+ All Categories
Home > Documents > Alte vremuri, altă plugărie. - COnnecting REpositoriesChipul marelui voevod, care, înainte cu 326...

Alte vremuri, altă plugărie. - COnnecting REpositoriesChipul marelui voevod, care, înainte cu 326...

Date post: 07-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 14 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
Anul VIII. B l a J> la 5 Septemvrie 1926. Preţul unui număr 3 Lei. Nr. 36. ABONAMENTUL: Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei In America pe an 3 dolari. Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-mică Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei a doua şi a treia oră 4 Lei. Alte vremuri, altă plugărie. începem a face plugărie cu maşini agricole, căci altfel truda noastră aduce prea puţin ia hambar. Ion Popu-Câmpeanu. Avern pământ mult şi foarte roditor. Întreagă avuţia ţării noastre se întemeiază numai pe roadele acestui pământ. Aproape trei sferturi din această producţie poate să fie vândută, iar cu banii de pe ea putem să cumpărăm atâtea lucruri trebuincioase, pe cari aici la noi nu le găsim. De o vreme încoace însă se tot spune, că nu mai avem grâne ca mai de mult şi că pământul roditor al României deşi e de două ori ca şi mai înainte, totuşi producţia este mai mică de cum era înainte de răsboi. Oare ce poate să fie cauza? Doar' acum fiecare sătean are pământ şi fiecare sătean se trudeşte să lucreze tot răzorul de pe pământul ce are. Şi totuşi recoalta să fie mai puţină ca altă dată? Da, e mai puţină, fiindcă nu se face plugărie raţională, adecă nu se face în aşa chip, ca de pe pământ puţin, să se scoată recoaltă cât mai mare. Sătenii au pământuri mici — loturile ce li-s'a venit prin reforma agrară. Pe acestea pământuri însă plugarii nu pot face cultură raţională. Nu pentrucă pământul n'ar produce, ci pentrucă sătenii noştri nu au încă la îndemână uneltele şi ma- şinile agricole, pe cari le aveau marii Proprietari dinainte de răsboiu. Săteanul munceşte din greu şi azi, d ar folosul lui este totuşi mic, pentrucă Munceşte numai cu braţele şi nu se fo« 'oseşte de maşini şi unelte agricole. Agricultură raţională fără maşini şi unelte agricole greu se poate face. Pentrucă şi noi, micii plugari încă s ă Putem avea de pe pământurile noastre boaită multă şi câştig mare, trebue să inc epem a lucra pământul cu ajutorul Maşinilor şi uneltelor agricole. Azi sunt maşini şi unelte agricole de ° u ă feluri; maşini mari, potrivite numai , e n t r u Proprietarii mari şi pentru coope- «vele agricole, şi maşini şi unelte mici, dar tot atât de bune ca şi celea' mari şi cari sunt foarte potrivite pentru sătenii cari au loturi mici de pământ arător. Maşinile şi uneltele mici agricole nu sunt scumpe şi sătenii le pot cumpăra cu uşurinţă. Se vând şi cu plata în rate mici şi chiar şi Mini- sterul de agricultură încă înlesneşte sătenilor cumpărarea acestor maşini şi unelte agricole. Sunt azi pluguri de oţel cu una sau cu mai multe brazde, pluguri cari şi samănă în rânduri, odată cu arătura, şi maşini de prăşit (săpat) plantele sămănate în rânduri. Trac- toare de arat cu o singură brazdă. Trioare mici pentru curăţirea grăun- ţelor, vânturătoare şi alte multe maşini şi unelte agricole, pe cari dacă le-am folosi, am putea să ne lucrăm cu mult mai uşor şi mai bine pământul şi am putea să culegem o recoaltă îmbelşugată de pe acel pă- mânt. Deci fiecare sătean să se trudească să-şi cultive pământul cât se poate de raţional, folosindu-se de uneltele şi ma- şinile trebuincioase. Numai în chipul acesta vom putea scăpa de acuza ce ni-se aduce, că azi nu avem grâne frumoase şi căutate în străinătate, şi că nu avem nici recoaltă bo- gată ca în alte vremuri. Ţ Miron Dasoăl bătrânul preot unit din Cetatea de baltă, a trecut la celea veşnice în ziua de 25 August, In anul al 83-lea al vieţii şi al 55-lea al preoţiei. Moş Miron Dascăl a fost un preot inimos şi un român neînfricat în timpurile de robie. I-s'a făcut o înmormântare frumoasă, în ziua de 27 August, plâns de întreg satul şi de toţi cunoscuţii. Fie-i ţărâna uşoară şi partea cu drepţii! MIHAI VITEAZUL. Chipul marelui voevod, care, înainte cu 326 de ani a unit pe toţi Românii într'o singură ţară. „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român' tşi ţine acum, în 12 -14 Septemvrie, adunarea generală tn oraşul Zălau. Cu acest prilej se sfinţeşte monumentul ridicat la Ouruslău tn amintirea luptei glorioase, pe care neuitatul voevod a câ- ştigat-o acolo, în anul 1601. „Asociaţiunea 44 la Zălau. Serbările de pomenire în amintirea marilor bărbaţi ai neamului nostru Mi hai Viteazn şi Simion Barnuţiu. Marea noastră tovărăşie culturală, pe care sătenii noştri o cunosc din cărticelele ei spor- nice şi din prelegerile poporale ce se ţin prin sate de cărturarii oraşelor, în iestan tşi ţine a- dunarea tn oraşul Zălau, din părţile de miază noapte ale Ardealului. Serbările >Astrei< (aşa se numeşte mai pe scurt Asociaţiunea) Încep Duminecă în 12 Sep- temvrie la ora 10 şi jumătate, când se înfăţişează dările de seamă despre munca anului 1925. In aceeaşi zi, după masă la ora 3 jumătate expo- ziţie de copii.'după care d. Dr. Vasilt llea din Si- ghet vorbeşte despre creşterea copiilor, dând învăţături preţioase. Luni in 13 Septemvrie urmează rapoartele comisiilor cari au cercetat lucrările Asociaţiunii. După prânz la ora 4. d. Alexandru Lapidaţi* fost ministru şi vestit istoric, va vorbi despre Minai Viteazul, căruia în apropiata comună Gruruslin i-s'a ridicat o troiţă (cruce) de pome-
Transcript

Anul VIII. B l a J > la 5 Septemvrie 1926.

P r e ţ u l u n u i n u m ă r 3 L e i .

Nr. 36.

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei In America pe an 3 dolari.

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

Alte vremuri, altă plugărie. Să începem a face plugărie cu maşini agricole, căci altfel truda

noastră aduce prea puţin ia hambar. Ion Popu-Câmpeanu.

Avern pământ mult şi foarte roditor. Întreagă avuţia ţării noastre se întemeiază numai pe roadele acestui pământ. Aproape trei sferturi din această producţie poate să fie vândută, iar cu banii de pe ea putem să cumpărăm atâtea lucruri trebuincioase, pe cari aici la noi nu le găsim.

De o vreme încoace însă se tot spune, că nu mai avem grâne ca mai de mult şi că pământul roditor al României deşi e de două ori ca şi mai înainte, totuşi producţia este mai mică de cum era înainte de răsboi.

Oare ce poate să fie cauza? Doar' acum fiecare sătean are pământ şi fiecare sătean se trudeşte să lucreze tot răzorul de pe pământul ce are. Şi totuşi recoalta să fie mai puţină ca altă dată?

Da, e mai puţină, fiindcă nu se face plugărie raţională, adecă nu se face în aşa chip, ca de pe pământ puţin, să se scoată recoaltă cât mai mare.

Sătenii au pământuri mici — loturile ce li-s'a venit prin reforma agrară. Pe acestea pământuri însă plugarii nu pot face cultură raţională. Nu pentrucă pământul n'ar produce, ci pentrucă sătenii noştri nu au încă la îndemână uneltele şi ma­şinile agricole, pe cari le aveau marii Proprietari dinainte de răsboiu.

Săteanul munceşte din greu şi azi, dar folosul lui este totuşi mic, pentrucă Munceşte numai cu braţele şi nu se fo« 'oseşte de maşini şi unelte agricole.

Agricultură raţională fără maşini şi unelte agricole greu se poate face.

Pentrucă şi noi, micii plugari încă s ă Putem avea de pe pământurile noastre boaită multă şi câştig mare, trebue să i n cepem a lucra pământul cu ajutorul Maşinilor şi uneltelor agricole.

Azi sunt maşini şi unelte agricole de ° u ă feluri; maşini mari, potrivite numai

, e n t r u Proprietarii mari şi pentru coope-«vele agricole, şi maşini şi unelte mici,

dar tot atât de bune ca şi celea' mari şi cari sunt foarte potrivite pentru sătenii cari au loturi mici de pământ arător.

Maşinile şi uneltele mici agricole nu sunt scumpe şi sătenii le pot cumpăra cu uşurinţă. Se vând şi cu plata în rate mici şi chiar şi Mini­sterul de agricultură încă înlesneşte sătenilor cumpărarea acestor maşini şi unelte agricole.

Sunt azi pluguri de oţel cu una sau cu mai multe brazde, pluguri cari şi samănă în rânduri, odată cu arătura, şi maşini de prăşit (săpat) plantele sămănate în rânduri. Trac­toare de arat cu o singură brazdă. Trioare mici pentru curăţirea grăun­ţelor, vânturătoare şi alte multe maşini şi unelte agricole, pe cari dacă le-am folosi, am putea să ne lucrăm cu mult mai uşor şi mai bine pământul şi am putea să culegem o recoaltă îmbelşugată de pe acel pă­mânt.

Deci fiecare sătean să se trudească să-şi cultive pământul cât se poate de raţional, folosindu-se de uneltele şi ma­şinile trebuincioase.

Numai în chipul acesta vom putea scăpa de acuza ce ni-se aduce, că azi nu avem grâne frumoase şi căutate în străinătate, şi că nu avem nici recoaltă bo­gată ca în alte vremuri.

Ţ Miron Dasoăl bătrânul preot unit din Cetatea de baltă, a trecut la celea veşnice în ziua de 25 August, In anul al 83-lea al vieţii şi al 55-lea al preoţiei. Moş Miron Dascăl a fost un preot inimos şi un român neînfricat în timpurile de robie. I-s'a făcut o înmormântare frumoasă, în ziua de 27 August, plâns de întreg satul şi de toţi cunoscuţii.

Fie-i ţărâna uşoară şi partea cu

drepţii!

MIHAI VITEAZUL. Chipul marelui voevod, care, înainte cu 326 de ani a

unit pe toţi Românii într'o singură ţară. „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român' tşi ţine acum, în 12 -14 Septemvrie, adunarea generală tn oraşul Zălau. Cu acest prilej se sfinţeşte monumentul ridicat la Ouruslău tn amintirea luptei glorioase, pe care neuitatul voevod a câ­

ştigat-o acolo, în anul 1601.

