+ All Categories
Home > Documents > Ameliorare-Producerea de Samanta

Ameliorare-Producerea de Samanta

Date post: 23-Jun-2015
Category:
Upload: sonee
View: 4,324 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
120
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BNATULUI TIMIŞOARA FCULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ PROF.UNIV.DR. MADOŞĂ EMILIAN PRODUCERE DE SĂMÂNŢĂ 1
Transcript
Page 1: Ameliorare-Producerea de Samanta

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BNATULUI TIMIŞOARA

FCULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

PROF.UNIV.DR. MADOŞĂ EMILIAN

PRODUCERE DE SĂMÂNŢĂ

2005

1

Page 2: Ameliorare-Producerea de Samanta

CAPITOLUL 1.

ASPECTE GENETICE ŞI ORGANIZATORICE PRIVIND PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ

Producerea de sămânţă este o activitate foarte importantă pentru producţie agricolă, de calitatea materialului biologic cultivat depinzând în mare parte nivelul producţiior obţinute. În România, activitatea de înmulţire a soiurilor şi hibriziulor este reglementată prin acte legislative care revîd conţiţiile care trebuie să le îndeplinească agenţii economici care pot produce şi comercializa sămânţă, cât şi valorile parametrilor calitativi care permit certificarea loturilor semincere.

1.1. BAZELE GENETICE ALE PRODUCERII DE SĂMÂNŢĂ ŞI SARCINILE CARE REIES DIN ACESTEA

Folosirea la însămânţare a unor seminţe sau a unui material săditor dintre cele mai bune a fost o grijă permanentă a cultivatorilor, din cele mai vechi timpuri. Aceasta a făcut , ca pentru înmulţire, să fie reţinute numai fructele şi seminţele cele mai mari. Chiar dacă această alegere s-a făcut la întâmplare, s-a reuşit o îmbunătăţire treptată a formelor cultivate. În perioada actuală, când se cultivă produse ale unor procese de ameliorare fundamentată ştiinţific (soiuri sau hibrizi), grija faţă de sămânţa utilizată este amplificată. Aceasta se datorează faptului că soiul sau hibridul este constituit dintr-un complex de gene. Dacă acest complex, care funcţionează ca un tot unitar, este descompletat, valoarea ce caracterizează forma respectivă se diminuează. Existând această situaţie, trebuie căutate cauzele care pot afecta complexul respectiv, în funcţie de acestea, recomandându-se şi măsurile care trebuie luate.

Soiul sau hibridul, noţiuni care în ultimul timp, sunt tot mai mult înlocuite cu denumirea de cultivar, în fond, sunt populaţii create de către amelioratori, având anumite însuşiri conform unor obiective de ameliorare dinainte stabilite. Problema menţinerii însuşirilor valoroase este specifică înmulţiri soiurilor. În cazul hibrizilor, care se obţin din încrucişarea a două sau mai multe forme parentale, situaţia este deosebită. Formele parentale ale hibrizilor ( care de regulă sunt linii consangvinizate, asemănătoare din punct de vedere genetic soiurilor) trebuie menţinute neschimbate. Ca urmare fondul problemei rămâne acelaşi: care sunt factorii care pot

2

Page 3: Ameliorare-Producerea de Samanta

modifica structura genetică a unui soi în cazul în care se practică o înmulţire necontrolată.

Între înmulţirea soiurilor şi cea a hibrizilor există asemănări, dar şi deosebiri. Formele parentale ale hibrizilor se înmulţesc asemănător soiurilor, însă trebuie efectuate unele lucrări speciale, iar organizarea loturilor de hibridare este specifică hibrizilor. Din aceste motive, cele două tipuri de cultivare trebuie tratate separat.

1.1.1. Bazele genetice ale înmulţirii soiurilor.

Clarificarea factorilor care destabilizează un soi stă la baza elaborării metodologiei producerii de sămânţă. Pentru a răspunde la această problemă, trebuie clarificat, ce este de fapt un soi.

Ameliorarea pune la dispoziţia cultivatorilor soiuri, care sunt populaţii de plante care prezintă trei caracteristici fundamentale.

Un soi se diferenţiază de alte soiuri printr-un caracter sau mai multe caractere care în combinaţia lor pot fi descrise şi precizate. Această caracteristică a soiului este distinctibilitatea. Aceste elemente specifice soiului trebuie să caracterizeze toţi indivizii componenţi ai populaţiei soiului, excepţie putând face un număr foarte mic, în funcţie de modul de reproducere a plantelor. Această caracteristică de asemănare a tuturor indivizilor dintr-un soi este denumită omogenitate. Un soi se păstrează valoros, dacă însuşirile şi caracterele specifice lui şi omogenitatea se menţin la sfârşitul fiecărui ciclu de reproducere aşa cum au fost în momentul lansării în producţie. Această ultimă caracteristică a soiului este stabilitatea.

Ca o concluzie, înmulţirea unui soi, pe parcursul generaţiilor, trebuie să păstreze cele trei caracteristici: distinctibilitatea, omogenitatea şi stabilitatea. Pentru a se rezolva acest deziderat, înmulţirea soiurilor şi a formelor parentale ale hibrizilor se face controlat, fundamentat ştiinţific, prin metode care înlătură acţiunea factorilor care destabilizează populaţiile genetice.

Experienţele prin care se demonstrează deprecierea soiurilor în situaţia practicării unei înmulţiri la întâmplare sunt, relativ puţine, dar elocvente. Argumentele cele mai importante sunt aduse de practică. Cele mai valorase concluzii

Referitoare la efectul înmulţirii asupra menţinerii potenţialului productiv au fost efectuate la cultura grâului, la care au fost executate experienţe cu diferite categorii biologice de sămânţă, provenite de la diverşi cultivatori, pe o perioadă de 6 ani. ( GASANENKO şi colab., 1971). În aceste experienţe au fost

3

Page 4: Ameliorare-Producerea de Samanta

constatate diferenţe de producţie de la o categorie al alta, chiar şi în cazul categoriilor superioare. Diferenţele se accentuează odată cu apariţia unor abateri de la aplicarea unei tehnologii corecte.

La noi în ţară, experienţe asemănătoare au fost organizate la I.C.C.P.T. Fundulea, în aceeaşi perioadă, constatându-se scăderea potenţialului productiv odată cu trecerea generaţiilor de înmulţire. Aceasta a argumentat în plus necesitatea reînnoirii periodice a seminţelor din acelaşi soi cu altele având o valoare biologică superioară.

Această idee a fost reluată la U.S.A.M.V.B.Timişoara, folosind pentru testare soiuri noi de grâu, obţinute prin metode perfecţionate, metode prin care valoarea şi uniformitatea în cadrul soiului sunt la un nivel foarte ridicat. (CHIŞ, 1998) Şi în aceste studii s-a ajuns la concluzia că în urma unei înmulţiri necontrolate, soiul se va deprecia în privinţa însuşirilor de rezistenţă al boli şi a uniformităţii, ceea ce, în final se va reflecta în scăderea capacităţii de producţie.

Pentru ca valoarea unui soi să rămână la nivelul la care a fost în momentul omologării, trebuie analizate cauzele care contribuie la deprecierea purităţii biologice şi a capacităţii de producţie. Aceste cauze pot fi grupate în: cauze de natură biologică şi cauze de natură mecanică.

Pentru o mai bună înţelegere a cauzelor biologice, trebuie avut în vedere faptul că producerea de sămânţă lucrează cu populaţii genetice atât la plantele autogame, cât şi la cele alogame, populaţii care se caracterizează printr-o anumită structură dată de frecvenţa genelor în genotipuri şi a genotipurilor în populaţie. Soiul, deşi pare o populaţie unitară, ca orice populaţie genetică este un amestec de biotipuri. Luând în considerare definiţia biotipului ( o grupare de indivizi cu constituţie genetică identică şi asemănători din punct de vedere morfologic şi fiziologic), se poate constata că soiul cuprinde indivizi asemănători, dar nu identici, chiar şi la plantele autogame, cu mult mai diferiţi însă la cele alogame. Cu toate acestea, componenţii soiului sunt foarte asemănători, fiind caracterizaţi de valori medii.

Producerea de sămânţă trebuie să asigure menţinerea biotipurilor în jurul mediei ce caracterizează soiul. Biotipurile care se aseamănă mai mult între ele şi sunt mai apropiate de medie conferă tipicitatea soiului, însă pe lângă acestea, mai există unele biotipuri, cu o frecvenţă mai redusă, situate către valorile extreme, acestea constituind plus sau minus variantele populaţiei. Pentru a

4

Page 5: Ameliorare-Producerea de Samanta

menţine soiul neschimbat trebuie să se acţioneze în vederea stopării creşterii frecvenţei biotipurilor extreme. Astfel se realizează şi se păstrează un echilibru genetic care duce la realizarea unui grad de omogenitate corespunzător, realizându-se în acelaşi timp şi o altă caracteristică importantă: stabilitatea.

Plantele autogame prezintă populaţii foarte uniforme, cu un număr mic de biotipuri, la care, din cauza autopolenizării şi a homozigoţiei. Stabilitatea genetică este mare. Această stabilitate depinde mult de materialul din care a fost obţinut soiul. În cazul aplicării selecţiei într-un material hibrid, stabilitatea este mai redusă comparativ cu prelucrarea unui material cu un grad mai mare de homozigoţie.

O stabilitate mai bună apare în cazul plantelor cu înmulţire vegetativă, deoarece particularităţile acestui tip de reproducere, fac posibilă obţinerea unor clone identice cu planta mamă de la care s-a pornit, fără a avea importanţă starea de homozigoţie sau heterozigoţie a acesteia.

La plantele alogame, menţinerea echilibrului genetic se realizează mai greu din cauza polenizării cu polen străin. La aceste plante, populaţiile conţin un număr mare de gupe de indivizi heterozigoţi a căror frecvenţă se schimbă de la o generaţie la alta. Producerea de sămânţă nun poate face decât să menţină neschimbat fondul de gene din populaţie, modul de repartizare a acestora în genotipuri neputând fi controlat.

Factorii modificatori pot produce schimbarea frecvenţei biotipurilor sau apariţia unor biotipuri noi. Toţi aceşti factori acţionează independent de voinţa cultivatorului, însă pot fi luate unele măsuri pentru a stopa acţiunea lor sau pentru a elimina efectul produs în populaţie. Dintre aceşti factori, cei mai importanţi sunt: selecţia naturală, mutaţiile naturale, migraţia, driftul genetic, segregările întârziate, condiţiile ecologice.

Selecţia naturală a fost şi este un principal factori al evoluţiei. Acţiunea sa se face simţită după mia multe generaţii, fiind afectată atât frecvenţa genelor cât şi a genotipurilor. Selecţia naturală acţionează atunci când are loc cultivarea în condiţii de stres. În aceste situaţii sunt favorizate biotipurile cu un grad mai mare de adaptabilitate la condiţii de mediu nefavorabile. În cele mai multe cazuri, formele robuste, cu o bună rezistenţă la codiţii neprielnice de cultură, sunt formele de tip extensiv, la care capacitatea de producţie este diminuată. Cultivând un soi mai mulţi ani în condiţii nefavorabile, va creşte frecvenţa biotipurilor

5

Page 6: Ameliorare-Producerea de Samanta

extensive în detrimentul celor intensive, deci se va înregistra o scădere treptată a potenţialului productiv.

Măsura care trebuie luată în vederea îndepărtării efectelor selecţiei naturale, este zonarea producerii seminţelor în zonele foarte favorabile şi asigurarea unei tehnologii corespunzătoare. Această măsură poate fi ajutată şi de aplicarea unei selecţii artificiale de eliminare a biotipurilor extensive. Controlarea acestora este foarte dificilă, deoarece depistarea lor nu se poate face vizual, numai prin intermediul măsurătorilor biometrice.

Mutaţiile naturale apar cu o frecvenţă foarte rară sub influenţa unor condiţii extreme de mediu. Unele dintre mutante (macromutaţiile) se autoelimină prin intermediul selecţiei naturale sau a purificărilor biologice. Micromutaţiile sunt mai greu de depistat deoarece afectează caractere cantitative care nu pot fi observate direct. În unele situaţii, micromutaţiile contribuie la îmbunătăţirea valorii soiurilor, ducând la creşterea capacităţii de adaptare, a rezistenţei la boli sau chiar o modificare benefică a unor caractere morfologice componente ale capacităţii de producţie. În general, modificările produse din cauza mutaţiilor naturale sunt cu o frecvenţă foarte redusă şi nu pot produce deprecierea soiurilor. Cultivarea în zonele foarte favorabile şi efectuarea purificărilor biologice sunt mijloacele de prevenire şi combatere a efectului acestui factor.

Migraţia constituie cel mai important factor care modifică echilibrul genetic din cadrul unui soi. Migraţia se datorează impurificărilor, care pot fi biologice sau mecanice.

Impurificările biologice se realizează prin intermediul polenului, respectiv a încrucişărilor naturale. Aceste hibridări întâmplătoare pot modifica echilibrul genetic în mod semnificativ. Prin intermediul polenului se introduc în populaţia soiului noi gene, implicit caractere noi.

Hibridările naturale sunt favorizate de vânt şi insecte fiind foarte periculoase la plantele alogame, dar pot avea o acţiune destul de importantă şi la cele autogame.

La plantele autogame, procentul încrucişărilor naturale este mai redus. La speciile cleistogame, practic nu pot apărea încrucişări naturale. La plantele chasmogame, există un procentaj de alogamei reziduală. Procentul alogamiei variază în funcţie de specie, dar şi de condiţiile climatice. Astfel, la grâu gradul de alogamie este de 0,2-1,5 %, la mazăre 2-3 %, la fasole 0,5-2 %. Aceste limite pot fi chiar depăşite în condiţii de secetă şi temperaturi ridicate, când

6

Page 7: Ameliorare-Producerea de Samanta

deschiderea florilor se face mai devreme, înainte de polenizare. Pentru a face recomandări în privinţa împiedicării încrucişărilor naturale trebuie cunoscută foarte bine biologia înfloritului.

La plantele alogame polenizarea cu polen străin este caracteristică, din acest motiv producerea de seminţe trebuie organizată foarte riguros, după reguli ce trebuie respectate cu stricteţe.

Pentru prevenirea încrucişărilor nedorite, loturile semincere trebuie cultivate în condiţii de izolare în spaţiu faţă de alte culturi din soiuri diferite ale aceleiaşi specii. Spaţiile de izolare se stabilesc având în vedere modul de realizare a polenizării. La plantele autogame, la care polenul se eliberează şi se răspândeşte mai greu, distanţele separatoare vor fi mai mici. În cazul speciilor alogame, aceste distanţe trebuie să fie mai mari. Cele mai mari distanţe de izolare trebuie asigurate la speciile la care polenizarea se face anemofil, care au polen foarte mic ce poate fi transportat prin vânt foarte uşor la distanţe foarte mari, de ordinul kilometrilor (sfecla de zahăr, cânepă). În cazul speciilor cu polenizare entomofilă, distanţele se stabilesc în funcţie de raza de zbor a insectelor polenizatoare şi sunt de obicei, de câţiva kilometrii (floarea soarelui, dovleac, castraveţi)

Pericolul produs de impurificările biologice (încrucişări naturale) face ca reînnoirea la plantele alogame să se facă în fiecare an, iar cele autogame, la intervale de 2-3 ani.

Impurificările mecanice provocă modificări foarte importante ale purităţii biologice. Acestea apar din cauza unor abateri de la tehnologia recomandată sau datorită unor neglijenţe. Prin acest tip de impurificare, în populaţie unui soi pătrund indivizi dina late soiuri sau alte specii. Cauzele care produc impurificări sunt multiple.

Una din cauzele impurificărilor mecanice este nerespectarea asolamentului. Prin practicarea monoculturii sau a unei rotaţii necorespunzătoare se pot produce impurificări din samulastră. Foaret periculoase sunt aceste situaţii la cerealele de toamnă, atât în cazul monoculturii cât şi a semănării cerealelor după cereale. De altfel, tehnologiile specifice loturilor semincere interzic monocultura şi pentru considerentul reducerii atacului de boli.

