i

o gazd generaas a

Institutii cu portile mereu des-chise pentru UnIre generaie, printr-un amplu program de ectl-'1ll1'i1i In care accentul este pus

cele cu caracter tehnlco-'~.,~~;:i;C8sele de culturii din ~ 8U un profil bine de-

de culturA li secto-CapitalA se poate

acest sens cu exlsten-8 singurului radloclub

ILI; .C In actlvitlltlle obi-

B

de culturA. I .Teh

cite-

mal numAr!: punte pentru msurari In radiofrecven1l1, radiore-ceptor de trafic In unde ultra-scurte, frecven1metru digital, un-dametru cu absorbtie. diverse aiI-mentaloare cu energie electric! pentru aparatura electronica, un sistem de comanda de la dis-tana li antenelor rotatlve In doua planuri. Dealtfel, palma-resul tinerilor din Radioclubul ICTehnium mal cuprinde 8 tl-lIuri de campioni nationali ,1 Internationali In traficul de radio--amatori, doi dintre ei devenind mae,trl al sportuluI. Nu este lipsit de semnificatie nici faptul cA la concursul republican de creatie tehnle! au fost cucerite 1 premII i titluri nationale. Dln~ colo de valentele educative ale practicarII radloamatorismulul, sport cu traditII Incontestabile In tara noastrA, gama actlvlta

Uor radloclubulul mal cuprinde cursuri de iniiere ,1 cursuri depanare radlo-TV, sustlnute de speclali,tl cu experien. A-ceste cursuri, frecventate anual de multi tineri muncitori absol-venti al IIcaelor de specialitate,

studenti, s-au dovedit a fi deo-sebit de utile pentru cei care, dorind sA pAtrunda In tainele radioului, au InvAtat sa proiec-teze, sa construiascA ,i s! expe-rimenteze aparatura proprie, de-venind In productie ralonalizatorl, Inovatori i chiar Inventa-torI.

Animatorii Intregii activit!i la Radloclubul Y03KWH sInt Trifu Dumltrescu Y03BAL, Pu-lu Cuzneov Y03AO, Petre En-drejevskl Y03CTW.

Un alt centru de mere Interes pentru tinerII care trec pragul casei de culturA din strada sla-tlneanu se dovedete a ti cine-clubul Ecran-util., Intrat re-cent In cel de-al II -lea an de activitate.

Indrumat de cineati cu expe-rien ca Lucian Bratu, An-

dre Bleler, AI.cu Croltoru i de un animator pasionat al domeniului ca Peul Meniu, CI-neclubul Ecran-utll. numara printre trofeele sale zeci de dl-

!tinerilor

plome, premII, cucerite alrt In competitII destinate clneamato-rllor, cit i In cele profesioniste, nationale ,1 Internationale.

Este luflciant sa amintim aici dlplomale acordate la fiecare editie a Festivalului national .Clntarea RomAn iei., premiile obtlnute In cadrul concur.urllor dotate cu Cupa d. cristal de cAtre Paul Mantu ,1 Mulele. George.cu, distinctIIle acor-date de prestigioase JurII In-ternationale la Praga aau Colm-bre (Portugalia). In pretent, " a'IA In cur. de realltare 11 peli-cula cuprinzind toate genurile: tUm artistic, dOCumentar, ani-matie, protectia muncII, repor-laJ. Cele peste 100 de titluri pro-duse pInA acum de membrII clne -clubului .8 constituie lntr-o Im-presionantA carte de viritA

(CONTINUARE IN PAG. 30)

,

9

1nfilntat In anul 1955. din initiativa unui grup de pro-fesori entuziati de la Insti-tutul politehnic d'n Iai , In frunte cu academicianul CRISTOFOR SIMIO NESCU i cu profesorul universitar emerit ION CU-RIEVICI, Muzeul politeh-nic a fost definit i conceput ca un mijloc de instruire \ educare III tinerei generatii , In vederea cunoaterii celor mal veloroase cuceriri ale

tlintel i tehnicii mondiale i nationale, precum i li formArII unei pregAtiri colare care sA contribu ie la orientarea cAtre profesii din domeniul tehnic .

Initial, muzeul a fost pro-Iectat ca o unitete cu profil multiplu, de unde i numele de politehnic, urmind a se organiza dupA sectia Ener-getica, sectiile Telecomu-

nicaII, Petrol, cArbun gaze, fier, 'ontl. oel etc., In funcie de coleciile ce se vor forma i de spaiul ce ya fi pus la dispozitie.

Spa.ul dastlnat MuzeulUI poli tehnic, compus d.n doul! men stii. de la parterul PalatuluI CullulI' d.n l a', nu a permll pilntru inceput decil organ'zar. unei singure sec-Iii. S-a dat pnontate sectoei Ene ... getlca. C\I care s-a maugurat mu-zeul, la 1 mart,e 1961, deoarece In cedrul a('asteia sint implicate pro-blemo de bazA ale fizlc, i (mf'Canlcll, cAldu rA, electrlcl!8te, structura ma-tenei etc,), care sint do mere uti-litate pentru InvAtAmIntul scolar

I tiri de care nu pot fi Intelese

10

---- -------."",...----""'-

alte dO'lleOil a~ lehniCIi IfI I JS energetica eslll un dom""'u al dezvolttlrll economice pe urt' (1 pus In contInua .. un mare al ("e'nl In Iara noastrl.

Prezentarea mIjloacelor do> pro-ducere si utIlizare a lormelOf dIl en8l1l1e In evolutia 101' 'slonea IW' plan mondial, cu impllcalil COlt! punzfltoare pe plan national. ltill or08nl zaii pe sectoare lomoll(' ... energia hldraulkl, energl8 ooll,m:\' energia solara, energia miHl'plol. energia termicA, energII! olertn{,

... Orche.tron cu cil indru cu , t lfturi ,1 .... in.tru-m . nt. d . parcUI I. (.n ... , itul colulul XIX). I e081'1I1l atom.ca

la heeare SKt s 'lt p' se In pvident6 pflnc,palp!p reall1ari in domenoul energellc don "11'8 ooas-hA i contributIile se~atlllior ro-miini.

In general, materIalul tomple-mf'tntar, cu rol deosebI'" !Il mUleete lehnlce (modelele, machf'tale I

[EnTRU DE EDUlAIIE A TlnERElliEnERATl1

dispozitivele experimentale), este In stare de tuneionere, reuind sA red8!l prlllclpiui de lucru al diferi-telor tipuri de motoare SIIU maini cuprinse In tematicA.

Grafica muzeului este executat! Intr-o manierA estetica i modernA, sistem modul, pentru II permite oricind modificAri sau adAugirI. Aceesta se desfAoarA pe douA registre suprapuse: In partea inle-riollra sint Ilustrllle momentele Im-portante din evolulia energetlcil pe plan mondial, cu implicaiile 5818

pe plan nalollel referitoare la sec torul respectiv, iar In registrul su-perior sint prezentate prin panouri monumentele mari rSlllizArl moder-ne ele tehnicII energetice romA-nati In aceiai sector.

Dintre exponatele mei valorOBse remarch cele trei maini electrice de la vech811. universltete leeani! (Sflrllitul secolului XIX), motorul cu reaclie RD-l0 A de la avionul de coaii! IAK-17, motorul cu plston In dublii st811. K-14, care a funcionat pe avionul romi!nesc IAR-IlO,

....... Automat muzical cu ~Vlorl ,1 plan (1120). o valoroasA coiecle de motoare cu plston de diferite tipuri, precum $i colecia de moloare electrice, prezentate In evoluie.

Dup organizarea seciei Ene ..... getlca, activitatea desfii$urat de speclall$tii muzeului S-5. canallzat pe de o parte spre orgllnlzarM ac-liunllor cu publicul. Iar pe de alti! parte pe linia ImbOjiitlrli, conaer-vArII $1 cercetiiril ca eclll1or. In ve-derea pregAtirli ellor upozllii de bazA.

Astfel, In paralel cu sporirea co-lecllitor de energetlcii i telecomu-

nleall. a-a creat o coleclle de apa-rate pentru lnreglstraree fi redaree sunelulul, care a permiS organiza-rea, In 1966, a unei e~pozilU deve-nite definitiva $1 cara clln primele zile s-5. bucurat de aprecierile pu-bl!culul viZitator.

Interesul I faA de aceastA re de

; orga i orchestronul

_ aparate cu pe discuri perforate slm-lonlonul):

_ aparate cu Inregistrare pe car-tela 'II benzi perforate (planul me-canic, planol, orchestron);

- aparate cu Inregistrare direc-tA: mecanic! (fonogra!, gramofon IIi patefon); magneticA (magneto-fon, casetofon); optic! (aparate cu inregistrare-redare pe pellculi! fo-tografle!).

