologica, vor fi colectate intr-un bazin de retentie dimensionat corespunzator pentru a prelua si apele pluviale de pe amplasament.

Pentru apele pluviale colectate de pe platforma betonata ce cuprinde zona parcarilor, se va realiza o canalizare pluviala prevazuta cu decantor separator de hidrocarburi cu descarcare in bazinul de retentie.

Apele pluviale neimpurificate de pe acoperisuri sunt directionate direct spre bazinul de retentie prin reteaua pluviala realizata in sistem separativ.

Apele colectate in bazinul de retentie de 30 m3, vor fi utilizate la udat spatii verzi, platforma betonata si eventual intretinere curatenie.

Materialele folosite la executarea acestor retele (PE-HD pentru reteaua de apa si PVC pentru reteaua de canal menajer) sunt materiale de ultima generatie folosite la astfel de lucrari, care au o mare fiabilitate si rezistenta la actiunea agentilor corozivi, precum si o durata mare de viata (50 ani). Utilizarea acestor materiale reduce la minim posibilitatea exfiltrarii apei din aceste retele sau a infiltrarii apelor freatice în acestea.

Scopul investitiei si elemente de coordonare

Elemente privind profilul si capacitatile investitiei. Situatia existenta si proiectata

Avand in vedere Programul de investitii 2004-2008 a Consiliului Judetean Timis si a Strategiei de Dezvoltare Economico-Sociala a Consiliului Judetean Timis Program Strategic 2007-2013, Axa 9 Cooperare Transfrontaliera, investitia „Amenajare punct de frontiera FOENI-JASA TOMICI pentru trafic permanent”, se va realiza din Fonduri PHARE CBC – programul de Vecinatate România-Serbia 2005, prin Bugetul Consiliului Judetean Timis, in scopul promovarii schimburilor economice si sociale, cresterii competitivitatii generale a economiei si imbunatatirii standardului de viata al populatiei din regiune, reabilitarea infrastructurii rutiere, diversificarea economiei,

imbunatatirea marketingului regional, dezvoltarea si conectarea structurilor de informare si comunicare.

Prin Certificatul de Urbanism nr. 700 din 18.06.2008 se prevede realizarea investitiei: „Amenajare punct de frontiera FOENI-JASA TOMICI pentru trafic permanent”.

Zona de amplasament este situata pe teritoriul administrativ al comunei Foeni, parcela A502, S=20000 mp, inscris in C.F. nr. 1109 comuna Cruceni, pe teren arabil extravilan liber de constructii aflat in proprietatea S.C. AGRIGIULVAZ S.R.L., cedat pentru realizarea investitiei prin promisiunea bilaterala de schimb terenuri dintre C.L.Foeni (prin HCL nr. 24/23.05.2008 a comunei Foeni) si S.C. AGRIGIULVAZ S.R.L. cu sediul in Giulvaz, Ferma 5-6, CUI RO18135531, proprietar, conform Hotararii AGA nr. 69/22.05.2008. Intabularea constructiei va schimba caracteristicile extrasului C.F.Accesul pe teren se realizeaza din DJ 593, dinspre Foeni → spre Zrenianin (Serbia).

Confortul ridicat de functionare impune:

- realizarea si modernizarea acceselor rutiere majore la zona studiata;

- realizarea drumurilor interioare cu asigurarea accesului;

- echiparea edilitara completa.

Constructia propriu-zisa, cu regim de inaltime P+E, prevede realizarea spatiilor si dotarilor necesare, precum si utilitatile aferente pentru profilul de activitate, conform cerintelor Comunitatii Europene.

Necesitatea prevederii unor instalatii de alimentare cu apa si canalizare

În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare pe amplasamentul obiectivului studiat. Se impune realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale viitorilor consumatori din cadrul obiectivului, ce prevede retea de alimentare cu apa PE-ID De 50 - De 25 mm si put forat propriu.

Pentru preluarea apelor uzate menajere se va prevedea o canalizare menajera din tuburi PVC, Ø 160 mm, care preia apele uzate menajere si care se va racorda la statia de epurare compacta, mecano-biologica.

Pentru apele pluviale se va realiza o canalizare pluviala Ø 160 mm, Ø 200 mm si Ø 250 mm prevazuta cu camine de vizitare, guri de scurgere, decantor separator de hidrocarburi si bazin de retentie ce va colecta si apele epurate prin conducta Ø 200 mm.

Capacitatile investitiei propuse pentru alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din sursa proprie, foraj de adancime, ce se va executa conform concluziilor si recomandarilor Studiului hIdrogeologic intocmit de Directia Apelor Banat.

Forajul se va sapa la adancimea de 70-90 (100) m si va capta stratele de la peste 60-80 m adancime.

Definitivarea se va face cu o coloana PVC unica Ø 140-150 mm, prevazuta cu filtre in dreptul stratelor acvifere captate. Suprafata activa va fi de peste 8%.

Stabilirea stratelor captabile se va face prin corelarea descrierii litologice cu diagrafia carotajului electric. Descrierea probelor litologice se va face cu deosebita atentie, incat sa se elimine stratele cu granulometrii nisipoase fine.

In jurul coloanei definitive se va introduce material filtrant (pietris margaritar Ø 1-3 mm), cu pompa mammouth, in circuit descendent al fluidului de foraj. Deasupra primului strat acvifer captat, pe un interval de 5 m, se va cimenta un dop de izolare (lapte de ciment cu densitate de 1,7 kg/dmc). Se va introduce sort Ø 4-8 mm, iar intre 0-5 m se va cimenta.

Dupa introducerea pietrisului se vor efectua operatiuni de decolmatere-denisipare, ascendent-descendent in dreptul fiecarui strat captat, pana la reactivarea sa si limpezirea completa a apei.

La limpezirea apei se vor efectua pompari de testare, cu masuratori de nivel piezometric, nivel dinamic si debit, date necesare la stabilirea debitului de exploatare, dimensionarea pompei de alimentare si a adancimii de instalare a pompei.

La stabilirea debitului de exploatare se va avea in vedere valoarea la care nu are loc antrenarea de particule fine din strat. Deoarece debitul solicitat pentru asigurarea necesarului obiectivului este foarte accesibil, se poate stabili un debit de exploatare de 0,5-0,7 l/s. Se va intocmi fisa forajului de catre executant.

In timpul pomparilor se vor preleva probe de apa pentru determinarea caracteristicilor chimice si biologice ale apei. In functie de rezultatele analizelor se va lua in considerare posibilitatea dotarii cu instalatie de tratare a apei.

In jurul putului se va crea un perimetru de protectie sanitara cu diametrul de 10 m, conform H.G. 930/2005.

Reteaua de apa potabila pentru alimentarea obiectivului studiat se va realiza din tuburi de PE-ID, PE 80, De 50 mm - De 25 mm. Presiunea si debitul necesare vor fi asigurate de o pompa submersibila si un recipient hidrofor de 200 l, montat in cabina putului forat.

Pozarea conductelor se va face îngropat sub adâncimea de înghet conform STAS 6054-77, pe un strat de nisip de cca. 15 cm.