„Asociaţiunea44 la Zălau. — Serbările de pomenire în amintirea marilor

bărbaţi ai neamului nostru Mi hai Viteazn şi Simion Barnuţiu. —

Marea noastră tovărăşie culturală, p e c a r e sătenii noştri o cunosc din cărticelele ei spor­nice şi din prelegerile poporale ce se ţin pr in sate de cărturarii oraşelor, în iestan tşi ţine a-dunarea tn oraşul Ză lau , din părţile d e miază noapte ale Ardealului .

Serbările >Astrei< (aşa se numeşte mai p e scurt Asociaţ iunea) Încep Duminecă în 12 S e p ­temvrie la ora 10 şi jumătate, când se înfăţişează dările de seamă despre munca anului 1925. In aceeaşi zi, d u p ă masă la ora 3 jumătate e x p o ­ziţie de copi i . 'după care d . Dr. Vasilt llea din S i -ghet vorbeşte despre creşterea copiilor, d â n d învăţături preţioase.

Luni in 13 Septemvrie urmează rapoarte le comisiilor cari au cercetat lucrările Asociaţ iuni i . D u p ă prânz la ora 4. d. Alexandru Lapidaţi* fost ministru şi vestit istoric, va vorbi d e s p r e Minai Viteazul, căruia în apropiata c o m u n ă Gruruslin i-s'a ridicat o troiţă (cruce) de p o m e -

Pag. 2. U N I R E A P O P O R U ^ U L 36

nire. După d. Lapedatu cuvântează un frate ba­sarabean, d. Ştefan Cioban, arătând legăturile sufleteşti ale Ardealului cu Basarabia.

Marţi în 14 Septemvrie, ieşire la Guruslău, la noua troiţă a lui Mihai, unde tot d. Lapedatu va tălmăci poporuiui însemnătatea luptei dela Guruslău şi vredniciile marelui voevod. Dela Guruslău, vom merge la Bocşa, unde îşi doarme somnul de veci alt mare bărbat al neamului nostru, Simion Bărnuţiu, apostolul naţional dela 1848.

Nu ne îndoim, că toţii sătenii noştri din ţinutul Zălaului vor lua parte la acestea înălţă­toare serbări ale cărţii şi învăţăturii româneşti.

Preasfinţitul dela Gherla a vizitat în şapte ani 749 de sate. Am arătat şi noi ade­seori, că Preasfinţia Sa Episcopul luliu al Gherlii, fără să ţină seamă de oboselile unor drumuri îndelungate, de-un şir întreg de ani, cu osârdie de adevărat apostol, cutrieri satele eparhiei Sale, binecuvântând şi întărind turma cea aleasă şi. cuvântătoare a Domnului Hristos. De şapte ani de zile face necurmat acestea vi­zitaţii canonice, cari sunt minunate prilejuri de înălţare sufletească şi de puternică întărire în credinţă a creştinilor din dieceza Gherlei. In 12 Septemvrie, Preasfinţitul Ierarh începe un nou drum de apostolie care va sfârşi la Dej în ziua de 26 Septemvrie, iar Ia 3 Octomvrie, neobositul Păstor se va întoarce la scaunul Său din Gherla, unde, în cucernice rugăciuni va da mulţămită lui Dumnezeu, că. i-a ajutat să viziteze întreagă turma încredinţată păsto­ririi Sale. In şapte ani Preasfinţitul dela Gherla a cercetat 749 de sate, deci cu drept cuvânt poate mulţămi Atotputernicului Dumnezeu, că L-a învrednicit să ducă la bun sfârşit o atât de însemnată apostolie! Poporul din eparhia Gherlei va înălţa şi el rugăciuni în ziua de 3 Oetomvrie, pentru iubitul şi neobositul Ierarh, care, prin vizitaţiile Sale, i-a dat atâtea pri­lejuri de mângâiere şi întărire.

Aviz şcolar. înscrierile la şcolile normale din Blaj se fac în xilele de 22—5 Septemvrie, iar cursurile se vor începe la 27 Septemvrie. Direcţiunea.

Evanghelia Duminecii. Dumineca X V după Rusalii,

Matein, X X . 3S-45.

In vremea aceea s'ăi apropiat cătră Isus un învăţător de legi, ispitindu-l de ele şi zicând: „ învăţătorule, care poruncă e mai mare în lege?

Sub „învăţător de lege" este de a se în­ţelege un fariseu sau saduceu. Dar fiindcă tocmai înainte îi încurcase Isus rău pe saducei şi le închisese gura, „învăţătorul de lege" de­spre care e vorba aici trebue să fi fost un fa­riseu. Acest fariseu a căutat să-1 încurce pe Isus, întrebăndul, care poruncă este mai mare în lege. El se aştepta ca Mântuitorul, să i dea un îăspuns care să nu se potrivească cu duhul legii lui Moisi. Şi aeeasta o aştepta cu atât mai vârtos, că fariseii îl învinuiau pe Isus înaintea poporului cu aceea, că nesocoteşte legea lui Moisi. Dar s'a păcălit rău, căci iată ce ne povesteşte mai departe sfântul evanghe­list Mateiu: , .

Iară Isus a zis lui: „Să iubeşti pe Dom­nul Dumnezeul tău cu toată inima ta, şi cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. Aceasta e întâia şi mai mare poruncă. Iară a doua ase­menea acesteia: să iubeşti pe deaproapeie tău ca pe tine însuţi.. Intru acestea două porunci toată legea şi prorocii atârnă".

Răspunsul acesta a fost o mare opăreală pentru fariseu, căci nu se aştepta nici decum la el. Iară Isus i-a dat un răspuns într'adevăr suprinzător, arătând că iubirea de Dumnezeu şi iubirea deaproapelui se cuprind una într'alta. Pe Dumnezeu nu-1 putem vedea, şi pstfel iu­birea faţă de El -o dovedea prin iubirea dea­proapelui, dupăcum aşa de frumos spune sfân­tul apostol Ioan: „Dacă zice cineva că iubeşte

«au. pe Dumnezeu dar urăşte pe fratele cinos este; căci cine nu iubeşte ¡¡1"'*^' său pe care-1 vede, nu poate iubi P e n * zeu pe care nu-1 vede' . (1. IV. 20). Astfel1?*' cuprinde întreagă legea lui Moisi, şi t 0

s

văfătura prorocilor în aceste două p 0 r U n l n " de fapt aşa este. Căci cine iubeşte p e - ^' zeu, acela nu se închină zeilor streini, nici

Dumtie'.

face idoli (porunca I dumnezeeascâ) ' ^ numele lui Dumnezeu în deşert (poru'ncT in sfinţeşte ziu Duminecii (porunca III). i a r ă .'> iubeşte pe deaproapeie, cinstete pe tatăl? şi pe mamă-sa (porunca ! V ) , nu ucide p e nim" (porunca V ) , nu turbura curăţia altuia (poruJ VI), nici averea lui (porunca VII), nu mărturî seşte strâmb împotriva a l tuia (porunca Vlin nu pofteşte muierea altuia (porunca IX), n j c | nu pofteşte nici un lucru de al deaproapelui său (porunca X ) .

Dupăce i-a dat deci i sus răspunsul ace sta, atât de neaşteptat şi rtât de cuprinzător a astupat şi gura fariseu' saduceii nici fariseii nu : Domnul nostru Isus Hristo acesta asemenea unui cor.u ţelept, care, având doi d>r~?

rând pe amândoi, dar n " atâta, ci gândeşte serios := şi încă deplin, şi anume u unii nici alţii nu voiau el Mesia, le-a pus o im. nici nu se gândeau şi la c; pundă.

Şi fiind adunaţi fari>-. • Isus: „Ce se pare vouă </< este?" Zis-au lui: „Al lui /'

Voind a-i face să rc Fiul Iui Dumnezeu, Mântuir nouă întrebare:

Zis-a lor: „Dară aur. cu spiritul domn, zicând: Z nului meu, şezi deadreaptu pune pe vrăşmaşii tăi asta: Deci dacă-l chiamă David • este fiu?

Răspunsul la întrebai-putea fi altul decât acest:: i'au Mesia este Fiul lui D>'

aşa că acuma nici -."i aveau ce zice.

purces în cazul ;-ător de oaste In-

' ' « i , i-a bătut pe • •: îndestuleşte cu •i mai bată odată <••. că, dupăce nici . ! recunaoscăpe i)sre, la care ei

trebuiau să râs-

\ i-a întrebat pui Iristos al cuijk

. . . . / • ' . H'oască că el este • le mai pune o

.( numeşte Dai'i . Domnul Dom-: a, pană ce vok

• .' picioarelor talii ••• > 7 domn, cum îi

pusă de Isus, n» . Pentrucă Hristos

r-;ezeu". Dară ia-

Foiţa „UNIRII POPORULUI i4ninininini i i | [ ! iu i ! i iu i i i iu i i i i i i in i i i in i i i in i i i i i i | [ i i i i i i ( i i i i i i i ! i i i i iu i i i i i i i i i i i i i

CÂNTECUL ÎNSTRĂINATULUI. Foaie verde mărăcine Plec, sătuţule,. din tine, La duşmani Ie pare bine, Numai mie-mi pare rău Că mă duc din satul meu, Dintre cunoscuţii mei Cari-am petrecut cu ei Când eram mai mifcitei. Foaie verde nalbă moale Cine face-avere mare? Misler cu-ale lui vapoare! Foaie verde bob năut, Doamne, de ce n'am murit Pe vapor când m'am suit? Câte oceane-am trecut! Mi-era frică că nu scap. Când m'au lăsat pe uscat Par'că din cer am picat. De fumul vapoarelor, Şi de-al fabricilor De fooul copiilor, D e dorul părinţilor îmi venea leşin să mor. Plesniţi-ar coşul, vapor, Mult m-ai streinat cu dor Plesnţi-ar coşul, maşină, Mul m'ai streinat cu milă.

« Foaie verde bob năut, To t am zis mă duc, mă d u c . Şi nimeni nu m'a crezut. Dar acuma ştiu c'o crede Că m'am dus, nu mă mai vede, In America de Nord Să ştiu că nu mă'mai văd Nice viu, dar nice mort. Şi-am auzit o minciună C'America-i ţară bună, Ţară bună şi bogată Şi de bani îndestulată. Ţara noastră e mai bună E mai bună şi săracă Toţi streini 'n ea se bagă. Cine vrea ca să dorească, Meargă 'n ţara englezească; Cin' nu ştie jalea rea, Să meargă 'n America; C'America-i ţără bună, Ţară bună de parale Dar este plină de jale. . ! Foaie verde d'avrămeasă M'ajun.e un dor de-acasă De copii şi de nevastă, Destulă inimă arsă... ! Scrisoarea dela copii Eăoută-i numai fâşii: »Tăticule, nu mai'vii?* Foaie verde şi-o lelea Arde 'n ioc inima mea, Arză *n foc America!