11

-

Planoll cu peda" aclo- . "Ind o planlni Bllithn.

d8noltar leelronlcN ce lUi la baII telecomunicaIIlor.

Prezentarea tehnlcN In cadrul muzeului ...... 'ace cu ajutorul uponatelor orIginal., machetelor ,1 modelalor dupa anumite apa-rate latorlce, car. vor II In general In s'ere da functionare, precum ,1 cu ajutorul graficII (de .. n. tehnica, fotocopli, diapozitive, stampe, te.te dezvoltate).

Din tematica 88clel de teleco-municatii mentionAm aici do., ca-pltol.l. mari ,1 anume: t.legr.fle, telefonia, radlolahnlca, televlzlu-n. i tehtcomunicatiile prin t. 1111.

In acest muzeu vor putee fi atu-dlete ,1 admirata apere" de tel. gralle, lel.'mprimaloa,. .. centrale 'eI8!ra'lc8, tel.f08ne " central. Iei. onice, o frumoasA tolecl. ele aparata o. radio, de la cale mal vechi pina la cele utlUzate 1116zl, generatoare de Inalta frecvena fo-101lte la vechile atalU de emiile din tara noastra fi televizoare, re-prezentind momente Importante din evolutia. acestOt aparate. In tele-viziune, detl este un domeniu et" de nou, timpul a decis deja loarta unorJnltalatli dlp"'t., .. erlnd uJe In rindul momentelor cheie din Istoria tshnlcll, a .. cum este cazul

c.lul d.al doilea car de reportaj TV utilizat In tara noa.trA Iau al unpla din prlm.1e InatalatU d. tale-cinema car. II afli In patrimoniul muzsului. AC.ltee vor fi cu atit mal Int.falllnta cu cit vor fl puse In functiune, blneln1el. In masura In care vor plrmlte pl.I." de care vom dispune.

Ar fi Interesant ca In viitor 16 se oloanlzeza ti al" sectII de muzeu, a .. cum s-a preconizat la Inflln-tar a. dar ecest lucru nu alte poalbll deoarec. nu lstA nld patrimoniu" nici spatiu de des-. fII,urare. Singura axpozltls per-ma'lentA care II VII mal put. or ganiza Intrun viitor mal Indepar-tat ,1 pentru care axl.ta dala un numit Important de aparate valo-roase .... Tehnica fotogr.flcl" cinematograflci.

Daca pIna eld au fost expuse puncte da vedere ala .peciall.tulul d. muzeu In legatura cu activitatea ,1 rolul Muzeului politehnic, cre-dem ca este InterHan! sa privim muzeul'" cauza ti prin prisma vid-tatorulul care a luat contact cu e.-pozitiile de b.za ale acestuia.

In Umili una! anch.te palhosocio-logic. s-a remarcat proc.ntul ridi-cat da -'evi (35) ,1 muncitori (18) car. viziteaza muzeul, fapt CI do-vede,ta ca acelta .... util In acti-

Fonoo,at patant Editori ~117).

vltatea de documentare a tln.r.tu-lui ,i deci ra.punda .copulul p.n-Iru care a fost creat.

Semnificativa, de asemenea, OI apar. cifra care aratA ca aproa~ 50"/0 din 1011,11 m.dlu (052) de vizi-tatorlluatl In studIu nu alnt la prIma vizitA a muzeulu~ d la a doua sau la a treia, unU dlntAl a! manllonlnd vizitarea de -l0 orI.

Folosind opiniile rezultate din aCllt Itudlu, muz.uI ,i .. ImbogA-tit activitatea cu noi ,1 interesanta forme de activitatI cultural-eduCl!-tivI, din care vom nomil'l8l1za doar pe Clle mal ImportantI.

Muzeul a organizat unele e.po-dlU t.mporar. Ia ledlu sau ltln. rante ca: C..,tenaNI t.l.fan'e', DouA d.c..,11 de ..... cosmlcl, Radioul la a ..... IIIlve,..,., Din I,torl. tehnicII fot!)llrefice " cinematografice etc. In secia ln.rgatlca .-au deafa,urat num. roa .. seri mUleala s ub forml da ciclu din care mentionam citava teme: Probl.matlca zborurUor cOlmlca. Einstein " r.'etlvit~ te .. Problema civilizatiilor ex-tratarestra, ContrlbUI'a aviaiei romlna,tI la dezvol., .. IIVI~ tiai mondlat., Da la plia el.ctrlcl 'r. ma .. r " la .. , etc., 'er la lectia

nragiatra, .. " rad ..... lunetu-11,11 s .. u organizat seri mureale-audltll muzicale pe tema efi: Voci celebr. de estiii ,1 de altlelatl, medalloane muzicale Ludwlg ven 8_thoven, Edvatd Grieg, Jo-hann.aSrahma, Wolfgeng Ama-deui Mor.an, cleiul Mom.nte din la toria muzicII cl .. lce elc, Ta-bloul actlvlt/llllOl' culturale a loet completat de e.puneri cu proiecII, simpozioane, lectll-model In mu-zeu, filme documente,. etc.

Referitor la modul de organizare a lecllel En.rgetica In afara de aprecieri, vizitatorII lantrenati In s tudiul mentionat) au precizat In mod constant ca leclla .uf.ra din ceUle ejlomerarll de exponate (Ip&-tiu Ineu iei.nt) 01 necesitA o oare-cars actualizate a tematlcil. Aceste concluzII au lolt In p.rfectA con-cordanta cu parerile lpeclall,tilor muzeului care au depui toata efor-turile pentru a face din Muzeul politehnic din la,1 un mijloc oe propaganda ,1 mal utM 'n veder. r.

regatlril profesionale a tlneretu-1,11 ,1 a rldlclrll nivelului da culturi

tehnica generela a publicului vizi-tator,

Ing_ EUGENIA URBEBCU.

13

trei decenii In urmA I se produceau p .

... elc cu bulA de Irometrc, ni Iru produce aer, aparate pen. aparate _ ,rea gazelor. mulaJc.

$1 Instrumente mod :I~I~ tl~hdnOJogie. el! i ca dl::~~ 13 " ecursul anilor produc-~U_Ae'~o:r~~f~at, .dlversificin-InvIAmlnt mod~Sltitldor. unUI cordat la nevoile rot puter,n1c ta-lAzi, lnlrtprinder~ O::Oid'IC;:.AS-a ajuns _ a .. dC81t al unei txf:~:IPa~J produdhor de InvAlimlnl :: I It cu mijloace modeme II lZale cu ulilaJe d .11 concepute in ccncor-ant"'cu cermlele Ithnol

dldacuce actuale I ogllior tehmc _' a parametri IribulI~~:n~~~Clla rldlCall, con manenl de - procesul per-1'minlului pe~C;llOnare a Invi-

T romanesc.

n prezent aici se ,. produse d' rea luaz nlor de . cs~uu~~e tuturor tipu- ,,"5111U11I de invatAmfnt Incep nd de la orAd" . ' nlnd cu Inv'I'''' _ Inl,IC i letml-P

_ minIU SUI" nnlce aceste prod nor.

truse compl use se numlr exe pentru expenenle

de fizd, chimir. biologie truse: ~ntru ,matematiCI., apara;urA i casOOl de laborator de uz

nerlll, echipamente tehnice aud!: ~~~:Ie, plane i hirll in relief

Je, preparate nucroscoplcc' mtru:uum In masa plasticA '

Printre prtnclpalele atribu~ ale

.

..... ,

.....

mijloacelor de invllll.mint reali ~II~ ~n n~man1 mArirea fiabdi-

, eslgn modern o c ~eplle tehnologicA su",rioar ono btatlv De d ' ca-i fap;ul camn e menionat este d o mare parte dm pro-

uc\ia lntrepnndcrii _Didactica" este destmlltj IIceelor industriale

... " -..

. -

'.1 .... ,.,. .. t-------~~?

_ ..

-

ALI MENTA TOR EXP PENTRU

DE ELEOTR~~:m~ 14:----=---~-

I

BALANTA SCOLARA

ce au o pondere nsemnata in sistemul de pregAtire a tmerei generaii.

