+ All Categories
Home > Documents > AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

Date post: 07-Jul-2018
Category:
Upload: gustavo-poyet
View: 258 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 36

Transcript
  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    1/36

     Transmisia autovehiculelor

    Transmisia autovehiculelor 1.1.Transmisia miscarii de la motor la roti

    Deplasarea autovehiculului are loc prin miscarea de impingere a rotilor motrice aparuta

    ca urmare a aderentei acestora la sol.

    Miscarea de impingere, cu autovehiculul deplasandu-se inainte sau in marsarier, infunctie de cuplul dezvoltat de rotile motrice, reprezinta rezultatul fortelor ce actioneaza intre

    roata si carosabil.

    In cazul automobilelor, rotile motrice apartin aceleiasi axe si sunt pozitionate simetric fata de

     planul de longitudinal al vehiculului. Actiunea rotilor motrice trebuie sa fie repartizata in modegal pe ambele roti motrice ale aceleiasi axe.

    T!A"#MI#IA$% &onceptul de transmisie reprezinta

    ansamblul organelor  si sistemelor  ce au drept scop transmiterea cuplului motric necesar pentru

    deplasarea vehiculului de la motor la rotile sistemului de tractiune.

    In practica, acestea sunt organe conectate intre ele capabile sa transmita rotilor cuplulmotric in functie de conditiile de deplasare si de caracteristicile motorului.

    In cazul vehiculelor cu motor si tractiune pe fata, organele de transmisie care pornesc de

    la motor sunt%

    •  ambreiajul;

    •  cutia de viteze;

    •  diferentialul;

    •  semiaxele (sau semiarborii) planetari;

    •  axele rotilor.

    In cazul vehiculelor cu motor pe fata si tractiune pe spate, organele de transmisie care pornesc dela motor sunt%

      ambreiajul;

      cutia de viteze;

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    2/36

      axul cardanic;

      arborele de transmisie;

      reductorul conic;

      diferentialul;

      semiaxele (sau semiarborii) planetari;

      axele rotilor.

    LANTUL CINEMATIC

     

    Legenda:

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    3/36

    roata,

    vehicul,

    aderenta longitudinala,

     aderenta transversala

    FORTA MOTRICA A VEHICULULUI

    'entru deplasarea vehiculului este necesara invingerea unui ansamblu de rezistentevariabile ca tip si intensitate. In practica, plecand de la ipoteza punerii in miscare a

    autovehiculului din pozitia oprit, miscarii i se vor opune urmatoarele forte principale%

      FORTE S !O!E"TE "ERT#$E;

       RE%STE"T# $# R&$#RE;

       RE%STE"T# '#T# 'E FRE#R$E "TER"E;

       RE%STE"T# #ERO'"#!#;

       RE%STE"T# '#TOR#T# "$"#R #ROS#$&$&.

    &aracterul pronuntat variabil  al acestor forte de rezistenta in timpul deplasarii

    autovehiculului se traduce prin necesitatea de a transmite rotilor un cuplu motric de intensitatevariabila in timp, in functie de cerintele fortelor rezistente.

    1.(.&onstructia ambreia)ului

    a) PREZENTARE GENERALA

    Ambreia)ul este principalul organ al transmisiei autovehiculului si are rolul de a conecta

    volantul motorului la cutia de viteze.

    !*++ AM!IA/+I% cuplarea lina si treptata a motorului 0volantei la cutia de

    viteze 0arbore de intrare sau principal. 'rin decuplarea ambreia)ului, motorul functioneazaindependent de transmisie si prin urmare functionarea acestuia nu mai este conditionata de starea

    de miscare sau de stationare a vehiculului.

    NECESATEA EXISTENTEI AMBREIAJULUI: motorul termic cu ardere interna re!inta de!avanta"ul

    ca nu oate # ornit su$ sarcina% &in acest motiv' daca motorul ar # conectat direct la roti' ornirea

    vehiculului ar deveni imosi$ila tinand cont de inertia acestuia si valoarea (recarilor la ornire' (at

    entru care aare necesitatea interunerii intre motor si cutia de vite!e a unui diso!itiv caa$il sa

    cule!e un or)an in miscare *motorul+ cu un or)an orit *transmisia+%

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    4/36

    CARACTERISITICI AMBREIAJ: acest diso!itiv de culare este denumit diso!itiv de culare cu

    am$reia"' unde termenul ,culare- indica tocmai (atul ca aceasta conectare are loc in conditiile in

    care vite!a de rotatie a motorului este di(erita de cea a cutiei de vite!e%

     Termenul de .am$reia"- indica (atul ca resectiva culare se reali!ea!a rin utili!area (ortei

    de (recare care ia nastere intre doua sura(ete *o sura(ata solidara cu motorul si una cu ar$orele de

    intrare a cutiei de vite!e+ care sunt resate una e cealalta datorita (ortei e/ercitate de arcurile deresiune%

    ACTI0NAREA AMBREIAJULUI: la cutiile de viteze manuale' cularea am$reia"ului este

    comandata si controlata de so(er% la cutiile de viteze semi-automate (sau robotizate) am$reierea

    este controlata de catre o unitate electronica' in tim ce la cutiile de viteze automate' am$reia"ul

    este de cele mai multe ori a$sent%

    So(erul actionea!a edala coresun!atoare care comanda decularea si controlea!a atinarea

    am$reia"ului asi)urand ast(el ornirea lenta a autovehiculului%

    Ambreia)ul are proprietatea de a cupla si decupla transmisia la motor in timpul miscarii,

     printr-o simpla comanda efectuata cu pedala de ambreia) sau de un dispozitiv de servocomanda.