Să am aripi aş zbura Tocmai în România, Unde m'a născut m^'-a. Peline, irate peline, Amară-i frunza pe tine, Amară inima 'n mine. Amar e cotorul tău, Mai amar sufletul meu. Dorule, bucată rea Ieşi dela inima mea Dorule, bucat'amară, Ieşi din inimă afară.

V a l u r i l e v ie ţ i i de G A V R I L T O D ^

..... aVând * încep un şir mai lung de povestin

temeiu întâmplări adevărate din viaţă. Cu "'J™ ffl9eţjtt asămăna mai potrivit aceste întâmplări, nem ^ ^ de fantasia scriitorului, decât cu valurile deP ^ întinsă şi adâncă. Boarea, vântul şi furtunile râs . ^ $ valuri când mai domoale, când mai spu ^ turbate. Ici, mai la adăpost, abea se iyesc c reţe; colo, mai Ia larg, urlă talazurile furioase... ^ ^ j

Ferească-mă sfântul, ca tot ce s ° r l U ' c e t i r i , «f întâmplat cu mine! Mi-le-am însemnat d i n

b l i c a t î»ir'° le-am auzit din păţaniile altora. Le-aş fi ^ i* carte anume, pentru întărirea sufletească ^ « năcazuri. Dar azi se cere o avere î n t * e a g

t o t uf- 'J tipări o carte şi dacă lucrurile vor m e r g ^ gâ » ° 8

putem pomeni că nici. cumpărători de C n mai afle.

Iată de ce socotesc mai cu cale c* ^ i" gazetă acele „valuri ale vieţi", pe cari le V

Jîr. 36.

fiseii nu P u t e a u d a r ă s P u n s u ' acesta, căci' a-Loci recunoşteau dumnezeirea lui Hristos, iar a c e a s ta nu o voiau cu nici un preţ. De aeeea m a ţ bine au tăcut, precum spune sfântul evan-

helist Mateiu: Şi nimeni nu putea să-i răspunzi lui cu­

vânt, nu mai cutează cineva dintru aceea zisă-l 0 i \ntrebe pe el.

Isus se numea pe sine de multe ori Fiul j lui David, pentrucă se trăgea, după trup, din !

seminţia lui David. Acuma n'a voit să o facă aceasta, pentrucă voia să le dovedească fari­seilor că este chiar fiul Iui Dumnezeu şi pen­trucă jidovii ştiau că un strănepot de al lui David avea să le fie răscumpărătorul, însă nu din robia păcatului, ci din a Romanilor. Şi aceasta era cea mai mare greşeală a lor.

* * * Temeiia religiunii întregi este aşadară

dragostea, dragostea cătră Dumnezeu şi dra­gostea cătrâ deaproapele. Pe dragoste se ba-zeză, dupăcum am arătat mai sus, toate porun­cile dumnezeeşti şi bisericeşti. Fără de dragoste lumea întreagă ar fi un iad, şi oamenii a-semenea fiarelor sălbatice. Apostolul neamu­rilor, sf. Pavel, ne spune, atât de frumos, în epistola sa I. cătră Corinteni, la cap 13: „De aşi grăi ui limbile omeneşti şi îngereşti, iară dragoste nu am, făcutu-m'am ca nişte aramă sunătoare şi chimval răsunător (cari nu aduc nici un folos). Şi de aş avea prorocie, şi de aş şti toate tainele şi toată ştiinţa, încă să mut şi munţii: iară dragoste nu am, nimica nu sunt. Si de asi împărţi toată avuţia mea (însă nu din dragoste faţă de Dumnezeu) şi aşi da trupul meu să-I arză (cum a făcut un preot ceh, Ioan Hus, pentru încăpăţinare în credinţă greşită, şi nu din dragoste faţă de Dumnezeu), iară dragoste nu am, nici un folos nu-mi este. Dragostea îndelund rabdă, se milostiveşte, dra­gostea nu pizmueşte, dragostea nu se îndărăt­niceşte, nu se trufeşte, nu se poartă cu necu­viinţă, nu caută ale sale, nu se întărâtă, nu gândeşte răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le sufere, toate Ie crede, toate le nădăjdueşte, toate le rabdă. Dragostea nici odată nu scade (nu piere, nu se sfârşeşte nici din ceriuri) măcar prorociile

U N I R E A P O P O R U L U I

carYtMnir̂ m ă C a r l i m b i l e d e ' v o r î n c e ' a > « i l -car ştiinţa de se va strica". (1-8 . ) Chiar de aceea să ne nizuim, dragi ceti-

torv a^ne câştiga o dragoste cât mai mare catra Dumnezeu şi cătră deaproapele, si vom avea cea mai mare comoară atât aici pe pă­mânt cât şi dincolo, în ceriuri. Si dacă lumea de astăzi, de după răsboiu, e atât de rea, pri­cina nu este alta, ci aceea, că îi lipseşte dra­gostea. Lumea fără de dragoste asemenea este pământului fără de soare, ori familiei fără de mamă. Să începem deci din bună vreme, încă de astăzi să aducem soarele dragostei pe acest pământ, să redăm familiilor mama, care este dragostea, şi vom vedea cu ochii, cum va în­cepe a se schimba, ca prin farmec, faţa pă­mântului.

IULIU MAIOR.

Pag. 3.

Să cinsteşti ziua Duminecii. Ni-se scrie din Maramureş: „Fiul onorează pe Tatăl său şi servul pe

Domnul său. Dacă sunt eu tată, unde-i onoa­rea ce mi-se cuvine? Dacă sunt eu Domnul, unde-i temerea de mine? Zice Domnul Pute­rilor". — Malachia, cap 1 vers 6.

In nr. 31 al Gazetei Maramureşene s'a publicat următorea scrisoare: In Sighetul Mar-maţiei, în 18 Iulie, zi de Duminecă, 3 cară militare, însoţite de soldaţi desculţi, de dimi­neaţa dela orele 6 până seara la 8, au tran­sportat (cărat) lemne de foc prin Piaţa Unirii spre Strada Oct. Goga, spre scandalizarea creştinilor.

Ar face bine Onor. autorităţi de stat să se Intereseze cât de puţin despre mai bună cinstire a Sfintelor Sărbători, dând pildă bună poporului. Si observe câte trăsuri şi automo­bile jidoveşti cutrieră satele şi oraşele în săr­bătorile lor? Şi câte trăsuri şi automobile cre­ştineşti ne cutrieră satele şi oraşele în sfintele Dumineci şi să stârpească această datină păgână dintre creştini!

Gavril Cupcea, plugar în Breb.

DE PRIN SATE.

Noul protopop al Turzii. Oraşul Turda a avut protopop român şi 'rr

timpurile când s'a făcut unirea cu biserica Romei. La săborul cel mare din 14 Septemvrie 1700, ţinutul Turzii a trimis pe protopopul Pascu

din Turda nouă, în fruntea alor 28 de preoţi. De atunci şi până astăzi tractul protopopesc al Turzii a avut un lung şir de protopopi, toţi în legături cu biserica cea străbună a Romei. Cel din urmă a fost Prea Onoratul Iosif Costin, care pentru povara bătrâneţelor sale a trecut la odihnă binemeritată. In locul Sfinţiei Sale, Preaveneratul Consitor dela Blaj a numit pe Părintele Ioan Cârnafiu, fost preot în Peţelca lângă Aiud, pe care cetitorii gazetei noastre îl cunosc atât de bine din scrierile sale, publicate Ia noi.

Noul protopop unit al Turzii şi-a luat în pri­mire oficiul său în zilele de 21 şi 22 August, când credincioşii din Turda au avut clipe de rară mândrie şi înălţare sufletească. Noului mire al bisericii din Turda nouă i-s'a făcut o primire vrednică de un oraş şi vrednică de un popor atât de numeros şi de brav.

Serbările au început încă la gara din Ghiriş, unde noul protopop a fost întimpinat de dl Dr Alexandru Moldovan, subprefectul judeţului, şi de dl Dr Iuliu Genţiu, primarul ora­şului, cari i-au poftit bun sosit în numele autorităţilor. (Prefectul lipsea din Turda, chemat în cauze oficiale) In numele enoriaşilor a fost salutat de curatorul Ignat Borza şi de senatorul /. Mureşianu, fost coleg de şcoală al noului protopop. După intimpinările oficiale şi preti-neşti, noul mire a fost poftit In automobil şi condus in Turda nouă, la biserică, unde în faţa porţii împodobite cu flori, aştepta popo­rul şi fruntaşii cu tot ce are Turda mai ales dintre Români, fără osebire de confesiune. Aici îl primeşte Păr. Nicolae Raţiu paroh din Turda veche şi administrator protopopesc. Bise­rică ortodoxă îşi arată şi ea bucuria prin glasul trimisului sau. Păr Vasile Gerghizan, profesor de religie la liceul Ferdinand, tălmăceşte bucuria

mod mai popular. Cele mai multe nu se pot scrie pe înţelesul poporului, nu sunt pentru popor, ci pentru cetitorii cu şcoală multă.

Iată acum câteva întâmplări traduse-din o carte, nemţească de M. Schrimpf:

S e n t i n e l ă m o a r t ă . Ia Aranyosmaroth (Ungaria) este o închi­

soare curioasă. E zidită aşa de ţi-se pare că o casă e băgată în altă casă, sub un acoperiş. Tatăl meu — zice M. Schrimpf, care scrie întâmplarea asta — era acolo director. Din odaia noastră de durmit se deschidea o fereastră înlăuntrul închisorii, încât tatăl meu putea vedea Şi noaptea tot ce se petrece în temniţă. Se auzeau paşii uniformi ai sentinelelor ce pa­trulau. Orice sgomot răsuna întreit pe cori­doarele edifioiului. Eram numai de scurt timp acolo. Intr'o noapte, tatăl meu privi prin fereastră tolăuntru. De desupt în coridor, stătea nemişcat 0 sentinelă. Tatăl meu îl agrâi: de ce nu face tora prescrisă? Dar nu primi nici nu răspuns. Tot la 5 minute se încrucişau aici cele două sentinele. Tatăl meu aşteaptă să vină şi păzi­torul al doilea. Peste câteva minute sosiră amân-aaândoi păzitorii cel nemişcat fiind deci al trei-, e s>- El stătea ţapin pe acelaş petec de coridor. Dând din cap închise tatăl meu fereastra, se îm-Jr«câ repede, îşi lua o armă sieşi pe coridor. Merse drept la sentinelă şi cam dela cinci paşi 11 a «r* i , dar nu primi nici un răspuns. Omul era SMben, privea aspru cu doi ochi negri; o d u n 8 * roşie îi trecea pieziş peste tâmple.

