+ All Categories
Home > Documents > Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu...

Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu...

Date post: 26-Apr-2021
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
almanahul mediului 2010 coordonare generald.: Emilian M, Dobrescu Editwa EUROLOBBY, Bucuregti, 2010
Transcript
Page 1: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

almanahul

mediului

2010coordonare generald.:

Emilian M, Dobrescu

Editwa EUROLOBBY, Bucuregti, 2010

Page 2: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

drian Peticila

CUPRINS

Forumul ecologigtilor din Romdnia 7

Manifestul ecologiftilor romani 9

Pdncipalele tendinte fi perspective ale politicii de mediu, Diana Maria Ionescu 11

Ecologia versus gtiinla medului, Amelia Rotar 13

DezvoltareaDurabilb.StrategiileRomaniei 15

Protectia factorilor de vegetatie prin monitorizarea calitiliiapei de irigatie, Constantin Nicolescu 20

Interviu Zoran Acimoy 25

Impactul sau amprenta ecologici, Alina Nicu 27

Organizalii de mediu din Rominia 29

Ora pimintului - 29 martie 2009, Tiberiu Viorel Popescu 33

Eticheta ecologicA, Gabriela Anghel 35

Avatarurile Rogiei Montana, Emilian M. Dobrescu 39

Gridina faponezi, Tiberiu Boroq;i Gabriela Butunoi 43

Bucure$tiul gi poluarea 46

Vremea in orag (sera urband), Sigismund Duma 48

Cartierul ecologic, Cristina Bucureasa 51

Cum convingi un bucure$tean sA se urce intr-un autobuz.,., Ioana Ciuti 52

Ecologizarea zonelor miniere prin plantarea de "plante energetice". experienlancom)' oferd servicii de editare, Germaniei cu privire la reabilitarea zonelor miniere din bazinul ruhrului, Gabriel Popescu 55

-Modele de consum gi solutii de stopare a degradirii mediului, Theodor Valentin Purcirea 57

taD{a in irtocmirea de programe Ferma ecologici de la Jopa 6Iin diferite domenii, cercetare

Schimbiri climatice Si managementul conflictului, Adrian Bldili 63

WWF in Romania $i campaniile sale de Responsabilizare SocialS 65

Colectarea selectivi a deqeurilor, Camelia Moga 68

Criza alimentari mondiali sau criza prelului alimentelor?! Alina Nicu 69

Reahteli privind mediul fizic ln limba geto-daci, Aurel V. David 73

Aprecierea ecologici a mediului ln cregtinism, Gabriel Ungureanu 77

Page 3: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

Aprecierea mediului la lnceputul islamului Gabriel Ungureanu 86

lntrebiri Ei rispunsuri cu har 92

Zodiacul arboricol 93

Casa ecologici, Horia Mocanu 102

Megter peste timp - Ion Moaca, Midilina lva$cu 105

Doui roli deasupra oragului, Ioan Colbeanu i09

Gnoseologia mediului inconjuritor in modelele anticilor, Adrian Ghinea l1lDespre delfini 9i delfinoterapie, Nina Mugat 115

Mirul, lntre mit $i realitate, Adrian Peticili Ei Valicica Davidescu ll8Anun! editorial - Ecotehnologiile 9i echilibrul ecologic, Galina Mu$at I2lPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123

Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124

Zona crepusculari a mediului (I) - Triunghiul Mo4ii din Marea Neagri, Zoltan Marosy

Page 4: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

FORUMUL ECOLOGI$TILOR DIN ROMANIA

i

::- .1. -:an \larosy 130

Scop: Forumul Ecologi$tilor este o

organizatie neguvernamentale, non-profit, al

.irei scop este acela de a ofe asistenli pentru

solutionarea problemelor de mediu din

Ron.rinia, prin promovarea strategiilor de

dezvoltare durabild. Dezvoltarea durabild

reprezinti abordarea superioari a concepliei

tradilionale asupra managementului de mediu,

iar Forumul Ecologittilor din Romania

promoveazi ideea dezvoltirii unei societdti incare progresul tehnic sd se realizeze prinidentificarea unor metode care si aduce

impreuni sinitatea populatiei, cregterea

economici $i protealia mediului, dar gi evalubri

aminuntite ale impactului p€ care il au alte

politici asupra mediului, urmidndu-se, inprincipal, evitarea oricirei activiteli deunitoare

acestuia.

Obiecttue:

Promovarea integrbrii politicilor de mediu

in elaborarea gi aplicarea politicilor sectoriale gi

regionale, prin intensificarea ac{iunilor de

integrare a politicilor de mediu in cinci sectoare

pdoritare cu impact semnificativ asupra

med iu lu i. respecliv industrie. energie,

tmnsport, agriculturi $i turism.qprijjnirea iniriativelor legirlative. care au

drept finalitate asigurarea unui cadru propice

acliunilor de proteclie a mediului.incurajarea gi dezvoltarea parteneriatelor cu

toate sectoarele societilii civile $i organizafiile

negu vernamen lale, pentru rprijinirea 5i

implementarea obiectiyelor de proteclie a

mediului Ei dez.voltare durabili.