    Acesta permite functionarea motorului fara ca autovehiculul sa se deplaseze, alimentand cuenergie doar organele auxiliare ale motorului.

    In faza de pornire a vehiculului, ambreia)ul are functia de a conecta, lin si progresiv,

    motorul la transmisie astfel incat miscarea sa fie transmisa fara bloca)e sau fluctuatii.

    b) PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

    'entru a transmite puterea de la motor la transmisie, ambreia)ul utilizeaza forta de frecare

    care se dezvolta intre suprafetele discului de ambreia) si volanta motorului si placa de presiune.

    2orta de frecare maxima aparuta pe suprafetele discului este determinata de naturamaterialului din care sunt realizate garniturile ambreia)ului si mai ales de forta de presiune axiala pe care arcul o exercita asupra discului de ambreia) in functie de raportul%

    Fa  =  f "   3 " 45

    unde N  reprezinta presiunea exercitata de arc

    Arcurile dispuse tangential intre disc si axul pe care este fixat discul atenueaza socurile si

    diminueaza uzura garniturilor ambreia)ului de pe disc asigurand astfel cresterea duratei deutilizare.

    In ceea ce priveste cuplul transmisibil trebuie tinut cont de faptul ca uzura garniturilor

    ambreia)ului duce la intinderea arcului ce actioneaza asupra dispozitivului de impingere a

    discului provocand in consecinta reducerea fortei N. 'rin urmare, atunci cand suprafetele defrecare sunt extrem de uzate apare riscul patinarii ambreia)ului.

    &ea mai accentuata uzura a ambreia)ului are loc in faza e pornire a vehiculului, atunci

    cand exista o diferenta mare de turatie intre volant si axul cutiei de viteze

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    5/36

    c) CERINTELE AMBREIAJULUI

    &aracteristicile pe care trebuie sa le posede ambreia)ul sunt urmatoarele%

    •  absenta alunacarii cand ambreia)ul este cuplat5

    •  transmiterea progresiva a cuplului motor la transmisiei5

    •  sa fie simplu de verificat, reglat si de intretinut.

    d) AMBREIAJUL MONODIC UCAT

    ste cel mai folosit tip de ambreia) fiind alcatuit din urmatoarele componente%

    &onstructia ambreia)ului% monodisc uscat%

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    6/36

    1.  arborele cotit al motorului

    (.  volantul motorului tip D6A

    7.  a doua masa a volantului D6A

    8.  arcurile volantului D6A

    9.  disc ambreia)

    :.  arc diafragma

    ;.  rulment de presiune

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    7/36

    2"&TIA: discul de ambreia) 0sau discul condus are functia de a transmite miscarea primita de la volant la arborele principal al cutiei de viteze5 trecerea puterii de la volanta motorului la discul condus are loc in urma frecarii produse intre cele

    doua elemente

    &'++ MA>IM T!A"#MI#II+% este proportional cu coeficientul de frecare static

    dintre suprafete, si forta perpendiculara pe disc ca urmare a fortei de apasare a acestuia intre

     placa de presiune si volant, forta exercitata de arcul diafragma.

    MAT!IA+: discul din otel este montat pe un ax cu caneluri care, la randul sau, seimbina pe arborele de intrare al cutiei de viteze5 canelurile permit discului sa alunece axial cu

    cativa milimetri in timpul fazelor de decuplare si cuplare5 pe ambele fete ale discului sunt

    montate garnituri de frictiune cu un inalt coeficient de frecare si o rezistenta sporita la cresterilede temperatura5 materialul din care sunt realizate garniturile nu contine amianta 0?evlar,

    araldeide, bronz, cupru, etc. si sunt prote)ate la exterior cu ceramica.

    2"&TIA% pentru ca ambreierea sa fie cat mai lina si mai elastica, discul este dotat cu

    arcuri de atenuare a vibratiilor torsionale, acestea avand functia de a absorbi neregularitatile

    cuplului motric, vibratiile sau suprasarcinile instantanee, evitandu-se astfel socul care se creeazala inceputul ambreierii si imprimandu-se cuplarii un caracter progresiv si continuu.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    8/36

    !) AMBREIAJUL MONODIC CU ARCURI ELICOIDALE

    2"&TI*"A!% transmisia miscarii se obtine prin frecarea care se produce intre

    suprafetele discului presat de placa de presiune prin actiunea arcurilor elicoidale5 forta de frecare

    maxima care poate fi realizata trebuie sa fie superioara efortului periferic transmis de volant5 incaz contrar, garniturile vor patina.

    D&'+A!% actionand pedala de ambreia), parghia 1; deplaseaza spre stanga

    mansonul 1@ care, actionand, prin intermediul rulmentului de presiune =, asupra parghiilor

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    9/36

    g) AMBREIAJUL MONODIC CU ARC DIAFRAGMA

    Arcul diafragma a inlocuit complet arcurile elicoidale in

    actiunea de impingere axiala asupra discului deambreia). Diafragma este un arc special de forma concava, care

    functioneaza cu sarcini si deformari in directie axiala aplicate in

    centrul sau, prin actiunea rulmentului de presiune.