S-au asimilat In prodUCie noi module, care imbogll\csc ~ria mijloacelor de tn\iAAmnt desti-nate studiuluI fizicii. pentru lu-crri demonstrative concepute pentru l1llIi multe grupe de elevI. Printre acestea se numr modu-lui cu componente pentru studIul radiullilor mfrarou i ultravIo-lete. radiOmetruJ cu substan1e lununescenle, eleclro!ICopul, mo-dului peluru lIudlUJ fizicii nu-cleure ce lire printre conlponcnh: comeru Wilson cu surSll de ta-

dillli. delectorul cu conlOI Gei-ler, ecrane de alummiu. plumb ,i pohstlrcn. precum $1 o sursa de

radla~ C1 . fOI pentru studIul fiZICII 1-8 'l"eah:1lI1 un KI de ma cheIe pentru retroproiector pen-tru Ilustrarea Ilpunlor de mo-toare cu ardere IntemA. Printre cele mai nOI produse destmate: iiCohlor se: numr un voit metru electronIC (10 Hz- I Mllz;

~ mV 100 mV 100 V 300 V), sursA de Jbasa tensiune (O 18 V:3A; O :\ VO.8 A' 2V 10 A). un mclloscop tranzis-tonz:lI (20 Hz 2 MHz cu Iffi' pedanla de intrare 10 Mit 50 pfl. un spectroscop didactic (25- 300 mm) eu eertln de pro-

Iecie 40 120 cm. un mulu-"ohmc:tru cu 8 (tame (4 c.c. O IV; O 10 V 0-30 V; 0-300 V ~I 4 c.a. O- 2 V: O 10 V 0-30 V

I 0- 300 V). un speclrorOlomt-tru (400 800 mm) cu prism i monofa.scicuJ. linie cu perna. dt atr Pnntre alte mIjloace de in-

vaaminL de astA datA

-BREVIAR D.S.I.M.

Marele avInt pa car. 1. luat In ara noutrl. ml,car de InvenII ,1 InovaII, faptul ci o m .... parte dintr. animatorii acesteia .Int tineri muncitori, tehnicieni, mal,trl, .p.cI.II,tl, mal puin familiarizai cu ,.,lllale .p.clnci, cu normei. ,1 preclzlrlle privind .-.dactaruinvenlllor. publlclm o .elecla da mahlrlala menite 1'.prIJln& apllcar In producie. celor mal .... Ioro ... Idei, apte .1 .. constituie In brevet. ,1 certifi-cat. de Invenie.

18

INDRUMA" PENTRU INTOCMIREA DESCIUI!IULOR

DE INVI!NTII

D.sc:rlerea In .... n'.' trebuie d red_ In mod du ,1 prKl. IOIII'~ tehnici fi contribuia or11lnall adul! d, .... tor 1, toIu1ona,... problemei tehnic. propus., deUmltlnd ac_d. contribuiI In raport QI nadlul tu-noscut al t41hnlcil din do~nlul de aplica,.. I In .... ll/eI.

Textul daer'erU Invlnll' cu-prinde urmltoarel. capite" ca,.. .. pun luee .. lv, Tn ordln.a Indicati mal Ioa, fi .... a 1. ieri. d.numlr .. capitolului rupKtlv :

1. Titlul Inv.nl.1 - Con,ln. o formular, ci ..... ,1

concilia pl"Ob"m.1 pa car. o r.ml .... Inv.n,l. fi .... dlvulalru -olul.1 t""-nlu car. constitui. ln.ui obiectul Inv.nll.I ,

- Tr.bul.1I fI.ld.ntlc cu ul din urar .. d. b,......t.

1. Pn.z.ntar .. ~m.1 AU pro-blam.1 '"' areo rezolvlln.,.nl .. CU praelu,... dom.nlulul t.hnlc la c ....... ref.rI

- Constituie prima rrall de .. erleril ti poate .v .. urmltOllr. (or-mulare : elnvenl ... rereri la \In aparat (dlapoddv, Inltalal .. proc:edeu, metodl etc.) d .. tlnat (utilizat) IL

- Aceastl frul reproduce In prima la parte titlul Invenlle1

1. Prlzlnta,... atadlulul cu-noscut al t.hnlcll, 'n problelnll care face obiectul Invenlel, cu

"'Inlonar_ de:u.vantaj"or .0-lulllor cunoaeut.

- Se prezlntl, pe rind, Tn mod luccint , firi a fac. ap.1 1, des.n xpllcatlv., :1011,11111. cele mal apro-piate de obiectul Inv.nll.1 ura au Icelq:l !COP, cu Indlcara IHintN fI._ a,.. dintre ac .. tu a deuvannj.lor.

- Se recomandl a prez.ntarea fledrel -011,1,11 tehnlu cunoSCUti II Inceap.l OI Iormulare.: .in aeopul. .. esta CunOKut un aparat (proc. deu, IMtala~ metodl etc.). -

dupl an s. expun. pe .eurt tolui. ,1 dezavantajul te le sr .

-In cnul In care sint cunoscut. mii mult. toluil t.hnlc., acestea SI .numeri ca mal sus, Indlc1ndu ... totod.do mlterillul documentadolo-slt_titlullrtlcolulul, revista. numlr br.vet. ara care 1-1 ICOrdlt .tc . In.erl" Intre parltlte~ .

4. Pr.zenta,..' principiali

--------------------

QTC deYO -

DIPLOME ROMANESTI Vo .1.0 (VO AII ~istrict.) Oi.

ploma dlstrlct.lor VO

Se acorda pentru legtltun ':u d,"lrictele romAne,tI de la Y02 la YOI!, r lilate dupa 1 .. nuarNi 'IM!O, IIIdel:

CI I fi dlstrtcte' 1~f!i3 slalu din fNIC .... dIstrict:

CI II-a II districte: ~4/2 'Iat~ din fiecare O'stnct:

Clau III .. 4 districte; )(?II ,t_\l1 din fiecarl d'strlct.

Prtma cllrA "1 refera la radio-matorll.mpl al In zonele ce HI,

111,.20:. doua -14,11. 21.33.34: II treie la realul lumll

1B

VO DR (Ye Oanube Rhw> Diploma DunArII

P"nlru 'agMurI In 2 benZI cu 3{2 ta!11 din flec .... tar4 dunAr.ana

(R.FG., AUltr,a. Cenoslovacia, Un-gSfll, luoo.la~I" BulglHla, RomA-nlll, R.5.S. Mr"do .... n.llc6. R.5S. UcraineanA), >anda da 3.5 MHz fiind obllgator e. piUI Sr'3 legAturi

YO pe efll pu,., J(2 benzi, 3 MHz obligatone. Cifra a do .... .. uIta'" la DX-uli. Ura beneUcla- de libera alegefe a be,ullor. ln loa'- cazurile legaturile respectl"'e trebuie sa flloat flcu. cu cel put," trei Orll. de la Duntre. legltun valabile dupa 1 ianuarie 1960.

Diploma se mIII eliberellli pentru leoitur! ClJ 3 din irlle de mal sus, Inclusiy YO, pe 144 MHz.

VO LC (VO Larg. Citi ) D~

DIPLOME CONFERITE RADlO-AMATORILOR

ploma ora,elOl'" m .... 5fo acoreIA In tr. claM PIIntru

legllurl dupa 1 lanuarte 19ED cu ~2

144 MHz. Nu sInt valabile legAturile la o distan"IA sub 25 km sau Inainte de 1 Ianuarie 1960.

VO 25 M (VO 25-th Meridian) Diploma meridlanulul 25 pentro lucrul cu statii din NOrlegla, FIn-landa, R.S.S. EstonA, R.S.5. L. tonli, R.S.S. Lltuanianli, R.S.S. el. 10rusA, R.S.S. lkralneanli, RomA-nia, Bulgaria, Grecia, Libia, Egipt, Sudan, Republica CentrafrlcanA, Zalr, Zambia, Zimbabwe, Bolswana, RepubliCII Sud-Africanli, dupa 1 Ia-nuarie 1960, 88tfel: clasele 11111111 pentru leglituri cu te{I2IS tlirl,cu-

prinzlnd Intotdeaune VO. VO 45 P (VO 4S-th Parallel)

Diploma paralelei 45 pentro lu-crul cu statii din Franta, Italia, Iugo-slavia, RomAnia, R.S.S. UcraineanA, R.S.F.S. Rus! (UAS), R.S.S. Ka-uhA, R.S.S. Uzbec!, China. Mon-golia, R.S.F.S. Rus! (UA .), Japo-nia, S.U.A. ~ 7, W ., W O, W 8), Canada (VE3), S.U.A. (W1), Ca-nada (VEI ), dupa I ianuarie 1980, astfel: clasele 1111/111 pentru legA-turi cu le{1:?J61Arl, cuprinzind Inlol-deauna VD.