Impurificările mecanice apar în cazul semănării prea apropiate a unor soiuri diferite sau chiar a unor specii înrudite. Asigurarea unor distanţe de izolare contribuie la eliminarea acestui factor, pe lângă protecţia faţă de încrucişările spontane.

7

Page 8: Ameliorare-Producerea de Samanta

Impurificări mecanice foarte grave pot să apară din cauza folosirii unor maşini de semănat sau recoltat necurăţate corepunzător. După trecerea de la un soi la altul, maşinile trebuie spălate şi verificate în toate locurile unde este posibil să rămână seminţe.

Impurificări şi mai grave se pot produce în procesul de condiţionare şi păstrare a seminţelor. Maşinile de condiţionat (selectoare, şnecuri de transport) pot provoca amestecuri între soiuri dacă nu se curăţă foarte bine după fiecare soi.

Depozitarea necorepunzătoare este un alt motiv al impurificrăirlor. Se recomandă ca loturile de sămânţă să fie depozitate şi manipulate numai ambalate în saci etichetaţi. Depozitarea în vrac, în magazii necompartimentate sau în saci fără etichetă este foarte periculoasă.

Driftul genetic este un factor care are ca şi consecinţă restrângerea bazei genetice a populaţiei soiului ca urmare a pierderii unor gene sau, în cazuri mai grave, chiar a unor genotipuri care intră în structura soiului. Acest fenomen apare ca o consecinţă a nerespectării metodologiei producerii de sămânţă. Dacă înmulţirea soiului porneşte de la cantităţi mici de sămânţă în care nu au fost cuprinse toate biotipurile componente sau proporţia de participare a fiecărui biotip nu a fost respectată, în foarte scurt timp, soiul va prezenta caracteristici deosebite faţă de cele avute în momentul lansării în producţie. Driftul genetic este poarte periculos în cazul soiurilor polimorfe, constituite din mai multe biotipuri, mai cu seamă dacă acestea diferă între ele printr-un număr mic de gene.

Pentru a preveni apariţia unor efecte negative datorate driftului genetic, înmulţirea soiurilor neomogene trebuie să înceapă cu înmulţirea separată a fiecărui biotip, după care acestea se vor amesteca respectându-se proporţia de participare a fiecărui biotip. Dacă biotipurile diferă între ele prin gene specifice rezistenţei la diferite rase fiziologice a unui agent patogen, se recomandă practicarea infecţiilor artificiale pentru a avea siguranţa că genele corespunzătoare nu s-au pierdut. La plantele alogame, afectarea fondului de gene din populaţia soiului din cauza driftului genetic este mult mai periculoasă. La acestea, plantele tipice care stau la baza înmulţirii soiului trebuie foarte atent studiate. Genele recesive se pot pierde foarte uşor la o înmulţire neatentă.

Segregările întârziate apar în cazul soiurilor selecţionate din populaţii hibride la plantele autogame. Dacă selecţia a început în primele generaţii segregante şi descendenţele nu au fost urmărite

8

Page 9: Ameliorare-Producerea de Samanta

foarte atent, este posibilă apariţia unor segregante capabile să impurifice soiul deoarece, este cunoscut că acest fenomen se poate manifesta, chiar şi în generaţia F15. Ca urmare, în primii ani de cultivare a unui soi nou se impune o purificare biologică foarte atentă şi mai cu seamă, o studiere riguroasă a descendenţelor plantelor tipice acre stau la baza procesului producerii de sămânţă.

Condiţiile ecologice pot afecta valoarea biologică a unui soi. Pe lângă faptul că în condiţii improprii de cultură acţionează selecţia naturală, la unele specii sămânţa se va deprecia prin dispariţia biotipurilor valoroase şi scăderea pronunţată a valorii celor rămase. Seceta şi temperaturile ridicate pot afecta polenizarea (la porumb, leguminoase), astfel că producţiile realizate vor fi foarte mici. De asemenea, poate fi afectată acumularea substanţelor de rezervă în seminţe, crescând gradul de şiştăvire în detrimentul capacităţii de germinaţie.

Dăunătoare pot fi şi precipitaţiile în exces care favorizează atacul bolilor, stânjenesc polenizarea cu ajutorul insectelor (floarea soarelui, trifoi), pot întârzia recoltatul, situaţie în care se ajunge la apariţia căderii, a supracoacerii şi scuturării ( la ovăz, orz) sau chiar la încolţirea seminţelor înainte de recoltat (cum este cazul grâului)

În alte situaţii, datorită condiţiilor ecologice pot apărea schimbări ale unor mecanisme fiziologice. La cartof, cultivarea în zone calde şi secetoase duce la degenerarea ecologică a tuberculilor, aceştia nemaiputând fi folosiţi la plantare în continuare. Astfel, la cartof toată producerea materialului de înmulţire este zonată în regiunile foarte favorabile ( zonele închise pentru cultura cartofului) unde degenerarea nu se produce.

Prevenirea afecţiunilor provocate de condiţiile ecologice se poate realiza prin cantonarea producerii de sămânţă numai în zonele foarte favorabile, zone în care se obţine un material sănătos şi corespunzător în privinţa însuşirilor biologice, păstrându-se mai uşor şi puritatea, care este elementul hotărâtor.

Factorii mai sus amintiţi au acţiune hotărâtoare în menţinerea valorii seminţelor şi a formelor parentale pentru hibrizi, forme care se caracterizează printr-un echilibru genetic în populaţie care trebuie păstrat neschimbat.

1.1.2. Bazele genetice ale obţinerii seminţei hibride.

Valoarea hibrizilor depinde de alţi factori. În primul rând, formele parentale ale unui hibrid trebuie păstrate nemodificate. În

9

Page 10: Ameliorare-Producerea de Samanta

majoritatea cazurilor, acestea fiind linii consangvinizate (material homozigot) se vor lua măsurile recomandate în menţinerea unui soi şi continuarea polenizării. Astfel, se va urmări eliminarea tuturor abaterilor care apar din cauza selecţiei naturale, a mutaţiilor naturale, a impurificărilor biologice şi mecanice sau a condiţiilor de mediu neprielnice. În plus, în înmulţirea formelor liniilor consangvninizate trebuie avută în vedere menţinerea stării de homozigoţie, stare care menţine capacitatea combinativă, principala însuşire care contribuie la realizarea unui hibrid valoros. Pentru aceasta, pe lângă o izolare foarte bună în spaţiu a parcelelor unde se cultivă liniile consangvinizate, autopolenizarea trebuie continuată conform metodologiei specifice. Prin alegerea celor mai reprezentative plante pentru autopolenizare se efectuează şi o îndepărtare a plantelor netipice.

Anumite linii, care poartă caracteristici speciale (gene de androsterilitate, gene de restaurare a fertilităţii, linii poliploide) trebuiesc testate şi verificate pe parcursul înmulţirii pentru a nu-şi pierde aceste proprietăţi. Verificările pot merge până la nivelul fiecărui individ. În acest mod se lucrează în cazul utilizării androsterilităţii la porumb şi floarea soarelui sau în cazul folosirii poliploidiei la sfecla de zahăr.

La sfecla de zahăr există în cultură hibrizi triploizi, rezultaţi din încrucişarea unor linii diploide cu altele tetraploide. Menţinerea genomului tetraploid se realizează mai dificil, deoarece aceste forme tind să revină la starea diploidă datorită fenomenului breakdown. În această situaţie se impune un examen citologic al fiecărei plante tetraploide, deoarece plantele revenite la starea diploidă constituie o sursă foarte periculoasă de impurificare.

Al doilea obiectiv foarte important în înmulţirea hibrizilor este realizarea unui grad de hibriditate corespunzător, cu alte cuvinte, organizarea loturilor de hibridare în aşa manieră încât, forma mamă să se polenizeze numai cu polen de la forma tată. Pentru a se obţine numai combinaţia hibridă dorită, ambele forme parentale trebuie purificate foarte bine înainte de înflorit. Prin această lucrare se îndepărtează toate genele nespecifice hibridului.

Atingerea unui grad de hibriditate de 100% se poate realiza numai izolând lotul de hibridare faţă de alte parcele cultivate cu aceiaşi specie la distanţele recomandate de tehnologia specifică. Prin aceasta se împiedică pătrunderea polenului străin.

Altă măsură care trebuie luată, este aceea de a efectua lucrarea de castrat a formei mamă în totalitate înainte de înflorit.

10

Page 11: Ameliorare-Producerea de Samanta

Astfel se împiedică polenizarea plantelor mamă cu polen propriu ceea ce duce tot la o impurificare a hibridului cu plante consangvinizate, care prezintă efectele depresiunii de consangvninizare, deci sunt inferioare din punct de vedere productiv.

În cazul liniilor consangvinizate androsterile la care nu se efectuează castratul manual se impune un control riguros al inflorescenţelor formei mamă în perioada înfloritului, pentru a îndepărta plantele care prezintă polen viabil. Existenţa unei singure plante mamă necastrată sau cu polen viabil poate provoca imprificări periculoase, numărul grăunciorilor de polen fiind foarte mare.

Mărirea gradului de hibriditate se poate creşte prin ajutarea polenizării. Această lucrare constă în scuturarea plantelor de pe rândurile tată pentru a disemina polenul în lan (la porumb) sau aducerea în lotul de hibridare a unor insecte polenizatoare ( familii de albine în cazul florii soarelui).

Obţinerea seminţei hibride este influenţată şi de condiţiile meteorologice. Seceta şi arşiţa afectează polenizarea la porumb prin scăderea viabilităţii polenului. De asemenea, lipsa curenţilor de aer poate reduce gradul de legare a florilor. Precipitaţiile abundente în perioada înfloritului împiedică polenizarea la speciile cu polenizare entomofilă.

La sfecla de zahăr, gradul de hibriditate este dependent de gradul de autoincompatibilitate a formelor parentale, în special al formei tetraploide care este utilizată ca formă mamă. Acolo unde se foloseşte autoincompatibilitatea pentru înlocuirea castratului, stabilitatea liniei depinde de cât de bine a fost fixat acest caracter de către ameliorator. De asemenea, trebuie acordată atenţie şi compatibilităţii între cei doi parteneri, deoarece adesea apar situaţii de incompatibilitate între cele două forme, cea diploidă şi cea tetraploidă.

Toate măsurile care se iau în privinţa măririi gradului de hibriditate au ca scop obţinerea unor loturi de seminţe 100% hibride. Formele consangvinizate sau cele rezultate din încrucişări nedorite nu prezintă efect heterozis, ca urmare producţia realizată de acestea va fi mică, deci valoarea hibridului va fi necorespunzătoare.

11

Page 12: Ameliorare-Producerea de Samanta

1. 2. ORGANIZAREA PRODUCERII DE SĂMÂNŢĂ ÎN ROMÂNIA

1.2.1. Legislaţia referitoare la producerea seminţelor şi a materialului săditor în România.

Producerea de sămânţă la nivel naţional se desfăşoară într-un cadru organizat şi reglementat de lege. Normativele care stau la baza organizării acestei activităţi complexe, sunt:

- Legea nr. 266/2002 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, M.O. 343/25.05.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.253/2002 pentru aprobarea metodologiei privind înregistrarea agenţilor economici, persoane fizice şi juridice, pentru producerea, prelucrarea si comercializarea seminţelor şi materialului săditor, M.O. 472/02.07.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.327/2002 privind stabilirea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de Legea 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor la plante, M.O. 593/12.08.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.350/2002 privind aprobarea normelor tehnice pentru producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor, M.O. 635/28.08.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.257/2002 privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor, M.O. 627/23.08.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.249/2002 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului în teren în vederea certificării culturilor de sămânţă şi material săditor şi a autorizării agenţilor economici pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru analizele de laborator ale seminţelor şi materialului săditor, M.O. 447/26.06.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.288/2002 pentru aprobarea condiţiilor şi procedurilor privind acreditarea persoanelor pentru a ridica probe de seminţe în vederea efectuării testelor de laborator, M.O. 617/21.08.2002

12

Page 13: Ameliorare-Producerea de Samanta

- Ordinul M.A.A.P. nr.355/2002 pentru aprobarea condiţiilor şi procedurilor privind acreditarea persoanelor pentru efectuarea inspecţiilor în câmp în vederea certificării unor culturi semincere sub supraveghere oficială, M.O. 765/28.10.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.395/2002 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi comercializare materialului de înmulţire al plantelor ornamentale, M.O. 756/16.10.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.381/2002 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, M.O. 749/14.10.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.394/2002 pentru aprobarea procedurii de eliberare a paşaportului fitosanitar şi a paşaportului fitosanitar de înlocuire, folosite pentru circulaţia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate pe teritoriul României, M.O. 736/8.10.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.382/2002 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului săditor pomicol, M.O. 800/5.11.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.506/2002 pentru aprobarea condiţiilor şi procedurilor privind acreditarea laboratoarelor pentru analiza calităţii seminţelor sub supraveghere oficială, M.O. 860/28.11.2002

- O.G. 136/2000, privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, M.O. 431/12.09.2000

- H.G. 1030/2001 – Hotărâre pentru probarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei guvernului 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, M.O. 721/13.11.2001

- Ordinul M.A.A.P. nr.503/2002 privind procedura de înregistrare a producătorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere şi a importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate, M.O. 29.01.2002

- Ordinul M.A.A.P. nr.502/2002 pentru aprobarea modelelor de procese verbale privind controlul fitosanitar, M.O. 61/29..01.2002

13

Page 14: Ameliorare-Producerea de Samanta

1.2.2. Organizarea producerii de sămânţă, a certificării şi comercilizării seminţelor în România

Cadrul organizatoric pentru desfăşurarea producerii, controlului, comercializării şi folosirii seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor este asigurat de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Pentru aceasta ministerului îi revin mai multe obligaţii.

O primă obligaţie este cea de autorizare a agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, pentru producerea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor. Aceştia trebuie să îndeplinească anumite cerinţe care sunt verificate de către organele desemnate pentru aceasta.

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionesacu-Siseşti” în organizarea certificării şi a controlului purităţii varietale, a stării fitosanitare şi a valorii culturale a seminţelor şi a materialului săditor. Prin aceste preocupări se caută asigurarea cu necesarul de sămânţă a cultivatorilor din ţară şi se testează eventualele posibilităţi de export.

Atât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor cât şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice sprijină activitatea de cercetare în domeniul creării de soiuri, iar prin verificarea înmulţirii acestora se caută o protejare a cultivatorilor faţă de cultivarea unui material biologic neperformant. În acest sens, pe baza unor studii fundamentate, se publică “Lista soiurilor şi hibrizilor de plante agricole recomandate a fi utilizate de către producătorii agricoli din România”. Introducerea în programul producerii de sămânţă a unui nou soi sau hibrid nu se poate face fără o testare prealabilă riguroasă prin care se stabileşte valoarea acestuia, făcându-se apoi recomandări cultivatorilor.

În activitatea de înmulţire există o serie de cerinţe în respectarea cărora revin obligaţii atât producătorilor de sămânţă, cât şi creatorilor soiurilor şi hibrizilor.

Creatorii de cultivare trebuie să pună la dispoziţia celor ce le înmulţesc, tehnologii specifice pentru a putea respecta condiţiile legale cu referire la păstrarea purităţii şi a stării fitosanitare adecvate.

Agenţii economici, persoane fizice sau juridice, care se ocupă cu producerea şi comercializarea seminţelor, trebuie să fie organizaţi astfel încât să fie capabili să pună la dispoziţia cultivatorilor materialul biologic de cea mai bună calitate. Existând

14

Page 15: Ameliorare-Producerea de Samanta

anumite exigenţe, cu aceste activităţi se pot ocupa doar agenţii economici autorizaţi de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Autorizarea se eliberează după verificarea riguroasă, în cazul în care se constată că există posibilităţi de:

- respectare a cerinţelor tehnologice,- ţinere a evidenţei producţiei, tranzacţiilor şi stocurilor,- respectare a prevederilor legale privind protecţia soiurilor,- garantare a calităţii prin aplicarea metodelor adecvate de

înmulţire.În asemenea condiţii există siguranţa păstrării autenticităţii

soiurilor şi asigurarea unei seminţe sau material săditor de calitate. În cazul nerespectării prevederilor legale, agenţii economici producători de sămânţă vor răspunde de daunele provocate.