Realizarea unei baze de date, care sicuprindi intreaga problematicd de mediu,

inclusiv accesul la sursele de finantare

disponibile, interne sau externe.

Mediatizarea programelor de mediu, atit a

celor guvernamentale, cat ti a celor inifiate de

organisme neguvernamentale, Pentru a da

cetelenilor posibilitatea de a beneficia de

informatii reale, intr-un timp cat mai scurt.

Implicarea gi determinarea cetefenilor sA

participe la luarea deciziilor de mediu de citreautorititile publice, in vederea imbunitiliriiacestora, dar gi pentru ameliorarea calitiliirnediului.

Utilizarea unui flux activ de informalii, care

\e line \eama de tehnicile de comutticare ce

sunt mai atractive pentru public: realizarea unui

siptdmdnal de mediu, seminarii, conferinfe

periodice, editarea unor broguri, desfiqurarea

de actiuni interactive cu organizafiile

neguvernamentale implicate, membri ai

grupurilor de afaceri, padide politice, autodtili,in detrimentul fluxului pasiv de informalii, care

ingreuneaz:l procesul de diseminare a

informaliilor.Eficientizarea relaliilor dintre societatea

civile gi administralia locali/centrali, cu privire

la problemele de proteclie a mediului.

Consolidarea transparenlei deciziilor

administratiei publice locale/centrale, prinpromovarea consultirilor cu reprezentanlii

societd.tii civile in legiturb cu problemele care se

referi la proteclia mediului.

Propunerea unor strategii care se conduce la

imbunitilirea saniti.tii populatiei 9i a calitdlii

viefii.

Page 5: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

Elaborarea unor propuneri prin care si se

mentind Si sd se imbunitb{easci potentialuluiexistent al naturii.

Stabilirea unor metode de monitorizare a

respecterii

programelor

mediului.

Realizarea

prevederilor convenliilor $iinternalionale privind proteclia

unor propuneri de proiectelegislative pentru completarea legislaliei incideficitare in anumite domenii: calitateasolurilor, degertificare, biodiversitate qi

schimbari climatice.

Atenlionarea factorilor de decizie asuprapericolelor pe care le reprezinti defrigirilemasive !i gisirea unor solu{ii viabile in vedereami(sorarii exporturilor de masd lemnoasd.

Suslinerea, impreuni cu sectorul ONG, a

infiinterii unei comisii ecologice in ParlamentulRomdniei, avAnd in vedere ci toate lerileUniunli Europene au astlel de comisii.

Sustinerea programelor de educare indomeniul protec{iei mediului, mai ales in ceea

ce priveqte dezvoltarea durabila.incurajarea folosirii surselor alternative de

energie (energia regenerabila).

imbunitilirea actualului sistem de evaluare a

studiilor de impact. Referitor la acest aspect,

Forumul Ecologi$tilor propune, dupdconsultarea prealabili cu alte - ONG-uri,va anta ca aceste documente si fie transmise, la

o datd anterioare dezbaterii publice, tuturorcelor invitali la dezbatere, asigurandu,se astfel

totala transparenti a acestei proceduri gi

oferind, totodatd, posibilitatea unei informirireale a opiniei publice.

incurajarea voluntariatului in cadrulAgentiilor de Protectie a Mediului.

Limitarea cultivirii organismelor modificategenetic, dar qi a comercializbrii acestora pe piatadin RornAnia, avind in vedere ce tara noastreeste al doilea producdlor de astlel de organismedin lume.

incurajarea cooperdrii institulionaleONG-uri gi Agenliile de Proteclia Mediului,ceea ce pdve$te evaluarea studiilor de mediu.

Realizarea demersurilor pentruaccesului publicului 9i al ONG-urilor ladeciziei de defrigare.

incurajarea reducerii consumuluisubstanle care distrug stratul de ozon.

incurajarea programelor de

sortare, valorificare gi depozitarecontrohte, in cadrul unei relele integratede$eurilor ori$ene$ti.

Suslinerea programelor de valorificaredegeurilor solide din industria prelucretoarematerii prime: hartie, mase plastice,

anvelope auto.

Sustinerea managementuluisolide gi lichide, rezultate din activitetiletransport.

Protectia, conseryarea qi

ecosistemelor prin practicarea turismuluiecologic.

incurajarea misudlor de combatere a

excesului de umiditate, a inundaliilor gi a

alunecdrilor de teren.

incurajarea programelor de extindere a

perdelelor forestiere din sudul tirii.Propunerea unor mdsuri care s[ ducb lacreqterea fondului forestier qi la imbunitilireastructurii acestuia.