Debitele de apa potabila necesare consumului igienico-sanitar, conform breviarului de calcul sunt:

Qzi med. = Ks x Kp x N = 1,1 x (35x20 + 100x13)/1000 m3/zi = 2,20 m3/zi = 0,030 l/s

Qzi max. = Kzi x Qzi med. = 1,15 x 2,20 m3/zi = 2,53 m3/zi = 0,031 l/s

Qorar max. = Ko x Qzi max. = 2,8 x 2,53 m3/zi = 7,084 m3/zi = 0,295 m3/h = 0,080 l/s

Capacitatile investitiei propuse pentru canalizare ape uzate menajere

Se va realiza o retea de canalizare menajera din tuburi PVC, Ø 160 mm, apa uzata menajera urmând sa fie preluata de statia de epurare mecano-biologica si de bazinul de retentie (Ø 200 mm).

Debitele apelor uzate menajere, conform breviarului de calcul, sunt:

Quz.zimed = 0,8 x Qzimed = 1,760 m3/zi = 0,020 l/s;

Quz.zimax = 0,8 x Qzimax = 2,024 m3/zi = 0,023 l/s;

Quz.orarmax = 0,8 x Qorarmax = 5,667 m3/zi = 0,236 m3/h = 0,065 l/s.

Capacitatile investitiei propuse pentru canalizare ape meteorice

Pentru apele pluviale se va realiza o canalizare pluviala Ø 160 mm, Ø 200 mm si Ø 250 mm prevazuta cu camine de vizitare, guri de scurgere, decantor separator de hidrocarburi si bazin de retentie de 30 m3 ce va colecta si apele epurate prin conducta Ø 200 mm.

Apele pluviale de pe strazi se vor colecta prin intermediul unei canalizari pluviale si trecute printr-un deznisipator-separator de hidrocarburi dupa care acestea vor fi stocate pe timpul ploii în bazinul de retentie propus BR.

Denisipatorul-separatorul de hidrocarburi este dimensionat la un debit de 28 l/s si va colecta nisipul si uleiurile provenite accidental de la autovehicole, de pe strazile acestei zone.

Bazinul de retentie, asigura stocarea apei pe timpul ploii a unui volum de 20 m3; deoarece bazinul de retentie preia si apele menajere epurate, volumul bazinului de retentie propus este de 30 m3.

Dimensiunile bazinului propus sunt: L = 5 m, B = 3 m, H = 2 m.

Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din zona

Avand in vedere Programul de investitii 2004-2008 a Consiliului Judetean Timis si a Strategiei de Dezvoltare Economico-Sociala a Consiliului Judetean Timis Program Strategic 2007-2013, Axa 9 Cooperare Transfrontaliera, investitia „Amenajare punct de frontiera FOENI-JASA TOMICI pentru trafic permanent”, se va realiza din

Fonduri PHARE CBC – programul de Vecinatate România-Serbia 2005, prin Bugetul Consiliului Judetean Timis, in scopul promovarii schimburilor economice si sociale, cresterii competitivitatii generale a economiei si imbunatatirii standardului de viata al populatiei din regiune, reabilitarea infrastructurii rutiere, diversificarea economiei, imbunatatirea marketingului regional, dezvoltarea si conectarea structurilor de informare si comunicare.

Prin Certificatul de Urbanism nr. 700 din 18.06.2008 elaborat de C.J.Timis se prevede realizarea investitiei: „Amenajare punct de frontiera FOENI-JASA TOMICI pentru trafic permanent” cu respectarea reglementarilor de urbanism.

S-a rezolvat in primul rand situatia dreptului de proprietate asupra terenului prin contractele de schimb incheiate.

Principiul de rezolvare urbanistica a urmarit îndeaproape rezolvarea circulatiilor, precum si principiul unificarii zonelor functionale in viitor, prin asigurarea utilitatilor.

Precizari referitoare la actele de reglementare emise anterior

Pentru realizarea investitiei s-a impus emiterea anterior a Studiului hidrogeologic, in vederea executarii unui foraj de adancime.

Încadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic

Lucrarea de investitie propusa se încadreaza în schema de dezvoltare a folosintelor de apa din zona.

Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare ape uzate menajere si pluviale aferente obiectivului propus, vor respecta conditiile impuse prin avizul de gospodarire a apelor si acordului de mediu.

Încadrarea lucrarilor în clasa de importanta

Din punct de vedere al importantei lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare, stabilita conform STAS 4273-83, tabelul 8, pentru obiectivul propus, categoria constructiilor hidrotehnice este 4 pentru alimentare cu apa si 4 pentru canalizare. Conform tabelului 13 pentru categoria 4 a constructiilor hidrotehnice definitive si principale rezulta clasa IV de importanta.

Influente ale lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente în zona

Lucrarile proiectate nu influenteaza obiectivele existente în zona, ca atare nu se necesita masuri pentru evitarea pagubelor sau masuri de refacere a lucrarilor afectate.

Lucrarile proiectate pentru canalizare vor asigura protectia apelor de suprafata din zona.

Aparatura si instrumentele de masura a debitelor

Se va monta un aparat de masura pe conducta de refulare a electropompei ce capteaza apa din foraj, pentru determinarea debitelor de apa captate din foraj.

Lucrari pentru refacerea axului cadastral de referinta

Lucrarile propuse pentru alimentarea cu apa si canalizare nu afecteaza axul cadastral de referinta, nefiind necesare lucrari pentru refacerea lui.

Prevederi specifice pe categorii de lucrari

Precizarea sursei si receptorului de ape uzate

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din sursa subterana proprie – put forat la medie adancime, H= 70-90 m (max. 100 m), cu respectarea prevederilor studiului hidrogeologic intocmit de Directia Apelor Banat.

Colectarea apelor uzate menajere se va face prin intermediul canalizarii proprii spre statia de epurare monobloc, cu descarcare in bazinul de retentie ce colecteaza si apele pluviale.

Canalizarea pluviala va colecta apele meteorice cazute pe suprafata studiata si le va transporta prin intermediul retelei de canale realizate in sistem separativ si a unui decantor-separator de hidrocarburi, spre bazinul de retentie propus.

Cerinta de apa

Necesarul de apa potabila (conf. breviar de calcul) este:

Qzi med. = Ks x Kp x N = 1,1 x (35x20 + 100x13)/1000 m3/zi = 2,20 m3/zi = 0,030 l/s

Qzi max. = Kzi x Qzi med. = 1,15 x 2,20 m3/zi = 2,53 m3/zi = 0,031 l/s

Qorar max. = Ko x Qzi max. = 2,8 x 2,53 m3/zi = 7,084 m3/zi = 0,295 m3/h = 0,080 l/s

Regimul de functionare

Alimentarea cu apa si canalizarea menajera si cea pluviala a obiectivului de investitie va avea un regim permanent de functionare de 24 ore/zi respectiv 365 zile/an.

Descrierea succinta a obiectivelor care formeaza sistemul de alimentare cu apa

Asigurarea debitului de consum necesar se va realiza din putul forat propriu. Conducta se va realiza din tuburi PE-ID, De 50 mm – De 25 mm.