    A6A"TA/+ A!&+I DIA2!AMA%

    1resiune uni(orma e laca de resiune2

    3orta arcului in (a!a de deculare mai mica (ata de solutia

    cu arcuri elicoidale2

    0 mai $una echili$rare a (ortelor centri(u)e ce actionea!a

    asura arcului' acesta din urma #ind reali!at dintr4o sin)ura

    $ucata si #ind simetric (ata de a/a' o$tinandu4se' ast(el' oameliorare a comortamentului (ata de solutia cu arcurielicoidale' rin sorirea turatiei sau rin crestereadimensiunilor2

    Este mai usor' este (a$ricat cu mai multa reci!ie' iar

    rocedurile de monta" sunt simli#cate%

    1. coroana dintata electro-motor de pornire5

    (. volant5

    7. arbore motor5

    8. rulment5

    9. orificiu evacuare ulei5

    :. carcasa volant5

    ;. capac vizitare5

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    10/36

    2"&TI*"A!A AM!IA/+I & A!& & DIA2!AMA

    "# A$b%e&a' c(*a+ ,eda*a neaa-a+a)

    .#

    A$b%e&a'

    dec(*a+

    ,eda*a

    aa-a+a)

    Arcul cu diafragma A, spri)init pe carcasa , apasa

    'laca de presiune exercita o apasare pe discul de am

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    11/36

    1.7.&omanda ambreia)ului

    fortul necesar pentru decuplarea ambreia)ului

    este realizat de Csistemul de comanda a ambreia)ului$,care poate fi de tip%

    •  mecanic,

    •  hidraulic,

    •   pneumo-hidraulic

    •  automatizat.

    COMANDA MECANICA

    &omanda mecanica a ambreia)ului poate fi de doua tipuri%

    A  in contact permanent cu rulmentul axial5

      cu )oc controlat5

    +"DA%

    1  levier de actionare5

    !ulmentul de presiune 2, actionat de furca , impinge elementele radiale ale arcului A, care,

    Astfel, discul condus D nu se mai roteste si nu mai transmite miscarea de la motor la cutia de

     

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    12/36

    (  rulmentul axial 0de presiune5

    7  segmente lamelare5

    8  arc de tragere pedala pentru aducerea la zero a )ocului5

    9   )oc controlat5

    :  arc de rapel5

    ;  capat cursa pedala de comanda.

    Acest tip de actionare se adopta atunci cand actionarea pedalei de catre conducatorul

    autovehiculului nu necesita eforturi excesive5 comanda data de conducatorul autovehiculului este

    transmisa printr-un cablu flexibil la un mecanism cu parghie, care actioneaza direct pe arculdiafragma, obtinandu-se, astfel, decuplarea ambreia)ului.

    COMANDA HIDRAULICA

    #istemul de actionare hidraulic este alcatuit din%

    A+&ATI!A #I#TM+I% instalatia de comanda a ambreia)ului este alcatuita din%

    •  un rezervor de lichid hidraulic 01

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    13/36

    •   pompa ambreia) 0( fixata pe pedalier, care are rolul de a genera debitul de ulei sub

     presiune necesar decuplarii ambreia)ului5

    •  un sistem de conducte de legatura 07 intre pompa si cilindrul de comanda ambreia)5

    •  un cilindru de comanda ambreia) 08 montat pe carcasa cutiei de viteze care are functia dedecuplare a ambreia)ului, atunci cand primeste de la pompa uleiul sub presiune, actionandasupra sistemului de parghii5

    •  un sistem de parghii 09 care actioneaza rulmentul de presiune5

    •  un rulment de presiune 0: asupra caruia se transmite actiunea de decuplare a ambreia)ului

    •  carcasa ambreia) 0sau suport ambreia) continand arcul diafragma 0; si placa de presiune

    • 

    un disc ambreia) 0

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    14/36

    1.8.&onstructia cutiilor de viteze cu axe fixe

    'e timpul functionarii autovehiculului se intalnesc mai multe situatii particulare, ca de

    exemplu%

    1LECAREA &E 1E L0C: atunci cand se doreste' de e/emlu' o ornire raida a vehiculului'tre$uie alicat rotilor un culu motor ridicat2 in schim$ul utili!arii unui motor care (urni!ea!aun ast(el de culu la re)imuri sca!ute *cu tot ceea ce resuune o ast(el de ale)ere+ este maicomod sa se monte!e un sistem de roti dintate care sa asi)ure o multilicare a culului alicatrotilor *tinand cont de re)imurile de rotatie necesare sca!ute+2

    • &E1LASAREA CU 5ITE6A MAXIMA: delasarea' de e/emlu' e autostrada necesita culuri

    sca!ute ce ot # usor atinse rin aasarea artiala a edalei de acceleratie% &aca motorul ar #conectat in ri!a directa cu rotile autovehiculului' acesta ar tre$ui sa (unctione!e in re)imuri derotatie ridicate' asi)urand ast(el vite!a adecvata in detrimentul consumului de car$urant% Si inacest ca!' ar # de re(erat sa e/iste un sistem de transmisie care sa multilice vite!a de rotatiea rotilor in comaratie cu cea a motorului' entru a se asi)ura (unctionarea acestuia din urmain !ona de consum minim' )arantandu4se' in acelasi tim' vite!a adecvata de delasare%

    Dupa cum se poate observa in cele doua exemple de mai sus, este necesara montarea,intre motor si roti, a unui dispozitiv care sa permita, in anumite cazuri, o reducere a vitezei de

    rotatie a motorului, iar in alte cazuri, multiplicarea acesteia5 acest dispozitiv este denumit c(+&e

    de /&+e0e si are tocmai functia de a realiza modificarea raportului de transmisie intre motor si

    roti.

    Transmisia miscarii de la motor la roti va trebui sa includa%

    •  un organ care sa permita plecarea de pe loc a autovehiculului si care sa acopere intervalul

    de turatie intre valoarea zero 0autovehiculul nu se deplaseaza si cea a vitezei minime defunctionare a motorului 0ambreia)ul

    •  o cutie de viteze, pentru a mari raportul de transmisie dintre motor si roti

    •  o transmisie fixa, care sa asigure un raport de transmisie capabil sa adapteze viteza de

    rotatie a motorului la cea a rotilor, cu dimensiuni minime sub care nu se poate cobori5

    •  un repartitor de cuplu intre rotile motrice atunci cand, asa cum se intampla de obicei,

    acestea sunt in numar mai mare 0diferentialul.