CLASE DE EMISIUNE Diferitele emisiuni de radioco-

municatII se clasificA dupa urmA-loarele caracteristici:

,. tipul de modulat" al undei purtatoare principale:

2. tipul de Iransmisle: 3. caracterlstlcl suplimentare. La punctul 1 distingem: a) modulatle de amplitudine: se

utilizealA Ilmbolul Ai b) modulatie de frecven1li (sau

fUA); se utillzeatll Ilmbolul Fi c) modulatle In Impulsuri; se

ulltlzeatA simbolul P: Pentro punctul 2 avem: al absena oricArei modulatll des-

tinate sA transmita o Informatie: simbol;

b) telegrafie IArli modulatle prin-Ir-o frecventA audlbllA: slmboll

c) telegreflE' l'I"n manipullue prin tot sau nimic a uneia sau mal mut-

lor frecvene de modulatle audibile, sau prin manipularea prin lot sau nimic a unei emisiuni modulale(caz particular: emisiune modulatA n&-manipulatA): simbol 2

d) lelefonle (Inclusiv radlodlfu-zlune sonorll): simbol 3

e) lacslmlle (cu modularea unei purtAtoara principala, lIa dIrect, Ile printr-o subpurtAtoare modulatA In Irecventa): simbol 4

Il televiziune (exclusiv Imagi-nea): simbol 5

g) telegrafie duplex cu patru frec-vente: simbol 6

h) telegrafia armoniei multlcale: simbol 7

1) cazuri neprevllzute mal sus: simbol O

Tot astfel, la punctul 3 exista 51-tualllle:

a) banda laterala dublA; nu se vli-

umar

Diploma

Uzeaza slmboli b) banda latefel! unicA; - unda purtatoare redusA:

simbol - unda purtatoare completa~

simbol H - undA purtAtoare suprimatA:

simbol J c) douA benzi latarale Indepen

dente: simbol 8 d) bendA lateral! rezlduell:

simbol C 1) Impulsuri: - modulata In amplitudine:

simbol D - modulata In 16rglme:

simbol E - modulate In fazA (sau poziie):

Ilmbo! F _ modulate prin ImpulSUri codl'

flcale: simbol G (Dupl TRAFICUL

RADIOAMATORULUI d. ION MIHAIL IOSIF, Editura

Sportturl.m, 1972)

,

. "

19

In precedenta ediie il Almanahulul Tehnlum " v-am pre ze ntat. ,t im_ i cititori, citeva d intre principalele act'vltl l a le Institutului Naional de Informare , 1 Docu-mentare. Continul m . cu prile jul acest ei ediii, sl vi co mpletlm i nformaiile necesare pentru utiliJ:are a unu l Instrume nt a de cvat pe ntru munca de ce rce til.re ,1 proiectare. pentru tinerII Ino va tor ' , 1 inve ntatori.

~I.N.I.D. la dispoziia du.

INFORMAREA CUlUN1A ASU""A LUCI\A.,mOR NOU

A,.,ARUTE Informare. retrospectlvi pe bau

d. blbUoerafll ne polle satisfac. In mbura In cue n. ajuti si r"*zolvlm o temi In IUCN fi nu .aranulad Intot-

deilu~ r'IOutatea Informaiilor of.r l-te . Or, In condiIIle revolui ti Itil niflce actulle, ritmul Innolrll cuno,tln-,lor Hte extrem de rapid, Informa-

Hle pe ,.re le POledim b. un moment dat dovedlndu" dauete dupl nu mal dlya .nl. latl de CI specialistul de utlz.l t rebuie II 'nyee continuu,

nolunlla de ,...eleI,r. ,1 I nvla,... p.rm , ,...,..tl deyenlnd obl,nulte in tllele noastre. A In""a la nlyalul specialistului lnseamnl, In primul rind, a te Informa la:r.1 cu toate nou tllle aplrute In propriul domanlu de apaelaUtata. Accalerarea ritmulu i de Innoire a cuno,t l nelor a dedan. ",t Ind explo:r.ll Informalonlll,c;a. racterlutl prin treteru exponen lalla volumului delnformaU noi pa unitatea da timp ,1 avind drept con

secln! numlrul lucrlrllor publicata prin cart IIM comunicate aceste In-

formaiI. Numai In domanlul chimiei, de plldl, ap.r anuii aproape 400 000 de documente de diferite c;atelorll :

d.rl, oomunldrl, rapoarte de cer cetare, .rtlcole de reylne, tea de doctorat, breyete de InvenII ett. Citind 24 de ore pe :r.1, un specialist In dllmle nu ar putea parcur,e nltl 5% din totalul acestora. EL va fi obll,at deci si "Ieaeze din mIU documentelor nou publicate pe ace-lea are II oferi realmente noutlli relevante, date utile c;are sI_1 oom pleteze cuno,tinele deja dobindite sau si-I IUlere:r.e Idei noi priylnd d.ile dl rezolyare I problemelor spetlflce domeniului $11.1 . Pentru a opera acealtl Sl!!leqle, spedallnul are nevoie de un Inlitrument adec-vat, care sI 1 Informeze uupra noilor

''0

apariII editor iale ,1. In mbura poll-blluhll. sI1 ofere. Intr'O forml con cld, toate Informaiile necesare se-

lecieI. Aplrute In ultima iumltate de

secol, unltllll Ipeclallute de Infor-mare ,1 documentare au fost create tocmai in scopul alaborirll ,1 dlfu-urII unor uemenea Instrumente de leleclle. obiectul ac;tlvltllii lor fiind colectaraa. lnallu. 1nmllnlnaraa, l\>-Ihirea , 1 dlfuar. Informall1lor prl. vind documantele publicate In dife-ritele domenii ale ,tiinei ,1 tehnicII . Unele dintre ,cate unltll l ,1.1 un profii multldlsd pllnar, elaborind In strumente de Informare In mal multe discipline ,tUnlm'e (a de plldllnstl. tutui N.lon,t da Informare ,1 Docu-mentara), altale sint speclliinta In tr-un .Inlur domeniu If,U dl.clpllnl , tllnllfld (a de plldl Oficiul de In formarl documantari pentru Indus tr il constrUCIIlor de m~lnl). Biblio-tecile mari . cum lint Blbllotec;a Cen-trali de StJ.t, Blblloteu Academlll RepublicII Socialiste Romlnll , biblio-tecile cent~l. un jyel'1 ltJ.re din Bucu re,tl , 1 Clui-Napoca,ofert, de ue-menea, servicII d. Informlre ,1 do-cumenure deosebit d, utile specia. lI,tllor din economii na~lonall,

Un ltllle de Informare ,1 docu-mentare oferi Ipeclallftllor urml toar,l, tipuri de publlaU ,i lIrvlcll de lImnalue blbllolraflel :

t. ReY;lt. d. l uma r .. Atest~ reprezlntl cea 11'1,1 simpli ,1 mal ope-rativi forml da $lmnalar, blbllolra-flel a articolelor de reylltJ . constind In r,producerel.. In limba romlni AU In limba orllinall, asumarelor revis-telor , tilnllflce pe mlsuri ce acestea $Osesc in fondul documentar. Su-marele sint &rupate tematic dupi profilul reYistelor, datorltl Insi dl Yersiti,il lublectelor abordate, d, obicei, de articolele publicate in

acel~1 numir de reylst~. Irupajul nu este ~tit de strict ca In cazul ati'

Ioalelor sistematice. Cu toate aces-tea. pr in slmplt parcurlere I '1.111'1" relor respedive, Iplalinull,1 poate forma (dupl titlurile articolelor) o 1mll ine ,enlrall uupn noutlllor aplrutl In domanlu , 1 se poate opri 1, unulllu mal multe art icole pe care poate si le consult. In orl,lnll.

AyalltJ.jul revistelor de sumare constlln faptul ci u llur1 lnformarel. uupra Iftlcole lor publlClte Intr-un domeniu de .pecl,lItate AU altul Bri ca specialistul si fla obll,,, .1 1011. cite din blbllotacl revlstale respec' tlye, economllind utlel atlt propriul du timp, cit ,1 pe cel II blblJotaca rulul. Mal mult , el. asl,uri Informa-rea la dlstanJ asupra Irtlcolalor pu bllc;ate In reYlltele strlln. abonata In numll 1- 2 exemplue pe Intra..,a

f,ri, Ilralnd udel Intr'O mhurl nell mltatl arii beneficiari lor are 11.1 acces la Icana r.y lnl.