Page 6: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

Tea cooperarii institutionale dintr(. \:enriile de proteclia Mediului, jr'i::3 .!aluarea studiilor de mediu.::_ l;nersurilor pentru asigurarea

-:-:.-tui sl al ONG_urilor la luarea

:j: :.d uierii consumujui de

:: :::'Eramelor de valorificare a,-;: ln industria prelucrAtoare de:- :a.tie. mase plastice, sticld,

:: ::ranagementului degeurilor-:-:.. :ezultate din activitifile de

:: ijen-area gi refacerea: :r::t practicarea turismului

:: :::isJrilor de combatere a

-:::j:tate, a inundatiilor gi a::::::n.-: ::Ji.amelor de extindere a::r::. nin sudul tirii.--- :: nisuri care si duci la:--:: :orestier ti la imbundtilirea

FORUMUL ECOLOGI$TILOR DIN ROMANTA

Manifestul Ecologiqtilor Romlni

,--. : .:-Js itralul de o/on.:::. prosrameror de corectare, :il:"rrH#if,.i.::,ffi,ITJ,'"r#iffi:- .-.i<.t oePozrtare ecologica, pentru rena$terea colstiintei ecologiste a--: :.:Jrul unei retele integrate a cetete lor.::-:€i:i

Forumul Ecologi$tilor din Rorninia iqi propune

si apere denocratia li economia de pia[e,

demnitatea nalionali $i armonia interetnici,integrarea europeanl.

Forurnul tcologiptilor din Romania ili propune \,r

denunte incoerenta politicilor de mediu,denalu rare.r refonnelor \o(irl e(onomice,nerespectarea legislatiei privind protectia

mediului inconjuritor.

Forumul Ecologigtilor urmirelte con$tientizarea

cetelenilor asupra dreptului la un mediu sinitos $i

eclilibrat ecologic.

Forumul tcologiptilor din Romania ili propune si

devini liantul dintre cetifeni, organizaliineguvemanentale, partide politjce, autoriteli Si siincurajeze implicarea acestora in viala publici.

Forumul Ecologigtilor din Rominia igi asumimisiunea de a promova $i implementa la toate

nivelurile, in spirit solidar, dezvoltarea durabilipentru realizarea unei societiti denocratice, incare se recunoa$te dreptul generafiilor viitoare la

un mediu sinAtos, principiu de bazi al progresului

economic gi social.

Forumul Ecologistilor din Rominil lncurajea/adezbaterile publice cu societatea civili, avend ca

scop facilitarea dialogului dintre factorii de

Petru LIFICIU'

decizie, specialigti li oamenii politici asupra unorproblelre pe termen lung, care nu 1in cont de

mandatele electorale, reaLzandu-se astfel o

descircare de orice te[siuni politice.

Forumul Ecologi$tilor din Romdnia igi dorette siformeze o masi critice de sus{inere din partea

cetdtenilor, care sA participe la creqterea

vizibilitn$i $i credibilititii procesului de luare a

deciziei, dar gi la imbunitiJirea capacitilii de

reactie a acestora la problemele de mediu, princonsolidarea responsabilitilii reciproce.

Forutrul Ecologiirtilor va monitoriza activitateaGuvernului qi in special activitatea de legiferare,respectarea procedurilor legislative tiirnplementarea legislatiei europene armonizate

referitoare la sectoarele de rnediu:

Managementul $i evaluarea calitatiiDezvoltarea unui sistem integrat de management

al degeurilor;

Controlul (dlil:rtii apelor prin a\igurrr(.iprotecliei apelor impotdva poluArii;

lnstituirea unor misuri de proteclie a naturiiprin reglementarea regimului ariilor protejate;

Controlul poluarii industriale $i managenentulriscului;

Restriclionarea introducerii pe pia{e $i a

utilizirii anumitor substanle gi preparate chimicepericuloase ;i a organismelor modificate geneticj

- Asigur.rrea prolecliei civile rn \copul prote;ariipopulatiei impotriva dezastrelor naturale;

Proteclia impotriva zgomotului;

I dr. ing., Pregedinte fondator aIFORUMULUIECOIOGI$TILORDIN ROMANIA

Page 7: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

Forumul Ecologiqtilor sprijini promovarea $idezvoltarea conceptelor interdisciplinare, a

consultanlei de specialitate in domeniulreconstructiei ecologice, dezvoltirii durabile qi

su$elor regenerabile de energie, conservarea

biodiversitetii naturii,

Forumul Ecologigtilor militeazi pentru unificareaacliunilor societili civile $i a partidelor politiceecologiste pentru interirea reprezentativiteliiRomdniei pe scena politice europeani $i accesul inFederaLtd Partidelor Verzi din Europa.

Forumul Ecologigtilor va organiza actiuni pentrutinerii specialitti de mediu $i pentru toate

organizaliile de mediu din judeple lirii in scopulfacilitdrii accesului la proiectele europene )iidentificirii de noi surse de finantareinternationali pentru reconstructia ecologici a

zonelor degradate din Rom6nia .