    In figura de mai )os este prezentata o schema pe blocuri, reprezentand lantul cinematic al

    unui autovehicul si sunt indicate turatiile 0n realizate.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    15/36

    a) CUTIA DE VITEZE CU A1E FI1E

    A+&ATI!% cutia de viteze este, de obicei, alcatuita dintr-o cutie de angrena)e care

    contine%

    -  cel putin (n a%b2%e de &n+%a%esau conducator si

    -  (n a%b2%e de &e-&%e sau condus

    -  un anumit numar de perechi de%2+& d&n+a+e egal cu numarul de rapoarte de

    transmisie realizate de cutia de viteze

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    16/36

    -  d&-20&+&/e de c(*a%e a /&+e0e*2% 0constituit dintr-o serie de sisteme de parghii

    si din sincronizatoare5

    -  %(*$en+&& 0de obicei sunt doi pentru fiecare arbore care permit rotirea arboriilorcutiei de viteza si care sunt dispusi, de regula, la capetele arborilor.

    b) TIPURI DE CUTII DE VITEZE CU A1E FI1E: cutiile de viteze pot fi clasificate in

    functie de mai multe criterii. Astfel, in functie de numarul de arbori din cutia de viteze, exista

    cutii de viteze cu%

    7% cu doi arbori:

    -  un arbore de intrare sau conducator 

    -  un arbore de iesire sau condus

    8% cu trei arbori:

    -  un arbore de intrare sau conducator 

    -  un arbore intermediar 

    -  un arbore de iesire sau condus

     

    7% carcasa cutiei de vite!e

    8% ar$orele rimar si cel secundar

    9% caac

    % di(erential

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    17/36

    1.9.&omponentele

    cutiilor

    de viteze

    cu axefixe

    * cutie de vitezecu axre fixe cu

    comanda manuala

    este constituita dinurmatoarele

    componente

     principale%

    •  roti dintate%sunt

    responsabile cu

    transmisiamiscarii in

    functie de

    raportul detransmisie dorit5

    la cutiile de

    viteze cu trei arbori, numarul rotilor dintate este egal cu dublul treptelor de viteza prevazute

     plus inca una pentru inversarea miscarii atunci cand este selectat treapta de marsarier5

    •  arbori% au functia de suport pentru rotile dintate, primind cuplul motric care provine de la

    ambreia) 0arborele primar si transferandu-l la urmatoarele organe din lantul cinematic

    0arborele secundar5

    •  rulmenti care se impart in doua categorii%

    o  rulmenti 0cu bile sau role pe care sunt fixati arborii si care asigura miscarea

    relativa fata de carcasa si

    o  rulmenti 0de obicei cu role pe care sunt fixate rotile dintate si care asigura

    miscarea relativa fata de arborii pe care sunt imbinate rotile dintate5 acestea dinurma asigura independenta rotatiei dintre arbore si roata5

    •   sincronizatoare% comandate de catre conducatorul autovehiculului prin intermediul

    schimbatorului de viteze, aceste elemente au rolul de a realiza legatura rigida dintre roata

    dintata a treptei de viteza selectate si arborele pe care aceasta este imbinata, permitand astfel

    transferarea cuplului de la arbore la roata dintata si de la roata dintata la roata cu care acesta

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    18/36

    este imbinata5 sincronizatorul mai are functia de a asigura cuplarea treptelor de viteza intr-un

    mod delicat, fara Cagatarea$ vitezelor5

    a) ROTILE DINTATE

    lementele transmisiei, cum sunt cutia de viteze si diferentialul, sunt compuse dinangrena)e de roti dintate. &aracteristicile acestora din urma determina comportamentul de

    transmisie al grupului caruia ii apartin.

    TI'!I D A"!"A/ D !*TI DI"TAT%

     Transmisia miscarii rin intermediul rotilor dintate di(era in (unctie de tiul:7%  AN;RENAJEL0R' CARE 10T 3I:

      roti cilindrice2  roti conice2  suru$ (ara s(arsit2

      cremaliera28%  &INTELUI SI 1R03ILULUI ACESTUIA CARE 10T 3I:  dret2  inclinati elicoidal2  du$lu inclinati *du$lu elicoidal < in5+  cu dantura cur$a  4 in arc de cerc2  4 siroida2  4 hioida' etc2

    9%  106ITIEI AXEL0R R0TIL0R &INTATE  aralele2

      erendiculare2  o$lice2

    >M'+ A"!"A/ D !*TI DI"TAT%

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    19/36

    *MT!IA !*TI+*! DI"TAT &I+I"D!I& & DI"TI D!'TI

    Legenda:

    &apul dintelui,

    'iciorul dintelui,

    Diametru de divizare 0Dd,

    &ircumferinta de varf,

    &ircumferinta de fund

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    20/36

    Angrenarea a doua roti dintate trebuie sa se produca intre dinti care au aceleasi

    caracteristici geometrice, de rezistenta mecanica si duritate a suprafetelor, pentru a avea un grad

    de uzura uniform. In schimb, pentru a obtine diferite rapoarte de transmitere, numarul de dinti pecare le au cele doua roti este diferit.

    !A'*!T+ D T!A#MIT!

    !aportul de transmitere dintre doua roti

    dintate aflate in angrenare este dat de raportul

    dintre

    numarul de dinti al celor doua roti, %

    n% d&n+& %2a+a arbore condus

    n% d&n+& %2a+aarbore conducator 

    Angrena)ul va numi reductor atunci cand turatia

    arborelui de iesire este mai mica decat turatia

    arborelui de intrare, caz in care se obtine o

    multiplicare a cuplului de iesire fata de cel de intrare. In caz contrar angrena)ul de se vanumi multiplicator .