2. PublicaII de tltl ... rl ,I.tema. tlzate t.m atlc:. Sint de fapt colecII da r.ferlne blb llol nflce Irupllte tematic ,1 ad ltate la anumite Inter-vale de t imp In .copul Informlril 'peclall,tllor uupra IPIrI,lIlor de

drl , 1 art icole In diferite discipline ,tllnlfke . Diferena f'll da rev luele de sumar. constl In primul rind intr un ,rad de elaborara mal rldklt, serviciul oferit de ... nltlile de Infor mare ,1 documentare constind In acest cu nu numll In simpla repro-ducere a titlurilor documentelor res pective. ci, In principal , intr'O ,r ... pllre tem.tld rezultJ.tl ln urma unei atente analize a taxt elor acestor d0-cumente, n concordanl cu cer ln lele Informaionale ,le beneficiarilor. Semnallrlle bibllolrafice dlfuute prin Intermediul rlYistelor de titluri ,Int in$Olte, cel mJ.l adesea, de Indkl de dulflare zedmall. cu-ylnte-chele sau alte elemente de caracterlure care dau o Im"lne complet! uupn coninutului Infor

malon" al luc;rlrlior ciute. De U~ menll. multe dintre Dubllcatlile de

-

tltlun .Int insolte de indexuri pe materii ,1 pe auton - instrumente de repslre - , are ulureul ntr.o mlsurllnsemnatl.electarea openotl de Ipeclalllt.

1. Re ... ,.ta d. referate. O se-IKie mal rl,urau! a documentelor ,1 un nivel utlsfleltor de informue, mal al .. pe problem. comune, uo-elate Iocle eu temi in are dorim al ne documentlm, pot fi realizate cu ajutorul revlnelor de referat., are, In afara referinei blblloCrafice ,1 a .I.mentelor de claslflare a docu-mentuluI, of.rI 'pre con,ultare ,1 un I

o ,ulntJvllntroduc;.,. In lum .. ",odell.mulul

Activi..... mod.lIstlci con_tltul. una dlnt ... c.l. mal .tlel.nl. mijloace d. educa-

i. t.hnlcl a tln.r.tulul. Prin ac.utA activltat., copiii fac cuna,tln" cu lurn mat.ria-1.lor, a Icul.lor, I,i Insu,'le nenumArati proce tehno-logie.. Mod.l!amul dezvol-ti manuantat.a, precizia ,1 punctualitate ... fant.zia crea-tivI, activitate. constructivA devenind astf.l, treptat. o ne. c.,itat .

Montar.. ..mifabricat.lor se poate organiza ,i in cadrul or.lor d. lucru manual In cl ... I.IIV.

FI.car. mod.1 al col.cl.1 nOaltr te funcional. Cu unei. tipuri pot fi organizat. 22

concursuri pentru copII. Pen-bu aprljlnlm actlvitili mo-d.lI,tlce .Int ln cura d. apa

rii. ,1 .It. mod.l. mai com-plelt .

Cu aceste cuvinte Incepe atractiva Invitatle a harnlculul colectiv de oameni al muncii de la Tntreprlnderea pentru prelu crar. lemnului c23 August din Tlrgu Mure, care a realizat o amplA colectie de aero. auto ,1 navomodele destinate copiilor. Fiecare constructie contine. aiA turl de piesele semifabrlcate, planul de montare, descrierea amAnuntit! a modelului i sfa turl pentru utJllzarea acestuia pentru divertisment sau con cursurI. Minlavioane, aeromo-deie cu pratie, aeromodele de concurs, aeromodele planor, alupe, navomt;)dele tip katamaran

cu velA, automodele cu motor electric sint citeva din prOdu-sele propuse de I.P,L 23 Au-gust din Tlrgu Mur8f pentru dezvoltarea practicArII modella mulul de cAtre cel mal tineri constructorl. Mentionam ca la

aceeai Intreprindere ae aflA In cura de omologare un set de motoare pentru modellam cu capacitAti cuprinse Intre 3,5 ,1 25 cml , i acum Iata citeva dintre modelele fabricata la Tlrgu Mure In cadrul unei Inl tlatlve care ar trebui salutata cu mai multa Intelegere ,1 simt de rAspundere de cAtre organele competente din cadrul Minist8-" rulul Comerului Interior, care mal pun Inci destule bete In roate In bunul mers al comer-cializarII unor produse destinate, In primul rind, educatiei tehnice II tinerei generatii. (C.S.)

-

320

,

l' ~ ,II Ha

FULGER ; _:: _____ ~P~.:.~$=TIE AEROMODEL cu ~~520~

FLAMINGO

- -~- 340

( ( f ] MUREUl

23

Pf'ntru racnetomoden,tll care 'lor al participe. proba. de machete (clalele S.S .au 5.7), IncepInd cu anul 1882, .ubllnlem c8 regula-mentul Federaiei romlne de mod. 1I.m, In concordanta cu noile IndI.-

caII ale forului Internaional F.A.I., a Introdu. noi cerinta menite al ridica gradul de competltlYltate al ace.tel probe.

Modeliatul, pentru a ,u'IIM eu-tentlcltatea " capacitatea de con-cratlzare a machetel, ti optica noi-lor cerln, .. va furniza urmltGarale date minime Oesp" racnetll con-struitI:

_ planul rachetel, cu minimum 10 dlmenllunl "3 .eclunl tranlver-sale;

_ planul machetei la Icara t: 1; _ planul dlspunetli culorilor ,1

allnmatricullrll-_ trei fotograW alb-n-oru S&lln

culorL Se Impune ca InformaIIle .1 fie

luate din surse ollciale ca: reviste, cArti, note tehnice, proapec_ etc., cu trlmlterile de rigoar ..

"'4

ArJHtrll pot aprecie. pozlt ..... ~ n-oet.... execuia mach .. I, In functie de modul cum a dotatA documentatia tshnlcl a machete"

O rachetA ce H pret ... zA noilor cerinta regulamenta,. "te AS-TROBEE-D., pe CIre o prll.antlm la .cara t :7,1!3.

aA.trob .... O' eate o rache" sonde proiectatA de cet,. Aero)at Gene,.1 Corporallon pentN cer-cetAri meteorologice ,1 ,Ilinlillce In regiunea O a Iono.feral de dire SPACE GENERAL CORPORA-TION.

Fiacheta e.te capabilA .a ridice o aparaturi ,tllntlflel de 3,. kg pIna. 22,7 1Ig. II InAllimi ce '1arlazl Intltl 145 iim " 80 IIm.

Propul, la rachetel .. reaUzeaza cu combu.tlb~ lolld de tipul H.T.P.e. (hldrod termlnated poli-butad1ane) ce dlzvoltA o accaler. ie d. 21,8 g chiar din . tart.

Motorul rachetal a lost testat .tatlc de 5 ori In decembrie 1\W.8, iar la 8 Iunia 11110 !IU lolt raellZl.te doua lansari In scopuri meteorolo-gice, avInd aparataiul ,tJlntific asI.-gurat d. N.A.S.A.

Lanslrile .-au facut aub un unghi de 81,8 fa;!! de orizontalA i dupa 147 . de zbor racheta a alll'll apo-geul traleetorlel, Impactul cu Pa-mtntul r.aUdndu-. dup6 297 s

aASTROBEE-O _, varianta S(N -002, are o lungIme totala de .027 mm, dlametrul de 152,7 mm, desch ld.rea .tablllzatoar.tor 608,7 mm, lunglm811 ogivei de 784,6 mm, lunglmlIlI sectlunJJ tele-metrlce de 3I:M,8 mm, lungimea ca-mer. molorulul de 257 mm etc.

Deoareee constructia acestei

Prof_ tDAN N , RADU, . ublng. LUCIAN NITA

mach nu ridici probleme deot .. bite In e cutar ... lan .. r .... o recomandAm lunlorllor ti fetelor la cla .. 5.7 (machete) ti nlorllor la S.s c " S.5 O (mach" de aH~ ludlne).

Sugarlm ca oijlve (1) a rachetel , s&ellunea telemetrlel (2), cit ,1 mufa (3) al fie ecutat. loat. deodata la alrung, dintr-o .Ingur. bucata da lemn de tel, conform formal ,1 cotalor de plan.

Dupa ac ... ta .. '101' faca IneruI-tiri In pi..a pantN a put vlden-tia ImblnlrU. dintre cele trei repera (1), (2), (3) ,1 capetele ,uruburllor.

C doua antene (7) II .,or con-teclol"llo din tabll " ."mI conform datelor ti formei din plan ,1 .. 'lor aplica pe .acllunea telemelrlcl. dlam.tral opus, le lS da genera toar.1a pe care S-.aJ ata,. stabl-llzatoarele, prl.,lnd macheta de SUI (g).

Deoarece lIabilizatoarele (5) ri-dlct proble"... In exaculat .. lor, datorita gro.lmil mici a mateflalulul cft ,1 profilului comple., recoman-dAnt sa fie lucra. d., lemn ele tel.

Ata,area ..... fac. pr., lipirea directi OJ aoo pe corpul machetel, la dl.tane ce 'lor forma unghiuri de W Inlre el ..