În funcţie de dotare şi de autorizarea solicitată, agenţii economici pot produce sămânţă din anumite categorii biologice. Categoriile biologice superioare (prebază şi bază) pot fi produse numai de către agenţii economici menţionaţi ca “menţinători” în “Registrul de stat al soiurilor de plante agricole întregistrate” şi în “Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante de cultură din România”. Aceste specificări se fac anual sau periodic, deci autorizarea ca “menţinător” trebuie revizuită la anumite intervale de timp.

Cerinţe specifice şi o autorizare specială sunt necesare şi pentru cei ce se ocupă cu comercializarea. Există norme speciale cu referire la condiţionare, ambalare, etichetare, import şi export.

Importul de seminţe este permis pentru soiurile şi hibrizii înscrişi în registrul de stat şi lista oficială, precum şi pentru cei înscrişi în cataloagele statelor membre ale Uniunii Europene. Eşantioane de seminţe din orice soi pot fi importante de către unităţile de cercetare sau de învăţământ superior în scopuri ştiinţifice sau de către Institutul de Stat pentru testarea şi Înscrierea Soiurilor în vederea testării şi eventual, a admiterii în cultură. Seminţele provenite din afara Comunităţii Europene se pot importa pe bază de contracte pentru a fi multiplicate şi exportate dacă nu sunt înscrise în Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor din România.

Exportul de seminţe şi material săditor se poate efectua în orice ţară pe baza unor contracte. Soiurile şi hibrizii româneşti pot fi exportaţi dacă sunt înscrişi în registrul de stat, fiind însă interzis exportul liniilor înainte de înregistrare. Pot face excepţie liniile care fac obiectul schimburilor ştiinţifice.

15

Page 16: Ameliorare-Producerea de Samanta

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor mai coordonează şi lucrările de certificare a loturilor semincere prin intermediul Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, organism finanţat din bugetul ministerului. Autenticitatea şi calitatea materialului înmulţit este controlată prin intermediul Laboratorului central pentru controlul calităţii seminţelor şi a inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, care funcţionează la nivelul fiecărui judeţ.

Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor eliberează şi retrage autorizaţiile agenţilor economicii care produc, prelucrează şi comercializează seminţe şi material săditor, elaborează normele de control şi certificare şi asigură legătura cu organizaţiile internaţionale specializate în acest domeniu.

1.2.3. Înregistrarea soiurilor şi hibrizilor la plante

Producerea, comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor este posibilă numai pentru soiurile şi hibrizii înregistraţi în registrul de stat şi lista oficială. Pentru cultivarele radiate, producerea de sămânţă şi cultivarea acestora se mai poate continua 2-3 ani în scopul lichidării stocurilor existente.

Înscrierea unui nou cultivar în lista oficială este posibilă după o testare de către Institutul naţional pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor. Pentru aceasta, amelioratorul sau importatorul (în cazul cultivarelor străine) depun o cerere însoţită de o fişă descriptivă. Testarea se efectuează contra cost, tarifele fiind stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

După testarea, care durează 3 ani, cultivarul poate fi înscris, iar amelioratorului I se eliberează un certificat de înregistrare. Acest certificat este valabil 20 de ani, pentru culturile de câmp şi 25 de ani pentru pomii fructiferi şi viţa de vie. Pe baza acestui certificat pot fi obţinute Brevete de invenţie.

Dreptul de a produce şi multiplica sămânţă din categoriile biologice superioare (prebază, bază) revine amelioratorului, însă el poate fi transmis prin contract şi altor persoane fizice sau juridice. În acest caz cel ce a făcut contractarea trebuie să se angajeze în acordarea unei redevenţe titularului de brevet, stabilită de comun acord.

După înregistrare, titularul cultivarului, trebuie să pună la dispoziţia Institutului de Stat pentru testarea şi Înscrierea Soiurilor un eşantion reprezentativ de sămânţă pentru conservare, aceasta

16

Page 17: Ameliorare-Producerea de Samanta

constituind proba etalon pentru verificarea purităţii varietale şi autenticităţii. Această verificare se face continuu, în decursul înmulţirii unui soi, prin efectuarea postcontrolului care se efectuează pe toată durate în care soiul rămâne înscris în lista oficială.

Radierea cultivarelor din lista oficială se produce când se consideră că nu mai corespund cerinţelor cu privire la distinctibilitate, stabilitate şi omogenitate, când performanţele acestora sunt depăşite de noile creaţii, sau când menţinătorul solicită ori nu îşi îndeplineşte obligaţiile în efectuarea selecţiei conservative. Radierea se face automat după 10 ani de la înscriere, în cazul în care amelioratorul nu mai solicită reînscrierea.

1.3. CATEGORIILE BIOLOGICE DE SĂMÂNŢĂ.

În producerea de sămânţă şi material săditor apar mai multe categorii biologice. Acestea sunt prezentate în continuare.

Sămânţa amelioratorului (SA) este sămânţa produsă sub responsabilitatea creatorului cultivarului pe baza unei selecţii conservative. Această categorie este materialul iniţial de pornire a producerii de sămânţă şi stă la baza obţinerii categoriei Prebază. Această categorie apare în momentul înscrierii soiului, când amelioratorul trebuie să pună la dispoziţia cultivatorilor cantităţile solicitate.

Amelioratorul poate produce această categorie şi după ce cultivarul a fost cuprins într-un program controlat de înmulţire.

Sămânţa Prebază (PB) este sămânţa descendentă din sămânţa amelioratorului sau este sămânţa provenită dintr-o selecţie conservativă aplicată de către menţinător. Această categorie este destinată obţinerii categoriei Bază şi va fi supusă certificării pentru a respecta cerinţele legate de puritatea varietală şi valoarea culturală prevăzute de lege.

Sămânţa Prebază poate fi Prebaza I (PB I) care este echivalentul uneia sau mai multor descendenţe ale seminţei amelioratorului, veche denumire utilizată fiind Baza superelitei (BSE)

Cea de a doua categorie este Prebaza II (PB II), care este echivalentul descendenţei Prebezei I, veche denumire fiind Superelită (SE). În cadrul categoriei Prebază II sunt incluse şi liniile consangvinizate care intră în componenţa hibrizilor simplii forme parentale pentru hibrizii dublii.

17

Page 18: Ameliorare-Producerea de Samanta

Sămânţa bază (B) este produsă sub responsabilitatea menţinătorului, fiind descendenţa seminţei Prebază II. Denumirea veche echivalentă este cea de Elită (E). Pe lângă categoria respectivă a soiurilor, sămânţă Bază este considerată şi cea a liniilor consangvinizate forme parentale pentru hibrizii simpli comercială, cea a hibrizilor simplii forme parentale pentru hibrizi dublii comerciali. Această categorie va fi supusă certificării pentru a respecta cerinţele referitoare la puritatea varietală şi valoarea culturală.

Sămânţa Cerctificată (C) poate fi producă de persoana fizice şi juridice autorizate, pe baza unui contract cu menţinătorul. Această categorie cuprinde descendenţe ale seminţei Bază în cazul soiurilor dar şi sămânţa hibrizilor simplii sau dublii obţinută în loturile de hibridare şi destinată înfiinţării culturilor pentru consum (F1). Această categorie biologică este supusă certificării. La soiurile plantelor autogame pot apărea două generaţii ale seminţei certificate (C I şi C II), pe când la plantele alogame, în cazul hibrizilor, se admite o singură generaţie (F1).

Pe lângă aceste categorii biologice produse în cadrul unui proces de înmulţire fundamentat ştiinţific, ai pot apărea categorii ce se utilizează în situaţii limită, fiind destinate exclusiv obţinerii unor culturi pentru consum.

Sămânţa comercială este o sămânţă care este certificată ca specie, fără a se specifica soiul din care face parte, putând face parte din populaţii locale bine conturate şi stabilizate genetic. Cerinţele care se impun sunt de a prezenta caracterele specifice speciei şi de a avea o valoare culturală bună.

Sămânţa standard (St) este sămânţa care este identificată ca specie şi soi dar nu se cunoaşte categoria biologică din care face parte. Poate fi supusă unui control oficial pentru a se stabili valoarea culturală şi starea fitosanitară. Şi această categorie este destinată obţinerii unor culturi pentru consum.

În procesul producerii de sămânţă pot fi cuprinse toate tipurile de cultivare. Acestea se diferenţiază între ele prin însuşirile pe care le au şi prin metodele prin care au fost create. Cele mai importante tipuri de cultivare care sunt cuprinse în producerea de sămânţă sunt prezentate în continuare.

Soiul – care este o populaţie de plante creată prin metode fundamentate ştiinţific, fiind caracterizat prin distinctivitate, omogenitate şi stabilitate. Pe lângă soiurile astfel definite, caracterizate printr-un grad mare de homozigoţie la plantele

18

Page 19: Ameliorare-Producerea de Samanta

autogame şi indivizi heterozigoţi ce constituie o populaţie cu o anumită frecvenţă a genelor la cele alogame. Mai pot exista şi alte tipuri de cultivare asemănătoare soiului: populaţia locală, soiul sintetic şi soiul compus.

Populaţia locală - este o grupare de indivizi înrudiţi dar diferiţi genetic care aparţin aceleiaşi specii şi ocupă un anumit areal având aceleaşi variaţii ereditare apărute datorită acţiunii aceleiaşi selecţii. La plantele autogame, populaţia locală este un amestec de mai multe linii pure homozigote, iar la alogame, un amestec de heterozigoţi în continuă schimbare.

Soiul sintetic - este un soi cu polenizare liberă obţinut din componente stabile care prezintă un anumit echilibru genetic, cu toate că indivizii componenţi sunt heterozigoţi. În decursul înmulţirii, componentele de bază se certifică, fiind controlate periodic.

Soiul compus – constituie prima generaţie rezultată din încrucişarea unui număr mare de forme parentale stabile. Este asemănător hibrizilor, doar că încrucişarea formelor parentale se face la întâmplare.

Linia consangvinizată – este un material biologic cu genotipuri homozigote, identice rezultate în urma autofecundării forţate şi a unei selecţii aplicate mai multe generaţii. În procesul de înmulţire a liniilor consangvinizate, la menţinători trebuie parcurse următoarele etape: autopolenizare în câmpul de înmulţire sub izolator (ISI), polenizare liberă cu asigurarea izolării faţă de alte culturi în câmpul de înmulţire a descendenţelor izolate în spaţiu (IDIS) şi câmpul de înmulţire izolat în spaţiu (IIS).

Hibridul – este reprezentat prin sămânţa obţinută în urma unei încrucişări între două sau mai multe forme parentale, având proprietatea de a manifesta fenomenul heterozis reflectat într-un nivel ridicat al producţiilor în prima generaţie (F1). În funcţie de numărul şi tipul formelor parentale, în producerea de sămânţă pot exista mai multe tipuri hibrizii.

Hibridul simplu – este prima generaţie a unei încrucişări între două linii consangvinizate.

Hibridul dublu – este prima generaţie a unei încrucişări între doi hibrizi simpli.

Hibridul trilinar – este prima generaţie a unei încrucişări între un hibrid simplu şi o linie consangvinizată.

19

Page 20: Ameliorare-Producerea de Samanta

Hibridul top-cross este prima generaţie a unei încrucişări între o linie consangvinizată sau a unui hibrid simplu şi un soi cu polenizare liberă.

Hibridul inervarietal – este prima generaţie a unei încrucişări între sămânţa de bază a două soiuri cu polenizare liberă.

1.4. CERTIFICAREA CULTURILOR SEMINCERE.

În vederea certificării culturilor semincere trebuie parcurse mai multe etape. Această lucrare este efectuată de către inspectorii aprobatori de la Inspectoratele pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialului Semincer. Scopul principal al controlului este de a verifica identitatea, autenticitatea, puritatea varietală şi starea fitosanitară a loturilor semincere. Sunt supuse acestui control loturile semincere din soiurile şi hibrizii înscrişi în Lista oficială a soiurilor elaborată în fiecare an de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înscrierea Soiurilor. Etapele certificării sunt următoarele:

Stabilirea provenienţei seminţei. Sămânţa folosită la înmulţire se verifică cărui soi şi cărei categorii biologice aparţine. Pentru aceasta pot fi luate în considerare următoarele acte:

- Registrul selecţiei conservative pentru categoria “Sămânţa amelioratorului” în primii ani de la înscrierea unui nou soi,

- Actul de garantare a autenticităţii pentru sămânţa produsă de către creatorul soiului în cazul categoriilor “Sămânţa amelioratorului” şi “Prebază”,

- Certificat de valoare biologică şi culturală pentru seminţele certificate şi procurate de la producători,

- Certificat de calitate pentru seminţele procurate de la furnizori,

- Documente de calitate pentru seminţele improtate:- certificat de puritate varietală pentru materialul

procurat din ţările afiliate la OCDE,- buletine internaţionale ale ISTA.- Etichete tip CE cu următoarele culori: albe cu dungă

violet (Prebază), albe (Bază), albastre (certificată I), roşii (Certificată II), gri (Necertificată), galbene (Standard), brune (Comercială), verzi (amestecuri)

20

Page 21: Ameliorare-Producerea de Samanta

Verificarea amplasării culturii, a distanţelor de izolare şi a rotaţiei. Nerespectarea diatanţelor de izolare prevăzute constituie motiv pentru respingerea sau declasarea culturilor. Verificarea se face pa baza schiţei întocmite pe “Declaraţia de multiplicare”. Nerespectarea rotaţiei poate constitui motiv de respingere sau declasare.

Controlul aplicării tehnologiei specifice producerii d esămînţă şi material săditor. În cadrul acestui control, care se dessfăşoară prin mai multe vizite în unitatea cultivatoare, se va urmări:

- combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruineilor, în special a celor de caracntină şi a celor care se transmit prin sămânţă,

- executarea lucăriulor speciale de purificare bilogică înainte de începerea emiterii polenului,

- efectuare lucrărilor de castrare în termen în loturile de hibridarea,

- eliminarea plantelor atacate de boli şi dăunători, înainate de recolatat,

- respectarea măsurilor pentru evitarea amestecurilor mecanice în timpul recoltatului, transportului şi depozitării.

Determinarea autenticităţii, categoriei şi purităţii varietale. Autenticitatea soiului se stabileşte pe baza actelor de

provenineţă şi a observării catacterelor şi însuşirilor morfo-fizioloigce care sunt decrise la înregistrare de către menţinătorul soiului.

Categoria biologică se stabileste în fincţie de descendenţă şi de îndeplinirea condiţiilor minime de puritate varietală.

Puritatea varietală se determină în câmp, înainte de recoltat, metodologia depinzând de specie. La cereale păioase, in şi plante furajere plantele se examinează folosind rama pătrată sau pe suprafeţe strict delimitate (10-30 m2). La sfeclă şi legumele rădăcinoase şi bulboase se examinează un anumit număr de plante. La plantele prăşitoare şi la celelalte tipuri de legume, se examinează un anumit număr de plante dispuse pe două rânduri. La leguminoasele penzru boabe examinările din câmp se completează cu observaţii în laborator privind caracteristicile boaberlor.

În aceste obsrervaţii se vor calcula procentele pentru:- puritatea varietală,

21

Page 22: Ameliorare-Producerea de Samanta

- alte plante de cultură cu seminţe greu separabile, - buruieni cu seminţe greu separabile, - plante atacate de boli, Condiţii generale de declasare şi respingere a loturilor

semincere.Culturile semincere se resping de la certificare fără

determinarea purităţii varietale dacă:- provin din sămânţă fără acte de provenienţă,- nu s-a asigurat spaţiul de izolare,- sunt atacate de boli şi dăunători de carantină,- sunt afectate de calamităţi,- sunt puternic impurificate, îmburuinenate sau atacate de

boli şi dăunători.Mai pot fi respinse culturile care nu îndeplinesc condiţiile

tehnice prevăzute pentru ultima categorie biologică.Declasarea se efectuează atunci când culturile supuse

controlului nu îndeplinesc condiţiile pentru categoria corespunzăroare descendenţei, dar coresăpund unei categorii inferioare.

Respingerea se poate produce şi după recoltat, în timpul transportului şi depozitării, dacă s-au produs impurificări în timpul manipulărilor.