Forumul Ecologi$tilor va initia manifestiristiinlifice pentru pregatirea si formarea tinerilorspecialigti in: Cercetare $i consultanle de mediu;

Studii de impact asupra mediului; Monitorizareafactorilor de mediu; Proiecte finantate de UE.

Forumul Ecologiqtilor din Rominia va promova

implementarea proiectelor comune cu tirilevecine, in sectoarele de mediu: calitatea aerului,managementul degeurilor, a substanlelor chimicepericuloase, poluarea industriali, calitatea apelor

de frontieri, consenrarea biodiversititii, schimbiriclimatice, zgomot, securitate nucleari gi

radioprotectie.

lorumul Ecologigtilor va incuraja orice formi de

iniliativi privati in domeniul protectiei mediului

$i a factorilor de mediu: calitatea aerului, calitatea

apei, protectia naturii, reconstruclie ecologicd,

precum ti formarea tinerilor oameni de afaceri indomeniul protecliei mediului inconjuritor.Forumul Ecologistllor din Romania ili propune sit

contrazici prejudeci{ile conform carora miqcirileecologiste nu au succes in Romania.

t0

Iorumul Ecologi$tilor din Rominia iEi propune sipromoveze gi se sprijine publicaliile de mediu care

promoveazi educatia gi informarea ecologicd,[ormarea conpLiinlei ii gendirii ecologice.

Forumul Ecologiqtilor din RomAnia va sustineforme active $i programe de incadrare in munci a

tinerilor absolvenli de facultili cu profil de

proteclia mediului.

Forumul Ecologi$tilor din Romdnia militeazipentru apirarea intereselor lucrdtorilor dindomeniul protectiei mediului impotriyaprigoanelor politice de orice fel, in fata intereselorduplicitare, care au dus la distrugerea repetati a

claselor de speciali$ti formate cu greu in institutiide mediu, gospodirirea apelor qi silviculturi,

Forumul Ecologigtilor din Romania accentueazd

caracterul intersectorial al politicii de mediu incelelalte sectoare de activitate: transport, energie,

agriculture, industrie, piati internd, dezvoltareeconomici gi finante, pescuit, afaceri generale.

Forumul tcologi5tilor din Rom;nja promoveaTa

creativitatea in domeniul conserv,rrii Si spoririiresurselor naturale, in intrelinerea diversiteuiecosistemelor, redimensionatea cre$teriieconomice, avand in vedere distribulia echitabilia resurselor, precum $i promovarea producerii gi

consumului de energie din surse regenerabile

nepoluante.

Forumul Ecologigtilor promoveazi schimburile de

specialiqti cu larile Lniunii turopene gi

padiciparea la activita! cu conlinut ecologic din

lare $i striinitate.

Forumul Ecologiqtilor igi propune si sensibilizeze

tofi factorii de decizie la nivel local 9i centralpentru adoptarea unei atitudini participative falide problemele mediului inconjuritor.

/

Page 8: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

rlogr;tilor din Romdnia isi propune SaPRINCIPALELE TENDINTE $I PERSPECTIVE ALE poLITIcII DE MEDIU.i !a rpriiine publicatiile de mediu carcedu,Jatia $j informarea ecoloqici.

rd ntei li gandirii ecologice. Diana-Maria lonescu2

.1ogr5_-dlor din Romenia va sustinesi programe de incadrare in munci a

BaZa legale a politicii de mediur:heoti de facultifi cu profil de.\pirutd pe agenda de lucru europeani lalr:ui. - inceputul anilor 1970, preocuparea pentru

mediu dobAndegte un caracter distinct odati cuiiuS:-:tilor din Romdnia militeazi semnalul dat de Clubul de la Roma, privind?": iotereselor lucratorilor din diminuarea resurselor naturale qi a deterioririi;.rii.-tiei medir]lui impotriva calitbtii apei, aerului $i solului. Crearea politicii,ij;e de once fel, in fala intereselor comunitare de mediu s_a realizat doi ani maire a': dus la distrugerea repetate a dlrziu (1972), dezyoltandu_se ca una dintre celee:l-'i rbrmate cu Sreu in institufii mai importante politici comunitare. Impodanlaorlirea apelor sisilviculturi.

sa este datoratd faptului ci politica de mediu a

i.€-.cr)r din Romdnia accentueaz" devenit politica orizontard a uniunii Europene,

.:-!-roria.l a.l poriticii de mediu in aspectele de protectie a mediului fiind

.:i,-r a.ti\itate: tra,.o;;;;;;, ::H*:[.*t-"orii Pentru celelalte politici

r-j-{rie_ piala interni, dezvoltare::r-r!g pes!-uit, afaceri generale.