îngrijorat şi totodată năcăjit pentru ne­ascultare, tatăl meu dete spre el cu bastonul, dar nu întimpină nici o rezistenţă, ci bastonul trecu prin om ca prin aerul gol şi spre mirarea lui toată sentinela se topi ca o ceaţă. Intr'aceea cei doi păzitori ajunseră iarăş acolo; tatăl meu s'au frecat la ochi, dar fiincă nici decum nu-şi putea esplica lucrul, a cerut ceva lămuriri şi dela păzitori. Aceia îi povestiră atunci, că vedenia se arăta din când în când, regulat. Cam de vr'o 50 de ani a izbucnit o revoltă între cei închişi. Păzitorii au fost omorîţi. Unul dintre ei, care se tot arată, era un Croat. S'a arătat aşa de multe-ori, încât pă­zitorii s'au obişnuit cu el. Numai tatăl meu nu ştia nimica fiind de scurt timp aici.

O s c ă p a r e m i r a c u l o a s ă . - ' Femeea unui acar din gara Oraviţa aduce bărbatului său de prânz, într'o zi friguroasă de iarnă. Dar nu-1 găseşte nici în căsuţă, nici Ia signal. Atunci aude că se apropie cu mare vuet trenul dela amiazi şi de groază, ca băr­batul ei nefiind la post nu cumva să-şi piardă serviciul, sări ea la blocul de signal, zicând „Doamne ajută-mi!"

Zurăitul şi pufăitul trenului se apropia cu mare iuţeală şi femeea potrivi signalul cum credea ea că e bine, dar de fapt cum a fost rău (spre oprire). Odată şe auzi un fluier scurt, roatele începură a scârţăi şi trenul se opn repede. Conducătorul trenului şi alţi împegap

săriră jos, alergară la femee întrebând-o că de ce a întors signalul spre oprire ? Biata femeie, necunoscând însămnătătea semnalelor, a schim­bat cum i-a venit în minte şi tremurândca varga mărturisi tot lucrul. Nu isprăvi bine povestea, când strigă un Impiegat: „Pe şine este un om." Toţi s'au îndreptat într'acolo, împreună cu femeea desperată. Când colo, zăcea legat pe sine tocmai bărbatul ei . . . Doi mişei, cari purtau ură pe el, l-au fost legat şi pus pe sine, voind ca în acest mod să se răsbune.

Femeea nu ştia nimic şi parcă o mână nevăzută a impins'o să schimbe signalul. D* nu făcea aşa, bărbatul ei ar fi fost dumicat de tren...

M u s c a v e r d e .

Bunicul meu dinspre mamă — scrie M Schrimpf — era brutar în Szegszârd (Unga­ria). — Pentru cumpărături de fărină de multe — ori mergea la Tolnau, un orăşel mai mare. Şi anume dela Szegszârd până la Dunăre avea de mers trei ore cu trăsura. Peste Dunăre, la Tolnau, trecea un mic vaporaş de două-ori pe zi încolo şi încoaee. Astfel avu să aştepte într'o zi vaporaşul, aproape de locul de acostare (unde se opreşte vaporaşul). — Ca toţi brutarii, cari îşi petrec nopţile cu lucrul, astfel şi bunicul meu, se folosia de toate minutele libere de peste zi, ca să tragă câte — un puiu de somn. — Şi-a căutat spre acest scop un loc potrivit pe ţărm, Îşi aşternu mantaua, şi se culcă. Înainte

P a g . 4

poporului. Se slujeşte apoi Vecernia, biserica fiind plină.

După Vecernie, preoţimea din tract salută pe noul său şef într'o adunare prietinească.

A doua zi, Duminecă în 22 August, întreg poporul credincios şi fruntaşii parohiei s'au adunat la locuinţa protopopului şi l-au condus In cortej foarte demn şi Impunător Ia Sfânta Liturghie. Slujba a fost înălţătoare. Biserica abia putea să mai cuprindă mulţimea cea mare, care s'a adunat şi din comunele vecinaşe. A cântat corul Societăţii corale din Turda, care a ridicat nespus de mult măreţia sărbătorii. Noul paroh şi protopop dă binecuvântările cu glas plin, dulce şi răsunător. Se ceteşte scri­soarea de numire, iar mirele primeşte Crucea)

Sfânta Evanghelie şi cheile bisericii, ca semne ale chemării şi ale puterii sale. Apoi îşi rosteşte predica de introducere, care pătrunde şi mişcă toate inimile. Cuvântul şi ţinuta noului preot şi protopop au plăcut foarte mult şi creştinii uniţi din Turda au celea mai întemeiate nădej­di, că au căpătat un paroh cu adevărat după

. inima Iui Hristos. Să fie într'un ceas cu noroc! Corespondent.

Introducerea noului preot în parohia Alba Iulia-Maieri.

Duminecă în 22 August,noi creştinii români uniţi din Alba Iulia-Maieri, am avut o zi de aleasă şi înălţătoare serbare, zi de bucurie. Atunci am primit in mijlocul nostru pe noul nostru părinte sufletesc, Elie Magda, mutat ia noi din comuna Şard.

Şărdenii nu ni l-au dat bucuros, căci Pă­rintele Elie le-a fost păstor cu milă şi cu cre­dinţă 12 ani încheiaţi. L-a plâns întreg satul când s'a despărţit de dânşii. Dar hotărîrea părintească a înalt Preasfinţiei Sale bunului nostru Arhiereu Vasile dela Blaj, ni l-a dat nouă, ca să ne fie slujitor în vechea biserică mănăstirească, lângă care îşi doarme somnul lin Vlădica Atanasie,- Şărdenii vor fi şi dânşii mângăiaţi de acelaş. Preabun Păstor, în timpul « e l mai apropiat.

Introducerea părintelui Elie Magda la no,, a făcut-o Reverendisimul Dr. Ioan Bălan, ca nonic, referentul tractului Alba Iulia, in unire cu Prea Onoratul Vasile Urzică, protopopul tractual. încă din zorii dimineţii turnul bisericii din Maieri era împodobit cu steag trei color, semn de mare sărbătoare pentru creştinii uniţi din A'ba Iulia. La sfânta liturghie a slujit săr­bătoritul Părinte, având alături pe trimisul înalt Preasfinţiei Sale, pe Păr. protopop Urzică şi încă alţi 4 preoţi din satele vecinaşe. Biserica era plină de credincioşi în frunte cu toţi capii autorităţilor dela judeţ, dela tribunal şi dela armată.

După cetirea sfintei Evanghelii s'a făcut introducerea prin cuvântări pline de înllţare şi de căldură. Noul paroh, în grai mişcător, a salutat poporul, făgăduind să fie părinte bun pentru toţi, sprijinitor al celor năcăjiţi, îndru­mător pentru cei însetaţi de cuvântul Domnului şi păstrător neclintit al credinţei străbune. Fru­moasa predică a străbătut toate inimile şi am mulţămit lui Dumnezeu că ne-a hărăzit un preot atât de vrednic, care va fio mândrie nu numai a bisericii noastre, ci şi a oraşului în­treg, fără osebire de credinţă şi de neam.

După liturghie la o masă lungă de prietinie şi de cinstire faţă de noul mire, ne-am adunat apoi să salutăm şi in afară de biserică pe mult aşteptatul nostru preot. S'au înălţat aici cuvinte de omagiu pentru M. S. Regele, pentru Sfântul Părinte dela Roma, pentru Arhiereu, iar repre­zentanţii autorităţilor şi ai tuturor bisericilor creştine din Alba Iulia au salutat în frumoase închinări pe celce cu'bune nădejdi şi cu tinere puteri a luat azi în primire biserica vechilor călugări şi vlădici din Bălgărad. Sărbătoritul le-a răspuns tuturora, făgăduind să fie cetăţean bun al oraşului şi înţelegător tovarăş de muncă al tuturor acelora, cari iubesc mărirea lui Dumnezeu. Induioşetor peste măsură a fost cuvântul pe care l-a îndreptat Părintele Elie către iubiţii săi Şărdeni, de cari cu durere se desparte. |

Tot aici la masă, s'a arătat că dacă noul preot poate să locuiască astăzi în casa fru­moasă şi vrednică de un oraş ca Alba Iulia, meritul este al poporului întreg, în frunte cu

epitropii, ostenind mai ales d. cassar A* . neanu, întreprinzătorul Anghel Roşea' i U

Rusu, cari, lăsând ale sale deoparte „> Ş l I o s i t , n d U c t u ţ a t

Poată nici zi nici noapte ca lăcaşul parohial primi întinerit şi inoit pe noul

. . . . — Paroh «R» cinstea biserica şi a tuturor credin*; .

_ u i n c i o ş i i 0 r

la

drept îndreptând cuvântul adevărului ~"" u g a t e

Dumnezeu să ni-1 ţină pe Pârintele~Ejf ° r '

elung; , spre m

tărirea şi bucuria noastră, şi spre mai

mulţi ani, întreg, sănătos, întru zile îndelun •% L. } u J d n « ^ A « J n u n A n i n i _ J w . (

h spre Şi spre

mărirea casei lui Dumnezeu , . mare Un poponan.

Condi ţ iun i l e pentru primirea grâului ri sentinţă. Ministerul de agricultură a trimi* Consilieratelor agricole din fiecare judeţ C O n ! diţiunile cu privire la împăţirea seminţei de" grâu primită dela minister.

Acestea condiţiuui sunt următoarele: Grâul se va semăna numai în ogor, sau

după mazăre, fasole, trifoi, borceagsau răpită Pământul să fie bine pregătit şi grâu] să

se seamene cel puţin în doua arături. Semănatul se va face numai cu maşina

de sămănat în rânduri şi t;ehuie să fie termi­nat cel mai târziu până ia 30 Octomvrie.

Seminţa dată de xm^slzx trebue să se păstreze până la semănar; ^:?:'un colţ de ma­gazie cât se poate de cupt şi fără seminţe străine.

Seminţa trebuie să ?. zeamă de piatră vânătă ş i

Tăvălugitul, grăpatul. căratul, îmblătitul şi înrns; se facă la timp şi să se amestece cu nici un fel de

Delegaţii ministerului teze ori în ce vreme cultiuii-: de grâu şi într'un carnet vor însemna tot mc; •• ': creşterii grâului şi a lucrărilor ce se fac.

