PowerPoint Presentation

Studiul problemelor de mediucu ajutorul metodelor geofiziceTema : Alunecari de terenStudent: Bogateanu Andrei SilviuGrupa: 302 IGMAnul: IIIProfesor coordonator: Chitea Florina

Alunecari de terenAlunecarile de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, miscare propriu-zisa a rocilor sau depozitelor de pe versanti, cat si forma de relief rezultata.Alunecarile de teren au 3 faze:- Antrenarea corpului de alunecare (se datoreaza in general datorita umiditatii excesive sau ca urmare a unor seisme puternice)- Alunecarea propriu-zisa- Stabilizarea alunecarii

Componente ale alunecarilor de teren:- Corpul alunecarii- Suprafata de alunecare- Rapa de desprindere- Fruntea alunecariiProbleme ce pot aparea in urma alunecarilor de teren:- Distrugerea de bunuri civile sau industriale- Blocarea partiala sau toata a cailor de comunicatii (drumuri, cai ferate)- Poluarea apelor de suprafata- Distrugerea suprafetelor agricole

Studiu GeotehnicTronson cale ferata intre Salva si ViseuIntre Km 25+110 si Km 25+160Evenimentul s-a produs in cursul lunii decembrie 1995Si a fost clasificat ca o alunecare de teren.CauzePanta mare a versantului 35-40 grade;Precipitatiile abundente din regiune, peste 1200mm/an;La acestea se mai adauga prezenta, in amonte a unei viroage-parau cu apa permanenta si care traverseaza linia sub podetul de la Km 25+040.

DescriereFenomenul de instabilitate produs, are o dezvoltare pe un front de circa 50m in axul liniei c.f., in amonte circa 35m, iar spre aval de linie pana la baza versantului;Alunecarea de teren are aspectul unor solzi;Masa alunecata contine numeroase blocuri de gresie care ating 3-4m lungime si pana la 1m grosime;Investigare geofizica prin metoda seismicaIn vederea completarii sudiilor geotehnice pentru linia c.f. Salva-Viseu, intre km 25+080 si km 25+210 s-au executat masuratori geofizice prin metoda seismica.Din examinarea sectiunilor geologice obtinute pe baza masuratorilor seismice, se remarca un domeniu larg de variatie a valorilor vitezei de propagare a undelor elastice longitudinale datorita urmatoarelor cauze:- caracteristicile litologice ale stratelor;- pozitia stratelor in raport cu directia de propagare a undelor elastice- gradul de alterare si fisurare a capetelor de strat- gradul de antrenare a rocilor alterate si fisurate in procesul alunecarii.

Masuratorile geofizice au permis separarea a 2 orizonturi seismice O.S.1 si O.S.2 dupa cum urmeaza:Baza deluviului (predominant argilos) dispus la adancimi cuprinse intre 0.7m si 8m corespunde cu orizontul seismic O.S.1. Depozitele deluviale se caracterizeaza prin viteze mici de propagare a undelor elastice longitudinale cuprinse intre 300m/s si 800m/s. Valorile vitezelor de propagare a undei elastice cuprinse intre 600m/s si 800m/s indica cresterea ponderii bolovanisului in cadrul deluviului.In interiorul rocii de baza constituita dintr-o alternanta de gresii si situri argiloase apare in mod discontinu un orizont seismic O.S.2 ce separa capetele de strat fisurate si alterate de roca de baza mai compacta. Roca de baza compacta prezinta valori de propagare a undelor elastice intre 1900m/s si 5000m/s, aceasta variatie a valorilor fiind cauzata de ponderea intercalatiilor grezoase in cadrul complexului de strate si de pozitia stratelor in raport cu directia de propagare a undelor elastice longitudinale.Capetele de strat fisurate si alterate se caracterizeaza prin scaderea vitezei de propagare a undelor elastice longitudinale, prezentand valori cuprinse intre 1000m/s si 1500m/s, iar in zona unde ele au fost antrenate in procesul alunecarii au valori mai scazute, cuprinse intre 800m/s si 900m/s.Pe profilul I (km25+103.4) in amonte de c.f. apare un orizont seismic secundar O.S.2 determinat de existenta unui vechi plan de alunecare sau de o zona mai fisurata a rocii de baza.Din analizarea modului de propagare a undelor seismice lungitudinale se pune in evidenta existenta in cadul rocii de baza a unor accidente tectonice de mica amploare, dar care favorizeaza circulatia apelor subterane, in deosebi in perioadele de topire a zapezii sau in sezoanele ploioase ale anului.

ConcluziiProfilul geofizic longitudinal executat intre km 25+080 si km 25+200 pune in evidenta existenta unei zone cuprinse intre km 25+120 si km 25+155 unde in timpul alunecarii a fost antrenata si roca de baza alterata pana la adancimi de maximum 17m, iar viteza de propagare a undelor elastice longitudinale in interiorul rocii compacte (pana la 5000 m/s) indica o orientare a stratelor aproximativ paralela cu c.f. in zona alunecarii.Profilele geofizice transversale executate in dreptul km 25+103.4 (profil I), km 25+130 (profil II) si km 25+168 (profil III) ofera o imagine de ansamblu a variatei grosimii deluviului si a zonelor unde roca de baza prezinta fenomene de alterare si fisurare a capetelor de strat.

Profil Longitudinal

Intre km 25+80 si km 25+200Profil Transversal 1

Km 25+103.4Profil Transversal 2

Km 25+130Profil Transversal 3

Km 25+168Studiu GeoradarAu fost facute 2 profile longitudinale intre km 24+510 si 25+750, impreuna cu 5 profile transversale de 100m lungime.Interpretarea profilelor profilelor arata doua anomalii principale:Un efect de rezonanta a semnalului radar;Prima variatie de interferenta geofizicaSau identificat 4 zone cu o densitate ridicata de anomalii pe profilele longitudinale:Intre km 24+750 si km 24+840,Intre km 25+030 si km 25+120,Intre km 25+150 si km 25+190,Intre km 25+570 si km 25+700.Si 3 alte zone ce prezinta un grad ridicat de instabilitate:Intre km 24+510 si km 24+675,Intre km 25+220 si km 25+300,Intre km 25+320 si km 25+430.n cele din urm, zonele din aval ale liniei pe transversal profiluri T1 (km 24+562), T4 (km 25+159) i T5 (km 25+613), sunt foarte afectate de densitate mare de fracturi.Aproape 50% din suprafaa auscultated prezint semne de instabilitate pentru georadar.

Propuneri pentru remediere- curatirea si amenejarea versantului din dreapta liniei;- astuparea fisurilor cu material argilos;- executarea unui sistem de captare-drenare a apelor de pe versant, pana la contactul deluviului cu roca de baza. O atentie deosebita se va acorda drenarii zonelor depresionare mentionate pe profilele km 25+103 si km 25+130;- la executarea sistemului de captare-drenare a versantului, se va avea in vedere vechea albie a paraului-torent (km 25+080);- amenajarea paraului ce se scurge pe sub linie la km 25+040, pe o distanta de cel putin 300m in amonte de linie;- stabilizarea versantului sub linie si in aval de acesta prin executarea unor piloti din beton armat, forati, incastrati cel putin 5m in terenul nealterat;- umpluturile pentru executia rambleului se vor face exclusiv din piatra sparta;- in eventualitatea executarii unui pod, peste zona alunecata, fundarea acestuia se va face direct, in terenul natural nealterat, gresie cu intercalatii de argile si argile marnoase, tari, cu o incastrare de minim 5m.