22

Page 23: Ameliorare-Producerea de Samanta

1.5. METODICA GENERALĂ A PRODUCERII DE SĂMÂNŢĂ.

Producerea de sămânţă se desfăşoară după o metodică aparte, care trebuie să asigure menţinerea celor trei caracteristici ale soiului şi să se obţine un procent maxim de sămânţă hibridă în cazul hibrizilor.

Metodica generală a înmulţirii soiurilor.Producerea de sămânţă a soiurilor este o continouare a

procesului de ameliorare prin aplicarea unei selecţii conservative sau stabilizatoare. Se porneşte cu aplicarea unei selecţii individuale cu o singură alegere, care constă în alegerea de plante tipice şi verificarea descendenţelor acestora, după care urmează o selecţie în masă, mai multe generaţii, concretizată prin efectuarea purificărilor biologice. Selecţia individuală se aplică în:

- câmpul de alegere a plantelor tipice- câmpul de menţinere a purităţii biologice,

după care descendenţele se amestecă şi urmează obţinerea categoriilor biologice

- Prebază I, - Prebază II, - Bază, - CertificatăMETODICA GENERALĂ A OBŢINERII SEMINŢEI

HIBRIDE.Pentru obţineera seminţei hibride se parcurg două etape.

Prima etapă de referă la înmulţirea formelor parentale, linii consangvinizate. Principiul de bază în această etapă este de continuare a consangvinizării şi menţinere a purităţii şi stării de homozigoţie. Pentru aceasta autopolenizarea este însoţită de purificări biologice şi de luarea unor măsuri speciale de izolare a plantelor sau a parcelelor de înmulţire. Etapa a doua constă în organoizarea loturilor de hibridare şi efectuarea hibridărilor. Prima etapă se desfăşoară în următoarele verigi:

- câmp de autopolenizări şi menţinere a purităţii biologice- câmp de înmulţire sub izolator- câmp de înmulţire izolat în spaţiu

iar atapa a doua este organizarea loturilor de hibridare:- lot de hibridare simplă- lot de hibridare dublă

23

Page 24: Ameliorare-Producerea de Samanta

ÎNTREBĂRI:1. Care sunt factorii care duc la destabilizarea soiurilor?2. Care sunt mpsurile care se iau pentru menţinerea valorii

hibrizilor?3. Care sunt etapele certificării loturilor semincere?4. Care sunt categoriile biologice de sămânţă?5. Care sunt condiţiile necesare pentru acreditarea unui agent

economic în producerea de sămânţă?

24

Page 25: Ameliorare-Producerea de Samanta

CAPITOLUL 2

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA CEREALE

La cerealele păioase (grâu, orz, ovăz,secară şi triticale) se cultivă soiuri, iar l porumb se cultivă hibrizi. Soiurilor cerealelor păioase se înmulţesc după aceiaşi metodologie, de la o specie la alta diferin numai diatnţele de izolare, care sunt mai mari la speciile alogame. Sămânşa hibridă de porumb se obţine diferit, în funcţie de tipul formelor parentale, care pot fi linii consangvinizate normle sau linii consangvinizate androsterile şi restauratoare de fertilitate.

2.1. PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA CEREALELE PĂIOASE (GRÂU, ORZ, OVĂZ, SECARĂ, TRITICALE)

La aceste specii se cultivă soiuri cu toate că grâul, orzul şi ovăzul sunt autogame, iar secara şi triticalele sunt alogame. Metodologia producerii de sămânţă este cea adecvată soiurilor, desfăşurându-se în următoarele verigi: (figura 2.1. şi 2.2.)

Câmpul de alegerea plantelor tipice se organizează pe cel puţin 1000 m2, însămânţarea făcându-se cu Sămânţa amelioratorului sau cu sămânţă categoria Prebază I. Semănatul se va efectua cu densitate redusă pentru a se putea individualiza fiecare plată în parte. Alegerea plantelor tipice se face la maturitate fiind reţinute plantele care prezintă caractere specifice soiului şi nu sunt atacate de boli şi dăunători. Tipiciatea se stabileşte în funcţie de descrierea soiului. Poate fi reţinută planta cu toţi fraţii sau numai spicul principal. Sămânţa fiecărei plante va fi păstrată separat. Dacă soiul este de tip multilinial, plantele tipice trebuie reţinute separat pe biotipuri, numărul lor depinzândde proporţia de participare a fiecărui biotip la realizarea soiului.

Câmpul de menţinere a purităţii biologice. Sămânţa fiecărei plante tipică se va semăna pe un rând cu o lungime de până la 10 m, cu distanţa între rânduri ce cel puţin 30 cm, iar între boabe pe rând 4-5 cm. Compararea descendenţelor se va face cu o variantă martor, semănată cu sămânţa aceluiaşi soi, din categoria Prebază I, care are puritatea bioligică 100%. Descendenţele neuniforme şi netipice se vor elimina înainte de recoltat. Cele rămase se vor recolta în amestec.

Pentru soiurile multiliniale, câmpurile de menţinere a purităţii biologice se organizează separat pentru fiecare biotip. În

25

Page 26: Ameliorare-Producerea de Samanta

acest caz şi recoltarea se va efectua separat, iar amestecul biotipurilor se va realiza în funcţie de proporţia de participare a fiecăruia sau acestea vor fi păstrate separat, iar amestecul să se facă numai după obţinerea categoriei prebază I.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază I. Semănatul se efectuează în benzi, la 12,5 cm între rânduri, cu cărări separatoare de 25 cm, la distanţe de 2 m. Aceste cărări servesc la accesul pesonalului pentru efectuarea purificatului biolgic. Pentru a mări coeficientul de înmulţire, se poate efectua semănatul cu desime redusă ( la jumătate din norma de semănat normală) la distanţa între rânduri de 25-40 cm. Lucrarea specifică este purificatul biologic, care se efectuează în două treceri.

Pentru soiurile multiniale, câmpul prebază I se poate organiza separat pentru fiecare biotip în parte, iar după recoltat să se realizeze amestecul biotipurilor.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază II. Acest câmp se organizează cu sămânţă din categoria anterioară, organizarea fiind asemănătoare. Semănatul cu desime redusă pentru această categorie se practică numai în situaţii speciale. Lucrarea specifică este purificatul biologic şi se efectuează ca în cazul verigii anterioare.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază. Semănatul se face în benzi, cu distanţa între rânduri de 12,5 cm şi cărări de 25 cm la intervale de 2 m. Purificarea biologică se efectuează la fel ca la categoriile ineterioare.

Câmpul de obţinere a categoriei Certificată. Semănatul se face în benzi sau normal, cu distanţa între rânduri de 12,5 cm iar măsura specială este purificarea biologică.

Particularităţi tehnologice în producerea de sămânţă la cerealele păioase.

Tehnologia aplicată în loturile semincere este foarte asemănătoare cu cea aplicată într-o cultură pentru consum. Există diferenţe legate de efectuarea semănatului, acestea fiind prezentate la descrierea fiecărei categorii biologice. Singura lucrare specifică producerii de sămânţă este purificarea bioloigcă.

Purificarea biologică se realizează în două treceri. Prima trecere are loc la înspicat, când se observă precocitatea şi atacul de boli, iar a doua trecere are loc la maturitate, înainte de recoltat, când se observă însuşirile morfologice ale inflorescenţelor, talia plantelor şi atacul de boli. Plante care nu corespund se vor smulge. Cele eliminate la prima trecere se lasă pe cărări, iar cele smulse la a doua trecere se scot afară din lan.

26

Page 27: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul de alegere a plantelor tipice

Câmpul de menţinere a purităţii biologice

Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ I

Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ II

Câmpul de obţinere a categoriei BAZĂ

Câmpul de obţinere a categoriei CERTIFICATĂ

Figura 2.1. Schema producerii de sămânţă la cerealele păioase – soiuri omogene

27

Page 28: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul de alegere a plantelor tipice

Câmpul de menţinere a purităţii biologice

Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ I (PB I)

Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ II (PB II)

Câmpul de obţinere a categoriei BAZĂ (B)

Câmpul de obţinere a categoriei CERTIFICATĂ (C)

Figura 2.2. Schema producerii de sămânţă la cerealele păioase – soiuri multiliniale

28

Page 29: Ameliorare-Producerea de Samanta

Condiţii de certificare în câmp a cerealelor păioase.Se supun controlului categoriile Prebază II, Bază şi Certificată I şi II.În perioada de vegetaţie se efectuează cel puţin trei controale.Verificarea purităţii biologice se face cu rama metrică sau pe

suprafeţe de 10-20 m2, în cel puţin 5 puncte de control, sau câte un punct de control al 10 ha.

Tabelul 2.1.Distanţele minime de izolare

Cultura Distanţa minimă faţă de :Grâu, orz, ovăz

4 m faţă de alte specii, alte soiuri, alte categorii biologice

Grâu durum 100 m faţă de grâul comun, alte soiuri de grâu durum4 m faţă de alte cereale păioase, alte categorii biologice

Secară, triticale

4 m faţă de alte cereale păioase, alte categorii biologice300 m pentru categoria B, 250 m pentru categoria C, faţă de alte soiuri de secară şi triticale

Orez – însămânţat cu avionul

50 m faţă de alte loturi semincere

Tabelul 2.2.

Condiţii de aprobare în câmp la cerealele păioase

Specificare Categoria biologicăPB B C1 C2

Unitatea de control, ha 50 100 200 200

Rotaţia după aceeaşi specia sau alte păioase, ani

2

Metoda de însămânţare benzi normalPuritate varietală % - grâu, orz, ovăz - triticale, secară

99,999,7

99,799,0

99,098,0

Plante de cultură greu separabile, % 0,04 0,1Buruinei greu separabile, % * 0,04 0,1Starea sanitară, %

Ustilago sp.(grâu, ovăz, secară) 0,1 0,2 1,0Ustilago sp. (orz) 0,2 0,3 1,0Tilletia tritici, T.foetida (grâu) lipsă 0,04Tilletia controversa (grâu) lipsăClaviceps purpurea (secară) lipsă 0,04Septoria nodorum (grâu) 0,5 1,0

în grâu: Lolium temulentul, melampyrum sp., Raphanus raphanistrum, myagrum perfoliatum

în orz, ovăz: Lolium temluentul, Avena fatua, Avena ludoviviana, Raphanus sp.

29

Page 30: Ameliorare-Producerea de Samanta

În secară şi triticale: bromus secalinus, lolium temlentum, Avena sp., Raphanus sp.

Tabelul 2.3.Condiţii de valoare culturală la cerealele păioase

Specia Categorie biologică

Puritate fizică min.

(%)

Seminţe străine, buc.max.la 500 g Germinaţia % min.Alte plante

de culturăBuruieni

Total Din care greu

separabileGrâu

comumPB, B 99 5 5 5 85

C 98 10 15 10 85Grâu durm PB, B 99 5 5 5 85

C 98 10 20 10 85Secară PB, B 98 5 5 5 85

C 98 20 15 10 85Triticale PB, B 98 5 10 5 85

C 98 20 20 10 85Orz PB, B 99 5 5 5 85

C 98 20 20 15 85Ovăz PB, B 99 5 5 5 85

C 98 20 20 15 85Orez PB, B 98 5 8 8 80

C 98 20 40 40 80Umiditatea maximă admisă 14%

30

Page 31: Ameliorare-Producerea de Samanta

2.2. PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ HIBRIDĂ LA PORUMB.

La porumb, datorită progreselor realizate de ameliorare se cultivă în exclusivitate hibrizi (simpli, trliniari sai dublii). Soiurile de porumb se cultivă numai în zonele cu agricultură rudimentară, pe suprafeţe foarte restrânse.

Sămânţa hibridă de porumb se produce în loturi de hibridare, existând două metode importante. O metodă se bazează pe folosirea unor linii consangvinizate normale, cealaltă utilizează avantajele androsterilităţii. La porumb se foloseşte androsterilitatea nucleo-citoplasmatică cu restaurare a fertilităţii.

2.2.1. Producerea seminţei hibride pe bază de forme parentale normale (androfertile)

Câmpul de menţinere a purităţii biologice a liniilor consangvinizate androfertile. Menţinerea tipicităţii şi uniformităţii liniilor consangvinizate se realizează prin păstrarea homozigoţiei. Aceasta se face prin alegerea de plante tipice liniei, o parte dintre ele autopolenizându-se, iar o altă parte fiind se polenizează după modelul SIB (polenizare între plante surori, din aceeaşi descendenţă). Pentru aceasta se foloseşte sămânţa de la ştiuleţi autopolenizaţi. Din sămânţa fiecărui ştiulete se seamănă câte 3 rânduri. Pe un rând se face autopolenizare, iar celelalte două se folosesc pentru încrucişările SIB. Plantele netipice se vor elimina înainte de înflorire. Sămânţa obţinută pe fiecare ştiulete se păstrează separat. (figura 2.3.)

Câmpul de înmulţire sub izolator. Sămânţa fiecărui ştiulete obţinută în veriga anterioară, se va semăna pe câte un rând a câte 50 de plante. În timpul perioadei de vegetaţie se urmăreşte uniformitatea descendenţelor, cele care prezintă peste 10% plante netipice se vor elimina în totalitate, celelalte se vor purifica. La plantele tipice se vor izola atât paniculele cât şi ştiuleţii pentru a se efectua polenizarea cu polen propriu. Ştiuleţii se vor recolta în amestec.

Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu. Sămânţa descendenţelor autoplenizate se va semăna într-o parcelă după tehnologia obişnuită luându-se măsuri de izolare faţă de alte culturi de porumb la cel puţin 500 m. În perioada de vegetaţie se va efectua purificarea biologică care trebuie încheiată înainte de înflorit. Polenizarea se va face liber între plantele descendenţelor. La recoltat ştiuleţii se vor tria pentru a obţine o puritate de 100%.

31

Page 32: Ameliorare-Producerea de Samanta

Lotul de hibridare simplă. Se organizează semănând intercalat cele două forme parentale. Parităţile între forma mamă şi forma tată depind de capacitatea formei tată de a produce polen. Forma mamă fiind o formă androfertilă se va castra manual urmând ca polenizarea să se efectueze numai cu polen de la forma tată. Pentru aceasta este necesară izolarea lotului de hibridare faţă de alte culturi de porumb. Ambele forme parentale trebuie purificate foarte bine înainte de înflorit.

Lotul de hibridare dublă. Se organizează asemănător lotului de hibridare simplă, cu excepţia că formele parentale sunt doi hibrizi simpli. Hibridul simplu mamă se va castra manual. Distanţele de izolare sunt specifice acestui tip de lot de hibridare.

32

Page 33: Ameliorare-Producerea de Samanta

A

SIB

x x

A

B

SIB

x x

B

C

SIB

x x

C

D

SIB

x x

D

Câmpul de menţinere a

purităţii biologice

Câmpul de înmulţire sub

izolator

Câmpul de înmulţire izolat în

spaţiu

TT M M M M TT

HS (AxB) ♀

TT M M M M TT

HS (CxD) ♂

Lot de hibridare simplă pentru

obţinerea formelor parentale

TT M M M M TT

HT (AxB)C

TT M M M M TT

HD (AxB)(CxD)

Lot de hibridare trilinară sau dublă

Figura 2.3. Schema producerii seminţei hibride la porumb, pe bază de forme parentale androfertile

33

Page 34: Ameliorare-Producerea de Samanta

2.2.2. Producerea seminţei hibride pe bză de androstrilitate şi restaurare a fertilităţii

Pentru utilizarea androsterilităţii nucleo-citoplasmatice sunt necesare trei tipuri de linii consangvinizate:

- linia androsterilă care se foloseşte ca mamă în realizarea hibrizilor,

- linia analog fertil care se foloseşte ca polenizator a liniei androsterile pentru înmulţirea acesteia,

- linii normale nerestauratoare de fertilitate care se folosesc ca formă tată pentru crearea de hibrizi simpli androsterili utilizaţi ca forme mamă pentru obţinerea hibrizilor dublii,

- linii restauratoare de fertilitate care sunt androfertile şi se folosesc ca formă tată pentru obţinerea de hibrizi comerciali fertili.