După cules, agricultor: mal târziu până în 15 Aur-Ministerului seminţa. Seini* saci curaţi şi bine legaţi dresa agricultorului care ir;,-'.; <>iază seminţa. '

Seminţa întrecătoare Ministerul are drept s'o cumpere. Dacă însă p â n ă în 1 Septemvrie Ministerul nu cumpără a c t : a seminţa, agri­cultorul poate s'o vândă cui ta. '. • 1

împietrească cu

iivitul, seceratul, .iârea trebue să jească să nu se •ranţe străine, r putea să vizi-

: dator ca cel să înapoieze

va fi pusă în ?rovăzufi cu »•

de a se culca, îşi împlântă bastonul cu un ca­păt în pământ. De capătul de-asupra îşi leagă' batista să fluture în adierea aerului. Acesta se socotia ca un semn, că respectivul voia să treacă cu vaporaşul şi conducătorii vaporaşului Înţelegeau signalul şi trezeau pe respectivul din somn. —

Brutarul nostru abia s'a aşezat pe man­taua, când o muscă verde, sdravănă, începu să-i bâzăe pe la urechi şi nu-1 lasa să-şi în­chidă ochii. Se svârli el după muscă, o hâşăi, îşi vârî capul în manta, dar" nu putu aţipi, că goanga îi bâzăia ca o morişcă tot pe la cap. Se cătrăni rău bietul brutar, îşi luă mantaua şi se aşeză mai departe. Aici adurmi timp de o oră, când simţi pe faţă o gâdilitură neplăcută .şi se trezi. Adecă era fot măria sa goanga cea verde, de care brutarul nu mai văzuse nici odată în viaţă, nici înainte, nici după întâmplarea asta. Era 0 muscă sdravănă cu aripi mari ca de flutur, şi de coloare verde străvezie. Trun­chiul iarăş îi era verde, dar cu dungi gălbui, mai întunecate decât aripile. Nu'a găsit-o des­crisă ori amintită nici într'o carte.

Când bunicul meu şi-a deschis ochii, goanga a sburat drept în sus şi peste câteva clipe dispăru din vedere. E ! s'a sculat atunci, şi-a luat mantaua şi plecat spre locul de mai înainte, ca să-şi ia bastonul şi batista. Când colo..", nu voia să-şi creadă ochilor. Bastonul au se mai vedea nicăiri şi tot ţărmurul până dincoace de punctul' bastonului era scufundat

şi măturat de valurile Dunării. Apa îşi făcuse lucru până a durmit bunicul meu şi dacă musca cea verde i-ar fi dat pace să doarmă unde s'a aşezat întâia-oră cu bastonul, el s'ar fi trezit pe lumea cealaltă...

Mulţi învăţaţi sfâtoşi ne îndeamnă să nu credem în minuni supraf.reşti. Haide, să nu credem, dar bunul simţ ne întreabă, că oare de ce s'a potrivit-aşa de minunat toată întâm­plarea? (Şi noi rugăm pe cunoscătorii de goange să ne spună că oare ce muscă a putut ft goanga cea verde? - De,astfel nu musca, ci potriveala e neînţeleasă).

De pe Seeâş. • — Strigături si cântece..— :

Vai de mine, mor şi zac, Şi n'am pe nime cu drag Să mi pue mâna la cap Să mă 'n t rebede ce zac? De-ar fi mândra lângă mine C'o parte mi-ar fi mai bine. Dar mândruţa mi-e departe Şi n'am pe ce-i scrie carte; Pe-o frunzuţă scrie-i-aş, La mândra trimite-o-aş, Frunză verde nu găsesc , Mândra nu şti C ă bolesc! •

T o t aşa am auzit, Floricea din rât, Că de dor mulţi oameni mor, Floare din răzor. Dar eu destul am dorit Floricea din rât, Şi de dor tot n'arc murit Floricea din rât.. .1

Auzit-am auzit Că, leleo, m'ai părăsit! Lasă-mă cu Dumnezeu, . Că mie nu-mi pare rău. Că una, lele, ca tine, îmi capăt şi azi şi mâne, Şi una ca dumneata, Repede mi-oi căpăta!

Când plec lele dela voi : •• Plângu-mi ochii amândoi; Când plec lele dela tine Plânge inimuţa 'n mine!

De-ar fi apa până *n brâu Eu la mândra coat ' să viu;.. De-ar fi apa până 'n piept (

Eu la mândra coat ' să p l e C "

U N I R E A P O P O P I T T r M

Cum stă lumea şi ţara? Pag. 5

Ce e mai nou în politică? Deodată cu sosirea toamnei s'a mai

1 înviorat şi viaţa politica a tării. Bărbaţii 1 politici s'au reîntors de p e l a scăldători şi

chiar cei de prin străinătate se pornesc 2-ând pe rând către casă. In curs de o săptămână—două vor fi aproape toţi In ţara şi viaţa politica îşi va relua iar înfăţi­

şarea ei obişnuită.

Se vorbeşte tot mai stăruitor de o -jâouă îndrumare politică în viaţa partidelor. <=5J încă înainte de deschiderea Parlamen­tului, . e vorba ca lucrurile să fie duse Ia j^un sfârşit şi partidele politice să se înfă­ţ i şeze într'o nouă formă de alcătuiri.

Se spune, că înţelegerea dintre pârti­e i ni naţional şi cel ţărănesc e pe drum bun. -Celea două partide ar dori să se conto­pească într'un singur partid naţional-ţâră-« e s c , sub conducerea dlui Iuliu Maniu.

Se n ; i vorbeşte şi de o încercare de a p r o p i e r e a liberalilor de naţionali şi de ţărănişt i . Dar sunt privite cu neîncredere a c e s t e svonuri.

T o t aşa stau lucrurile şi cu apropie-T e a aversscanilor cătră naţionalişti şi ţără­n i ş t i .

Cum se vor desfăşura lucrurile şi ce s c h i m b ă r i se vor întâmpla în viaţa noastră p o l i t i c i i — vom şti curând. In luna lui S e p t e m v r i e lucrurile se vor limpezi deplin o r i într'o parte, ori Intr'alta!

Alegerea dela Bihor. In ziua de 6 Septemvrie va avea loc

a l e g e r e a de deputaţi dela Bihor. Lupta se p o a r t ă cu multă înverşunare de către - a m â n d o u e partidele cari şi-au pus candidaţi, p a r i i d u l naţional şi cel averescan. Partidul n a ţ i o n a l a chemat în ajutorul candidatului =săui pe toţi parlamentarii partidului ca să p l e c e indată în Bihor să ajute pe dl; Dr E>emer t iu Lascu,

Naţionalişti se plâng, că slujbaşii guver­n u l u i ii impedecă în propagandă şi-i opresc s â . pornească pe sate şi nu-i.lasă să ţină adunăr i . Deaceea.au fost chemaţi deputaţi na ţ ional iş t i , să iacă ei propadandă, căqi pe ^ I n u - i opreşte legea şi nu-i poate Împiedeca

Guvernul voieşte cu orice preţ să-şi a l e a g ă pe candidatul său. Naţionalişti îl "^reau pe-al lor. Deaceea se dă lupta cu ^ t a t a înverşunare. \ .;. . '

Noua revoluţie din Grecia. A m anunţat în numărul trecut a l 'ga-

^e t e i că o nouă revoluţie în Grecia a ră­sturnat pe dictatorul Pangalos şi pe alţi oameni de la conducerea Greciei..

Abia vestise — în largul lumii, că ^ n curând îşi va. înăspri dictatura ca să-şi Mărească deplin domnia, când deodată pe ^Ştiute o nouă revoluţie militară 1-a ră­sturnat dela putere. Generalul Condilis, ^priji

nit de garnizoana din Atena, a pus ; ^ â n a p e patere şi a aşezat pe amiralul ^onduriotis la preşedinţia republicei.

Comunicatul oficios al noului guvern P u t l e > că- scopul revoluţiei a fost Să asi-

^ U r e libertatea şi drepturile poporului căl-a t e 'n pioioare de tiranul Pangalos.

O ftire din Londra spune, oă n'ar fi

| lucru cu mirare, dacă în legătură cu noua stare de lucruri din Grecia fostul rege Gneorghe să fie adus din nou pe tronul Greciei. In acelaş timp se vorbeşte şi de venirea în ţară a lui Venizelos şi alegerea lui ea preşedinte al republicei.

încă toate ştirile sosite până acum nu sunt deplin lămurite şi nu li-se poate da crezare până mai trece câtăva vreme ca să se limpezească deplin situaţia din Gre­cia. Doar abia s'a înstăpânit noua cârmuire la putere- şi mai trebue să treacă încă o bună bucată de vreme până îşi va putea face domnia deplin statornicită.

Pangalos, care fugise pe un vapor, a fost prins şi adus în ţară şi a fost dat In judecată. Până se va judeca stă la răcoare şi se gândeşte şi el cu amărăciune la de­şertăciunea lumii acesteia şi la nebănuitele-i întâmplări ciudate. Abia înainte cu câteva zjjie a fost mare şi atotputernic în toată Grecia — şi acum stă sub călcâi într'o temniţă zăvorită, aşteptându-şi osânda.

Mare nenorocire în America. Io minele de cărbuni dela Ioohnstown

s'a întâmplat o groaznică nenorocire. O ştiolnă adâncă de 400 metri sub pământ, s'a. prăbuşit, îngropând şaptezeci de mun­citori. Unii dintre aceşti nenorociţi mai sunt încă vii poate, apăraţi de stâlpii cari ţin boltiturile, dar ei vor trebui să moară înăduşiţi, căci drumurile până la dânşii toate sunt surpate şi nu pot primi nici aer, nici ajutor. La gura minelor năruite, plâng, şmulgându-şi părul, nevestele şi copiii celor îngropaţi de vii. Soldaţii şi muncitorii aduşi ea să desfunde surpăturile nu pot lucra de nevestele celor de sub pământ. S'a dat poruncă să fie înlăturate cu puterea. Două femei n'au putut fi în­depărtate nici decum. In vâltoarea cea mare ele au fost rănite de soldaţi.

Se lucrează din greu la curăţirea surpă-turilor. Până în ziua când scriem noi ace­stea şire, n'au sosit încă veşti dacă a putut fi mântuit vre-un muncitor dintre cei în­gropaţi; sau ba. E mare jalea în toată America..

Falsificatorii "unguri au fost judecaţi.

Curtea de apel din Budapesta a adus sentinţa, ca răspuns la recursul făcut de către falsificatorii de franci francezi.

Condamnarea prinţului Windischgraetz şi a fostului director general al poliţiilor din Ungaria, Emeric Nâdossy, Ia câte 4 ani închisoare — a fost întărită fără să li-se mai dea drept de apel.

Pedeapsa maiorului Gero, şeful insti­tutului unde s'au falsificat banii francezi — a fost redusă dela 2 ani la un an şi ju­mătate, iar a fostului secretar, particular al prinţului Winditsgraetz, dela un an şi ju­mătate la un an, v

Cu asta — se pare, că sa isprăvit cu comedia falsificatorilor unguri. Dacă şi guvernul francez se va mulţămi cu judecata ungurească atunci toate se vor sfârşi în bună rânduială, de unde nu, atunci mai greu se vor. împăca ceilalţi oan au scăpat mai uşor şi poate vor fi sortiţi şi ei Ia răcoare, alături de tovarăşii lor judecaţi. V o m vedea!