Descrierea succinta a obiectelor care formeaza sistemul de canalizare menajer

Reteaua de canalizare menajera se va realiza din tuburi PVC, De 160-250 mm. Pe aceasta retea se prevad camine de vizitare conform specificatiilor din STAS 3051/91.

Descrierea succinta a obiectelor care formeaza sistemul de canalizare meteoric

Apele pluviale din incinta zonei studiate se vor colecta prin intermediul unui canal pluvial proiectat si trecute printr-un denisipator-separator de hidrocarburi dupa care vor fi stocate într-un bazin de retentie.

Descrierea constructiilor

Retelele de apa potabila

Materialul folosit pentru conductele de apa este PE-ID, PE 80, De 50 – De 25 mm.

Conductele PE 80 au rezistenta minima la solicitari mecanice MRS = 10 Mpa pentru care furnizorul garanteaza o durata de folosinta de 50 de ani, practic presiunea se poate atinge numai teoretic si în perioadele de probe tehnice înainte de punere în functiune. Ţinând cont de coeficientul de dilatare liniara a conductelor din polietilena de înalta densitate egal cu 0,02 mm/m nu se pot genera tensiuni periculoase la variatiile de temperatura ce pot apare în exploatare, conductele fiind pozate pe pat de nisip.

Reteaua de canalizare

Debitele apelor uzate menajere, conform breviarului de calcul, sunt:

Quz.zimed = 0,8 x Qzimed = 1,760 m3/zi = 0,020 l/s;

Quz.zimax = 0,8 x Qzimax = 2,024 m3/zi = 0,023 l/s;

Quz.orarmax = 0,8 x Qorarmax = 5,667 m3/zi = 0,236 m3/h = 0,065 l/s;

Materialul utilizat pentru realizarea retelei de canalizare va fi din PVC cu mufa pentru canalizare, SN4, Ø 160 - 250 mm;

Materialul din care sunt realizate conductele are o rezistenta mare fata de agresivitatea solului si o durata mare de viata (cca. 50 ani).

Reteaua de canalizare va fi pozitionata obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm grosime, deasupra se va realiza o umplutura de nisip de 15 cm iar lateral de 20 cm.

Pentru asigurarea unei exploatari corespunzatoare, retelele de canalizare vor fi prevazute cu camine de vizitare amplasate la o distanta de maxim 60 m unul de altul, conform STAS 3051 – 91, în punctele de schimbare a directiei, de intersectie cu alte canale si în puncte de schimbare a pantelor.

Canalele de vizitare permit accesul la canale în scopul supravegherii si întretinerii acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ sau calitativ al apelor.

Caminele de vizitare vor fi realizate conform STAS 2448 – 82, având dimensiunile fundatiei 1,5 x 1,5 m. Ele vor fi acoperite cu capace de fonta carosabile.

Apele pluviale din zona parcarii auto se vor colecta prin intermediul unei canalizari pluviale si trecute printr-un deznisipator-separator de hidrocarburi, dimensionat la un debit de 28 l/s si va colecta nisipul si uleiurile provenite accidental de la autovehicole, din zona parcarii auto.

Apele epurate in statia de epurare monobloc vor fi stocate în bazinul de retentie propus BR.

Bazinul de retentie, asigura stocarea apei pe timpul ploii a unui volum de 20 m3; deoarece bazinul de retentie preia si apele menajere epurate, volumul bazinului de retentie propus este de 30 m3.

Dimensiunile bazinului propus sunt: L = 5 m, B = 3 m, H = 2 m.

Sisteme de monitorizare a calitatii apelor subterane

Periodic se va impune efectuarea unui buletin de analiza pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

Aparatura si instalatii de masurare a debitelor de apa

Se va monta un aparat de masura pe conducta de refulare a electropompei ce capteaza apa din foraj, pentru determinarea debitelor de apa captate din foraj.

Masuri de prevenire si control al deversarilor accidentale, tipul si frecventa de realizare a inspectiilor si monitoringului

Dupa realizarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare propuse, se va propune un responsabil, care se va ocupa de monitorizarea, întretinerea si exploatarea acestora

Prin monitorizarea permanenta a sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare se reduce posibilitatea producerii unor accidente ecologice.

La achizitionarea statiei de epurare se va solicita agrementul tehnic si performantele de calitate.

Se va monitoriza calitatea apelor uzate epurate, se va determina randamentul statiei de epurare.

Masuri de prevenire a incendiilor

Conform Fisei Tehnice intocmita in vederea emiterii Acordului Unic pentru avizul privind securitatea la incendiu, inregistrata la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „BANAT” al Judetului Timis cu Nr. 830415 / 11.07.2008 emisa in baza Scenariului de securitate la incendiu si a legislatiei in domeniu, obiectivul nu necesita sursa de rezerva pentru incendiu ci doar dotarea fiecarei incaperi cu cate 2 stingatoare P6 si 2 stingatoare SM6.

2.1.6. CONDITII CLIMATICE

Clima este intr-o stransa legatura cu formele de relief, teritoriul comunei fiind unitar din acest punct de vedere. Media anuala este de aproximativ 11 gr.C.

Luna cea mai rece este ianuarie, cu temperaturi medii anuale de aprox. 1,5 gr.C si minime absolute de -27 - 30 gr.C

Luna cea mai calda este iulie. Temperaturile maxime sunt deasemenea in luna iulie, cu valori medii anuale de aprox. 21,5 gr.C si valori maxime absolute de peste 40 gr.C. Maxima multianuala a temperaturilor medii lunare este in luna iulie , iar minima in luna ianuarie .

Zilele de inghet sunt in medie intre 90 si 100. In general, in aprilie si octombrie, temperatura medie zilnica este de peste 0 gr.C, fiind favorabila cresterii plantelor. Suma anuala a temperaturilor medii zilnice mai mari sau egale cu 5 gr.C este intre 3.500 - 3.800 gr.C, asigurandu-se deci necesitatile de caldura ale plantelor.

Din punct de vedere al nebulozitatii in zona comunei se inregistreaza valori relativ scazute. Nebulozitatea maxima se inregistreaza in lunile de toamna si primavara..

Soarele straluceste cel mai mult (peste 10 ore) in lunile iunie- septembrie.

Pe teritoriul comunei Foeni regimul vanturilor este relativ asemanator restului zonei de campie a Banatului, datorita faptului ca influenta muntilor este slaba. Pe teritoriul comunei Foeni trece si linia izohietei de 500-600 mm. precipitatii.

Numarul mediu al zilelor anului cu precipitatii este de 135-150, din care cu ploaie 120-130.

De obicei, pentru zona respectiva, valori maxime (cca. 500-600 mm) se intalnesc in lunile mai - iunie si octombrie - martie, ca o consecinta a dominatiei vanturilor de vest. Pe de alta parte, valorile scazute ale precipitatiilor vara se explica prin dominanta circulatiei estice si sud-estice a curentilor de aer.

Ninsorile apar in lunile octombrie-noiembrie si au frecventa maxima in ianuarie-februarie.