Aceste linii se înmulţesc prin autopolenizare şi se verifică proprietăţile legate de fertilitatea polenului. Verigile care se practică în cazul acestei metode sunt următoarele:

Câmpul de menţinere a purităţii biologice şi testări a liniilor nerestauratoare şi a celor restauratoare de fertilitate.

Linia androsterilă se înmulţeşte prin polenizare cu polen de la linia analog fertil. Polenizarea se face după modelul plantă cu plantă, fiecărei plante androsterile corespunzându-i o plantă polenizatoare.

Liniile androfertile (nerestauratoare şi restauratoare de fertilitate) se înmulţesc prin autopolenizare. O parte din polen se foloseşte la testare prin încrucişare cu plante androsterile. Acestor testări se supun fiecare plantă din aceste linii. Sămânţa rezultată din testări se va verifica în anul următor, pe baza acestor rezultate se va face selecţia ştiuleţilor autopolenizaţi care se vor păstra un an în laborator.

Câmpul de control. În câmpul de control se vor semăna ştiuleţii rezultaţi din hibridarea de verificare. Sămânţa fiecărui ştiulete se va semăna pe câte un rând. Descendenţele care au forme parentale plante din linia nerestauratoare trebuie să fie androsterile, iar cele cu liniile restauratoare trebuie să fie androfertile. Dacă în descendenţe apar plante atipice în privinţa fertilităţii polenului, se va nota descendenţa iar ştiuletele autopolenizat al plantei care i-a fost formă parentală se va elimina. Sămânţa obţinută în câmpul de control se va elimina.

34

Page 35: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul de înmulţire sub izolator. Linia androsterilă se polenizează cu polen de la analogul fertil după principiul plantă cu plantă.

Liniile androfertile (nerestauratoare şi restauratoare de fertilitate) se înmulţesc prin autopolenizare după o purificare biologică prealabilă. Descendenţele care prezintă mai mult de 10% plante netipice se elimină.

Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu. Linia androsterilă, aceasta se seamănă intercalat cu analogul fertil la o paritate 4:2 (4 rânduri linie androsterilă: 2 rând analog fertil). Polenizarea se face liber cu asigurarea spaţiilor de izolare. Recoltarea seminţei de face separat forma androsterilă faţă de analogul fertil.

Liniile androfertile (nerestauratoare şi restauratoare de fertilitate) se seamănă în condiţii de izolare în spaţiu faţă de alte culturi de porumb. Polenizarea se face liber după o purificare foarte riguroasă încheiată înainte de înflorit.

Lotul de hibridare simplă. Organizarea lotului de hibridare simplă se face în funcţie de tipul de hibrid care trebuie să fie obţinut.

Pentru hibrizii simplii forme mamă pentru hibrizi dublii, ca linie mamă se utilizează linia androsterilă, iar ca formă tată o linie androfetrtilă nerestauratoare de fertilitate. Forma mamă nu se castrează. Hibridul care se va obţine va fi androsteril.

Pentru a obţine hibrizi simpli forme tată pentru hibrizi dubli se vor încrucişa două linii restauratoare de fertilitate. Dintre acestea, cea care va fi folosită ca mamă se va castra manual. Acesta va fi fertil şi restaurator de fertilitate.

Pentru a obţine un hibrid simplu comercial ca formă mamă se va folosi o linie androsterilă, iar ca formă tată o linie restauratoare de fertilitate. Hibridul va fi androfertil.

Lotul de hibridare dublă. Organizarea lotului de hibridare se va face utilizând ca formă mamă un hibrid simplu androsteril, iar ca formă tată un hibrid simplu restaurator de fertilitate.

35

Page 36: Ameliorare-Producerea de Samanta

AMS AF BNR CRf

DRf Câmp de menţinere a

purităţii biologice şi

testări

AMS x BNR AMS x CRf AMS x DRf

Câmp de control

AMS AF AMS AF AMS

AMS AF

AF AMS AF

X

BNR

BNR

X

CRf

CRf

X

DRf

DRf

Câmpul de înmulţire sub

izolator

Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu

BNR AMS BNR

A x BHS ♀ pt

HD sau HT

CRf AMS CRf

A x C HS comercial

DRf CRf DRf

C x D HS ♂ pt.HD

Lotul de hibridare simplă

C A x B C

(AxB)C HT comercial

CxD AxB CxD

(AxB)(CxD) HD comercial

Lotul de hibridare

triliniară sau dublă

Figura 2.4. Schema producerii seminţei hibride la porumb pe bază de androsterilitate nucleocitoplasmatică şi restaurare a fertilităţii polenului

36

Page 37: Ameliorare-Producerea de Samanta

Particularităţi tehnologice în loturile de hibridare la porumb.

Tehnologia de cultură a loturilor de hibridare la porumb prezintă unele particularităţi faţă de o cultură pentru consum. Deosebiri apar în ceea ce priveşte semănatul şi efectuarea unor lucrări de întreţinere specifice.

Semănatul se efectuează diferit de la un hibrid la altul. Dacă între cele două forme parentale există diferenţe în privinţa precocităţii, forma cea mai tardivă se va semăna mai devreme, iar cea mai precoce după răsărirea formei tardive. O altă modalitate, mai greu se realizat, ar fi semănatul formei mai precoce la o adâncime mai mare ceea ce va întârzia răsărirea.

Paritatea între cele două forme parentale depinde de bogăţia în polen a formei tată. Parităţile care se practică sunt 4:2; 6:2; 8:2; 12.4; 12:6. De regulă parităţi mai reduse se folosesc în cazul hibrizilor simpli, iar cele mai mari la hibrizii dublii.

Ca lucrări speciale de îngrijire sunt purificatul biologic, copilitul formei mamă, castrarea sau verificarea formei mamă, polenizarea suplimentară.

Copilitul este o lucrare obligatorie numai la plantele mamă deoarece copilii pot fi surse de polen. Lucrarea se efectuează odată cu purificatul biologic şi constă în eliminarea lăstarilor crescuţi la baza tulpinii.

Purificarea biologică se face prin mai multe treceri şi constă în eliminarea şi scoaterea din lan a plantelor netipice şi a celor atacate de boli şi dăunători. Lucrarea se efectuează atât pe rândurile mamă cât şi pe cele tată şi trebuie încheiată înainte de înflorit. Prima trecere se face în faza de 6-7 frunze. Pe rândurile tată ultima trecere trebuie efectuată înainte de apariţia mătăsii la forma mamă. Pe rândurile mamă purificarea se încheie după apariţia mătăsii.

Castrarea se efectuează manual pe rândurile mamă în cazul liniilor normale. Perioada optimă pentru castrat este la ieşirea paniculului din burduf, prin smulgerea acestuia. Trebuie avută atenţie pentru a nu se rupe mai mult de 1-2 frunze pentru că se vor sensibiliza plantele al atacul de tăciune. Trecerea prin lan pentru castrare se face la intervale de o zi pe o perioadă de două săptămâni. În perioada castrării inspectorii aprobatori efectuează cel puţin 5 controale în care verifică existenţa plantelor mamă înflorite şi necastrate

În cazul formelor androsterile se va efectua în perioada înfloritului un control a plantelor mamă pentru a depista plantele

37

Page 38: Ameliorare-Producerea de Samanta

care prezintă polen fertil. Acestea se recunosc prin faptul că paniculele sunt mai bine dezvoltate şi prezintă o culoare gălbuie faţă de cele androsterile care sunt mai mici, mai slab ramificate şi de culoare verde.

Polenizarea suplimentară se efectuează în cazul în care forma tată este săracă în polen şi în loturile de hibridare în care parităţile sunt mai mari (8:2 sau 12:4). Lucrarea se efectuează prin atingerea paniculelor cu o frânghie legată de două stinghii care va ajuta scuturarea polenului. Perioada optimă din zi este între orele 9 şi 13.

Recoltarea rândurilor mamă pe care se realizează sămânţa hibridă se face manual sau mecanizat numai după ce rândurile formei tată au fost scoase din lan. După recoltare ştiuleţii se vor sorta manual ocazie cu care se vor elimina cei netipici şi atacaţi de boli.

Condiţii de certificare în câmp a loturilor semincere de porumb.

Sunt supuse certificării categoriile:- Prebază II: linii consangvinizate care intră în componenţa

hibrizilor simpli forme parentale pentru hibrizi dubli sau trilinari comerciali- Bază: linii consangvinizate care intră în componenţa

hibrizilor simpli sau trilinari comerciali şi hibrizi simpli forme parentale pentru hibrizii dublii sau trilianri

- Certificată: prima generaţie a hibrizilor simpli, trilianri sau dublii comerciali.

Tabelul 2.4.Pentru linii consangvinizate

Unitatea de control - maxim 50 haRotaţia după aceeaşi specie 2 aniDistanţa de izolare - minim 400 mBoli şi dăunători de carantină inclusiv Cochliobolus carbonum LipsăŞtiuleţi netipici - maxim 2%Ştiuleţi cu peste 20% boabe atacate de Fusarium sp. - maxim 5%Ştiuleţi atacaţi de Nigrospora orzzae – maxim 5%Ştiuleţi cu peste 5% boabe fisurate – maxim 5%Puritate varietală 99,9%

Liniile sunt supuse la minim trei controale prin care se verifică puritatea biologică. La liniile androsterile se verifică dacă nu sunt plante androfertile. Acestea nu trebuie să depăşească 1%. Verificările se fac la 1500 ştiuleţi luaţi la întâmplare din 10-15

38

Page 39: Ameliorare-Producerea de Samanta

puncte din lan, în cazul loturilor de până la 5 ha. Pentru fiecare hectar în plus se mai observă câte 100 ştiuleţi.

Tabelul 2.5.Hibrizi simpli forme parentale pentru hibrizi dublii.

Unitatea de control - maxim 50 haRotaţia după aceeaşi specie 2 aniDistanţa de izolare - minim 400 mBoli şi dăunători de carantină inclusiv Cochliobolus carbonum LipsăŞtiuleţi netipici - maxim 2%Ştiuleţi cu peste 20% boabe atacate de Fusarium sp. - maxim 5%Ştiuleţi atacaţi de Nigrospora orizae – maxim 5%Ştiuleţi cu peste 5% boabe fisurate – maxim 5%Puritate varietală - formam mamă - forma tată

99,9%99,9%

În timpul înfloritului, pe rândurile mamă nu sunt admise mai mult de 0,5% plante înflorite şi necastrate, iar cumulat pe toate controalele procentul maxim admis este de 1%. În cazul liniilor androsterile se verifică plantele androfertile prin cel puţin trei controale. Numărul punctelor de control este de cel puţin 1 punct la 5 ha. În fiecare punct de control se verifică câte 100 plante aşezate pe cel puţin două rânduri.

La maturitate se verifică puritatea ştiuleţilor prin examinarea a câte 1000 plante tată şi 200 plante mamă, în cel puţin 10 puncte de control.

Tabelul 2.6.Hibrizi (simpli, trilianri, dublii) comerciali.

Unitatea de control - maxim 100 haRotaţia după aceeaşi specie 2 aniDistanţa de izolare – minim- pentru HD şi H- pentru HS şi HD zaharat- pentru HS zaharat, floricele

200 m300 m400 m

Boli şi dăunători de carantină inclusiv Cochliobolus carbonum LipsăŞtiuleţi netipici - maxim 2%Ştiuleţi cu peste 20% boabe atacate de Fusarium sp. - maxim 5%Ştiuleţi atacaţi de Nigrospora orzzae – maxim 5%Ştiuleţi cu peste 5% boabe fisurate – maxim 5%Puritate varietală - forma mamă - forma tată

99,8%99,8%

Examinarea purităţii variatale şi controlul castratului se face la câte 100 plante situate pe cel puţin 2 rânduri. În perioada înfloritului sunt admise până la 1% plante înflorite şi necastrate la un control, iar cumulat pe toate controalele maxim 2% începând de

39

Page 40: Ameliorare-Producerea de Samanta

la peste 5% plante cu mătase. Procentul maxim de plante mamă cu copili este de 1%.

Tabelul 2.7.Condiţii de valoare culturală la porumb

Categoria biologică

Puritatea fizică, min. %

Facultatea germinativă min. %

Număr de seminţe străine

PB, B 99 85 0C 98 90 0

Umiditatea admisă 14%,

ÎNTREBĂRI:1. Care sunt etapele înmulţirii soiurilor la cerealele păioase?2. Cum se realizează purificarea biologică la cerealele păioase?3. Care sunt etapele producerii seminţei hibride la porumb pe bază

de forme partentale normale?4. Care sunt etapele producerii seminţei hibride la porumb pe bază

de androsterilitate şi restaurare a fertilităţii?5. Care sunt distanţele de izolare a loturilor de hibridare la

porumb?6. Care sunt lucrările specifice în loturile de hibridare la pourmb?

CAPITOLUL 3

40

Page 41: Ameliorare-Producerea de Samanta

PRODUCEREA DE SĂMÂMŢĂ LA LEGUMINOASELE PENTRU BOABE (MAZĂRE, FASOLE, SOIA)

La principalele leguminoase pentru boabe se cultivă soiuri, aceste specii fiind plante autogame. Faţă de metodologia generală, obţinerea categoriei Prebază I se desfpşoară pe o perioadă de doi ani pentru menţinerea caracterelor tipice ale boabelor.

La leguminoasele pentru boabe, datorită faptului că sunt plante autogame, se cultivă numai soiuri. Producerea de sămânţă se desfăşoară după metodologia obişnuită de înmulţire a soiurilor, cu o modificare care constă în repetarea câmpului Prebază I, deoarece la aceste specii (mai cu seamă la mazăre), purificatul biologic se face destul de dificil. Verigile producerii de sămânţă sunt următoarele: (figura 3.1.)

Câmpul de alegerea plantelor tipice se însămânţează cu Sămânţa amelioratorului sau cu sămânţă categoria Prebază I. Semănatul se va efectua cu densitate redusă pentru a se putea individualiza fiecare plată în parte şi pentru a mări coeficientul de înmulţire. Alegerea plantelor tipice se face în două treceri deoarece caracterele evidente la înflorit, la maturitate nu mai pot fi observate.

La înflorire se marchează plantele tipice soiului în funcţie de tipul de creştere, forma tufei, forma, culoarea şi mărimea florilor, rezistenţa la cădere şi boli. Marcarea se face cu ajutorul unor fâşii de material plastic sau textil. Dintre plantele marcate, la maturitate se vor reţine numai cele care prezintă păstăi caracteristice soiului, uniformitate a coacerii, rezistenţă la boli şi dăunători. Acestea se vor smulge şi vor fi examinate în laborator în ceea ce priveşte caracteristicile boabelor (culoare, formă, mărime, etc.). Numai după această selecţie, boabele fiecărei plante rămase se vor păstra separat.

Câmpul de menţinere a purităţii biologice. Sămânţa fiecărei plante tipică se va semăna pe un rând cu o lungime de până la 2-4 m, la distanţa între rânduri ce cel puţin 50 cm. Compararea descendenţelor se va face cu o variantă martor, semănată cu sămânţa aceluiaşi soi, din categoria Prebază I, care are puritatea bioligică 100% şi care urmează din 10 în 10 rânduri. Descendenţele sunt observate încă de la înflorit şi continuă până la maturitate, fiind notate cele care prezintă plante netipice soiului. Cele rămase se vor recolta în amestec.

41

Page 42: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază I. Prebaza I se obţine în doi ani consecutiv la mazăre şi fasole,. Care ua un coeficient de înmulţire mai mic şi purificarea se efectuează mai greu. (Prebază I A şi Prebază I B). Semănatul la mazăre se efectuează în benzi late de 2 m cu cărări separatoare de 25-40 cm, distanţa între rânduri fiind de 12,5 cm.. Aceste cărări servesc la accesul personalului pentru efectuarea purificatului biologic. Pentru a mări coeficientul de înmulţire, la mazăre, distanţa între rânduri poate fi mărită la 25-40 cm. Lucrarea specifică este purificatul biologic, care se efectuează în două treceri.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază II. Acest câmp se organizează cu sămânţă din categoria anterioară. Semănatul cu desime redusă pentru această categorie se practică numai în situaţii speciale. Mazărea se seamănă în benzi, distanţa între rânduri fiind de 12,5 cm. Fasolea şi soia se seamănă normal. Lucrarea specifică este purificatul biologic şi se efectuează ca în cazul verigii anterioare.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază. Semănatul mazărei se face în benzi, cu distanţa între rânduri de 12,5 cm şi cărări de 25 cm la intervale de 2 m, fasolea şi mazărea se seamănă normal. Purificarea biologică se efectuează la fel ca la categoriile anterioare.