Actorii institulionali ai politicii de mediu

u-qrirr din Rorndnia promoveaz" Politica de mediu a Uniunii Europene €ste

: .i.:,oedul conservirii ,i sporirii susfinuti de actori institutionali implica{i in:i:a€- in intrefinerea <tiversiti{ii Pregitirea, definirea qi imPlementarea sa li care

redimensionarea cregterii se afl6 in permanenti consultate cu guvernele

i:.i r vedere distribu{ia echitabih Statelor Membre (SM), organizalii patronale 9i:i--.:: si Promovarea producerii $i profesionale, organizalii neguvernamentale gi

c -eqie din surse regenerabile grupuri de refleclie. Prin diversele atribu,tii pe

care le au, aceste institulii contdbuie la

caracterul sinergic al politicii de mediu git-d!r. Promoveazi schimburile de asiguri iealizarea obiectivelor (atdt la nivel-i:ile uniunii Europene gi legislativ, cat gi la nivel de implementare):L-:-.-iiiri cu continut ecologic din

''- c oMlSlA EUR1PEANA, DG MEDru Directia

ricrr. iii propune sd se'sibilizeze Generali (DG) Mediu din cadrul comisiei

re.-:zie ra ni'el local 9i central Europene a fost creatd in anul 1981 si este direct

:.--"l i:l'-ll::-i't c par 'le

rara ffi;::.:1,ffill':rtil:jT il,:i:,T::::-er..ur rnconjurator' de a initia noi acte normative in domeniu gi de a

se asigura ci misurile adoptate vor fiimplementate de SM;

r studente in anulII, Facultatea de $tiinie Ecolomice,

Universitatea Ovidius, Constanta

CONSIIIU| MINISTRIIOR MEDIULUI este

parte a Consiliului Uniunii Europene (CUE) 9i

se reunegte formal de patru ori pe an $i informalde doui ori pe an (cate doue consilii formale qi

cate un consiliu informal pe perioada unei

Pregedinfii), in scopul coordonirii politicilor de

mediu ale SM. Deciziile Consiliului se adoptd

cu majoritate calificatd in co decizie cu

Parlamentul European;

PARLAMENTUL EUROPEAN - COMITETUL

DE MEDIU, SiN'{TATE PUBLICA 51

SIGUMNTA ALIMENTELOR

Implicarea Parlamentului European in politicade mediu a Uniunii se manifeste princooperarea acestuia cu celelalte institulii !iimplicarea in procesul de co decizie. in anul

1973, Parlamentul European a infiinlat un

Comitet de mediu. Orice propunere de act

normativ in domeniul mediului este lnaintatiComitetului de mediu, care elaboreazi un

raport confindnd o schili de opinie. Schila de

opinie este dezbituti in plenul Parlamentului.

Versiunea finali se comunici ConsiliuluiEuropean gi Comisiei Europene;

COMITETUL TCONOMIC $I SOCIAL are un

rol consultativ in procesul de decizie gi

ilustreazd generalitatea politicii de mediu. Acest

Comitet a fost creat prin Tratatul de constituire

a Comunitiui Economice Europene, dir^ 1957,

cu scopul de a reprezenta interesele diverselor

grupuri economice 9i sociale. Este format din222 de membri impirlili in trei grupe: patroni,

lucritori gi reprezentan,ti ai unor domenii de

activitate (fermieri, meseria$i, profesiuni

liberale, reprezentanli ai consumatorilor,

comunitatea $tiin-tifici 9i academicd,

cooperative, familii, migcdri ecologiste etc.).

Membrii sunt numili pentru o perioadi de

l1

Page 9: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

patru ani, pe baza unei decizii adoptate inunanimitate de cbtre Consiliu.Obiectivele 9i principiile politicii de mediu aUniunii Europene

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a

Uniunii Europene sunt clar stipulate deArticolul 174 al Tratatului CE, care se referd la:conservarea, proteclia gi imbunitd.Iirea calititiimediului; protec{ia sendtatii umane; utilizarearalionali a resurselor naturale gi promovarea demisuri la nivel international in vederearezolvirii problemelor de mediu la nivelregional. Politica de mediu a UE s-a cristalizatprin adoptarea unor serii de misuri minime deproteclie a mediului, ce aveau in vedereIimitarea poluirii in anii '90, parcurgdnd unproces care s-a axat pe identificarea cauzeloracestora, precum gi pe nevoia evidenti de a luaatitudine in vederea stabilirii responsab italiipentru daunele aduse mediului. Aceastievolulie conduce la delimitarea principiilor de

acliune: a) Principiul <Poluqtorul plAteSte,; b)Principiul prevenirii, precquliei in luareqdeciziilor Si asigurArii unui nivel ridicat deproteclie a mediului; c) Principiul integrdriicerintelor de proteclie a mediului in definirea Si

implementarea altor politici comunitare; d)P rincip iul pro ximit dtii.