Text Box: 2.2. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA ACESTEIA

Pe teren exista o retea de alimentare cu energie electrica. Transformatorul existent nu poate face fata investitiei studiate.

Nu exista utilitati centralizate in zona studiata.

Pentru alimentare cu apa, canalizare, caldura, se vor intocmi studii de specialitate.

Text Box: 2.3. OBIECTIVELE STUDIULUI DE FEZABILITATE / PRIORITATI

Consiliul Judetean Timis are ca obiectiv „AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA FOENI – JASA TOMICI” pentru trafic permanent, promovarea schimburilor economice si sociale, cresterea competitivitatii generale a economiei si imbunatatirea standardului de viata al populatiei din regiune.

Punctul de frontiera Foeni - Jasa Tomici este cea mai scurta relatie rutiera intre Timisoara si Serbia, lucru care ne aduce atat noua cat si sarbilor multiple avantaje economice.

Obiectivul general il constituie cresterea schimburilor economice, culturale, a numarului de turisti si a traficului intre Romania si Serbia in zona transfrontaliera.

Dezvoltarea potentialului economic si turistic local prin reabilitarea si modernizarea legaturilor directe de transport transfrontalier si promovarea schimburilor dintre Romania si Serbia prin sustinerea si incurajarea contactelor comerciale si culturale intre comunitatile aflate de o parte si de alta a frontierei.

Cresterea accesibilitatii la diverse obiective si destinatii pentru toate grupurile de utilizatori ai punctului de frontiera Foeni - Jasa Tomici.

Obiectivul specific il constituie Punctul de frontiera Foeni - Jasa Tomici cu asigurarea continuitatii proiectului si pentru partenerul sarb, prin preluarea datelor tehnice necesare de la acesta, atat in plan cat si in spatiu sau realizarea unui punct comun de trecere a frontierei.

Solutia prezentata in Studiul de Fezabilitate are in vedere respectarea normelor Uniunii Europene referitoare la amenajarea punctelor de frontiera si securizarea granitelor acesteia.

- Lucrari de infrastructura:

- proiectarea unui numar de 4 piste pe sensul de intrare si 4 piste pe sensul de iesire din tara pentru asigurarea traficului permanent (trafic persoane, trafic marfa) ;

- datele tehnice pentru realizarea infrastructurii rutiere in zona sa fie corelate intre cele doua parti RO – SE, pentru evitarea blocajelor rutiere.

- amenajarea racordului in punctul de recere a frontierei din drumul DJ 593 Foeni – Giulvaz – Peciu Nou.

- proiectarea lucrarilor necesare privind siguranta circulatiei: marcaje rutiere, indicatoare de circulatie, bariere, parapete, semafoare.

- Lucrari tehnico – edilitare:

- alimentare cu energie electrica, telefonie, alimentare cu apa, canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare cu caldura.

- Proiectarea cladirii administrative s-a facut tinand cont de asigurarea spatiilor necesare desfasurarii activitatilor specifice de catre: personalul politiei de frontiera, lucratorii vamali, personal medical, politia sanitar veterinara, birouri, magazii, spatii cu destinatii diverse, grupuri sanitare.

- Proiectarea constructiilor anexe respectiv: cabina pompa-hidrofor, garaje, statie epurare, grup sanitar public, rampa dezinfectie, post transformare, generator electric, tonete pentru control pasapoarte.

- Lucrari conexe:

- elaborarea documentatiilor pentru terenurile ocupate si pentru obtinerea avizelor si aprobarilor legale privind devierea / protejarea unor instalatii din zona drumului.

- asigurarea scurgerii apelor si a dispozitivelor de scurgere: podete, santuri.

Text Box: 2.4. ANALIZA SI SELECTIA ALTERNATIVELOR OPTIME

La elaborarea solutiilor de mobilare a terenului s-au tinut cont de datele fixe existente pe teren si anume:

- forma terenului

- pozitia drumului atat pe teritoriul tarii noastre cat si in Serbia (drumul initial traversa zona studiata si avea corespondent in partea sarba; la ora actuala drumul urmeaza sa fie modernizat si clasificat ca si drum judetean).

Forma in plan a terenului nu ofera o mare libertate in ceea ce priveste variantele de amplasare a constructiilor si acceselor obligatorii.

Deplasarea cladirii in alta parte sau pozitie decat cea propusa ar insemna costuri suplimentare in ceea ce priveste echiparea tehnico-edilitara si lucrarile de drum care ar presupune racorduri suplimentare.

Varianta propusa

Solutia aleasa a avut in vedere prevederile normativelor in vigoare cu privire la forma, dimensiunile terenului, orientarea fata de punctele cardinale, care sa permita o buna insorire a fatadelor.

De asemenea intruneste toate conditiile de fiabilitate atat din punct de vedere arhitectural, constructiv, financiar privita ca pe o investitie pe termen lung.

Punctul de trecere a frontierei va fi compus din :

- Cladire administrativa, in suprafata de 860 mp construit desfasurat.

- Cladire anexa in suprafata de 61,75 mp construit desfasurat.

- Suprafata totala a drumurilor este de 7714 mp

- Suprafata parcarilor si a drumurilor de acces la parcare este de 2480mp.

- Suprafata trotuarelor este de 250mp.

- Suprafata de zona verde rezultata este de 9030mp.

- Retea de alimentare cu apa.

- Retele de canalizare menajera si pluviala.

- Retele electrice.

Cladirea administrativa este amplasata in plan, longitudinal pe directia nord – sud, pe partea dreapta a drumului judetean DJ 593, conform planului de situatie anexat plansa F93.03.

Constructia principala are un regim de inaltime P+1E si o suprafata construita la parter de 465mp, la etaj 395mp, suprafata totala construita desfasurata rezultand 860mp.

Constructia anexa este dezvoltata doar pe parter si are o suprafata construita si desfasurata de 56mp, avand destinatia garaj cu doua locuri de parcare si grupuri sanitare diferentiate pe sexe pentru cei aflati in tranzit.

In apropierea cladirii anexa (garaje + WC) se propune o parcare cu 54 locuri. Suprafata desfasurata a constructiei anexa este 61,75mp.

Pentru accesul autovehiculelor se propune realizarea unui culoar pentru 4 benzi de circulatie, cu latimea de 3,5m si lungimea de 231m, racordate la drumul existent.

Suprafata totala construita desfasurata este pentru cele doua corpuri de cladire 1010mp.

Procentul de ocupare a terenului este POT = 3,07%.

Coeficientul de utilizare a terenului este CUT = 0,505.

H maxim este de 7,00m.