Câmpul de obţinere a categoriei Certificată. Semănatul se face în benzi sau normal, conform tehnologiei obişnuite. Măsura specială este purificarea biologică.

Particularităţi tehnologice în loturile semincere la leguminoasele pentru boabe.

Tehnologia de cultură la leguminoasele pentru boabe este asemănătoare cu tehnologia obişnuită, lucrarea specifică aplicată fiind purificarea biologică.

Purificarea biologică se efectuează în loturile semincere pentru obţinerea categoriile prebază, bază şi certificată. Lucrarea se efectuează prin două treceri. Prima trecere are loc la înflorit, când se observă caracteristicile florilor, precocitatea şi atacul de boli. A doua trecere are loc la maturitate, înainte de recoltat, când se observă însuşirile morfologice păstăilor, talia plantelor şi atacul de boli. Plante care nu corespund se vor smulge şi se vor elimina din lan. Se recomandă selectarea manuală a seminţelor pentru a obţine o puritate variatală de 100%.

42

Page 43: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul de alegere a plantelor tipice

Câmpul de menţinere a purităţii biologice

A Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ I B

Câmpul de obţinere a categoriei PREBAZĂ II

Câmpul de obţinere a categoriei BAZĂ

Câmpul de obţinere a categoriei CERTIFICATĂ

Figura 3.1.. Schema producerii de sămânţă la leguminoasele pentru boabe

Tabelul 3.1.Condiţii de certificare în câmp la leguminoasele pentru boabe.

43

Page 44: Ameliorare-Producerea de Samanta

Specificare Categoria biologicăPB B C1 C2

Unitatea de control – maxim - ha 25 50 100Rotaţia după aceeaşi specie, ani - minim 3Distanţa de izolare între soiuri şi categorii biologice, m - minim

4

MazărePuritate varietală % – minim 99,9 99,7 99,0 98,0Plante cu seminţe greu separabile (Pisum arvense)

lipsă 1/30m2

1/10m2

Plante cu atac de: % - maxim- ascochitoză (Ashochyta sp.)- bacterioză (Pseudomonas pisi)

11,5

55

FasolePuritate varietală % – minim 99,9 99,7 99,0 98,0Plante cu atac de: % - maxim- antracnoză (Colletotrichum lindemuthianum)-bacterioză (Xanthomonas phaseoli)

1

1,5

5

5Soia

Puritate varietală % – minim 99,5 99,5 99,0 99,0Plante atacate de: % maxim- mană (Peronospora manshurica)- mozaic (Soja virus 1)

11

25

Sunt supuse certificării categoriile biologice începând cu Prebaza II. Controalele în vederea certificării încep în faza de înflorit şi continuă până la recoltare. Puritatea varietală de determină cu rama metrică la mazăre, iar la fasole şi soia se observă câte 50 plante dispuse pe două rânduri vecine. În cazul atacului de boli, se consideră plante bolnave de bacterioze cele pe care boala este prezentă, iar în cazul antracnozei, cele la care petele ocupă mai mult de 1/5 din păstaie.

Tabelul 3.2.Condiţii de valoare culturală

Specia Puritate fizică min.%

Conţinut maxim de seminţe din alte specii (%)

Germinaţia totală min %

Mazăre 98 0,1 80Fasole 98 0,1 75Soia 98 5 buc./100 g 80

Tabelul 3.3.

44

Page 45: Ameliorare-Producerea de Samanta

Starea sanitară a leguninoaselor alimentareSpecia Organismul dăunător Condiţii de

admisibilitateMazăre Germeni cu infecţie de antracnoză (Aschochita sp.),

% max.5

Seminţe cu exemplare vii de Bruchus pisorum, buc./kg max.

lipsă

Fasole Germeni cu infecţie de antracnoză (Colletotrichum lindemuthianum.), % max.

5

Seminţe cu exemplare vii de Ascanthoscelides obtectus, buc./kg max.

lipsă

Soia Germeni cu infecţie de Aschochita sp., % max. 2Germeni cu infecţie de Colletotrichum sp., % max. 3

ÎNTREBĂRI:1. Care sunt etapele înmulţirii soiurilor la leguminoasele pentru

boabe?2. Care sunt lucrările specifice în producere de sămânţă la

leguminoasele pentru boabe?3. Care care sunt diatanţele de izolare la leguminoasele pentru

boabe?4. Care sunt condiţiile fitosanitare de aprobare a loturilor

semincere la leguminoasele pentru boabe?

CAPITOLUL 4.

45

Page 46: Ameliorare-Producerea de Samanta

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA PLANTELE TEHNICE

La plantele tehnice, datorită diversităţii lor, în cultură sunt prezente soiuri de diferite tipuri şi hibrizi. La floarea soarelui se cultivă hibrizi obţinuţi pe bază de androsterilitate nicelocitoplasmatică, la sfecla de zahăr sunt în cultură soiuri sau hibrizi obţinuţi pe bază de poliploidie, iar la in şi cânepă se cultivă soiuri. Particularităţile tehologice sunt specifice fiecări specii având în vedere tipul mde polenizare şi asigurarea alogamiei.

4.1. PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA FLOAREA

SOARELUI

La floarea soarelui s-au extins în cultură hibrizii (simplii sau triliniari). Singurul soi menţinut în Lista soiurilor şi hibrizilor din România (Record) se cultivă pe suprafeţe mici. Datorită morfologiei florilor, la floarea soarelui nu este posibilă castrarea manuală pe suprafeţe mari, din acest motiv producerea seminţei hibride se face utilizând forme materne linii consangvinizate androsterile. La hibrizii actuali se foloseşte androsterilitatea nucelo-citplasmatică, cu restaurare a fertilităţii. Înmulţirea liniilor consangvinizate forme parentale se face prin continuarea autopolenizării, iar loturile de hibridare se organizează cu forme parentale adecvate tipului de hibrid care trebuie obţinut (comrecial sau formă parentală)

Pentru realizarea hibrizilor sunt necesare mai multe tipuri de linii condangvinizate: linii androsterile folosite ca mamă, linii analog fertile folosite pentru înmulţirea liniei androsterile, linii androfertile normale folosite ca tată pentru obţinerea unor hibrizi simpli androsterili şi linii androfertile restauratoare de fertilitate folosite pentru obţinerea unor hibrizi androfertili. (Figura 4.1.)

Câmpul de alegere a plantelor tipice. Linia androsterilă se va poleniza cu polen de la analogul

fertil, după principiul plantă cu plantă. Pentru aceasta fiecare plantă se va izola cu izolatoare din tifon. La 2-3 zile de la deschidera florilor ligulate se va recolta polen de la analogul fertil şi se vor poleniza manual plantele liniei androsterile. Polenizarea de va repeta de 2-3 ori. Plantele folosite la aceste polenizări vor fi alese dintre cele mai viguroase şi tipice liniei. Din fiecare formă se va lucra cu circa 100 plante.

46

Page 47: Ameliorare-Producerea de Samanta

Liniile androfertile se înmulţesc prin autopolenizare. Pentru aceasta se aleg plante tipice care se izolează cu izolatoare din tifon, iar în perioada înfloritului florile tubulare se freacă cu tampoane de vată pentru a se realiza autopolenizarea.

Liniile restauratoare de fertilitate se testează pentru a verifica capacitatea de restaurare a fertilităţii polenului. Odată cu autopolenizarea, cu o parte din polen se fac încrucişări cu plante androsterile, după modelul plantă cu plantă. La fel se procedează şi cu liniile normale, la care se testează capacitatea de nerestaurare a fertilităţii polenului.

Câmpul de control. În câmpul de control se studiază hibrizii rezultaţi din testările

liniilor androfertile normale şi restauratoare de fertilitate. Sămânţa hibridă a fiecărei plante testate se va semăna pe câte un rând şi se observă fertilitatea polenului. Descendenţele rezultate din încrucişarea cu restauratorul de fertitlitate trebuie să prezinte polen fertil, iar cele cu forma normală, trebuie să fie androsterile. Pe baza acestor testări se face selecţia seminţei autopolenizate în anul anterior. Sămânţa obţinută în câmpul de control se va elimina.

Câmpul de polenizare SIB.Linia androsterilă se va poleniza cu polen de la analogul fertil

supă principiul plantă cu plantă în condiţii de izolare a fiecărei plante cu izolatoare din tifon.

În cazul liniilor androfertile se va folosi sămânţa autopolenizată rămasă după selecţia făcută pe baza rezultatelor din câmpul de control. De la fiecare plantă autopolenizată de va semăna câte un rând a câte 25 plante. Jumătate din plantele fiecărei descendenţe se vor izola cu izolatoare din tifon şi se vor castra manual, iar cealaltă jumătate se va izola cu izolatoare din hârtie pentru a putea fi recoltat polenul cu care se vor poleniza florile castrate. Descendenţele care prezintă plante netipice se vor elimina. Sămânţa se va recolta numai de la plantele castrate şi polenizate manual păstrându-se separat pe descendenţe.

Câmpul de înmulţire sub izolator prin polenizare pe grupe. Din linia androsterilă se va semăna câte o parcelă pentru

fiecare descendenţă. Poleniza se face cu amestec de polen de la plante analog fertile.

Sămânţa fiecărei descendenţe se va semăna pe o parcelă cuprinzând 100-300 plante, aceasta reprezentând o grupă. Descendenţele netipice se vor elimina. Î cadrul celor tipice plantele se vor izola cu izolatoare din tifon. Polenizare se va face cu amestec

47

Page 48: Ameliorare-Producerea de Samanta

de polen, folosind acelaşi tampon la toate plantele din cadrul grupei. Recoltarea se face prin amestecul descendenţelor tipice.

Lotul de hibridare simplă.Linii parentale se vor semăna intercalat. Pentru a obţine

hibrizi simpli forme mamă pentru hibrizii trilianri ca mamă se va folosi o linie androsterilă, iar ca formă tată o linie androfertilă normală.

Pentru obţinerea unui hibrid simplu comercial, linia mamă androsteilă se va încrucişa cu o linie tată restauratoare de fertilitate.

În loturile de hibridare principala lucrare ce se efectuează este purificarea biologică. Castrarea nu se efectuează ci se face numai un control al fertilităţii polenului la forma mamă.

Lotul de hibridare pentru obţinerea hibrizilor trilinari.Pentru obţinerea unui hibrid triliniar ca formă mamă se

foloseşte un hibrid simplu androsteril, iar ca formă tată o linie consangvinizată restauratoare de fertilitate.

Particularităţi tehnologice în loturile de hibridare la floarea soarelui.

Semănatul în loturile de hibridare se face intercalat, parităţile între formele parentale depinzând de hibrid. Parităţile practicate la hibrizii româneşti sunt de 18:6 şi 12:6. În cazul unor hibrizi la care există diferenţe de precocitate între cele două forme parentale se practică semănatul decalat. Aceasta permite în acelaşi timp şi prelungirea perioadei înfloritului formei tată. La hibrizii româneşti care se află în această situaţie, semănatul începe cu jumătate din rândurile tată. Când germenul acestora are 2-5 cm, se seamănă rândurile mamă şi cealaltă jumătate din rândurile tată.

Lucrarea specială în loturile de hibridare este purificarea biologică. Lucrarea se face prin cel puţin trei trecere, ocazie cu care se elimină plantele netipice şi cele bolnave. Se recomandă scoaterea plantelor bolnave din la pentru ca agenţii patogeni să nu se extindă. Lucrarea trebuie încheiată înainte de înflorit.

Polenizarea suplimentară este o măsură prin care se măreşte procentul florilor fecundate. Aceasta se face prin asigurarea loturilor de hibridare cu 2-4 familii de albine pentru fiecare hectar. Stupii se aşează pe marginile lanului la începutul înfloritului.

Recoltarea rândurilor mamă pe care se obţine sămânţa hibridă se face numai după scoaterea din la a plantelor de pe rândurile tată.

AMS AF BNR CRf Câmp de alegere

48

Page 49: Ameliorare-Producerea de Samanta

AMS x BNR

x x

AMS AF

AF AMS AF

A

AMS x CRf

x x

SIB

B

SIB

C

a plantelor tipice

Câmp de control

Câmp de polenizări SIB

Câmp de polenizare pe

grupe

TT M M M M TT

HS ♀ pt. HTA x B

TT M M M M TT

HS comercial A X C

Lot de hibridare simplă

TT M M M M TT

HT comercial (A x B) C

Lot de hibridare triliniară

Figura 4.1. Schena producerii de sămânţă hibridă la floarea soarelui

Tabelul 4.1.

49

Page 50: Ameliorare-Producerea de Samanta

Condiţii de certificare în câmp la floarea soarelui.

Specificare Hibrizi forme parentale

Hibrizi comerciali

Unitatea de control - maxim 20 ha 100 haRotaţia după aceeaşi specie - minim 6 aniDistanţa de izolare - minim 2500 m 1200 mPlante atacate de (% maxim): - mană (Plasmopara helianthi putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) -putregai cenuşiu (Botrytis cinerea) - Phomopsis sp.

Lipsă0,10,10,3

Lipsă0,51,01,0

Puritate varietală: - forma mamă - forma tată

99,5%99,8%

99,0%99,5%

Controlul în vederea certificării se efectuează în cel puţin 10-20 puncte, în fiecare punct fiind observate câte 100 plante atât la forma mamă cât şi la cea tată. În perioada înfloritului forma mamă androsterilă se va controla de cel puţin 3 ori. La un control se admit până la 0,5% plante androfertile, iar cumulat pe cele trei controale, cel mult 1%.

Tabelul 4.2.Condiţii de valoare culturală

Specificare ValoareaPuritatea fizică (% minim) 98Alte specii de plante în proba de 1000 g (bucăţi total) 5Seminţe străine greu separabile 0Germinaţia totală (% minim) 85Umiditatea maxim admisă 9%.

Tabelul 4.3.Starea sanitară a seminţelor de floarea-soarelui

Specificare ValoareaNumăr maxim de scleroţi sau fragmente de scleroţi în 1000 g 10Seminţe cu infecţie de Sclerotinia sclerotiorum (număr) (% maxim)

3

Seminţe cu infecţie de Botrytis cinerea (număr) (% maxim) 5Organisme dăunătoare de carantină 0Acarieni, insecte şi larvele lor vii 0

50

Page 51: Ameliorare-Producerea de Samanta

4.2. PRODUCEREA DE SĂMÂNĂ LA SFECLA DE ZAHĂR

La sfecla de zahăr se cultivă mai multe tipuri de cultivare: soiuri diploide, soiuri poliploide şi hibrizi triploizi. Metodologia este complicată de faptul că sfecla este o plantă bienală, sămânţa obţinându-se numai în al doilea an de cultură.

4.2.1. Pentru soiurile diploide.Soiurile diploide se înmulţesc după metodica generală de

înmulţire a soiurilor. De fapt aceste soiuri sunt de tipul soiurilor sintetice, deoarece înmulţirea începe cu selecţionarea din cadrul soiului a unor linii consangvinizate care se vor poleniza liber între ele. Prin aceasta se caută menţinerea unei uniformităţi mai bune a soiului. (figura 4.2.)

Câmpul de alegere a liniilor pure se va înfiinţa ca o cultură de seminceri cu plante consangvinizate în generaţia a şasea de autopolenizare. Plantele se autopolenizează. Pentru aceasta se izolează cu izolatoare din hârtie. Sămânţa fiecărei plante se va păstra separat pentru ca în anul următor să se selecţioneze descendenţele după aspectul butaşilor. Descendenţele care prezintă butaşi netipici şi cu slabă capacitate de producţie se vor elimina. Butaşii se vor recolta separat pe descendenţe.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază se realizează tot în doi ani. În primul an butaşii se plantează pe descendenţe pentru a obţine sămânţa din categoria Prebază. Polenizarea se face după modelul SIB, între plantele din interiorul descendenţei.. Descendenţele se vor purifica înainte de înflorit. La recoltat, sămânţa descendenţelor se va amesteca În anul următor sămânţa va fi semănată pentru a obţine butaşii din categoria Prebază.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază se desfăşoară pe durata a doi ani. În primul an se obţine sămânţa Bază, iar în al doilea an butaşii Bază. Butaşii aparţinând unor linii consangvinizate diferite, se va realiza o hibridare liberă între acestea, astfel apărând soiul sintetic. În ambii ani se efectuează purificări biologice. În primul an purificarea trebuie încheiată înainte de înflorit, iar în anul al doilea purificarea finală se face după recoltat, în funcţie de aspectul butaşilor.