Turcii pustiesc satele creştine. In Asia mică, In ţinuturile de dincolo

de apa Iordanului, turcii mahomedani s'au r/ăsculat în potriva creştinilor şi, năvălind tn satele lor, au făcut măceluri îngrozitoare. Sate Întregi au fost pustiite. Cârmuirea din Ierusalim a trimis trupe tari peste Iordan, să facă rânduială. Satele creştineşti pustiite de turci sunt locuite de arabi, cari sunt creştini din celea mai vechi timpuri. Englezii au făgăduit că vor pune capăt barbariilor turceşti. Precum se vede , turcii s'au l ipă-dat de fesuri şi de turbane, dar de năra­vuri, ba.

Bulgari i au răspuns \ Au trecut mai bine de două săptămâni

de când România, Iugoslavia şi Grecia au trimis nota — ultimat guvernului bulgar, pentru ca să pună capăt atacurilor dela graniţe. Bulgarii şi-au tot făcut coada colac şi au tot amânat răspunsul. Nu ştim pricina. Acum se vesteşte, că răspunsul ar fi fost trimis şi în curând se va şti şi cuprinsul lui.

Se spune, că răspunsul e ţinut într'un ton pretinesc şi ar fi plin de asigurări de bunăvoinţă şi pretinie faţă de statele din Balcani.

Judecata dela Angora . înainte cu ' câ teva săptămâni s'a des­

coperit în Turcia o răscoală Împotriva lui Mustafa Kemal Paşa, preşedintele repu­blicei turceşti. Complotul a fost urzit de către duşmanii lui politici, cari nu erau mulţămiţi cu politica sa şi — se spune, că aveau de gând sâ-1 omoare.

Prinşi tocmai când erau gata să-şi ducă planurile în deplinire au fost băgaţi la răcoare şi daţi în judecată.

In săptămâna trecută s'a ţinut jude­cata şi au fost judecaţi la moarte: Djavid bej, fost ministru de finanţe, doctorul Nazim, fost ministru de instrucţie, Hilmi bej, fost deputat şi Nail bej, fost secretar general al partidului unionist. Al ţ i doi foşti deputaţi au fost judecaţi la muncă silnică, ca ocnaşi, pe viaţă. Ceilalţi condamnaţi au fost achitaţi. Cei patru condamnaţi la moarte au fost împuşcaţi în timpul nopţii.

In Mexico, în America de miază­noapte, în urma unor desbateri aprinse din, congresul mexican s'a iscat o ceartă în­verşunată între deputaţi. Cearta s'a pre­lungit/ şi în stradă, şi s'a sfârşit cu bătaie. Un deputat şi un colonel au fost omorîţi, alţi doi au fost greu răniţi. Poliţia abia cu. mare greutate a putut face iar rânduială şi linişte.

In Ceho-Slovacia poliţia a publicat un ordin prin care opreşte formarea de so­cietăţi fasciste. Lupta împotriva fascismului e susţinută oficios şi din partea guvernului.

In America o furtună uriaşă s'a des-lănţuit asupra oraşului Cleveland, pricinuind pagube însemnate. • '•>•

In Franţa, la Paris, a isbùcnit un mare toc în cartierul magazinelor generale. Au ars o mulţime mare de caudiuouri,, maşini şi unelte. Pagubele, sunt de câteva 1

milioane. , In Ucraina, în ultimul timp s'a des­

coperit o mişcare care are de scop* să despărţească Ucraina de către Rusia bbl^ !

şevică. Mişcarea se întăreşte din zi în* zi, câştigând chiar pe mulţi mèmbri din comi­tetul central ucrainan.

P a g . 6.

In Portugalia numeroase localităţi au fost înecate de apă, iar semănăturile ni­micite de grindină. In toată ţara sămănă-turile au suferit pagube uriaşe.

In Germania, s'a deslănţuit Dumineca trecută o furtună năpraznică asupra Ber­linului, care a pricinuit pagube mari. S'au Întâmplat numeroaze nenorociri printre escursioniştii cari plecaseră cu bărcile la plimbare. Multe bărci s'au răsturnat j n apă. Sunt şi jertfe omeneşti.

36.

âmâiui. Se caută eantor. Cu terminul de 1

Noemvrie 1926, se dă în concurs postul de cantor la biserica parohială din Băseşti judeţul Sălaj. Noul cantor va avea: casă de locuit cu grădină; 3 jugăre pământ arător în hotarul co­munei Someşuleac (4 chilometri dela Băseşti); o jumătate mierţă de cucuruz dela fiecare fum şi stolele cantorale. Cei cari doresc să dobân­dească acest post, îşi vor înainta cererile în­soţite de certificat de bună purtare şi diploma de cantor, la Oficiul parohial român unit din Băseşti, până la 15 Octomvrie 1926.

întâlnire de 10 ani . Sâmbătă în 18 August, şcolile din Blaj au avut o zi frumoasă. Atunci s'au întâlnit aici tinerii cari au isprăvit învăţătura înainte cu 10 ani. Aceşti tineri sunt azi preoţi, advocaţi, medici, ofiţeri şi au crezut că au datoria să facă o întâlnire la matca du­ioasă şi iubitoare de unde au plecat. Profesorii lor de demult au slujit în dimineaţa zilei de Sâmbătă un parastas în Catedrala Blajului pentru morţi, apoi inimoşii tineri au dus o cunună frumoasă la mormântul fostului lor profesor Octavian Bonfiniu. încă înainte, mergând la liceu au desvelit o tablă de amintire, întru pomenirea colegilor căzuţi înrăsboi pentru neam şi pentru ţară. Tabla este aşezată în păretele din etaj al liceului, care va fi un monument grăitor pentru tineretul de azi şi de totdeauna. Blajul şi dascălii săi, sunt fericiţi când cei ce, plecând de aici, s'au ales oameni de inimă şi de mari fapte naţionale.

S'a d ă r â m a t o fabr ică Ia B u d a ­pesta. In zilele trecute clădirea cea nouă a fabricei Hungaria din Kispest s'a dărmat, în-

; gropând sub ruine 20 de muncitori. Nenorociră s'a întâmplat din vina inginerului care conducea zidirea. Intre cei morţi s'a aflat şi o femeie, care avea 4 copii. Bărbatul femeii, când a văzut-o scoasă de sub dărâmături, a împrilostit de durere. -

Cădar i mar i în pragul toamnei. La Paris, în ţara Franţuzului, săptămâna trecută a fost foarte călduroasă. Măsurătorul de căl­duri s'a urcat uneori şi până la 40 grade, în umbră. In Spania termometrul a arătat şi 47 grade. învăţaţii dela Paris spun că valul de eăldură din Apus se va răspândi în toată Eu­ropa. Căldurile cari au început şi pe la noi, par a adeveri această prorocie.

O biată măicuţă , ducând haine la ficior în cătănie , a fost ucisă. S'a întâm­plat mai dăunăzi Intre Aiudşi Teiuş, în ho­tarul comunei Gârbova de jos. Lângă linia ferată a fost găsită într'o dimineaţă o femeie' ucisă. Vestmdu-se jandarmii şi pornindu-se cercetările s'a aflat, că femeia era Anastasia Maier, care plecase de-acasă, din satul ei,, cu" trenul, să ducă In desagi nişte schimburi la fecior in cătănie, Ia Bălgărad. Se urcase în vagon de clasa a patra şi drumul i-s'a nimerit s i fie noaptea. Până Ia Gârbova au vlzut-o

mai mul _ . - I ţ i în-tren, iar acolo cea m dintre calatorii vagonului sau dat os. C ^ mai întâmplat după halta dela Gârbova cm ar ştii să spună? Era întunerec ^ ^ J ^ ^ goanele de clasa patra n'au lumini. Destul c i a doua zi, Anastasia Maier şanţul drumului de fer. Cine şi-o fi acut pă cate cu biata măicuţă ? In aceeaş rms i u» soldat cunoaşte la oraş desagu în spatele unui străin. De unde ax aceşti desagi bade ? - întreabă soldatul. El întreabă, dar străinul bâiguieşte şi nu poate răspunde. Cer­cetările s'au oprit atunci la acest om şi el trebue să arete acum înaintea tribunalulu., de de unde avea desagii femeii ucise? Biata măi­cuţă..!

T â r g de toamnă la Blaj, In anul acesta târgul de toamnă la Blaj se va ţinea: în 25—26 Septemvrie târg de vite cornute; tot atunci târg de cai, porci şi 01; în 28 Septemvrie târg de mărfuri.

Şcoală de notari. Şcoală pentru notari comunali este la Arad, unde examenele de pri­mire au loc la 15-16 Septemvrie. Tinerii săraci cari vor reuşi mai bine la acest examen, vor primi burse. Numărul acestora nu poate fi mai mare ca 25.

Hoţiile de prin gări. Rar călătoreşti cu trenu'', S | nu auzi, ori să nu vezi chiar cu ochii tăi oameni desnădâjduiţi, cari se plâng că i-au fuiat hoţii. Mai cu seamă trei mari staţii din Ardeal sunt.de mult vestite pentru hoţi: Copşa mică. Teiuşul şi Feldioara-Răs-boîeni (Cucerdea). Nu-i zi lăsată de Dumnezeu să nu se întâmple acolo furturi. Unui negustor din Arad i-au furat în gara din Teiuş 400 do­lari şi ceasul de aur. Aproape de Cucerdea o domnişoară simţind că hoţii îi cotroblesc prin buzunare a început să strige ajutor. Tâlharul atunci i-a trântit un pumn în gură, încât biata fată s'a ales şi cu paguba şi cu doi dinţi rupţi. Până au sărit ceialalţi călători în ajutorul dom­nişoarei, hoţul s'a făcut nevăzut. Unui neamţ din Yiena i-au furat la Feldioara 60 mii lei şi paşaportul cu bilet de tren cu tot. Bietul om, rămas calic în ţară străină, plângea de-ţi era milă de el. Un ceferist din Copşa spunea mai dăunăzi: Noi cunoaştem hoţii, domnule, dar n'avem ce le face! Că n'avem pe mâna cui să-i dăm. Poliţie nu este. Şi chiar de se întâmplă să prindem pe vre-un domnişor dintre cei cari jefuie pe călători, azi îl dăm pe mâna jandar­milor şi poimâne iarăş e la „slujba" lui, în gară! — Grele vorbe. Pentru Dumnezeu, gările Copşa, Teiuş şi Feldioara sunt la Dorna, în ţara lui Niculiţă, ori în Africa ? Până una alta, călătorii să-şi păzască bine frăncuşorii, când trec pe la Teiuş ori Feldioara.