Descriere functionala:

CLADIREA PRINCIPALA (ADMINISTRATIVA)

PARTER

- HOL INTRARE 52.90mp

- RELATII CU PUBLICUL 12,95mp

- SALA PREGATIRE TURA 21,90mp

- SALA ECHIPAMENT CALCUL 22,55mp

- MAGAZIE BUNURI RETINUTE INTRARE 14.85mp

- MAGAZIE BUNURI RETINUTE IESIRE 14.70mp

- CASERIE 7,65mp

- ADMINISTRATIE 11,25mp

- OFICIU 2,15mp

- BIROU COMBATERE TRAFIC DE PERSOANE 15,45mp

- BIROU COMBATEREA INFRACTIONALITATII TRANSFRONTALIERE 21,05mp

- BIROU+LABORATOR CONTROL TRAFIC SUBSTANTE INTERZISE 14,10mp

- TRIERE EUR-DAC 15,10mp

- CAMERA RETINERE TRIERE 7,55mp

- CAMERA LUCRATORI TURA 12,65mp

- CAMERA TEHNICA 7,85mp

- CAMERA TGD+UPS 6,25mp

- CAMERA GENERATOR 7,65mp

- CENTRALA TERMICA 16,20mp

- DEPOZITARE 2.25mp

- HOL 2mp

- HOL 33,15mp

- HOL 2.30mp

- HOL 9,25mp

- HOL 32,85mp

- GRUP SANITAR FEMEI 3,60mp

- GRUP SANITAR BARBATI 6.25mp

- GRUP SANITAR 5.35mp

- BAIE 2,55mp

ETAJ 1

- HOL ACCES NIVEL 47,25mp

- SALA DE SEDINTE 47,95mp

- SALA PROTOCOL 33,20mp

- SEF PPF 15,40mp

- OFICIU 1,35mp

- SECRETARIAT 25,35mp

- ARHIVA 15,20mp

- SEF TURA 15,50mp

- SEF ADJUNCT 15,50mp

- SALA DE MESE 19,20mp

- BUCATARIE 23,10mp

- HOL 22,50mp

- HOL 1,35mp


- GRUP SANITAR BARBATI 9,70mp

- WC 2,95mp



- TERASA CIRCULABILA 33,45mp

- TERASA CIRCULABILA 33,95mp

CLADIREA ANEXA (GARAJE + GRUPURI SANITARE)

- GARAJ 2 LOCURI 28,04mp



Descriere constructiva:

Pereti:

Inchiderile perimetrale sunt realizate din zidarie de caramida de 35 cm. Peretii se vor tencui si zugravi cu 2 culori lavabile diferite.

Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de caramida cu goluri de 15 cm, trencuiti, gletuiti si zugraviti. Peretii din grupurile sanitare se vor placa cu placi ceramice 20x30 cm .

Pardoseli:

Pardoselile din birouri se vor realiza din parchet lipit cu bitum pe un strat de sapa.

Pardoselile din holuri, grupuri sanitare si spatii tehnice se vor realiza din placi ceramice 30x30 cm.

Plafoane:

Vor fi tencuieli si zugraveli lavabile la parter si etaj.

Invelitoarea:

Invelitoarea se va realiza tip terasa, necirculabila .

Tâmplaria exterioara:

Tâmplaria se va realiza din PVC culoare alba cu geam termopan.

Tamplaria interioara:

Usile interioare se vor realiza din tamplarie PVC.

Scara:

Scarile vor fi din beton, in doua rampe, cu podest intermediar.

Regimul tehnic este dat de caracteristicile de interventie stipulate în :

HG 28/09.01.2008 - continutul cadru al Studiului de Fezabilitate

Ordinul 913/2005 al MT

Ordinul 762/2005 al MF

LEGEA 453/2001 - privind autoriz. constructiilor

LEGEA 50/1996 - republicata (modif. si complet.)

LEGEA 10/1995 - privind calitatea în constructii

H.G. 525/2002 - privind aprobarea R.G.U.

OMS. 536/1997 - normele de igiena muncii

De asemenea, la elaborarea proiectului si în faza de executie se vor respecta toate normele, normativele si legislatia în vigoare la momentul respectiv.

l REZISTENTA SI STABILITATE

Strucutura de rezistenta este realizata din:

FUNDATII:

Fundatiile continue sub peretii portanti de zidarie de porotherm sunt realizate din bloc de fundare (sectiune 50x110), beton simplu C16/20, clasa de expunere 2a conform studiului geotehnic; elevatia - soclul 35x55 si 30x55 cm este realizat din beton armat C16/120, armat cu 6Φ14 (PC52) si etrieri Φ8/20 (OB37).

Fundatiile izolate F1 sub stalpii centrali se realizeaza din bloc de fundare (sectiune 130x130x110), beton simplu C16/20, clasa de expunere fiind 2a conform studiului geotehnic; elevatia – cuzinetul (sectiune 70x70x55) este realizat din beton armat C16/20, armat cu Φ14 - PC 52 si etrieri Φ8 (OB37).

In jurul constructiei se va reliza trotuar cu latimea de 1 m.

PERETI PORTANTI DIN ZIDARIE cu grosimi de 35 cm la exterior si 25 cm la interior. Pentru imbunatatirea comportamentului peretilor structurali din zidarie porotherm supusi la actiune combinata a sarcinilor verticale si orizontale s-au inglobat in zidarie :

STALPISORI/SAMBURI DIN BETON ARMAT: cu rol in marirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari verticale, precum si la actiunea combinata a sarcinilor orizontale si verticale. Pozitionarea lor in cadrul structurii s-a stabilit in functie de gradul de protectie antiseismica, categoria de structura si inaltimea caldirii. Stalpisorii au dimensiuni de 25x25 cm, sunt realizati din beton C16/20 fiind armati cu 4Φ14 PC52 si Φ8/10/15 OB37. Mustatile de armatura ce se prevad pentru ancorarea stalpisorilor in fundatie vor avea lungimea de suprapunere cu armaturile din stalpisori de min. 60Φ.

CENTURI: 30x25 cm si 25x25 si sunt realizate din beton armat C16/20, armate cu 4Φ14 si etr.Φ8/10/15.

BUIANDRUGII : realizati din beton monolit C16/20 si armati cu bare 4Φ12 PC52 si etrieri Φ8/15 OB37.

PLANSEE :

Planseul peste parter( 15 cm grosime) si planseul peste etaj (13 cm grosime) se vor realiza din beton C16/20 armat cu Φ8 si Φ10 PC52.

GRINZI :

Grinzile 25x40 se vor realiza din beton armat cu C16/20 si se vor arma cu armaturi longitudinale din Φ14, Φ16, Φ18, -PC52 si etrieri Φ8- OB37.

STALPI:

Stalpii 35x35 cm se vor realiza din beton armat C16/20 si se vor arma cu armaturi longitudinale de Φ16 - PC52 si etrieri Φ8/10/15 – OB37.

SCARI : placa rampei 15 cm grosime- se vor realiza din beton armat C16/20 si armaturi Φ10 -PC52 .

ACOPERISUL: este de tip terasa necirculabila.

IZOLATIE TERMICA SI HIDROFUGA

IZOLATIE TERMICA se realizeaza prin:

- dispunerea peretilor exteriori din zidarie de porotherm cu o grosime de 35 cm.

- dispunerea unui strat de polistiren extrudat de 10 cm peste placa de baza din beton armat de la parter.

-captusirea spre exterior a centurilor, grinzilor si stalpisorilor din beton armat cu 5 cm polistiren.

- dispunerea de termoizolatie peste placa de la etaj – acoperis terasa .