Câmpul de obţinere a seminţei Certificată se organizează prin plantarea butaşilor Bază şi obţinerea unei culturi de seminceri. Lucrarea specifică ce se execută este purificarea biologică.

51

Page 52: Ameliorare-Producerea de Samanta

S

B

S

B

S

B

S

1 2 3 4 5 6 7 8 9 ……….. n

1 2 3 4 5 … n 1 2 3 4 5 … n

Microculturi comparative pt. Obţinerea butaşilor testarea capacităţii de din liniile consangvinizate producţie valoroase

2x

Câmp de alegere şi menţinere a

purităţii biologice a

liniilor consangvinizate

Categoria PREBAZĂ

CategoriaBAZĂ

CategoriaCERTIFICATĂ

Figura 4.2. Schema producerii de sămânţă la sfecla de zahăr – soiuri diploide (B – cultură de butaşi, S – cultură de seminceri)

4.2.2. Pentru soiurile poliploide.Soiurile poliploide se obţin prin încrucişarea liberă a două

forme deosebite în ceea ce priveşte gradul de ploidie: o formă tetraploidă cu alta diploidă. Făcându-se încrucişarea liberă se va obţine un amestec de plante diploide, tetraploide şi triploide. Se consideră că soiul este de calitate corespunzătoare dacă proporţia triploizilor este cel puţin 60%.

Înmulţirea soiurilor poliploide se desfăşoară pe o perioadă foarte lungă de timp, deoarece este necesară selecţionarea unor familii din formele parentale, care să prezinte concomitent o bună

52

Page 53: Ameliorare-Producerea de Samanta

capacitate de producţie şi o bună capacitate combinativă. (figura 4.3.)

Alegerea familiilor valoroase se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani. În primele două cicluri de vegetaţie (4 ani) se aleg familii din ambele forme parentale (teraploidă şi diploidă), pornind de la plante tipice alese în faza de butaşi, care se testează în privinţa capacităţii de producţie. Fiecare plante reţinută va da naştere unei familii din care se va produce sămânţa, apoi familiile se vor compara între ele. În faza a doua (3 ani) familiile productive se încrucişează cu un tester pentru a li se stabili capacitatea combinativă, după care din cele cu o bună capacitate combinativă se va reţine sămânţa care se va folosi pentru obţinerea categoriei Prebază I.

Obţinerea categoriei Prebază I. Din familiile valoroase ale ambelor forme parentale se vor produce butaşi care constituie categoria Prebază I. Butaşii se vor produce pe parcele separate pentru fiecare familie, separarea menţinându-se şi după recoltat.

Obţinerea categoriei Prebază II. Categoria Prebază II se obţine în doi ani. În primul an se înfiinţează o cultură de seminceri, cu parcele separate pentru fiecare familie. Familiile cu un procent mare de plante netipice se elimină, celelalte se vor purifica înainte de înflorit. Recoltarea seminţei familiilor tipice se va face în amestec. Din această sămânţa se vor obţine în al doilea an butaşii Prebază II.

Obţinerea categoriei Bază. În primul an se obţine sămânţa Bază pentru ambele forme parentale. În cel de-al doilea an se obţin butaşii Bază. Obţinerea acestora se poate organiza în două moduri. Se poate practica metoda amestecului, când sămânţa formei tetraploide se amestecă cu cea a formei diploide într-o proporţie de 3:1 şi se seamănă pentru obţinerea butaşilor. O altă metodă este cea a semănatului sistematic, când cele două forme se seamănă pe parcele separate astfel încât cantitatea de butaşi obţinută din forma tetraploidă să fie de trei ori mai mare decât cea din forma diploidă.

B

S

B

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Câmp de alegere şi

înmulţire a familiilor potenţial

componente

Înmulţirea

53

Page 54: Ameliorare-Producerea de Samanta

S

B

S

B

B

S

B

S

B

S

Culturi comparative pt testarea capacităţii de producţie 2 3 5 6 7 8 9

H2 H3 H5 H6 H7 H8 H9

2 5 6 7 8

♀ 4x + ♂ 2x (3:1) ♀ 4x 3:1 ♂2x

Metoda amestecului Metoda sistematică

x o o x o x o o x x o o o x o o o o x o o o x o x o x o o o x o o o

Amestec 4x+3x+2x

familiilor cu bună capacitate

de producţie

Testarea capacităţii

combinative

Categoria PREBAZĂ I

Categoria PREBAZĂ II

CategoriaBAZĂ

Categoria CERTIFICATĂ

Figura 4.3. Schema producerii de sămânţă la sfecla de zahăr – soiuri poliploide (B-cultură de butaşi, S – cultură de seminceri)

Obţinerea seminţei Certificate. Obţinerea acestei categorii se face într-un lot de hibridare în care cele două forme parentale plantează împreună (fiind o cultură se seminceri), organizarea depinzând de modul în care au fost obţinuţi butaşii. Oricare ar fi metoda (în amestec sau sistematică), încrucişarea între formele tetraploidă şi cea diploidă se face liber, iar recoltare se va efectua împreună. Se va obţine o sămânţă constituită din plante diploide, tetraploide şi triploide. Dacă se practică metoda sistematică se pot recolta şi doar rândurile formei tetraploide, în acest caz, obţinând o calitate mai bună a seminţei, deoarece aceasta conţine numai plante tetraploide şi triploide, care sunt superioare productiv şi calitativ celor diploide.

54

Page 55: Ameliorare-Producerea de Samanta

4.2.3. Pentru hibrizii triploizi.Hibrizii triploizi se obţin prin încrucişarea unei forme

tetraploide androsterile cu o formă tată diploidă. La sfeclă se utilizează androsterilitatea nucleo-citoplasmatică, fără restaurarea fertilităţii deoarece sămânţa hibridă comercială se foloseşte pentru obţinerea unei culturi pentru rădăcini destinate industrializării, plantele respective putând fi androsterile.

Înmulţirea formelor parentale se face prin următoarele verigi: (figura 4.4.)

Câmpul de alegere. În fază de butaşi, se aleg plante tipice din ambele forme parentale. În anul următor butaşii se vor planta pentru a produce sămânţă. Linia androsterilă se va poleniza cu polen de la analogul fertil, iar linia tată se va autopoleniza în condiţii de izolare a fiecărei plante.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază I. Din seminţele plantelor tipice alese se vor obţine butaşi Prebază I, iar cu aceştia se creează o cultură de seminceri. Semincerii liniei androsterile se vor poleniza cu polen de la analogul fertil semănându-se cele două forme intercalat, la paritatea de 2:1, în condiţii de izolare în spaţiu. Sămânţa se va recolta numai de pe rândurile formei androsterile. Semincerii liniei tată se polenizează liber în condiţii de izolare în spaţiu.

Câmpul de obţinere a categoriei Prebază II. Câmpul se organizează asemănător celui Prebază I, cu o durată de doi ani finalizându-se cu obţinerea butaşilor Prebază II.

Câmpul de obţinere a categoriei Bază. Organizarea este identică cu a categoriilor anterioare.

Câmpul de obţinere a categoriei Certificată. Forma andosterilă tetraploidă) se plantează intercalat cu forma tată (diploidă) la o paritate de 2:1 sau 3:2. Polenizarea de face liber în condiţii de izolare în spaţiu. La recoltare rândurile tată se vor elimina, recoltându-se numai sămânţa rândurilor mamă care este în totalitate triploidă.

B

S

Analog Linia Forma fertil androsterilă tată x x x o o x

Câmpul de menţinere a

purităţii biologice

55

Page 56: Ameliorare-Producerea de Samanta

B

S

B

S

B

S

B

S

x x x o o x

x x x o o x

x x x o o x

x o o x o o x v v v v x o o x o o x v v v v

v v o o o v v o o o v v o o o v v o o o

3x

Categoria PREBAZĂ II

Categoria PREBAZĂ I

Categoria BAZĂ

CategoriaCERTIFICATĂ

Figura 4.4. Schema producerii de sămânţă la sfecla de zahăr – hibrizi triploizi

Particularităţi tehnologice în loturile semincere la sfecla de zahăr

Purificatul biologic este o lucrare care se efectuează atât în culturile de seminceri cât şi în cele pentru butaşi. În culturile de seminceri lucrarea se efectuează înainte de înflorit, În culturile de

56

Page 57: Ameliorare-Producerea de Samanta

butaşi se urmăreşte îndepărtarea plantelor care lăstăresc în primul an, cele atacate de boli, iar la recoltare se sortează după formă şi culoare. Butaşii ramificaţi se elimină. O nouă sortare se face şi la scoaterea din siloz când se îndepărtează cei depreciaţi în timpul depozitării.

Controlul stării de ploidie este o lucrare foarte importantă pentru formele tetraploide În culturile de seminceri Prebază I şi II. Controlul se face prin prelevarea de probe care se studiază la microscop. Acestea se recoltează din rozeta de frunze după pornirea în vegetaţie a butaţilor. Recoltarea se face dimineaţa, când diviziunea celulară este mai activă. Probele se studiază imediat, butaşii care nu prezintă un număr de cromozomi corespunzător se vor elimina penzru a nu ajunge la înflorit.

Condiţii de certificare în câmp la sfecla de zahăr.Tabelul 4.4.

Pentru culturile de butaşiSpecificare Prebază I

şi IIBază

Unitatea de control, ha (maxim 10 50Rotaţia după aceeaşi specie, ani (minim) 4Distanţa de izolare faţă de culturi industriale şi culturi de butaşi, m (minim)

4

Puritatea varietală, % (minim) 99 98Butaşi cu tulpini florifere la însilozare lipsăPlante cu tulpini florifere în câmp, % (maxim) 5

Tabelul 4.5.Distanţele de izolare pentru culturile de seminceri

Tipul de cultură Distanţa de izolare,

m

Categoria seminţei

Faţă de alte culturi de seminceri din genul Beta 2000 BÎntre culturi cu mamă identică dar polenizatori diferiţi 1000 CÎntre culturi cu mame diferite şi polenizatori diferiţi 1000 CFaţă de alte surse de polen cu ploidie necunoscută 2000 CÎntre culturi cu mame diferite dar acelaşi polenizator 300 CFaţă de culturi de sfeclă industrială sau butaşi 200 C

Parcelele de înmulţire a semincerilor Prebază I şi II se organizează în cadrul unităţilor de cercetare în culturi izolate în cânepă sau izolate prin obstacole naturale (păduri, dealuri înalte, masive de pomi).

Tabelul 4.6.

57

Page 58: Ameliorare-Producerea de Samanta

Norme de calitate pentru sămânţa certificată de sfeclă de zahăr

Specificaţia Puritate fizică

%

Seminţe străine

%

Facultate germinativă %

Mono-germie, % min.

Umidi-tate,

% max

Impurităţi genetice, % maxBază Certificată

Sămânţă plurigermă

97 0,3 60 73 - 14 2

Sămânţă de precizie

97 0,3 - 75 70 14 2

Sămânţă monogermă

97 0,3 60 80 90 14 2

4.3. PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA INUL PENTRU FIBRĂ

58

Page 59: Ameliorare-Producerea de Samanta

Inul pentru fibră se cultivă soiuri. Faţă de metodica obişnuită pentru soiuri apar unele deosebiri datorate faptului că procentul de fibră în tulpină, caracter foarte important pentru valoarea unui soi, se testează numai în laborator, fiind o lucrare destul de dificilă. Din acest motiv, câmpul de menţinere a purităţii biologice, cu păstrarea separată a descendenţelor se desfăşoară pe o durată de trei ani. (figura 4.5.)

Câmpul de alegere a plantelor tipice. Acest câmp se organizează cu sămânţă de puritate 100%. La Înflorire se face o purificare foarte atentă îndepărtând toate plantele care nu corespund în ceea ce priveşte culoarea şi forma florii. La maturitate se reţin plantele tipice după aspectele morfologice. Acestea se triază în laborator în funcţie de lungimea tehnică a tulpinii şi aspectul inflorescenţei. Sămânţa fiecărei plante se va păstra separat.

Câmpul de menţinere a purităţii biologice. În primul an sămânţa fiecărei plante se va semăna pe câte un

rând, la distanţa între rânduri de 10 cm.. Tot la 20 de rânduri se vor semăna câte două rânduri cu sămânţă originală. Descendenţele se verifică la înflorit şi la maturitate. Cele care prezintă plante netipice se vor elimina. Recoltarea descendenţelor se va face prin smulgere pentru a fi verificate în laborator în ceea ce priveşte calitatea tulpinii. Sămânţa fiecărei descendenţe se va păstra separat.

În anul al doilea fiecare descendenţă se seamănă pe câte o parcelă, la distanţa între rânduri de 7-10 cm. Descendenţele netipice constatate după observaţiile din perioada de vegetaţie, se vor elimina. Fiecare descendenţă se va recolta separat pentru a fi studiată în laborator în privinţa calităţii.

În anul al treilea, fiecare descendenţă se va semăna asemănător anului precedent, parcela fiind mai mare. Descendenţele netipice vor fi eliminate, iar cele rămase se vor recolta împreună.

Câmpul Prebază I. Această categorie se seamănă în benzi, cu cărări late de 25 cm, la intervale de 1,5-2 m. Purificarea biologică se face în două treceri.

Câmpul Prebază II şi Bază se organizează identic verigii anterioare.

Câmpul de obţinere a seminţei Certificată. Semănatul acestei categorii se face fie în benzi, fie după tehnologia normală.

La inul pentru ulei etapele producerii de sămânţă sunt asemănătoare cu cele ale inului pentru fibră cu deosebirea că etapa câmpului de menţinere a purităţii biologice se desfăşoară într-un singur an.

59

Page 60: Ameliorare-Producerea de Samanta

Particularităţi metodologice în producerea de sămânţă la in

Faţă de tehnologia de cultură obişnuită a inului pentru fibră, lucrarea specifică este purificarea biologică, lucrare efectuată în categoriile biologice prebeză, bază şi certificată.

Purificarea biologică este o lucrare care se efectuează în două treceri. Prima trecere are loc la înflorit, iar a doua înainte de recoltat. La înflorit se elimină plantele netipice în urma observării culorii florilor, cele bolnave şi puternic ramificate. La a doua trecere sunt observate caracterele capsulelor şi atacul bolilor.

La inul pentru ulei plantele netipice sunt eliminate după aceleaşi principii cu excepţia că sunt preferate plantele cu număr mare de ramificaţii.

Câmpul de alegere a plantelor tipice ……………………………………………………

60

Page 61: Ameliorare-Producerea de Samanta

An I Câmpul de menţinere …………………………………………………… a purităţii biologice An II

…………………………………………………….

An III

Categoria PREBAZĂ I

Categoria PREBAZĂ II

Categoria BAZĂ

Categoria CERTIFICATĂ

Figura 4.5. Schema producerii de sămânţă la inul pentru fibră

Tabelul 4.7.Condiţii de certificare în câmp la inul de fibră.