Un nou cutremur de pământ In Italia. Celea mai multe cutremure de pământ în Europa le sufere Italia. Nici nu-i mirare că singură ea are, în p a r t e a noastră de lume munţi aruncători de foc. Mai de curând, tele­gramele vestesc un nou cutremur de pământ în ţara Italiei. De data asta au suferit insulele Ltparice, din Marea Tirenică, lângă Messina. Cutremurul a fost atât de puternic, încât s'au prăbuşit toate casele din mai multe insuliţe. Feste 2 mu de oameni au rămas fără adăpost can, simţind primejdia dela celea dintâi sgu-duin, a u fug.t Ia câmp. Ţinutul Messinei păti­meşte foarte des din pricina cutremurelor Să

? L S e U l t , ' / î n a*«* i e'e se aflăvulcanu Etna, unul dmtre gâtlejele Iadului.

Ungurii şi pomenirea bătăliei dela Mohaei. Ungurii au s w b a t de curând P o m e

mrea luptei dela Monaci din 1526, când SS. lor Ludovic al IHea, bitutsi a l u n 'gat d e T u r c i sa înecat i a mocirla râuleţului C e i e . D ™ '

înfrângerea dela Mohaci Ungurii ş i . a i t

ţara, pe care 150 de ani au cutropit . 0 ţ e t d l l t Ungurii s'a gândit acum să serbeze ace • fângere. De ce? Bagseamă să facă o a s ^ * "între 1526 şi 1918, vrând să z i c i : L a u a r e

am piereut Ungaria şi tot nu ne--- a c i

? m PustiiU

rea ,

ei. Şi nu- Ie-o putem lua în n u m e de rău* Nu^

Nu ne vom pustii nici după ciopârti t d'

indi '

cât altceva a fost în 1526 şi altceva ' U ^ g -

1918. Ungaria iarăş se va reface.. ! Aş a g | n i J

esc,

La parastasul dela Mohaci Horty votbind întors cu faţa spre bârbia şi azis: Acolo av'era

să-i vechi tovarăşi de arme, pe cari & m dori^ 1 1 1

de n'or ştim prietini şi azi! Adecă: cu Sârbii putea Ungurii să-şi refacă vechea Ungar' Asta ar veni cam contra sioastră, a Româna De, omul la năcaz multe visează! 6 l '

T â r g u i de la S ib iu începe în 7 Şj j . Septemvrie cu oi, în 1 0 - 1 ; târg de vite cor­nute, 12—13 târg de cai, k,; în 14 Septemvrie târg de mărfuri.

CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE

Ce lucrează un gospodara cuminte, In a Septemvrie.

Pe acasă şi în cur I r . Se încep şcolile. Dă copiii Ia şcoală. Le cur : •• ă cărţi să poati face spor la învătătur*. S aterezează şi de bună starea şcolii şi din '. sugul toamnei o ajută, căci şcoala e lumir . >ainţii, chiar aşa cum biserica e întărirea ' . - tului.

Curăţă şi văruie in c . Oirege uşi, fereşti şi cuptoare. Adună unt şi <

Curăţă magaiinele. Isţ'--' .este cuîmblătituL Uscă poame pentru !.!••: . Cară nisip fa

pivniţă pentru legumele d- us pentru iarnă,. Reparează buţile şi vasele • :ru culesul viilor. Sbiciulă inul şi cânepa.

In grajd. Dă nutreţ ; ... vitelor de lucru. Cailor de ham le dă ovâs de - ,i:ns. Lăsă berbecii la oile ce vor făta in Fe,V ..ie. Pune porcii Ia îngrăşat. Adună ouăpen' urnă, când vor fi scumpe.

In grădină. Culege f . :ele coapte. Pre­găteşte locul pentru păstn-. poamelor. Taie pomii uscaţi. In locul lor . ;'ac gropi pentru alţi pomi. Cură|ă crengile . cate de pe pomi Sapă la rădăcina pomilor, t 'unzele căzutele strânge şi le arde. Adună burii din poame. Face gropi pentru pomii c- . - planta ori muta la toamnă.

Adună seminţă de toi felul de legume. Culege ceapa, usturoiul, fa : -ea şi alte legnu». Locul de unde a cules legumele II curăţă,u gunoieşte şi îl sapă.

Scoate din pământ Ctysantemele şi pune în oale de flori, ca se înflorească,ru' pându-le bobocii laterali. .

In vie. Sapă a treia oră viile. T a i e V 1 ' 8

f j

verzi cari au mai rămas. Păzeşte viile de pa» ' de vulpi şi de câni. Ridică parii r * s t u r J Scoate la lumină strugurii acoperiţi cu înseamnă butucii din cari va lua altou •?* anul viitor. Culege strugurii de masă. vinul de-un an In sticle. . . j j C |

In stupină. In luna aceasta albmei lucrează mult. Florile de toamnă sunt ^ şi stupii cari până acuma n'au adunat mic, acum pot da şi miere de prisos, h ^, nu mai construiesc faguri, dar daci ^ faguri goi, îi umplu cu iuţeală uimitoar • j j j s

se simţesc celea dintâi răceli, scoate m* ^ de miere. Dacă stupii n'au miere de ) ^ a doua jumătate a lunii, le complet"* , Apără stupii în contra furtului. . , , ga-

Pe câmp. Ară şi samăni de ioW ^ mănă cu maşiaa în rînduri, căci cr * ^¡1 sămânţă. Culege porumbul. In c 0 * t u ai ^ numai porumbul copt, pe cel necop

If

Nr. 36 j j N I R E A P O P Q R i n i n

TORCI-Coseşte şi uscă trifoiul. Coseşte otava . « dacă n'o poate usca bine o aşează aşa, ca ¿1 vină un strat de paie şi unul de otavă. 0j a va astfel nu se strică şi paiele capătă «ust P l ă c u t > s P ° r i n d nutreţul.

Face ogorul pentru sămănăturile de pri­măvară, dar brazda o lasă negrăpată.

In pădure. Adună ghindă şi jir. Gre blează frunze pentru aşternut la vite. Vânează gâinuşi, cari au carne foarte gustoasă.

întoarcerea miriştilor. E lege ca plugarii să samene cât mai

multe plante de nutreţ, ca să fie pentru vite •nutreţ bun cât mai mult. Afară de aceea, a-proape toate satele au păşuni comunale. Cu toate acestea plugarii noştri lasă miriştile să se înierbeze pentru ca să poată paşte vitele pe ele.

Din aceasta urmează multe rele. Şi anume multe buruieni nu le mănâncă vitele. Această -seminţă se scutură pe pământ, ori e împrăştiată de vânt pe întinderi mari. Din cauza aceasta spământul ajunge plin de buruieni. Şi acum dacă primăvara nu se plivesc holdele, fiindcă plugarii au lucru cu prăşitul porumbului, urmarea e că recoltele de grâu sunt aproape îndoite cu bu­ruieni şi străinii nu mai cumpără grâul nostru, fiindcă e plin cu prea multe seminţe străine.

De aceea e foarte folositor să întoacem -din vreîne miriştele. In chipul acesta toate buruienile se îngroaşă în pământ înainte de a se coace şi a se scutura seminţa. Afară de aceaa miriştea şi buruienile de pe ea, băgate în pă­mânt, se putrezesc şi formează un gunoi, care îngraşfî pământul. Mai ales pământul greu, ar-gilos prin întoarcerea miriştilor în fiecare an se îmbunătăţeşte foarte mult.

întorsul miriştei, făcut vara, ţine loc de ogor de toamnă, iar dacă Ia o lună cel puţin după întorsul miriştei faci şi ogor adânc de toamnă, primăvara nu mai trebue să ari, ci e de ajuns numai grăparea şi poţi semăna.

In anul acesta vremea a fost foarte po­trivită pentru întoarcerea miriştilor. S'a ispră­vit cu culegea roadelor de vară, şi astfel fie­cine poate să are miriştile. Deci să-şi întoarcă liecare plugar miriştile şi câştigul va fi foarte •mare.

FEL DE F E L . Inlssnirl pentru transportnl obiectelor a

îricole. Delegaţia economică a guvernului, cer­cetând proiectul pentru urcarea preţurilor pe calea ferată, a făcut unele chimbări cu privire 'a transportul obiectelor agricole, cari schim­bări aduc o mare uşurare a condiţiunilor de transport pentru acestea obiecte.

Obiectele agricole pentru cari se fac mari înlesniri la transportul pe calea ferată sunt îngrăşemintele, sfecla, uneltele şi maşinile a-«ricole, trierele, parii de vie şi altele.

* România cumpără mult fier. Deşi în pă­

mântul ţării noastre se găseşte mult fier şi ! vem şi 'fabriei cari prelucra aeest fier, totuşi România cumpără mult fier şi din străinătate, m a i ales din Cehoslovacia. Numai djn aceasta tajă România a cumpărat dela anul nou înce--J*nd şi până acum fier în preţ de o sută mi-"'oane coroane cehoslovace. Fierul cumpărat a Î O s l Parte fier brut (nelucrat), parte prelucrat, c a l e *i , tinichea, sârmă şi altele.

* Cum va fl împărţit grâul de seminţă. Mi-

* l s t "ul de agricultură a hotărlt, ca seminţa 8'8u aleasă, să fie împărţită numai acelor

agricultor,, cari se obligă că vor semăna grâul

LT7A

F

U-ÎN P ă m â n t U j U n d e a f 0 8 i «nafăre, fasole, trifoi sau răpită. Nici la un caz însă

nu se poate semâna grâu în porumbiste. Deocamdată seminţă aleasă să dâ numai

a caţi-va agricultori mari din judeţele Ilfov, Vlaşca, Ialomiţa, Buzău, Vaslui şi Dolj. Aceşti agricultori trebue să aibă uneltele proprii de cultivare şi să se ţină întru toate de condiţiu-nile puse de ministerul de agricultură.

Acei agricultori, cari în anul trecut şi-au procurat seminţe dela fermele Statului, acum nu pot să primească sub nici un cuvânt.

Anunţarea dalacului (boala de splină, an-tracul). Ministerul de agricultură a trimis un ordin tuturor doctorilor veterinari, în care le cere să facă băgători de seamă pe plugari a-supra primejdiei boalei de splină. E drept, că foarte rar se întâmplă să mănânce cineva carne de vită bolnavă de splină, dar mulţi trag pielea vitei şi o vând. S'a întâmplat, că lucrătorii din fabrici de piele s'au înbolnavit şi murit, lu­crând Ia piei dela astfel de vite. După lege ceice ascund boala şi vând pielea unei vite bolnave de splină sunt aspru pedepsiţi. Pe celce anunţă boala statul îl despăgubeşte, dându-i a treia parte din valoarea vitei ce a murit.

* Gustul cărnii după nutreţul dat porcilor.

Cel mai bun gust îl are carnea dela porcii hrăniţi cu lapte, la stâni sau lăptarii. Tot aşa gust bun are şi carnea porcilor hrăniţi cu cu­curuz. Porcii hrăniţi cu cartofi dau o carne pufăioasă şi fără nici un gust. Carnea porcilor hrăniţi cu tăriţe e gălbue şi nu are gust bun.