    Atunci cand sistemul de angrena)e prin intermediul unor organe adecvate are

    capacitatea de a modifica raportul de transmisie al ansamblului 0raportul total de transmitereacesta ia denumirea de c(+&e de /&+e0e#

    Angrena)ele se impart in urmatoarele categorii%

       #n*renaje comune sau an*renaje cu axe fixe+ la care axele tuturor rotilor dintate

    sunt fixe5

       #n*renaje epicicloidale sau mecanisme planetare care au in compunere roti

     planetare 0adica rotile cu axa fixa si sateliti  0adica rotile ale caror axe se rotesc in

     )urul unei alte axe ce face parte din mecanismul de actionare.

    b) ARBORII DIN CUTIA D !IT"

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    21/36

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    22/36

    A+&ATI!% arborele primar din imaginea de mai sus are in compunere si angrena)ele

    vitezei intai si ale marsarierului dintr-o bucata, adica prelucrate direct pe arbore prin operatii

    mecanice, in timp ce angrena)ele celorlalte viteze 07a, 8a, 9a sunt montate pe rulmenti cu roleimpreuna cu sincronizatoarele corespunzatoare.

    In mod evident, pentru arborele secundar, angrena)ele vitezei intai si a doua sunt montate

    tot pe rulmenti cu role impreuna cu sincronizatoarele respective, in timp ce restul angrena)elor

    sunt dispuse pe arbore prin intermediul imbinarilor cu caneluri. Astfel, pentru fiecare dintreangrena)e, exista o roata dintata care se roteste in gol pe respectivul arbore, permitand pe de o

     parte ca rotile sa fie in permanenta angrenate si pe de alta parte ca acestea sa se poata roti liber

    atunci cand cutia de viteze functioneaza in gol.

    c) RULMENTI

    2"&TIA% rulmentii au functia de fixare a arborilor pe care sunt imbinati descarcand

    fortele si momentele 0cu exceptia momentului de torsiune la care sunt supusi pe carcasa cutieide viteze5 in acelasi timp, rulmentii trebuie sa permita rotatia relativa a arborelui fata de carcasa

    cu un coeficient de frecare minim5 din acest motiv se utilizeaza rulmentii 0cu bile sau role careasigura satisfacerea cerintelor prezentate mai sus prin garantarea unui coeficient de frecare la

    rotatie scazut si o functionare silentioasa.

    !+M"TI & I+% la cutiile de viteze cu sarcina mai mica, se utilizeaza rulmenti

    radiali cu bile care, desi sunt conceputi pentru a suporta sarcini in sens radial, pot suporta sieforturi reduse in sens axial, asigurand in acelasi timp functionarea silentioasa5 la acest tip de

    rulmenti, nu este necesara nici o operatie de reglare a pre-sarcinii, cum este cazul altor tipuri de

    rulmenti de unde rezulta un monta) mai usor de efectuat.

    !+M"TI & !*+ &*"I&% acest tip de rulmenti se utilizeaza atunci candeforturile pe care acestia trebuie sa le suporte in sens radial si axial au valori ridicate. De obicei,

    sunt montati cate doi in pozitii simetrice5 necesita reglarea )ocului si a pre-sarcinii de

    functionare5 pe de alta parte acest tip de rulmenti asigura o glisare mai precisa a arborelui si prinurmare o functionare silentioasa.

    '"&T #+A% amplificarea zgomotului in timpul functionarii cutiei de viteze poate

    indica prezenta unui rulment cu un grad avansat de uzura sau deteriorat.

    E3e$*( de (+&*&0a%e a %(*$en+&*2% en+%( *aga%e*e a%b2%&*2% (ne& c(+&& de /&+e0e:

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    23/36

    Laga%e*e a%b2%&*2% (ne& c(+&e&

     de /&+e0e C4"5

    De+a*&( %(*$en+ c( %2*e c2n&ce

    en+%( c(+&a de /&+e0e C465

    d) INCRONIZATOARELE

    +"DA%

    1.  manson

    (.  sincronizator 

    7.  diblu de presincronizare

    8.  corp

    A+&ATI!% sincronizatorul este in principal alcatuit din%

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    24/36

    un manson actionat la comanda conducatorului autovehiculului rin intermediul

    sistemelor de ar)hii din comonenta cutiei de vite!e'

    sincronizatorul #ro#riuzis' care in realitate este de (at un am$reia" conic'

    diblul de #resincronizare si

    cor#ul sincronizatorului montat rin intermediul canelurilor e ar$orele cutiei de

    vite!e' ar$ore e care e/ista o roata dintata cu (unctionare in )ol%

    2"&TI*"A!% scopul sincronizatorului este acela de a permite o schimbare mai lina atreptelor de viteza, realizand o aliniere a vitezelor de rotatie pe care le au angrena)ele cu cuplare

    frontala5

    Actiunea sincronizatorului uneste roata dintata libera a treptei de viteza selectate cu

    arborele pe care aceasta din urma este montata, sincronizatorul folosindu-se de actiuneacon)ugata a unui ambreia) conic si a unui dispozitiv de cuplare frontal5 +a cutiile de viteze

    mecanice, manevra de schimbare a vitezei se traduce prin eliberarea angrena)ului vitezei anterior

    selectate si prin unirea axului primar sau a celui secundar, oricare dintre acestia , cu angrena)ulultimei viteze selectate, care, pana in acel moment, se rotea in gol5