Specificare PB I şi II

B C 1 C 2

61

Page 62: Ameliorare-Producerea de Samanta

Unitatea de control, ha (maxim) 20 40 100Rotaţia după aceeaşi specie, ani (minim) 6 6 6 5Distanţa de izolare între soiuri şi între categorii biologice, m (minim)

4

Plante cu seminţe greu separabile: Camelina linicola, Eruca sativa, Lolium remotum, L.temulentum, Avena sp., Sorghum halepense, % (maxim)

0,1 0,2 0,3

Plante atacate de Frsarium oxysporum, Colletotrichum lini, Botrytis cinerea, % (maxim)

0,5 2,0

Tabelul 4.8.Condiţii de valoare culturală şi stare fitosanitară a seminţelor de in

Specificare In pentru ulei

In pentru fibră

Puritatea fizică % minim 99 99Seminţe din alte specii de plante, buc./150 g, maxim 15 15Seminţe de Avena fatua, Avena ludoviciana, Avena

sterilis, buc./150 g, maxim0 0

Seminţe de Lolium remontum, buc./150 g, maxim 2 2Seminţe de Alopecurus mzsuroides, buc./150 g,

maxim4 4

Seminţe de Cuscuta sp., buc./150 g, maxim 0 0Facultatea germinativă, % minim 85 92

Umiditatea, % maxim 10 10Seminţe atacate de Fusarium oxysporum f.linii, %

maxim5 4

Seminţe atacate de Coletotrichum lini, % maxim 5 3Seminţe atacate de Botrytis cinerea, % maxim 5 3

Seminţe atacate de Ascochyta linicola, % maxim 5 1

4.4. PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ LA CÂNEPĂ

62

Page 63: Ameliorare-Producerea de Samanta

La cânepă se cultivă soiuri care pot fi dioice sau monoice. Înmulţirea soiurilor dioice se efectuează conform metodicii generale de înmulţire a unui soi. Pentru soiurile monoice, metodica este puţin deosebită, deoarece caracterul de monoicitate (dispunerea ambelor sexe pe aceiaşi plantă) se menţine foarte greu.

4.4.1. Pentru cânepa dioică.Câmpul de alegere a plantelor tipice. Semănatul de face în

cuiburi, la distanţa între rânduri de 70 cm, iar între plante pe rând, 50 cm. Înainte de înflorit se elimină plantele mascule netipice şi cele atacate de boli şi dăunători. La maturirtate se va reţine sămânţa plantelor femele cu tulpini înalte, subţiri şi internodii lungi. Selecţia finală a acestor plante se va face în laborator în funcţie de procentul de fibră şi cantitatea de sămânţă. Sămânţa fiecărei plante se va păstra separat. (figura 4.6.)

Câmpul de menţinere a purităţii biologice. Sămânţa fiecărei plante tipice se va semăna pe un rând cu o lungime de 10 m, distanţa între rânduri fiind de 70 cm. Din descendenţele care au prezentat un procent di fibră sub 17%, înainte de înflorit se vor elimina plantele mascule pentru a nu participa la polenizare. Descendenţele care prezintă un procent mare de plante netipice după caracterele morfologice, se vor elimina în totalitate înainte de înflorit. Descendenţele rămase se vor recolta în amestec, sămânţa lor formând categoria Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II. Cultura se va semăna conform tehnologie specifice cânepei pentru sămânţă. Înainte de înflorit se va face o purificare foarte atentă, îndepărtând toate plantele mascule netipice. Plantele femele vor fi purificate înainte de recoltat.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază. Organizarea acestei verigi este identică celei anterioare.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Certificată. Măsurile ce se vor lua sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte categorii.

♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀ Câmp de alegere a

63

Page 64: Ameliorare-Producerea de Samanta

plantelor tipice ♀ ♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀ ♂

Câmp de menţienere a purităţii biologice

Sămânţă categoria PREBAZĂ I

Categoria PREBAZĂ II

Categoria BAZĂ

Categoria CERTIFICATĂ

Figura 4.6. Schema producerii de sămânţă la cânepa dioică

4.4.2. Pentru soiurile monoice.Câmpul de alegere a plantelor tipice. La semănat se va

folosi sămânţă cu puritate biologică 100%. În perioada înfloritului se vor marca plantele monoice înalte, subţiri cu inflorescenţa formată din axe scurte şi dese. Dintre plantele marcate, la maturitate se vor reţine cele care s-au maturizat într-o perioadă de 8-10 zile pentru a menţine maturizarea rapidă a soiului. Plantele vor fi observate în laborator în privinţa însuşirilor tehnice ale tulpinii şi a procentului de fibră, după care se va face selecţia finală. Sămânţa fiecărei plante se va împărţi în două părţi. O parte se va păstra ca rezervă, cealaltă se va folosi pentru testarea valorii descendenţelor.

Câmpul de studiu al descendenţelor. Jumătate din cantitatea de sămânţă a fiecărei plante se va semăna pe un rând. Pentru fiecare descendenţă se va observa gradul de uniformitate şi de monoicitate, rezistenţa la boli şi procentul de plante macule apărute. Descendenţele care prezintă plante mascule în proporţie mare sau plante netipice, se vor nota pentru a fi eliminată rezerva de sămânţă. Din celelalte descendenţe se vor reţine câte 10 plante pentru a se

64

Page 65: Ameliorare-Producerea de Samanta

determina procentul de fibră. În cazul descendenţelor care prezintă sub 27% procent de fibră, rezerva de sămânţă se va elimina.

Câmpul de menţine a descendenţelor tipice. Rezerva de sămânţă rămasă după selecţia pe baza rezultatelor din câmpul de studiu a descendenţelor se va semăna separat, sămânţa fiecărei plante pe un rând. Înainte de înflorit se vor elimina descendenţele necorepunzătoare fenotipic ( cu plante foarte precoce, tulpini scurte şi ramificate). În descendenţele rămase se vor face purificări, eliminând plante cu talie mică şi cele atacate de boli. Purificarea se efectuează pe toată perioada înfloritului, la intervale de 2 zile. Dacă apar plante mascule, acestea se vor elimina în faza de butoni florali. La maturitate, din fiecare descendenţă de reţin plante pentru testarea procentului de fibră. Sămânţa descendenţelor se recoltează separat. Sămânţa descendenţelor care nu prezintă peste 27% fibră în tulpini se va elimina. Sămânţa celorlalte descendenţe se va amesteca formând categoria Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II. Semănatul se va efectua la distanţa între rânduri de 80 cm pentru a se putea face o purificare biologică foarte riguroasă..

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază. Condiţiile de organizare sunt aceleaşi ca în cazul categoriei Prebază.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Certificată. Condiţiile de organizare sunt identice cu cele pentru categoriile anterioare.

Câmp de alegere a plantelor tipice

65

Page 66: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmp de studiu a descendenţelor

Câmp de menţinere a purităţii biologice

Sămânţă PREBAZĂ I

Categoria PREBAZĂ II

Categoria BAZĂ

Categoria CERTIFICATĂ

Figura 4.7. Schema producerii de sămânţă la cânepa monoică

Particularităţi tehnologice în loturile semincere la cânepă.În tehnologia producerii de sămânţă la cânepă intervin bunele

lucrări specifice. Semănatul se efectuează la distanţa între rânduri de 60-80

cm, culturi fiind tratată ca o plantă prăşitoare. Purificarea biologică este principala lucrare efectuată în

loturile semincere de cânepă. Cânepa dioică se purifică în două treceri. Prima trecere se efectuează înainte de înflorit când se acordă atenţie deosebită pentru îndepărtarea tuturor plantelor mascule netipice. Plantele femele vor fi purificate la a doua trecere, înainte de recoltat. La cânepa monoică purificarea are loc tot în două treceri. Prima trecere trebuie efectuată când florile mascule sunt în faza de butoni florali. În acest caz se îndepărtează toate plantele mascule şi cele monoice cu număr foarte mare de flori mascule. A doua trecere se realizeaă înainte de recoltat, când se elimină plantele netipice în

66

Page 67: Ameliorare-Producerea de Samanta

privinţa altor caractere morfologice şi cele atacate de boli şi dăunători.

Recoltarea. Recoltarea loturilor semincere se realizează în două etape. Momentul optim este atunci când seminţele de la baza inflorescenţei au culoarea specifică soiului, chiar dacă nu sunt ajunse la maturitate în totalitate. În prima fază are loc tăierea tulpinilor, legarea lor în snopi şi aşezarea în foarfecă pentru uscare şi maturizare. În faza a doza are loc treierarea.

Tabelul 4.9.Condiţii de certificare în câmp la cânepă.

Specificare PB I şi II

B C 1 C 2

Cânepa dioicăUnitatea de control, ha (maxim) 20 50 100Rotaţia după aceeaşi specie, ani (minim) 5Distanţa de izolare, m (minim)

Între soiuriÎntre categorii biologice ale aceluiaşi soi

5000

2000

5000

1000

1000

200Cânepa monoică

Unitatea de control, ha (maxim) 10 20 50 -Rotaţia după aceeaşi specie, ani (minim) 5 -Distanţa de izolare, m (minim)

Faţă de culturi dioiceFaţă de alte soiuri monoiceÎntre categoriile biologice ale aceluiaşi soi

50002000

1000

50001000

1000

1000200

200

--

-Plante mascule înflorite în timpul controlului, faţă de plantele monoice şi femele

1/10000

1/5000

10% -

Tabelul 4.10.Condiţii de valoare culturală şi stare fitosanitară a seminţelor de

cânepăSpecificare Valoarea

Puritate fizică, % minim 98Seminţe străine, buc./600 g, maxim 30

Seminţe Polygonium convolvulus, buc./600 g, maxim 3Seminţe Orobanche sp., Avena Fatua, Avena ludoviciana,

Avena sterilis, Cuscuta sp., buc./600 g, maxim0

Facultatea germinativă, % minim 75Umiditate, % maxim 10

Seminţe atacate de Botrytis sp., % maxim 5

ÎNTREBĂRI:1. Care sunt etapele producerii seminţei hibride la floarea soarelui?

67

Page 68: Ameliorare-Producerea de Samanta

2. Care sunt etapele producerii seminţei soiurilor poliploide la sfecla de zahăr?

3. Care sunt etapele producerii seminţei soiurilor diploide la sfecla de zahăr?

4. Care sunt etapele producerii seminţei hibride triploide la sfecla de zahăr?

5. Care sunt etapele producerii seminţei la in?6. Care sunt etapele producerii seminţei soiurilor monoice la

cânepă?7. Care sunt etapele producerii seminţei soiurilor dioice la cânepă?

CAPITOLUL 5

68

Page 69: Ameliorare-Producerea de Samanta

PRODUCEREA CAROFULUI SEMINCER

Înmulţirea cartofului are loc în zonele închise pentru cultura cartofului pentru menţinerea mai uşoară a stării fitosanitare. Principalul scop în înmulţirea cartofului este menţinerea materialului liber de viroze.

La cartof, înmulţirea soiurilor necesită luarea unor măsuri speciale datorită degenerării, fenomen datorat cultivării în zone nefavorabile şi atacului de viroze. Din acest motiv, înmulţirea cartofului se realizează numai în zonele închise pentru cultura cartofului (Braşov, Harghita, Covasna, Suceava şi Botoşani), zone unde condiţiile climatice sunt foarte favorabile. Primele verigi ale înmulţirii cartofului se desfăşoară numai în unităţile de cercetare, deoarece fiecare plantă trebuie supusă unor teste de depistare a prezenţei virozelor. Etapele înmulţirii cartofului sunt următoarele:

Câmpul de alegere a plantelor tipice. Aceasta este veriga cea mai importantă şi se desfăşoară pe durata a 3 ani. Se porneşte de la selecţionarea unor plante tipice. Acestea se testează în privinţa atacului de viroze prin aplicarea a testului lăstarilor crescuţi din colţi, a testelor de serologie şi a biotestelor, în perioada de vegetaţie şi în timpul depozitării. Plantele care prezintă atac de viruşi, se vor elimina. În ultimul timp plantele tipice se obţin prin regenerare “in vitro” pentru a avea siguranţa lipsei viruşilor.

Tuberculii fiecărei plante tipică se vor planta pe câte un rând obţinând în al doilea an o descendenţă. Fiecare plantă va fi supusă aceloraşi teste, iar descendenţele în care se vor găsi plante virozate se vor elimina. Celelalte descendenţe se vor recolta separat pentru ca în al treilea an să ocupe câte o parcelă.

Toate plantele descendenţelor din al treilea an vor fi testate în privinţa prezenţei atacului de virus, prin aplicarea celor trei tipuri de teste. Descendenţele în care se vor găsi plante visozate se vor elimina, celelalte se vor recolta în amestec şi vor forma categoria Prebază I.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II. Se va organiza ca o cultură obişnuită în care se vor efectua purificări biologice şi se vor aplica cele trei tipuri de teste pentru depistarea atacului de viroze la aproximativ 2% din plante. În cazul purificărilor, plantele cu atac de virus se vor scoate din lan fără a atinge plantele sănătoase.

Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază. Această verigă se organizează identic celei anterioare.

69

Page 70: Ameliorare-Producerea de Samanta

Câmpul pentru obţinerea categoriei Certificată. Cultura se înfiinţează după tehnologia curentă. Se aplici numai purificarea biologică după prezenţa atacului pe plante, fără a se mai efectua teste specifice depistării virozelor.

An I Câmp de alegere a plantelor tipice

An II

An III

Tuberculi PREBAZĂ I

Categoria PREBAZĂ II

Categoria BAZĂ

Categoria CERTIFICATĂ

Figura 5.1. Schema producerii cartofului semincer.

Particularităţi tehnologie în loturile de înmulţire a cartofului.

Faţă de tehnologia obişnuită, singura lucrare specifică este purificarea biologică.

Purificarea biologică se realizează în mai multe treceri. Prima trecere are loc la înflorit când se îndepărtează plantele care prezintă flori de alte culori, cele netipice în privinţa precocităţii şi cele atacate de boli. La a doua trecere se elimină plantele bolnave şi cele netipice după caracterele morfologice observate după înflorire. Plantele atacate de viroze trebuie eliminate în totalitate, eliminarea

70

Page 71: Ameliorare-Producerea de Samanta

făcându-se prin smulgere şi scoatere afară din lan fără a atinge plantele sănătoase. Pentru aceasta, imediat după smulgere se introduc în coşuri sau saci din material plastic. După recoltare tuberculii se pot fi sortaţi manual pentru a fi eliminaţi cei cu formă şi culoare netipică soiului din care fac parte.

Condiţii de certificare în câmp la cartof.Tabelul 5.1.

Rotaţia şi distanţe minime de izolare.Specificare PB B C 1 C 2

Unitatea de control, ha (maxim) 20 50 100 100Rotaţia, ani (minim) 4 4 3 3Distanţe minime de izolare, m faţă de

Vatra satului şi culturi de consum 300 300 150 150PB - 10 50 100B 10 - 10 20C A 50 10 - 10C B 100 20 10 -

Soiuri diferite din aceeaşi categorie biologică 1,5Tabelul 5.2.

Indici de calitate biologică şi fitosanitară Specificare PB B C 1 C 2

Plante străine, % (maxim) 0 0,1 0,2 0,2Plante netipice, % (maxim) 0 0,25 0,5 0,5Atac de viroze la un control, % (maxim) 0,1 1,0 3,0 5,0Atac de Erwinia la ultimul control, % (maxim) 0 1,0 2,0 2,0Atac de Rizoctoni solani, % (maxim) 3 5 10 10

Tabelul 5.3.Condiţii de calitate a tuberculilor de cartof

Impurităţi şi organisme dăunătoare % maxim admis din greutate

PB, B CImpurităţi 1 2

Defecte externe 3 3Putregaiuri umede şi uscate cauzate de alte specii de

ciuperci decât cele de carantină fitosanitară0,5 1,0

Râie comună 5 5Rizoctonia cartofului 5 5

Calibrare simplă 28-55 mm, în afara calibrului 3 3Calibrare fracţionată 28-45 mm, 45-55 mm, în afara

calibrului3 3

ÎNTREBĂRI:1. Care sunt zonele închise pentru cultura cartofului?2. Care sunt etapele înmulţirii soiurilor de cartof?3. Care sunt lucrările specifice în loturile semincere de cartof?

71

Page 72: Ameliorare-Producerea de Samanta

BIBLIOGRAFIE

72

Page 73: Ameliorare-Producerea de Samanta

1. Voica N., Nedelea G., Soare m. – 1998 - Producerea de sămânţă la plantele agricole, Ed.Dova, Craiova;2. Colectiv de autori – 1988 – Producerea seminţelor de cereale, leguminoase,plante tehnice şi furajere, Min.Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, Bucureşti;3. Legea 266/2002 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole – Monitorul oficial al României 343/25.05.20024. Ordinul MAA 350/2002 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor, Monitorul oficial al României 653/28.08.2002

73

Page 74: Ameliorare-Producerea de Samanta

74


Recommended