IZOLATIA HIDROFUGA se realizeaza prin :

-dispunerea unui strat de rupere a capilaritatii de 30 cm din pietris spalat, sub placa de baza din beton armat.

- dispunerea unei hidroizolatii sub placa de baza.

- dispunerea a doua straturi de membrane bituminoase sub zidurile de la parter.

- dispunerea unui strat de membrana hidroizolatoare la terasa necirculabila.

PREVEDERI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

Proiectantul de rezistenta va fi solicitat pentru rezolvarea tuturor problemelor ivite pe parcursul executiei si care tin de competenta acestuia.

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile proiectului precum si toate normele si normativele in vigoare între care se mentioneaza fara ca enumerarea sa fie limitativa:

- C 169-88 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale;

- C16-84 – Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

- STAS 5091-71 – Terasamente. Prescriptii generele;

- STAS 9824/0-74 – Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generele;

- STAS 9824/1-75 – Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice;

- STAS 3300/1-85 si 3300/2-85 –Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;

- NP112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;

- NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;

- C149-87 - Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elementele de betoan si beton armat;

- D.290-77 - Norme generale de protectie PSI ;

- P.118-83 - Norme tehnice privind protectia PSI ;

- STAS 771/1-81 Masuri de asigurare contra incendiilor determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructii.

- STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat, completat cu P100/2006-Cod de proiectare seismica “ Prevederi de proiectare pentru cladiri ” .

- P 100-92./P100-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social - culturale, agrozootehnice si industriale;

- P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executare structurilor din zidarie, Completat cu P100/2006 Cap.8 Prevederi specifice pentru constructii de zidarie,

CR6-2006 ;

- Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii sapezii asupra c-tiilor CR-1-1-3-2005.

- C 37-88. Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii;

- C 139-79. Instructiuni tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice.

ELEMENTE DE PROTECTIA MUNCII

La intocmirea proiectului s-a tinut seama de prevederile legii 90/1996, precum si de prevederile urmatoarelor acte normative, elaborate de Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii, pe care constructorul le va respecta cu strictete in executarea lucrarilor de constructii- montaj:

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat;

Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern;

Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere;

Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor;

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime;

Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice;

Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor;

Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice;

Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de vopsire.

De asemenea vor fi respectate Normele de Protectia si Igiena Muncii in constructii emise de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N din 15.03.1993 si publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5, 6, 7, 8/1993.

Costructorul va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare astfel incat orice posibilitati de accidentare sa fie excluse cu desavarsire.

l SITUATIA UTILITATILOR – NECESARUL DE UTILITATI PENTRU VARIANTA PROPUSA PROMOVARII

ALIMENTARE CU APA

Consumul de apa din cadrul obiectivului va consta în principal din consum menajer pentru angajati si calatori respectiv pentru igienizarea spatiilor. Sistemul de alimentare cu apa propus pentru acest obiectiv este format dintr un put forat la medie adâncime. Presiunea si debitul necesare vor fi asigurate de o pompa submersibila si un rezervor de hidrofor având 200 l montat în cabina putului forat. Pompa submersibila va avea un debit de 6 m3 /h si o presiune de functionare de 4 bar.

Reteaua proiectata de la put la cladire va fi din PE-ID având diametrul de 50 mm iar reteaua de la cladirea principala pâna la grupul sanitar public va fi din PE-ID având diametrul de 40 mm. Conductele vor fi pozate subteran, la o adâncime de cca. 1,1 – 1,5 m conform planselor anexate.

CANALIZARE

Canalizarea propusa pentru obiectivul studiat se va face în sistem separativ (canalizarea apelor uzate menajere separat de canalizarea apelor pluviale).

Canalizarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere colectate de la grupurile sanitare vor fi preluate de o retea de canalizare ape uzate menajere si conduse la o microstatie de epurare conform planselor anexate. Din aceasta microstatie de epurare apa conventional curata va fi stocata într-un bazin de retentie de unde va fi folosita pentru igienizare platforme si întretinere spatii verzi. Retelele sistemului de canalizare se vor realiza din materiale agrementate în acest scop. Pe traseul retelelor de canalizare vor fi amplasate camine de vizitare si intersectie cu un diametru de minim 1m.

Reteaua de canalizare va fi pozitionata obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm grosime, deasupra se va realiza o umplutura de nisip de cca. 15 cm iar lateral de 20 cm.

Pentru asigurarea unei exploatari corespunzatoare, retelele de canalizare vor fi prevazute obligatoriu cu camine de vizitare amplasate la o distanta maxima de 50 m unul de altul, conform STAS 3051. Se mai prevad camine de vizitare în punctele de schimbare a directiei, de intersectie cu alte canale si în puncte de schimbare a pantelor.

Caminele de vizitare permit accesul la canale în scopul supravegherii si întretinerii acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ sau calitativ al apelor.

Caminele de vizitare vor fi realizate din beton armat monolit, conform STAS 2448-82, având dimensiunile placii de baza 1,5 x 1,5 m si H = 2,0 m. Ele vor fi acoperite cu capace de fonta carosabile, în teren cu apa subterana si vor fi protejate la exterior prin strat de bitum iar la interior prin tencuire.

Canalizarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe parcarea propusa vor fi colectate separat si vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi conform planselor anexate. Din acest separator de hidrocarburi apele conventional curate rezultate vor fi stocate în acelasi bazin de retentie ca si apele epurate si vor fi folosite în aceleasi scopuri.

Apele pluviale de pe drumuri si trotuare vor fi colectate prin intermediul santurilor drumurilor. Apele de pe cladiri vor fi descarcate pe platformele din jurul acestora.

Rezulta debitul de apa pluviala colectat la o ploaie:

Qcolectat = 16,27 m3.

Debitul de apa pluviala colectat anual este:

Qanual = 1.627 m3 /an.

La executie se vor respecta distantele minime între utilitati conform normelor în vigoare. Având în vedere consumurile calculate în breviarul de calcule se propune un bazin de retentie de 30 m3.

BREVIAR DE CALCULE

A. ALIMENTAREA CU APĂ.

1. Necesarul de apa.

1.1. Obiectiv servicii.

- nr. de angajati = 35 angajati administrativi.

- norma de consum = 20 l /om /zi.

- nr. de calatori = 100 pers. /zi.

- norma de consum = 13 l /om /zi.

Qzimed 1 = 1,1 x (35 x 20 + 100 x 13) /1000 = 2,2 m3 /zi = 0,03 l /s.

Qzimax 1 = 1,15 x Qzimed = 2,53 m3 /zi = 0,031 l /s.

Qorarmax 1 = 2,8 x Qzimax /24 = 0,3 m3 /h.

B. CANALIZARE.

1. Debitele de calcul pentru canalizare menajera.

Quz zimed = 0,8 x Qzimed = 1,76 m3 /zi.

Quz zimax = 0,8 x Qzimax = 2,024 m3 /zi.

Quz orarmax = 0,8 x Qorarmax = 0,24 m3 /h.