    Totusi, in timpul manevrei de cuplare a noii viteze, este necesar ca viteza de rotatie a rotii

    dintate si cea a arborelui sa fie egalizate, mai inainte ca aceste doua elemente sa fie unite prin

    actiunea de cuplare a dintilor 0frontali sau radiali ai sincronizatorului. #incronizatorul permiteefectuarea acestei operatii, dat fiind faptul ca mai inainte de cuplare, ambreia)ul conic

    0sincronizatorul, propriuzis actioneaza si egalizeaza cele doua viteze de rotatie. Intr-adevar,

    deplasarea mansonului determina de la inceput angrenarea dintilor interni ai acestuia cu cei

    externi ai ambreia)ului5 in acest mod, mansonul insusi angreneaza roata dintata la aceeasi vitezacu cea a arborelui5 dupa egalizarea celor doua viteze se poate continua cu angrenarea succesiva a

    dintilor interni ai mansonului 0prezentati mai sus cu dintii externi uniti cu roata dintata,

    realizandu-se o imbinare stabila intre roata dintata libera si arbore.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    25/36

    1.:.#istemul de selectare si cuplare a vitezelor 

    a) &-+e$(* de c(*a%e -& -e*ec+a%e

    1.  comanda oscilanta

    (.  diblu selector 

    7.  furca selectie F cuplare vitezele 1 si a (-a

    8.  ti)e glisante

    9.  furca selectie F cuplare viteza a 9-a

    :.  furca selectie F cuplare vitezele a 7-a si a8-a

    ;.  furca selectie F cuplare marsarier 

    b) D&-20&+&/e de -&g(%an+a

    1.   piedici de siguranta

    (.  carlig de siguranta marsarier 

    7.   piedica

    8.   pivot

    9.  arc

    :.  ti)a viteza a 9-a si marsarier 

    ;.  ti)a vitezele a 7-a si a 8-a

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    26/36

    A+&ATI!% sistemul de selectare si cuplare a treptelor de viteza, aflat in interiorul

    cutiei de viteze, este alcatuit dintr-o comanda oscilanta 0la randul sau actionata de catre

    conducatorul autovehiculului prin intermediul manetei din habitaclu, conectata la cautator 0dibluselector care, la randul sau, actioneaza ti)ele glisante pe care sunt fixate furcile de comanda ale

    mansoanelor de sincronizare. Mai exista si unele dispozitive de siguranta care au rolul de a evita

    cuplarea accidentala a treptei de marsarier.

    2"&TI*"A!% actiunea pe care conducatorul autovehiculului o exercita asupraschimbatorului de viteze este transmisa dispozitivului de comanda oscilanta, care, la randul sau,

    actioneaza diblul de selectare5 in functie de treapta de viteza selectata, diblul selector deplaseaza

    ti)a treptei de viteza selectate care actioneaza furca sincronizatorului5 fiecare sincronizator aresarcina de a cupla doua trepte de viteza, fapt pentru care si ti)ele au aceeasi caracteristica5 trei ti)e

    de selectare a treptelor de viteza sunt montate% una pentru selectarea vitezelor intai si a doua, una

     pentru vitezele a treia si a patra si una pentru viteza a cincea5 prin urmare, diblul selector executafazele de selectie si cuplare a treptelor de viteza% prezenta dispozitivului de capat cursa impiedica

    deplasarea in continuare a ti)elor atunci cand se atinge pozitia exacta de cuplare5 in plus, diblul

    selector este mentinut in pozitia de cuplare datorita actionarii bilelor incarcate cu sarcina de catrearcuri care se fixeaza in locurile insemnate pe ti)e5 un alt loc marcat este acela care mentine

    diblul in pozitie de functionare in gol.

    DI#'*EITI6 D #I!A"TA% pe langa dispozitivele de capat cursa si imbinarile bile

    marca)e, mai exista si alte dispozitive de siguranta care au rolul specific de a impiedica cuplareaaccidentala a treptei de marsarier, si anume%

    un diso!itiv iedica' un ivot si un arc' acestea mentinand (urca marsarierului in o!itie de

    si)uranta entru a evita delasarile ericuloase ale (urcii de marsarier' (at care ar uteadeclansa cularea acestuia2

    un manson cu arc care imiedica cularea accidentala a tretei de marsarier atunci cand setrece din treata a =4a de vite!a intr4a 4a%

    c) C2$en0& ac+&2na+e &n a!a%a c(+&e& de /&+e0e

    &A!A&T!I#TI&I% actionarea externa a cutiei de viteze mecanice se realizeaza printr-un dispozitiv flexibil dublu 0cabluri care transmite actiunea asupra sistemului de cuplare si

    selectare prezent in interiorul carcasei cutiei de viteze5 distributia maselor inertiale pe cutia de

    viteze permite schimbarea exacta a treptei de viteza si in plus asigura o imbunatatire aconfortului in timpul deplasarii.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    27/36

    MAT!IA+% acest sistem este realizat din materiale plastice avand numeroase trasaturi

    mecanice, precum rezistenta la efort, puterea de auto-lubrifiere si greutatea redusa.

    1.;.&onstructia diferentialului simetric

    1.  garnitura etansare

    (.  rulmenti pentru cutia diferentialului

    7.  angrena) pentru vitezometru

    8.  carcasa diferential

    9.  coroana dintata

    :.  flansa de fixare intre carcasa diferentialului si cutia de viteze

    ;.  inel de fixare etansa

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    28/36

    A+&ATI!A% diferentialul este alcatuit din doua semi-cutii care impreuna formeaza

    cutia interna a diferentialului, aceasta fiind imbinata cu coroana de transmisie fixata prin

    intermediul suruburilor si a buloanelor. In interiorul celor doua semi-cutii, corespunzatorrespectivei suprafete de imbinare, se afla un pivot pe care sunt montate liber doua roti dintate

    conice cu dinti drepti ce poarta denumirea de sateliti5 satelitii se afla in contact direct cu alte

    doua roti dintate cu dinti drepti, denumite roti planetare si care prezinta, in interior caneluri incare sunt cuplate doua flanse, imbinate cu cei doi semiarbori care transmit miscarea la roti.