Pe Imblnarae acestora al corpul machettti se '101' Irpl cu ago cele opt ple redate la reperul (II).

Dlrectlonalele (8) la racheta ade-vlirata aluta la ghldar. pe rampa de lan .. re.

Ele se 'lor lucra din tabla, In con-cordanta cu IndlcaUlie din plan. Se vor lipi pe corpul racnete! In doua locuri diametral opuse, astfel ca sa faca un unghi de 45 OI a ..

-

bliitatoarele Inveclnate. Dupa ee partile componente au fo~ aUlCulllte, la dimensiuni mal mld cu 0,2-0,4 mm, ee trece la montarea machetei, atenti fiind la verticalitatea ti simetria compo-nentalor al.

S. de apoi un strat de grund, car. ne parmlta sa Indreptam uneia neajunau rl constructl .... i care,prln ,Iefulre, ne 'ilI permite sa flnlsAm macheta, pregAtlnd-o pentnJ vop-sire.

k -~

'"1

.'

" /

Colorltul H ..". e~ecuta conform Indlcalllor din plan.

PentnJ a obline figuri de culoare cu margini drepte fila dimenslunlla dorite, se llpa" pe pertea nt .. rloara figurii bandA adez:lvII, cara dupil Ulca,. se Indeplirteazll u,or.

Cu mara grijii vom trasa, pe acaaa,1 parte a .corpulul machetai, cele doua embleme ale firmei Aero-iat General Corporatlo,," Acest .. vor re.pecta indicaIIle dete tl plan referitoare le culori, dlmenllunl ,1

.~

= ALI

"'" -'R9/NTIU

= AURIU

.... ~RI DfSQI/S MAT

... NEGRU MAT

""" QRIINCHIS IfItT

forml!. Tnira ere vom scrie cu culoare

n"gra ASTROBEE-D - ADD _ 010, la cotele Indicate.

De asemen_ vom desena ti ca" doUII elemente ale lui Spac. Generat Corporation, Intra ltebl-IItatoare, In puncte decalate la t(K).

Dupl dotarea machetel Ct.I motor ,1 mijloc de recuperare, se cen-treazA stetic ,1 dlnemlc ti apoi se poate lanse la antrenament" con-curlurl.

,

,

~

,

!Q

GRIIl5CM

'U:U INCN

""

-ea

Catan ((ar) pu,pa '-:-----f1 Shir ldarg(far)pupo ~nr.,~~~~==~~ ____ ==:;~~~ Pic -Gh;u, ___ -, )~;;;;;~~~;~;;~~~~~For pt"O'IO C ortro gal IEnp '",""rie;; Brat m,a VU9iS zrorltor

m" co/a g/liuAJi

Sa" -----ti-.t~.JI,

-,

8 Ari i cu/arie o

,

. Strai~ s~ ii V.rg 9a~r

m" Strai foc mic Vergo tr incii 8anpr

DIn"';

, iilig;

Fig.l [onstrui i un ~ill ~rn~[ n stiEl

MultA vreme realizarea n8velor In 611clll a constituit un mister, axpll. c'ndu-se cu "pitici. sau (muguri. care, udatl, cresc ,i.. Iese nave. Pentru I!lmurlrea .,nfgmelor, vA prs-'antAm o navA cu vele construiti! Inlr-o sticla a,ezatll orizontal.

Nu conteazA nu mIrul de catarge, ghluri sau alte alemente de supra-structurI sau greemant, complexi-talea navei filnd dictatA de CUflljul constructoruluI. Recomandm pen tru Inceput o nav! cu doua catarge, ca cea din figUrii 1.

ea Inzestrare materialA: cullt de cioplit In lemn (pentru corp), bor ma,ln! cu spif!lle (O,4{O,5{O,6 etc.) funcie de necesit!tl, pensete, 'oar-fecl.

Dale fiind partlcularltatea con-

slruC1le1 acestui model !JI dlflcul I!tlle generate de lucrul In sticl!, se adopt! o tehnologie specifica,

PlecInd de la desenul de ansam-blu al navei, se 'ntocmete o schit! cu mlnimul elementelor de gre&-ment (Ia orice acar!, Indicat eala la scara de lucru), apoi se Incarc! aceasta schiA (Ia scara de lucru) cu elementele de arboradA. Foarte Important este urmatorul lucru re-feritor la mllnevrele fixe i mobile: se CIIUtA sA se deseneze toate ma-nevrele fixe si mobile cu care se

echipeaz nava plecind de la pupa spre proVII (sau Invers), astfel Incit sa nu se rldlco creionul de pe hlrtio (adicA linia sA fie continua, chiar

dllc trece de rmal multe ori prin aceiai punct). Asta ar fi idOlii.

I"g. MIRCEA KIRIESCU

care I Pentru ';;;.r;,if;;':~

atei este trece prin O.,i~"ii;;~i fapt, toatA " unei nave cu lat orizontal se sforll .

O aiiA problemA oste determina-roa mArlmli navei (scara de lucru). Pentru aceasta se mAsoara sticla pe dinauntru, pe diametru, pe care

27

-

/VJituro sliclo---'

Fig.2

pic .

Fig. 3 Fig.6

nod

/

Fig.5

".

se afli IIpltul1I .tlclei (l1 lungul el). Din aCHsta coU! ... cad circa 10-15 mm (funclie de Iillimea na-vei, Ilo. 2).

Odatl Itabilltl Icara. treel'l la lucru.

Corpul .. face din tel, plop sau orice alt lelM cu fibra scurta, care le poate clopil u,or.

Cetargul " vergile aa (&IIUZeaZa din lemn de prun Iau bambul

(funcie de IcarA). In figura 3 eate Ilustrat modul In care se flxeazl vergile de catarg, a.tfeI Tnclt III permitA o mica roti,. a lor ., lurul punctului da prlndere pantru Intro-ducarea In aticll.

Manavrele II ax.cull din douil Ilpuri de ala. cele fixe din aII IUb-lire maro Inchll, cele mobile din aII mal .ub1lre bej,.au de o culoara mal delchlsA daclt cele fixa.

Valele .. axecuta din folll de TIgari (cea mai indicata) nu alt material aflat la Indemina care al lIe subtire" opac. Pentru II lugera umflarealor In ~Int, .elmpragnaazl cu clei nltro, sau chiar cu apratol, aracat, dupl care .. modelea,a .au sa u.uca pe un calapod. Aten-lle la lipirea lor pe IUPOrt!!

Pentru fbarea cetargulul de punta .. folo .. ,te un 11111'1 de artlculatle ca In figura 4, care 16 permita culcar. catargului cltre pupa. Dupa pozitionarea ,1 fixarea catargalor .. pun larturlle Incepind de la prOIIIII dire pupa (flo. 5), facind nod la ultime gal.tr& " r.llul de a6 (di circa 3O---S) cm} .. lal6 cltra pro~a. Operallunea le face pentru !leure catarg lepara! ba-bord-tribord,

In mod analog II procedeaza cu contraSCOlele, balanalerele ,1 c. celelalta mane~re mobile, a~Ind mereu grlll ca nodul .. ae faci la cap6tlJI aforii dlnlpre pupa,1ar spre pro'lll. afoal1l .... Ia .. mal lunga. Tipul de nod pentru vergl este pr. zantel In figura G. Executar. lega-turW .. faoa plecind de la ~rga Iau ghiul cal mal da IoL

Capate" aforllor, avInd mere grl}il la nu II Incurce, .. leag6 cu un cap de ala. altfel Incll: III .. allgure paralelilmui lor, da- " O alunecare relativa Intfll fir .. putfnd fl tras oricare dintre .re, celelalte rlmlnlnd fixe. Inalnlll de Introdu-cerea nevel In Iticla, ... bine 16 .. Incerce functionar. alatemu-luL Eventual .. poata '01081 IApun aau talc pentru Imbunat.l1lree alu-neelrll atei prin orltlcll.

NalIIII fiind gata, trecem la prega-tirea atlclel Nava .. II1II a .. m pa un pal: de chl cara II1II augera IUpra-faa apel Folosind diferita pulberi

(CONTINUARE IN PAG. J2)

-

PEnTRU EEREURILE TEHnIEU- APLIEATIVE

OU DEOOL RE AUTOMATA SOLUTIE OPTIMA DIN PUNOT

DE VEDERE EOONOMIC I A RODINAMIO

Criza de eombultlbll I determl-"iri. In evlll1le concenlr.rflll .fort~ rUor In vederea glllrll unor 10lUlil lconomlc .. ACHita crizA este Im. 1111 .. de aerocluburi ti actNitatea tot ele fOfmafll a pno111or. In dom. "lui planorllmulul lolu. ectue1e c ridicare In a. prN1ntA fiece'" cJte un dauvant-':

1.) remorclljulla avion _tao lolu-tla COf;tlaltoare, daci le are In ..,. dere conlumul de aproximativ (1) lIorA i UZUtII twlonululj

b) remorc.luI .. mosor permite un cI,tig de Inaktln. IImltat

e) ulllluar .. motoplanorulu1 ci. ,le cu un consum orar de aproltl. matl.., 12 Variln ura"" e,te o lolu-\tI mai buna dedt primele dou

OMorita InlA InclrclrH (greutat_ lupraf" .. ) mari, calitatile de planor .Inl dlmlnua'a.