2. Debitele de calcul pentru apele pluviale.

Pentru calcularea debitului de ape pluviale se utilizeaza formula:

Qm = m x i x ΣS x Ø – unde;

m – coeficient de reducere, care tine seama de capacitatea de

înmagazinare în timp a retelei de canalizare;

m = 0,8 deoarece durata de scurgere este mai mica de 40 minute.

i – intensitatea normala a ploii de calcul;

i = 110 l /s x ha – stabilit conform STAS 9470 – 73.

S – suprafata bazinului aferent sectiunii considerate în ha;

S = S carosabil (se va lua in calcul doar carosabilul din zona parcarii care vor fi trecute prin separatorul de hidrocarburi).

S parcare = 0,3 ha.

Ø – coeficient de scurgere corespunzator suprafetei S.

Ø = 0,85 – pentru drumuri;

În concluzie;

Qm = 0,8 x 110 x (0,3 x 0,85) = 28,05 l /s.

Timpul teoretic a unei ploi la intensitate maxima este de:

tp = tcs + L/60 x Vi = 8 + 100/60 x 0,6 = 9,67 min.

Rezulta debitul de apa pluviala colectat la o ploaie:

Qcolectat = 28,05 x 9,67 x 60 /1.000 = 16,27 m3.

Debitul de apa pluviala colectat anual este:

Qanual = 16,27 m3 x 100 zile /an = 1.627 m3 /an.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Viitorii consumatori de energie electrica vor avea puterile estimate Pi=75kW si Ps=50 kW.

Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor care fac obiectul acestui proiect se va face printr-o coloana in cablu CYY-F 3x50+25 mmp, de la postul de transformare aerian situat in vecinatate. Iesirea din BMPT(blacul de masura si protectie trifazat) reprezinta punctul de delimitare intre bransamentul furnizorului si instalatiile interioare ale beneficiarului.

Tipul, schema de echipare si amplasarea precisa a BMPT se vor stabili de catre furnizorul ENEL ELECTRICA, in studiul de solutie pentru realizarea bransamentului.

Pentru distributia interioara s-au prevazut 2 tablouri :

l TGD - tabloul de distrbutie principal al cladirii.

l TE1 – tabloul de distributie al etajului

Pentru distributia exterioara s-au prevazut 2 tablouri :

l TET – tablourile electrice ale tonetelor

l TEA – tabloul electric al anexei

Tablourile electrice ale centralei termice, forajului si a microstatiei de epurare vor fi livrate impreuna cu acestea.

Se va monta un grup electrogen de 63kVA pentru a prelua sarcina electrica in caz de disparitie a tensiunii electrice din retea. De asemenea pentru a evita absenta tensiunii electrice se va monta un UPS de12 kVA pentru circuitele de priza ce vor deservi calculatoarele.

INSTALATIILE DE ILUMINAT INTERIOR

ILUMINATUL GENERAL se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescente si incandescente. Nivelele de iluminare se incadreaza in prevederile NP-061-02 pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri.

INSTALATIILE DE ILUMINAT EXTERIOR

ILUMINATUL EXTERIOR se va realiza cu corpuri de iluminat de 150W cu vapori de mercur montate pe

stalpi metalici de 6m , respectiv de 10m. In zona tonetelor, s-a prevazut un iluminat cu reflectoare asimetrice de 150W.

INSTALATIA DE PRIZE

S-au prevazut circuite nesecurizate si securizate (prin UPS) de prize monofazate cu contact de protectie.

INSTALATIA DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI

Este obligatorie conform I20-2000, cap. 2.2.1. Se realizeaza cu un element de captare tip PDA, montat pe acoperisul cladirii.

INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT

Se va amenaja o priza de pamant artificiala, compusa din 7 electrozi profilati tip cruce cu lungimea de 3 m, legati intre ei cu banda Ol-Zn 40x4 mm, ingropata la 0,7 m sub nivelul solului (cota de inghet).

Aceasta priza de pamant va avea o rezistenta de dispersie Rd < 1 Ω, certificata prin buletine de masura. In cazul in care priza nu realizeaza Rd < 1 Ω, se va solicita proiectantul , pentru stabilirea solutiei de completare cu electrozi.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Principala masura de protectie impotriva atingerilor indirecte este legarea la nulul de protectie (PE) si apoi la priza de pamant a tuturor elementelor conductoare care nu fac parte din circuitul de lucru, dar pot ajunge accidental sub tensiune.. Se vor lega obligatoriu la pamant : bornele PE ale prizelor, carcasele tablourilor, borna PE a BMP, carcasele metalice ale corpurilor de iluminat cu clasa de izolatie I, etc.

Alta masura de protectie impotriva socurilor electrice este prevederea protectiilor diferentiale, conform NP-I7-02, cap. 4.1.

Protectiile diferentiale prevazute asigura si siguranta la foc a instalatiei, conf. NP-I7-02, cap. 4. art. 4.3.5.

Tablourile electrice se vor dota cu echipamente de protectie conform legistlatiei in vigoare.

MASURI P.S.I.

Se vor respecta toate prevederile legale in vigoare astfel incat sa se previna aparitia si propagarea incendiilor . Se vor marca tablourile electrice conform STAS 297/2, iar circuitele electrice conform NP-I7-02 art.5.1.41 ÷ 5.1.43.

Stingerea incendiilor din instalatia electrica se face astfel :

* se evacueaza toate persoanele din cladire. * se decupleaza intrerupatorul general din tabloul TGD sau disjunctorul din BMP, pentru scoaterea completa de sub tensiune a instalatiilor din cladire. * se actioneaza pentru stingerea incendiului cu stingatoarele cu praf + CO2 din dotare. * daca incendiul nu poate fi stins pana la sosirea unitatilor de pompieri , se va asigura localizarea incendiului cu toate mijloacele P.S.I. din dotare

· LUCRARI RUTIERE

Terenul studiat este liber de constructii si se gaseste pe teritoriul administrativ al comunei Foeni, judetul Timis, pe parcela cu numar top. A 502, aflata pe partea dreapta a drumului judetean DJ 593, drum in curs de reabilitare, in apropierea frontierei de stat a Romaniei.

Pentru accesul autovehiculelor se propune realizarea unui culoar pentru 4 benzi de circulatie pe sens, cu latimea de 3,5m si lungimea de 231m, racordate la drumul existent.

Realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 593 km 35+900 dreapta, va asigura scurgerea apelor pluviale din zona drumului si va avea structura identica cu structura rutiera existenta pe drumul judetean.

Proiectarea intersectiei s-a facut conform Normelor privind amenajarea intersectiilor la nivel negiratorii din afara oraselor CD 173/2001.

Suprafata totala a drumurilor este de 7714 mp

Suprafata parcarilor si a drumurilor de acces la parcare este de 2480mp.

Suprafata trotuarelor este de 250mp.

Suprafata de zona verde rezultata este de 9030mp. Aceasta suprafata urmeaza a fi amenajata cu gazon si vegetatie de inaltime mica.

Precizam ca in cadrul acestei suprafete in viitor vor putea fi amenajate spatii comerciale specifice acestui tip de program.