    Diferentialul este fixat pe doi rulmenti cu role conice montati in > pentru care este necesara

    reglarea pre-sarcinii in faza de verificare. 'e exteriorul cutiei diferentialului este fixat angrena)ulde comanda pentru transmisia ?ilometra)ului.

    a) FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI LA MERUL RECTILINIU

    &*"DITII% in timpul deplasarii rectilinii, in conditii de carosabil neted, presupunand ca

    razele de rotire ale celor doua roti sunt egale, vitezele de rotatie ale semiarborilor sunt deasemenea egale5 pe de alta parte, cuplul furnizat rotilor motrice este egal repartizat intre cei doi

    semiarbori.

    T!A"#MI#IA 2I>A% coroana transmisiei fixe transmite miscarea la cutia diferentialului,

    iar mai apoi la arborele de fixare a satelitilor cu care este unita cutia.

    #AT+ITI% satelitii, la randul lor, antreneaza planetarele intr-o miscare de rotatie in )urul

     propriei axe, dar ei nu se rotesc in )urul axei lor, dat fiind faptul ca vitezele de rotatie ale rotilor

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    29/36

    sunt egale5 cuplul este repartizat uniform intre cei doi semiarbori, timp in care diferentialul

    ramane inactiv comportandu-se ca si cum ar fi un simplu cuplu conic.

    B) FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI LA DEPLAAREA IN CURBA

    &*"DITII% diferentialul isi intra in rol atunci cand autovehiculul are de efectuat o curba

    sau de fiecare data cand vitezele de rotatie ale celor doua roti difera5 in aceste situatii,diferentialul trebuie sa le permita celor doua roti ca acestea sa adopte viteze diferite si trebuie sa

    garanteze in acelasi timp repartizarea corespunzatoare a cuplului astfel incat forta de impingere

    motrica sa mentina in permanenta sensul liniei mediane a vehiculului.

    T!A"#MI#IA 2I>A% actiunea transmisiei fixe ramane neschimbata in aceste conditii.

    #AT+ITI% satelitii sunt antrenati in miscarea de revolutie in )urul axei planetarelor, dar,din cauza diferentei de viteza unghiulara a semiarborilor 0si prin urmare a planetarelor sunt

    angrenati si intr-o miscare de rotatie in )urul propriei axe, care compenseaza tocmai diferenta de

    viteza si evita frecarea rotilor 0cu urmari in ce priveste pierderea caracteristicilor pneurilor5 in

    ciuda acestui fapt, satelitii continua sa transmita cuplul motric la cei doi semiarbori permitandastfel avansarea vehiculului5 momentele transmise celor doi semiarbori continua sa fie in mod

    egal repartizate, fapt care previne aparitia momentelor de poticnire la curbe.

    c) LIMITARI ALE DIFERENTIALULUI COMUN:

    &aracteristica esentiala a unui diferential este prin urmare aceea ca repartizeaza cuplulintre rotile motrice, chiar si atunci cand acestea se invartesc cu viteze diferite, cum este de

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    30/36

    exemplu necesar sa se intample la curbe sau in alte situatii de deplasare 0drumuri foarte

    accidentate, roti cu raze diferite intre ele, etc.5 aceasta calitate a diferentialului atrage insa dupa

    sine un mare dezavanta)% cuplurile motoare, datorita necesitatii stabilirii unui raport constantintre ele, se vor stabiliza la valoarea cea mai scazuta, chiar zero uneori 0in realitate valorile sunt

    usor diferite datorita frecarilor interne dintre angrena)e si in aceste cazuri nu mai permit

    avansarea vehiculului.

    &*"DITII% dezavanta)ul mentionat mai sus apare in urmatoarele situatii%

    carosa$ilul care intra in contact cu una dintre rotile motrice are un coe#cient de aderenta

    sca!ut *)heata' noroi' etc%+

    sarcina aderenta suortata de una din rotile motrice scade din di(erite motive' ca de e/emlu:

    trans(erarea sarcinii de la rotile interne la cele e/terne in cur$e2 trans(erarea sarcinii de larotile a>ate in amonte la cele din aval atunci cand terenul cu care vehiculul intra in contactre!inta o inclinatie transversala2 trans(erarea sarcinii de la o roata motrice la celelalte roti alevehiculului atunci cand se arcur)e un drum accidentat2

    #-a constatat ca situatiile de mai sus apar la autovehicule intre 1G si 9 G din timpul total deutilizare5 acest procent, chiar daca este foarte mic este suficient sa impuna necesitatea ca la

    anumite tipuri de vehicule sa se utilizeze anumite diferentiale speciale.

    DI2!"TIA+ #'&IA+% in aceasta categorie intra acele diferentiale care, chiar si in

    siituatiile mentionate mai sus continua sa isi indeplineasca functia tipica de diferential, permitdepasirea inconvenientului in ceea ce priveste pierderea mobilitatii vehiculului, blocand sistemul

    de roti al diferentialului ori limitand diferenta de viteza dintre cei doi semiarbori. Aceasta blocare

    se poate realiza automat sau manual prin actiunea soferului.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    31/36

    1.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    32/36

    a) e$&a%b2%& -&

    a%b2%&

    &n+e%$ed&a%&

     

    MAT!IA+% demiarborii si arborele intermediar sunt realizati din otel si suntcaracterizati printr-o rezistenta mecanica sporita, pentru a rezista eforturilor de torsiune si de

    flexiune5 in plus sunt deseori supusi la tratamente termice de imbunatatire a caracteristicilor de

    rezistenta.