Porcii hrăniţi cu turte de uleiu şi seminţe uleioase, au carnea pufăioasă, grasă dar cu gust neplăcut. Carnea porcilor nutriţi cu ghindă e tare. •

Când avem nutreţuri~şi mai bune şi mai rele, e bine, să le amestecăm, ca totuşi să avem dela porci o carne cât de cât mai bună şi mai gustoasă.

w

Hrănirea porcilor cu orz. Cu nutreţ com­pus din trei părţi orz şi o parte tăriţe de grâu. porcii se îngraşă foarte bine şi cresc în greu­tate. E bine însă ca orzul să fie fâcut urluială, căci altcum o parte din el rămâne nemistuit. Se poate da orzul muiat în apă. Pe călduri însă orzul muiat, dacă stă mai mult de o zi, se înăcreşte şi prin aceasta îi scade puterea de hrănire. Dacă dăm porcilor orz înmuiat, să avem două ciubere pentru aceasta, pentru ca cel golit să fie spălat şi opărit-bine.

* Trei regi şi două regini în Franţa. Azi se

află în Franţa trei regi şi două regine, anume regele si regina Belgiei, cari fac o escursie cu automobilul în ţinutul rîului Loire. Regele no­stru Ferdinand; care îşi îngrigeşte de sănătate la o scaldă din Franţa şi regele şi regina Spa­nie, cari petrec de câteva zile pe pământul Franţei.

Starea sanitară în tară este foarte bună. Boale lipicioase nu sunt. Tifosul exantematic nu s'a mai ivit, asemenea nici dizenteria, care în alţi ani pe vremea aceasta bântuia în mă­sură mare. Acum e aproape necunoscută.

* Soarele strică fârina de grâu. Se întâmplă

că fărinade grâu să de a un aluat cu grunji şi nu se ţine deolaltă. Pricina este soarele. Anume soarele, chiar şi dacă nu ajunge nemijlocit a-supra fărinei, totuşi poate să-i schimbe glutenu (partea cleioasă a fărinei) aşa In cât aluatul făcut din ea nu se mai ţine deolaltă. Acest^ lucru se întâmplă şi în moară prin înfierbântare.

Pag. 7.

Tot asemenea dacă bucatele au fost prea ti­nere sau prea proaspete când s'au măcinat, încă primesc aceasta însuşire.

O astfel de fărină se poate Inbunătăţi dacă se ţine ferită cu totul de soare, iar fărina din bucate proaspete se ţine mai mult timp la loc uscat.

Curăţirea vaselor. Pentru a se putea spală vasele cât mai bine şi mai repede, se poate întrebuinţa următorul mijloc foarte smplu şi lesne. Se pune în apă o bucăţică de var stins. Varul se topeşte în apă călduţă şi împreunân-du-se cu unsoarea de pe vase se formează un fel de săpun, care se spală uşor. Să nu se teamă nimeni, că varul ar strica vaselor, fie chiar de argint, mai ales, că vasele se clătesc îndată în altă apă.

P R E Ţ U L B A N I L O R :

1 franc francez se plăteşte cu 6 Lei 40 b. 1015 209

12 7' 6

1 liră sterlină , „ 1. dolar 1 franc elveţian „ „ 1 liră italiană „ * 1 franc belgian „ „ 1 coroană cehoslovacă se plăteşte 6 1 zlot polonez se plăteşte cu 25 1 dinar se plăteşte cu 3 1 l e ™ » » 1 1 marcă aur se plăteşte 51

100 coroane ungare se plăteşte cu —

50 50 25 30 40

95 60 50 31

Albinele Ţiganului A fost un ţ igan, , şi-1 chema Vla i cu . Intr'o

ii trecea Vla icu printr'un sat, pe unde nu mai umblase c a n i d e mult, şi se întâlneşte cu un ţăran.

— Pe u n d e ai mai fost, V la icu le , îl în­treabă Românul .

— H a p o i multă lume'mpărăţie ca D u m - . nezeu să ne ţie. . : .

Şi începe ţiganul să se laude, c!a umblat p'acolo şi p'acolo, şi a văzut lucruri aşa şi a şa

— Dar albine văzut-ai, măi! — C u m să nu văd, dragă D o a m n e , câte

v r e i . . . — Şi cât ierau de mari? — Ierau cât vacile zău, cât vacile de m a r i ,

văspunde cu tărie Vla icu . — Minţi, faraoane! — Să m ă bată Dumnezeu . . . i e r a u mari

de tot, cât vacile. . . • ; — D a r coşniţe aveau? — A v e a u , cum să n'aiba! Şi cât ierau de mari coşniţele? , — I a c ă . . . cât să fie, ca şi pe aici, pe Ia noi . — A ş a ! Şi cum se b ă g a u în coşniţe, măi

faraoaneî Vlaicu s'a gândit şi a răspuns: — Hapoi , să vezi, drăguţ Românaş , ieu

am plecat acasă chiar atunci, când erau să se bage albinele la coşniţe. '

Poşta gazetei. D-lui Veatemian Blaş, cantor.— Am primit Lei

1 5 0 . — în 21 Iulie. Abonamentul pe 1926-plătit întreg.-Cu bine şi cu sănătate!- **•', ' - / 'VJ '

Uheorglie Dragomir, A . — Ara primit 4 0 lei şi gazeta am pornit-o din 26 August.

Gorcea VaBilică 1. Iacob^L. — Am pornit .loaia. Începând cu nr. 3 5 din 29 August.

Dini Ember Augnstin înv. — .«însemnările din Italia»; fiind tipografia noastră foarte ocupată cu cărţu-de şcoală,* n'au ieşit încă; dela tipar.'Avem nădejde că în toamnă vor li gata. Atunci vi-se vor trimite. » L a Piatra Libertăţii» vi-s'a trimis. Preţul de 5 lbi, veţi binevoi să-l trimiteţi, ocaiional, deodată cu abonamentul Ia gazetă..

Redactor responsabil tULIU M A I O R

U N I R E A P n P O R U L U j

N i c o l a ê B a c i l i maestru pantofar — B L A J .

Atelier fondat la 1902 şi premiat Ia expoziţia pă-puearilor din Gyor cu medalie şi diplomă de

recunoştinţă în anul 1908.

pregăteşte tot feliul de ghete şi pantofi fini şi moderni, şi tot felul de ghete simple din m a t e

rial tare, (124 33—52

1 Z

M. FR1EDMANN Ceasornicar în Blaj

Are cele mai moderne oro-

loage şi giuvae-ruricale cu cele mai scăzute pre­

ţuri de zi.

REPARĂ CEASURI

AMERICANE

precum şi or ice fel de ceasuri

şi scule pre j ioase , în l impul

cel ma i scurf.

C U M P Ă R Â : aur, argint, platină, pietrii

„ scumpe, dinţi de aur, cu celea .!« mai bune preţuri de zi.

V I ţi D E :

J u v a e r u r i c a i e , C e a s u r i d e b u z u n a r ş i e e a s u r i eu p e n ­du l , e a r i s e p o t p l ă t i î n t i m p

d e t r e i (3) l un i .

S S R E C L A M A p

\ . \ este sufletul comerţului :*:

p a c h e ţ e l e _

.4

£/ este c&. * . . si cel mai economic Adaus la cafea prin spomicia sa . neîntrecută.

Pantofăria modernă

N i c u l a e Borna BLAJ, Piaja. Inocenjiu'M Clain. 7

S e pregătesc ce -lea mai elegante -şi moderne ghete şi pantofi, pentru domni şi dame, din materialul

cel mai bun, cu preţurile cele mai

moderate.

Pentru şcolari preţuri redusa

dela

Publicafiune In strada Sub promenadă Nr. 169, se află o casă solidă, cu 3 camere, culină, şi supraedificate, de vânzare. -. Informaţiuni la primăria oraşului de reşedinţă Blaj.

7 - ? (190)

. . . N r ^ J ^

e e e e o e e e e e e e e o o i

No. 424-1926.

Licitaţie de lemne. Administraţia centrală capitulară din Bla

jud. Târnava mică, vinde prin licitaţie publică împreunată cu oferte închise, în siua de 3 Septemvrie 1926 la orele 11 a. mK 1000 trunchi de brad şi molid, în grosime" 30-90 cm. şi 6—12 metri lungi, din cari o can­titate de cir'ca 100 m3 este lemn de resonante

Lemnele sunt puse în stive aproape de gara Blaj, de unde se pot încărca direct î n

vagon C. F. R Cu ofertele deodată, licitanţii vor depune

o garantă de 10% din preţul oferit, în numărar, efecte publice, sau scrisoare de garantă dela vre-o bancă de prima bonitate.

Capitlul mitropolitan î%\ rezervă, dreptul a alege dintre oferte pe oricare — fără con­siderare Ia suma oferită — ş i eventual, în c « de nereuşită, a ţinea licitaţie n o u ă .

Informaţii mai detailate se pot afla la. biroul Administraţiei centr.--'. capitulare.

. Blaj, la 20 August 1926.

2 - 2 (200)

i e e e e o e e c

Dr . A. Cheţianu a d m 111 i t rator capitular,

S______ I

CĂRŢI PENTRU PO Cartea este cel mai bun prietin al omului. — Ai cart •. ai parte.

Omului cu învăţătură îi curge miere din gură.

La Librăria Seminarului din Blaj se află de vânzare următoarele

cărţi scrise anume pentru cetitorii din popor:

A. LUPEANU-MELIN: In pragul vremii 6 lei „ „ Copii în război 2 „

n „ Sămânţa vii­torului 3 „

„ „ Ce este de văzut în Blaj 4 ,

„ » Blajul istoric 10 , . „ La Piatra Li­

bertăţii 10 , IULIU MAIOR: Adevărata fericire 6 „

„ , Darul lui Dumnezeu 6 „ » a Fiţi desăvârşiţi 5 ,

I0AN P0P-CÂMPEANU: Câmpi, Tran­silvaniei

, „ Ciupercile „ , Bacter ie fo­

lositoare

SEPTIMIU POPA: Crucea Domnului TfJUSAINT: Sfaturi de aur T0MA C0CIS: Povesti si legende

„ „ Bucuria copiilor „ „ Toderică dragul mamii 1» , . , Fecioraşul Moşului 2„

4 lei

4 «

4„

3 .

2„

Toate acestea cărţi împreună costă numai 75 Lei. Cine trimite la

adresa Librăriei, cu mandat postai, 95 lei, le primeşte acasă cu poşta

plătită. Şi va avea de cetit, lucruri frumoase şi folositoare, un an de zile.

Cărfile se capătă şi una câte una. Atunci, la preţul cărţi se mai pune î leu pentru plata poştei.

Nu uif afi adresa: LIBRĂRIA SEMINARULUI,

BLA], judeţul Târnava mică.

Tiopoftrafla Seminarahri Teologie grwo-eatolic - BlajT


Recommended