Solutia optimi care .. Impune In contextul de.etll mei lUi t,..bule al .. tlsfecl cennte de ordin tehnle fi economic.. Trebuie r.,n1a1 un compromts Intre caractetiatlclle tehnice ti economice, ca,. con_ta In g6slr. performan1elor necesare La un col1 minim. Supraestlmar.

performanelor nec"are duce la cresterea elegereti" nejustificata a costului.

Din punct de -..dere economic .. cere o solll1" cu un col1 sc61ut de construcie " elploatare.

Caracteristic!" de ordin tehnic necesare si suficiente unul planor

Ing. CALIN GOLDGAN I"g. PAUL ANTIiMIA

de club 11nt; - vHez6 minima de zbor elt mal

m1c6; - vltez6 mlnlm6 de c6dere cTt mal

micA; - .lguran16 In ellpl - efleacltate mare a co _ tlnee muim6 rHl6""""C;

entA (mal mare ca 25): - greutate mic6 (ofera com

tara bun6 chiar si In cureni atabl).

Nu atnt necesare; - o fln" mal mare :J) (nee.

... .1 doer ti competitiI); - comportaAl IHln.lla viteze mari

(pe aprollmatlv 150 knVh). Ace_. concluzII IInt tr ... In

urma conlul tArN articole1Of din r. ilS

'listele de specizllitat .. Solutia care satisface In mod optim cerinta economicA este planorul usor, C1J motor aux.lllar, care permite deco-larea autonom&.

PreocupAri pentru reall~area unul astfel de IIparat exista pe plan mondial, In S.U.A fiind la ora actualA lansat i In curs ele desUI-,urare un concurs de proiectare ,1 construclll.

AnaUlInd diversele conllgura1H .x.lstente. s-a aluna la conclu~izI ca o configuratie "CANAR O- (am-penal In fata aripii) cu IIWINGLET. (vezi loto) dlrectlonalla .xtr.mlta-tea aripii este optima. Ea oferA urmAtoarele avanta":

_ sigurantA In pilotaj (planorul nu se angateazl--);

- greutaa micA" compactltate (prin eUmlnarea luz.lalulul poste-rlOl' " loloslrea ampenaJulul por-tent);

- of.rl soluie Ideela p.ntru em-plaaarea ellcll (In partea poste-rioara a luzeleJulul);

- domeniul d. centraj ~ lerg decit la varlen" claslet

In cadrul preocuplrllor .xlstenta la I.C.A.-Bra,ov p.ntru r .. lizar. unul ... men81111 aparat, a lost ate-biUtA, cu metode moderne ele pro-leclere, conllgurat~ geometrlci. Ee este rezultetul Imblnarll .lmulArli eerodlnamlce pe calculator CIJ opti-mizarea numericA. Simularea nro-dlnamlcl calculeazl distribuia de 101'\8 pe suprafat.1e portantelnlnd cont de Intertereneleaerodlnamlce dintre ele. Optimlzar .. numericI glse,te variabilele geometrice care

a actlvitAlii de la _Ecran-utiIJ, unde totdeauna se gasesc spa-tiu, timp i pasiune pentru pro-pagarea culturii cinematogra-fice prin vizionAri, lntllniri cu regizori, scenafltl, critici elc. Complementar acestor activi-tAti se desfoarA i munca celor mal talentall fotografi, care realizeazA anual apreciate e.-pozilll.

Gama actiunilor gAzduite de ':asa de culturi e sectorului 1 nu se rezum! la cercurile men-Il0nale. Tot aici tinerii se pot califica urmind cursurile cercu-rilor de desen tehnic i proiec-tare Industriala, susinute de

specialiti din productie, pot participa la cercul turistic Ad-min, care are la activ eltcursii cicloturistice, coboffri cu brd

3 0

asigura maxlmul unei func1H obiec-tiv alese cu "tisfacerea restrlc1U1or Impuse. Func1ia obiectiv aleasA a lom viteza medie de drum, cel mal edificator Indicator de perlormantA al unul planor.

Caracteristicile gwmetrlce pen tru varianta optlmizab!l sint urml!!l-toarele:

- gr .... tat. gol G(kgf) - 13) _ suprafaA totata (m1) _ g,13 - anvergura aripii b II (m) - 10 - anvergura ampenaJulul, b _

_ 5.08 10 - IncArcare C{S (kgl/m

') _ 24.t

(cu pilot de go kg). Perlormanle estlmate (pilot

go kg). _ finele maximl - 28 _ vilez6 mlnlml de zbo, (kmJh-."

_ vltez6 mlnlm6 de cAd.re (m/s _ 0,87

_ putere maximA motor (CP) -18

_ vitezl as.censionalii mulml (mJs) - 3

_ consum orar combustibil (~orA) _ 5-8.

Se constata el se poate obtine o construc1ie u,oarA cu perfolmane de planor bun. ,1 CIJ un consum de combustibil IedUl, cu elte cuvinte, un compromis tehnlco--economlc optim.

- Une'. _ raportUl dintr. por-tanii " rerlat.nla a.rodlnamlcL

-anvalare _ f.nom.n a.ro-dinamic p.rlcuto .. cau .. a multor accid.nte In a",I_,I .

pe rlurile tArii etc., se pot In-scrie la cursurl de dactilografie, design.

Conduse cu competen1A I dAruire de cAtre tovarAa dlrec toare Maria George.cu, actl vltAtlle Casei de cultur a sec torulul 1 din Bucureti se re-marc! prin caracterul formativ i totodata apllcatlv al maJori. tatii cercurilor cu program per manent Munca radioamalorilor

i dneclubiWor, autentice ve-dete In cel mai bun sens al cuvintului, reprezinta un 8ltem-plu capabil de emulatie i pen-tru alte instltul!1 de acelai gen, interesate mal degraba In obti-nerea unor venituri substan-tiale i mai putin in diversifica-rea actiunilor de educatie teh-

nic a tinerei generatII.

Apreclatel. colecii ale Editurii 4lAlbatros. _ Cristal, lye .... m, Slnt .... -Lyc.um, Mic nclelo-pedl. p.ntru tineret _ atesta IneA o dat6 perseverena unui hal-nlc colectiv de editori. In Irunt. cu distinsul anlmltOl' al educaUeI ti nerel gen.rall, scriitorul Mircea SIntimbre.nu, In ceea ce prlve,t. propagerea volumelor destlntll. con8tru~toril0f ematorl.

Printre titlurile ce vor reprezenta premlerele edllorlale ale sfirsitulUI acestuI an ,1 ale anului viilor mao-lionl!m clteve p.ntru cititorii nOfln:

O. Ia .Iechostatlclla motorul lonle (autori: Radu Cramariuc

In Edltul'1I t.tllllcl VI aplr. in Coleqla "Radlotele~!'liune volu mul Recepia TV - Intrebi" ,1 rllpun'url, s.mnat Oe MIre:. ,1 Mucenic 81,01u.

AutorII. avind o boJatl "p.-rien~ profesionatl fI didactid. i" propun .d rlspund:i la cite~1 dintre numereuele Int~blrl puse de du.