Programul de acliune qi instrumentele deaplicare a politicii de mediuDocumentele care stau la baza politicii de

mediu a UE sunt Programele de Actiune pentruMediu (PAM), primul dintre ele fiind adoptatde citre Consiliul European in 1972. Acesteprograme de actiune sunt o combinatie de

Programe pe termen mediu (corelate printr-oabordare strategice) !i constau intr-o tratareverticali gi sectoriald a problemelor ecologice.Evolulia politicii de mediu qi schimbirileinregistrate de-a lungul timpului sunt reflectatenu numai de obiectivele gi prioritetile acesteia,

ci, gi de numirul - in continui crettere - alinstrumentelor sale de implementare. Astfel, se

12

poate vorbi de dezvoltarea a tr€i tipuriinstrum€nte: legislative, tehnice qi

financiare, la care se adaugi un set"instrumente ajutetoare", care rispunddegrabd noilor tendinle ti strategii de

a mediului. Principalele trei tipuriinstrumente pentru aplicarea politicii desunt:

A. Insttumentele legislatite - creazit

legal al politicii comunitare de protecliemediului gi sunt reprezentate de legisla{iadomeniu, care constituie acquis-ul(directive, regulamente gi decizii).

B. Instrumentele tehnice - aslgut6,

standardelor de calitate privind mediulutilizarea celor mai bune tehnologiiin categoria instrumentelor tehnice potincluse: standarde $i limite de emisii; cele

bune tehnologii disponibile;precum gi criteriile aplicabile inspecliilormediu in SM.

C. Instrumentele linanci&re suntde programul LIFE+ $i de Fondudle Structurale

$i de Coeziune.

/_

Page 10: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

rj de dezloltarea a trei tipuri d{:-: leqislatil'e, tehnice $i economico.ECOlOGIA VERSUS $TIINTA MEDIULUI

-e ere se adaugd un set d(:e aiutartoare", care rispund mat Amelia Rotarl:.,i :endinte gi strategii de protec(i€.::- Principalele trei tipuri d€ Problemele de mediu presupun o abordare

= -::tru aplicarea politicii de mediuinterdisciplinari. Dar acest lucru nu inseamni.a nu putem yorbi de mediu, ca $tiinli, deci de

:tiinfa mediului (environmental science inelttele legisletive - creazi cadrdliteratura anglo-saxoni sau scieflce de

--:i: aomunitare de protectie u.' environnement, in cea francofoni). De:l::i .eprezentate de legislalia in asemenea, este important sA nu confundim

::: j.rnstituie acquis-ul comunita, :tiinla mediului cu ecologia. in acest sens, vom-'i-::mente ii decizii). :ace o trecere in reviste a unor date mai

:mportante despre ecologie, pe de o parte, $i?-teie tehnice - asigure respectarea despre $tiinfa mediului, pe de alti parte.' :. caLtate privind mediul qi Iati cateva definitii date, de-a: : =ai bune tehnologii disponibile. iimpului, ecologlei:. -:rstrumentelor tehnice pot fi -1866 - Ernst Haeckel: ( $tiinla ce

-:c: ii limite de emisii;6sls mai :elaJia organismelor vii cu-:r- disponibile; eco-etichetarea, :nconiurdtor ) ;

:::::::-e aplicabile inspectiilor de -1927 - Charles Elton: ( istorie naturaliniinlifici ,, Gcientific natural histofy) :

t;ek finenciare sunt reprezentate -1963 - Odum ( studiul structurii ii- i-iE- 5i de Fondurile Structurale :unclionirii naturii, studiul ecosistemelor,: biologia mediului > (enyironmental biolog) -

reprezinte definitia ( preferata > de oamenii de

stiinti, in prezent;

-1972 - C. f. Krebs - ( studiul gtiinlific al

:nteracliunilor ce determini distribulia Si

abundenla organismelor yii );-2005 Stanford Encyclopedia of Philosophy -

studiul interacliunilor dintre organismele viisi mediul in care triiesc, inclusiv interactiunilecu organismele din aceeagi specie sau din alte

specii; ecologia se imparte in trei subramuri:ecologia populatiilor, a comunitililor $i a

ecosistemelot >.

' doctorand in geografie la Universitatea Paris IPanth€on Sorbonne $i Univelsitatea de Vest dinTimi$oara

-,Cdteva cuvinte cheie in ecologie

enumerare departe de a fi exhaustive - sunturmitoarele: populalii; comuniteti; ecosisteme;

interactiuni ale speciilor (interspecifice, cumediul etc.); ecosisteme - compozifie,structuri, functionare; biologia populatiilor;ecologie forestieri etc.

inlelegem prin ttiinla mediului <sttdiulcomponentelor fizice, chimice gi biologice ale

mediului qi efectele acestora asupraorganismelor). Iatd cdteva cuvinte cheie $ipreocupiri in itiinta mediului - nici aceastienumerare nu este exhaustivi: ecosisteme(dinamica ecosistemelor; biodiversitate;schimbiri climatice; ecologie); climi - impact,adaptare; energie (ex. energie regenerabili);interacliuni: yegeta{ie climi - mod de ocuparea terenurilor relea hidrografici etc.; ecologiapeisaiului; ecologie gi planificare teritodaliipolitici de mediu; conservarea biodiversitdtii(politici de conseware); poluare; biogeochimie.