    &A!A&T!I#TI&I% demiarborii si arborele intermediar sunt construiti cu sectiune

    cilindrica si au la capete caneluri care au rolul de a asigura o legatura mai facila cu articulatiile5

    executarea acestor caneluri necesita o gri)a deosebita, dat fiind faptul ca )ocul din cuplare trebuie

    mentinut intre anumite limite, astfel incat sa nu genereze lovituri deran)ante sau chiar periculoase, care pot supune semiarborele la solicitari anormale, similare cu loviturile5 atunci

    cand se observa semne de uzura sau fenomene de Cvariola$ 0prezenta unor mici ciupituri pe

    dintii canelurilor, se va verifica starea in care se afla aceste caneluri si se va inlocuisemiarborele .

    '"&T #+A% atunci cand vehiculul se deplaseaza cu viteze ridicate 0cu raporturi detransmisie ale cutiei de viteze egale sau mai mici decat unitatea si in cazul in care semiarborele

    nu este bine proportionat sau echilibrat, static si dinamic, se pot manifesta oscilatii care serepercuteaza asupra transmisiei, dand nastere la zgomote neplacute5 valoarea acestor vibratii

    creste odata cu lungimea semiarborelui, deoarece la solicitari de torsiune, acestea provoaca, pe

    langa deformarea unghiulara, si o sageata in semiarbore care nu se mai roteste echilibratdinamic5 pentru evitarea acestei situatii care poate aparea pe semiarborele mai lung, lungimea

    acestuia este limitata prin montarea unui arbore intermediar conectat la carcasa vehiculului5

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    33/36

    astfel, efortul de torsiune solicita cei doi semiarbori in mod uniform, evitandu-se dezechilibrele

    si vibratiile nedorite.

    b) A%+&c(*a+&& 72$2c&ne+&ce

    2"&TIA% in timpul deplasarii vehiculului, datorita existentei suspensiei, dispuse intreroti si caroseria masinii, puntea oscileaza continuu fata de cutia de viteze, din cauza denivelarilor 

    de pe carosabil5 pentru ca puntea motoare sa se adapteze oscilatiilor rotilor, se monteaza anumite

    articulatii homocinetice care permit transmiterea miscarii intre arborii ale caror axe nu suntcoaxiale 0cum este cazul axei butucului rotii si axa demiarborelui fara modificarea miscarii de

    rotatie.

    TI'!I% la autovehicule sunt, de obicei, utilizate articulatii homocinetice tip !-E''A,

    articulatii culisante sau tip tripoda.

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    34/36

     

    '!I"&I'I D 2"&TI*"A!% articulatiile detransmisie se numesc homocinetice, deoarece permit transmiterea

    miscarii fara variatii ale vitezei unghiulare. In articulatiile de tip

    cruce cardanica, transmisia miscarii dintre doi arbori ale caror axesunt concurente este insotita de o oscilatie a vitezei unghiulare

    instantanee datorata functionarii articulatiei cardanice5 In

    articulatiile homocinetice, transmisia miscarii nu este insotita deoscilatii, datorita conformatiei pe care o are articulatia5

    ARTICULATIA TIP R8ZEPPA, este constituit dintr-unelement intern si o colivie cu orificii, care antreneaza in rotatie, o

    serie de bile, acestea la randul lor ruland in canelurile prezente incarcasa externa condusa5 elementul intern este mentinut in pozitie,

     pe semiarborele la care este conectat, prin intermediul unei

    garnituri, in timp ce bilele sunt ghidate pe pozitia lor cu a)utorulacelei colivii prezente5 articulatia este similara unui rulment cu bile

    in care, insa, inelele externe si interne sunt dotate cu caneluri axiale

    care nu permit rotatii relative ale unui inel fata de celalalt5 aceasta

    caracteristica se mentine si atunci cand un inel 0intern sau extern seinclina fata de celalalt.

    ARTICULATIA CULIANTA% functionarea articulatiei

    culisante este absolut similara cu functionarea articulatiei tip !-

    E''A explicata mai sus, cu exceptia faptului ca poseda ocapacitate mai mica de articulare.

    ARTICULATIA TIP TRIPODA% si articulatia de tip

    tripoda functioneaza in acelasi mod ca restul articulatiilor

    1.  demiarbori

    (.  articulatii homocinetice

    7.  element intern

    8.  carcasa externa

    9.   bile

    :.  colivie

     

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    35/36

    homocinetice5 difera, insa de articulatia tip !-E''A prin alcatuire% ca element de legatura intre

    elementul intern si carcasa externa sunt utilizate role in loc de bile.

    c) P%2+ec+&&*e de ca(c&(c

    '!*T&TII% burdufurile de protectie au rolul de a evita

     pierderile de unsoare din articulatii si, mai ales, de a impiedica

     patrunderea impuritatilor din exterior, care le pot bloca.

    d) Ma-a de a$2%+&0a%e

    1.  articulatia homocinetica roata

    (.   banda fixare burduf 

    7.  demiarbore planetar 

    8.   burduf de protectie

    9.  flansa pentru articulatia homocinetica

    :.  articulatia homocinetica cutie de viteze

    ;.  demiarbore intermediar 

     

    7% >ansa de le)atura demiar$ore < cutie de vite!e

    8% $ucsa

    9% suru$ de #/are masa de amorti!are

    % masa de amorti!are

     

  • 8/19/2019 AMBREIAJ +PUNTI Transmisia autovehiculelor

    36/36

    loadin)%%%


Recommended