Sistemul rutier al drumurilor de acces este urmatorul:

- 15 cm strat de forma realizat din pamant stabilizat cu var, 3%

- 20 cm balast 0-63 mm

- 25 cm balast stabilizat cu ciment, 4%

- 6 cm Anrobat bituminos AB2

- 5 cm Bad 25

- 4 cm MASF 16

Sistemul rutier la parcari este urmatorul:

- 15 cm strat de forma realizat din pamant stabilizat cu var, 3%

- 15 cm balast 0-63 mm

- 20 cm balast stabilizat cu ciment, 4%

- 4 cm MASF 16

Lucrarile de terasamente necesare constau in :

- excavare sistem rutier existent 900 mc

- excavare in pamant tare, transportat la 5 km 3930 mc

- umplutura de pamant 250 mc

- star de forma cu var 1529 mc

Detaliile de executie si elemetele tehnice finale vor fi tema unui proiect tehnic

Toate materialele folosite vor fi de calitate corespunzatoare, însotite de certificate de calitate iar punerea în opera a betoanelor se va face respectând normativele în vigoare.

Pe perioada constructiei platformelor si parcarilor se vor respecta normele de protectia muncii în vigoare si se vor lua masuri pentru facilitarea accesului pompierilor în zona santierului.

Solutia propusa nu afecteaza în nici un fel circulatia autovehiculelor din zona.

Text Box: 2.5. IPOTEZE DE LUCRU SI EVALUAREA ALTERNATIVELOR OPTIME SELECTATE PE BAZA ANALIZEI MULTICRITERIALE

Conform celor expuse in subcapitolul precedent, nu a fost considerata necesara o analiza a alernativelor tehnice; cu toate acestea a fost efectuata o analiza multicriteriala a investitiei propuse, luand in considerare parametrii economici, tehnici, de mediu, legalitate, riscuri.

PROTECŢIA MEDIULUI

Dezvoltarea durabila a asezarilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice si estetice si accentuiaza caracterul de globalitate a problematicii mediului.

Raportul mediu natural – mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului în care utilizarea primului este profitabila si contribuie la dezvoltarea celui din urma.

Aplicarea masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina mentinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatatea si creeaza disconfort si va permite valorificarea potentialului natural si a sitului construit.

Se prevad plantatii de aliniament în lungul cailor de acces.

Protectia calitatii apelor

Lucrarile de alimentare cu apa potabila si canalizare sunt concepute în sensul încadrarii în limitele admise de Inspectia pentru Protectia Mediului, Legea Mediului nr.137/1995 si conform prevederilor din STAS 1342/91, NTPA 001/97.

Prin solutiile tehnice adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, adica canalizare subterana din tuburi de polietilena de înalta densitate PE-HD se elimina posibilitatea exfiltratiilor în sol, prevenind astfel impurificarea apelor subterane.

Apele uzate epurate vor fi evacuate în emisar cu respectarea parametrilor de calitate prevazuti de Normativul NTPA 001/97 si STAS 4706-88 privind categoria de calitate a emisarului.

Protectia aerului

Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare preconizate a se realiza pe amplasamentul propus nu constituie sursa de poluare asupra calitatii aerului din mediul învecinat.

Din procesul tehnologic nu rezulta emisii de gaze, vapori sau alte surse de poluanti.

Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

Întregul proces tehnologic care se desfasoara cu ocazia realizarii sistemului centralizat de alimentare cu apa si canalizare aferent zonei punctului de trecere a frontierei, este conceput în sensul încadrarii în limitele admise de Agentia pentru Protectia Mediului, Legea Mediului nr. 137/95 si conform prevederilor din STAS 10009/88.

Utilajele prevazute sunt silentioase, cu un grad ridicat de fiabilitate, randament ridicat si usor de exploatat.

Lucrarea în ansamblu s-a conceput în idea realizarii unui nivel minim de zgomot transmis prin elementele constructiilor, precum si a unui nivel de zgomot de fond cât mai redus.

Pentru aceasta s-au prevazut materiale si elemente de constructii cu indici de izolare acustica la zgomot aerian, corespunzatori, iar utilajele tehnologice alese au un grad ridicat de silentiozitate, asigurând un nivel al zgomotului de sub 60 dB, masurat la limita incintei, conform STAS 10009/88.

Lucrarea în ansamblul ei s-a conceput astfel încât sa asigure conditii optime de lucru pentru muncitori.

Materialele si elementele de constructii prevazute au indici de izolare la zgomot de impact redusi în limitele admisibile.

Asigurarea conditiilor de lucru a personalului de exploatare a fost rezolvata prin realizarea unui nivel minim de zgomot transmis prin instalatii sanitare, instalatii de transport pe verticala si orizontala, precum si a unor echipamente corespunzatore.

Protectia împotriva radiatiilor

Lucrarile propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiatii în procesul tehnologic, deci nu necesita luare de masuri împotriva radiatiilor.

Protectia solului si subsolului

Tehnologia desfasurata pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se realizeaza în conditiile prevenirii poluarii solului cu exfiltratii de apa uzata, care este vehiculata în special prin instalatiile de canalizare.

În acest sens retelele de canalizare s-au prevazut a se executa din conducte de PE-HD Dn100 iar materialele folosite pentru constructia decantorului etajat sunt rezistente la actiunea agentilor chimici, biologici si naturali.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Functionarea lucrarilor propuse a se executa, au drept scop asigurarea unei protectii a ecosistemelor terestre.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

În vederea asigurarii protectiei mediului si a sanatatii oamenilor, în cadrul prezentei documentatii se prevad toate masurile ce se impun a fi luate pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare.

Aceste masuri sunt în concordanta cu prevederile din Legea Mediului 137/95 si a Ordinului nr. 125/1996 privind impactul asupra mediului.

La toate lucrarile propuse se va respecta H.G.101/1997 "Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara", cap. I, art. 5.

De asemenea, în zona nu exista obiective de interes public care ar trebui sa fie protejate.

Gospodarirea deseurilor

Din procesul tehnologic privind alimentarea cu apa nu rezulta deseuri care ar necesita o gospodarire speciala.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Deoarece atât lucrarile de alimentare cu apa cât si cele de canalizare sunt destinate folosintei umane, nu rezulta nici un fel de substante toxice sau periculoase, deci nu necesita prevederea unor masuri speciale în acest scop.

3. DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE

Se propune o durata de realizare a investitiei de 24 luni.

Activitatile principale care se vor realiza in faza de executie sunt enumerate mai jos, in planul de esalonare a lucrarilor.

ESALONAREA LUCRARILOR DE CONSTRUTII LA LUCRAREA

„AMENAJARE PUNCT DE FRONTIERA FOENI – JASA TOMICI”

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

Text Box: 4.1. COMPONENTE MAJORE ALE PROIECTULUI

Text Box: 4.2. ASISTENTA TEHNICA SI SUPERVIZARE

Text Box: 4.3. PUBLICITATE

Document Info

Accesari: 2223Apreciat:Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat

Date post:	02-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	florin-vlad
View:	191 times
Download:	1 times

Amenajare punct de frontiera

Documents