Apreciem ce in $coala francofond, ttiinlamediului (sclence de I'environment) este mar"duri" decdt environmental scierce din $coalaanglo saxoni, intrucat implici mai multlchimie, geologie, fizice etc. Oricum, este evidentce in toate cazurile, $tiinta mediului "ia" cate unpic (sau chiar mai mult, in unele cazuri...) de la

celelate $tiinte, fie ale naturii sau umane(aprop6 de imbinarea gtiinte ale naturii - $tiinteumane; in geografie, era inilial privita cu unochi suspect, preocuparea concomitenti pentru

ttiintele naturii $i cele umane, dar acest aspect a

intrat in normalitate, cu timpul). De unde gi

argumentul - logic, pdni un punct: daciqtiinta mediului "ia" cAte un pic (sau rnai mult)de la alte qLiinle. nu esle o ttiinla in sine...

De fapt, tocmai de aici vine condilia(necesari) de iflterdisciplinaritdle - condilie

lungul

studiaze

mediul

t3

Page 11: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

care nu ar trebui si ne impiedice, totu$i, sh

YorbiIJ' de ttiinla mediului.Avdnd in vedere cele de mai sus, putem

concluziona ci ecologia gi $tiinla mediului suntdeparte de a fi sinonime, studiul ecologieiocupdnd un segment important in studiul

ttiintei mediului. Astfel, cu toate ci termenul

Stiinla mediului este deseori folosit ca sinopenlrl ecologie, gi viceversa, in strictoecologia poate fi considerati ca ramuri$tiintei mediului.

Festival de filme documentare gi de fictiune dedicate ecologieiintre 17-19 ianuad€ 2009, Centrul International de Conferinte ,'Casino,, din Sinaia a gizduit un

generos ti inedit eveniment cinematografic, un adevemt festival alcituit din cateva dintre cele mai recentefilme documentare gi de fic{iune dedicate ecologiei. Nu se putea loc mai bine ales pentru aceaste tembdecat Sinaia unde, dupi cum spunea in deschiderea evenimentului primarul Vlad Oprea, municipalitateaa luat' in ultimii ani, foade in sedos tema asiguririi unui mediu de viald sinitos. peste o suti de invitali,cineagti de Ia noi gi din multe liri ale lumii, institutii, ONG-uri gi critici au trecut in revisti, o coleclie defilme, dintre care multe de lung metraj, dedicate publicului larg. Daci ar fi si incerc un palmares, ag punein fruntea sa doui filme de excep{ie: "Strawberry Fields", al israeliencei Ayelet Heller $i "Le renard etl'enfant" al francezului Luc Jacquet.

Subiectul primului film e foarte simplur elicoptere Apache ale armatei Israelului fin subbombardamente teritoriile din Gaza. Hamasul rispunde bombardend cu rachete teritoriul israelian. prelulduelului il suporli plantaliile de cipguni ale fermiedlor palestinieni care se aflA intre cei doi beligeranli.Recolta la care au trudit cip$unadi e definitiv compromisi, pimintul insu$i e viciat. De$i n-a surprinsevolulia recentelor evenimente, rcgizotea transformd strigitul de deznidejde al cultivatorilor inincandescenta artei.

Celdlalt film, cel franluzesc e un basm. O fetiti, care locuiette la liziera unei piduri, ascunde un secret:pdetenia cu o r.'ulpe. Numai ci, incercdnd s-o impinge prea departe, provoaci o tragedie. Superbi insimplitate $i poezie magici, aceasti poveste de dragoste, triiti de autorul insugi in copilirie, este relataticu intense emotie poetici.

ceea ce izbuteqte realizatorul triumfalului "La marche de l'empereur", care descrie modul miraculos devia{i al pinguinilor, este miraculos, parci nu mai e dresurd, ci, curati triire a animalelor surprinse inhabitatul 1or, iar copilul din film este jucat de o micd actrili precoce, stapeni pe un registru de expresiesurprinzitor ca intindere.

Au mai fost prezentate filme captivante ca "Al ll lea ceas", teribil avertisment produs gi narat deLeonardo Di caprio; "Lumea dupa Monsanto", pamflet virulent evocdnd scandalul hormonului transgeniccare, de dragul cantitilii sporite de lapte, ameninti securitatea alimentari mondiala; "cursa pentru aur" deolivier weber' evocind febra ciutetorilor de pe Amazon, care duc, prin simplul procedeu de spilare cumercur,la intoxicarea localnicilor gi la distrugerea pidurii tropicale.

14

Page 12: Almanahul mediului 2010 - Libris.ro mediului 2010.pdfPamentul nostru vrea iubire!, Elena Armenescu 123 Anul 2012, Tiberiu Viorel Popescu 124 Zona crepusculari a mediului (I) ... ce

ediului. Astfel, cu toate ce termenul d'Jirrlrri esre deseori folo5ir ca sinonir DEZVOI_TAREA DURABILAoiogie, Si viceversa, in stricto sens(poate t-i consideratd ca ramure:iiiului.

: Cajino din Sinaia a gizduit un!: iin .itel'a dintre cele mai recente: :t,:i bine ales pentru aceasti temi::r::uj \-lad Oprea, municipalitatea:.ii sanatos. Peste o suti de invita(i,::.r au trecut in revisti, o colectie de, :: fi si incerc un palmates, ag pune:iei \\ elet Helleryi ',Le renard et

:.e armatei Israelului tin sub--- =.hete teritoriul israelian. pretul-,-. .e;tla ilrre c: doi beligeranli.

- - :-:r e flctat. ue$t n a surprins. ::znideide al cultivatorilor in

:a:= :t:tei peduri, ascunde un secret:i- ::!i..'oa.a o tragedie. Superbd in.- -nsusi in copilirie, este relatati

: . -ire descrie modul rniraculos de:: _relre a animalelor surprinse ini:-::;:a pe un registru de expresie

- .i'. ertisment produs gi narat de: .;:-r;alul hormonului transgenic: u1i!d: Lursa pentru aur" de

--: .:::l:l!l procedeu de spilare cu

Conceptul de Dezvoltare DurabileDezvoltarea durabili este definitd de

Comisia Brundtland, inci din 1987, prin'satisfacerea nevoilor prezentului, firi a

compromite posibilitdtile generaliilor viitoarede a-$i satisface nevoile". Strategia de dezvoltare

durabild propusi de Comisia Europeani pentrutirile rnembre UE este complementare AgendeiLisabona pentru cre$tere economici $i locuri de

muncd.

Acest concept implici interesul dezvoltirii a

noi surse de energie gi minimizarea reziduurilorcare afecteazi mediul. Combustibilii fosili se

prezinti ca o resursi finitd $i economic limitatA,ilducdnd emisii ce afecteazd mediul ticontribuie la schimbarea climatului. Un sistem

energetic durabil trebuie si integreze surse de

energie regenerabile 9i lanquri de ardere cu

emisii reduse, accesibile la costud acceptabile.

Dezvoltarea durabili necesiti generarea

echilibrului inlre dezvoltarea economica,

echitatea sociald $i protec.tia mediului, in toate

regiunile planetei. Acest concept nu poate deci

si se concretizeze firi o reali yoinld politici a

unui numir cit mai mare de !dri.Dezvoltarea DurabilS (Sustainable

Derelopment in englezi) inseamni calitate maibuni a vielii acum gi pentru generatiile viitoare.Conform viziunii dezvoltirii durabile,progresul integreaze obiective imediate $i pe

termen lung, actiuni locale gi globale, problemeeconomice gi de mediu, toate fiind inseparabile.

O astfel de viziune asupra societitii nu va putea

fi impusi doar prin politici, societatea inansamblu trebuind se adopte anumite principii(politice, economice, sociale, de gdndire).

UE are o Strategie de Dezvoltare DurabilS,care igi propune obiective gi acliuni clare, legate

de qapte priorititi, cAteva referitoare la mediu:

- STRATEGIILE UNIUNII EUROPENE $I ROMANIEI

Emilian M. Dobrescu

schimbarea climei 9i energia curati; transportuldurabil; consumul 9i productia durabile;conservarea $i nanagementul resurselornaturale; sindtatea publici; incluziunea sociali,demografia 9i migralia; siricia $i provociriledezyoltirii durabile la nivel global.

O chestiune controversati este relatiaStrategiei de Dezvoltare Durabild cu Agenda

Lisabona pentru cregtere economici gi locuri de

munci. Complementar strategiei UE pentrureforme socio economicer definiti la ConsiliulEuropean din anul 2000 - Agenda Lisabona, UEa adoptat $i o strategie la fel de ambitioasapentru dezvoltare durabilS. Sperim ca UE si nuprocedeze ca in proverbul romdnesc despre"cine aleargi dupi doi iepuri nu prinde niciunul". Cu toate ci UE afirmi explicit cd

dezvoltarea durabild este principiul dominant al

politicilor UE, in realitate, chestiunea

competitivitdtii economice a UE in falaglobalizirii a ajuns si domine agenda politicd.Noua Strategie Lisabona reprezinti principalulobiectiv al Comisiei Barroso.

Cei trei piloni ai Strategiei Lisabona(competitivitate economicd, incluziune sociald

$i protectia mediului) au fost comparali adesea

cu "trei copii", dintre care unulcompetitivitatea - primegte mai multe atenlie.

in acest proces, Strategia de Dezvoltare

DurabilS a ajuns chiar si fie redusi la pilonul de

mediu al Strategiei Lisabona. Totuqi, inprezentarea sa dedicati evaluirii strategiei,preqedintele Comisiei Europene, DurraoBarroso a subliniat importanta dimensiuniidwabittitii. "Strategia de Dezvoltare Durabili

ti Strategia Lisabona se intaresc reciproc", a

sPus Barroso.

l5


Recommended