-

PRODUETIA EDITORIAL , PEnTRU TinERET

,1 VI~iI Spulb ... ): prezlntt aspec-tele unui domeniu al tii"l" cu un numar mar. de apllcalil practice. Pornind de le pre18nlllfea teoretlc6 II fenomenelor electrostatlce, sini descrise amAnuntit o serie de apll-

ceil e~lrem de actuale, cum ar fi generatoarele electrostatic., ace .. ler.toarele directe de particule, mo-toere lonlca etc. Un volum care 1'11 Interesa. fllra 'ndolala, muli dintre constructorU amatori te ,1 cel mnatde Vlo,.1 Rlducu_Auto-dotlri gOlpodire,ti din met .. ,Ia'e ,scup.rabU. Autorul pr. zlntA o urle de con.truclli da obiecte caf' te pot .xecuta din

deeuri ,1 materiale recuperabile prin apar.liI Ilmpl. Adrellndu-88 totodata i Imaginaiei cititorului, volumul lug.r zl Ingenioase lu-crAri din sirmA, bar. metalice, tablA, lemn, 'extUa, mase plastice. O bo-gati liulUal1e (116 figuri) ce !nso-,e,le lellul prezlnlA. cu multe de-talii, tehnologie operaliunllor rete-rltoare la conltruclUIe propuse. AdreseI! hobl,tllor, cercurilor de elevi, lucrar. lui Vloral Rlducu cuprinde ti o Ieria de afaturi bine-venite penll\! cel ce doresc 111-,1 organizeze ,1 11-,1 dotele un ate-Ihll' propriu.

un urc larl de amatori al unei re--up~iI dt calltlta In teltv'zlune. Inl clt.va dintre luStea: C, sint nor-m.l. de televiziune ,1 prin c. diferi .1.1 C, dnt .;stemele de ttl,vlzlunt In culoriI C. modificlrl trabul. fI-cut. unul receptor TV pentru a fi transformat d. p. o nonnl p. alul C. se Inelelt prin IJomotul recep-torului ,1 cum limiteau. poslbllldi-\lIe recep\lell Care sint principalii Pforametri electrici al receptorului I Cum poate fi Imbunltl\itl rlUp\!a TV la mar' dlltanll C st. recep'

la prin sateliti Ce nout!,1 sint In domeniul recepiei TVl

Un titlu .xtrem de util este. de uemenea. Circuite inte ..... t. ana-101iee. Analiza fi ,Intul, pr~ blame r olvate semnat de Gray P. II Mayer R. G.

ReaJll.IIti d. penonalltll recu-noscute In domeniu. profeJOri la Universitatea Berkeley, Ca"forn'a. S.U.A . lucrarea se constituie ca un

Un epreciat colaborat al revistei Tahnlum, chlmlstul D ... 1. Sara-cu .... fi prezent In librarii cu volu-mul Praparatl Ilngu" ce II adre-aeazl tinerilor care doreac tA cu-noascA aplicaliile chimiei In do-menII practice ti lotodata a6 pre-pare reete" prezentate. Concepu-ti pentru un nivel mediu de cu-no,tlnle, lucrar. cuprInde reete $1 alaturi de preparare pentru cer-nelurl, adezivi, materiala de deve-lopare lotoclnematograflci, ICOa-ta,ea petelor, tu,url, tacurl, mor-ta,., zugrlvell, spoi"', t1mplarle, prelucrarea auprafelelor metalice, reallnr. de automodele. O Icurtil deacrlere a materialelor F uaten-Iilelor necelare laboratorulul cam-pleteatt volumul.

Amlhament. tehnica, volum realizat de un alt colaborator al revistei noastra, G.D, Opra.cu, II adreseazl tinerilor conltructori amatori dornici ..a reallzaze mon-taje electronic. F dlv" .. obiecte pantl\! divertllmenL 011'1 cuprinsul lucrariI semnelam: mlnleutometi-zari surpriza. Jocuri electronice, fotografil trucate, ali,oare dina-mice, construclll realizabile cu ple-n romanesti ti materia" almple aliate la Indemina hobl,Wor.

Volumul CAutind , .. Iul ,semnat

volum de ,..!erlnJ. pentru .puia Ir,tll din ctrcttare, prolectart " utlUure. circuitelor Inte,rate

Sint pruenut Iementele da cir-cuit rellllbJlt In tehnici monolitica. circuitele tipic. cara se IntIlnesc In circuitele intqratt analo,lc. mo_ d.rn.. Pentru prima dati Icestea sint prezentat. lelate d. circuit. "Itetlv. in frtev.nl ti d. Z(0mot . Lucrarea elt. bolat completati cu .xemple ,i probl.me. Un colectiv d. spedalltti romlnl .. completat

ediia orliinali rezolvind .. proxlma-tiv 200 de problem., venind astfel In Intimplnar .. celor te doresc si-ti Insuleuel tehnldl. de prolectllra. d. ana!itl ,1 sinteti cu drcult. inle-,rate analollce.

Lucrarea Tehnica 5Onorizirii pentru amatori, de CllIbay O;a-niel, prezlntl In primul rInd apl' raturi IpecUlci tehnicii lunelulul. aparaturi de larli utiliDlre (nepro-fesionlll), principiile de funqlonlfe

de Edmond Nlcolau, reprezinta o I Ulta de pasionsn. eseuri In care autorul explollaz6 intr-o mame'6 accesibil! mari teme ale micro ,1 macrocosmoaulul: creara arti-ficial! In laborator, mecanismele cerebrale, raporturile ,!Hnl"'lltera-turt etc.

Din apaclacolul matematicii (autor: Gheorghe Plun) contine o atractiv! prezentare a matema-IIcli necantltatlve, a unor Idei i razultate de mare valoare cullurala. c. Iirgesc con,lderabil orizontul Intelectual al cltitorulul Printre ca-pitolele volumului II numarl: Des-pre limitele matemallcll, Oelpra adev!rul '~devlIIrurllor evldent8ll, Teoria catastrofelor, Intre entuzl-allll ,1 contestare, Gramallca cre-ierului, Ce pot ,1 ce nu pot fac, algoritmII, MatematicA i crlpt~ blf1logle.

In prol,amul EditurII .AlbatrOI aa atll, o traducere: Conatruc,iI - lupta impotriva graylta,l_ de Ma,1o SalvadGt'i, profuOl' la UnI-v,r,ital_ Cc.lumb~ din New York. Autorul, reputat specialist In con-strucliile urbane, loloslnd numeroa~ .. exemple din lalorla arhitecturii, eJpllca principalele fenomeM din acest pasionant domeniu al civl Ilzallei umane, precum i calltllliile materialelor de con.truclle clasice ,1 moderne.

II utlllure ale acesteia. btlnderea II dlv.rslflcar .. apa

raturl! modern. au atras dupl line .porlr .. nu mirului aparatelor HI-fl ,1 ItlflOfonlc .

evident. In cadrul unei dl1l, nu exlltl polibl1lut .. tratiril modulul d. utlUDlre ,1 d xploata" a tuturor miiloacelor electroacultlce exlst.n-t . Din mulimea diferitelor tipuri Icceslbil. in anII '80, autorul (cu-noscut speclalrn II autor al un.1 Slrll d. clrl d. Ia ... a.c:ca pentru radloamatori) a selectat cel. mal reprttentatlv., p.ntru a pretenu

noiuni de utlllUrt li manipulare. P. ba.u experlenlt! practica, se poate anrma ci este suncl.nt! cu-nollterea, de .:Itra amator NU pro fellonlst, a patru-c!nd tipuri de apa-rat. din tadrul un.1 cltelorll, pentru CI, In cel mii scurt timp, si paatl fi insu,lte noi cutlO1'tin. despre alte tipuri de aparate.

31

(URMARI DIN PA&. ~ " un dHuant, .. coIorMZ6 chtiul (chit obi,nuit pentru geamuri). Apoi cu o .palulA (care .,. un ylrf drept" altul curb) 88 II cu partile dreapll chit" .. pu~ ti Itlelt (chltul a fost fleut mici bllu1Jl car, sA Intr. pe gitui sticlel),Aten111 la murd6rlr. peretllort Dupa ce .... PUI o cantitate necesari de chit, ac ta .. pralMZl cu PII_ curba patulel; cu K"'. oZle .. f.: ,i valurile.

1" corpul nav. tr.bula p"'1lzut un bolt ca,.. .. fI.eza mei bine nava In chit

Sp,. d",ebire de ne. con-atrulVi In IJtIcIi tu Vi '1ertletll, Clrt ..... mbla In atlela, ., cazul de 'ati. new Hte. completl ,6.

Pentru II Introduce nlY& .. culci cetlirg." Ip,. pur- (n .... VII Introduce ., lUI ... Iot)/ __ v ... glle " ghlurUa .. aduc cit mei pata'" r.nalbll cu catllrg .... Se ve acorde oertl mar. atentie II 'lele.

Se a.-za .tk:1a In pozijll vertl. cala. Se !ne.". Introduc .... navei prin ghul .tleIeL DupA int1'od~ r. el completA ... acorda med mum cit atentie pentru mlar. pendulAr11 modeMl.d. De ItHmtfl .. al nu IIlIngi .. up"'. marii .. DupA cobor9r .. " plnl " d~1 pozttlel deflnlth ..... va tac. n...,.. r. o p.ull. ApoI cu for1e proe .. pet., calm ti Incet. .. IncUna sticle, altfel Indt modtlul .. atIngi chltul dIntr-o dat&.

Adu" .tlcla 1. orizontal, QJ 1111 .. pozllone.d " se pr"8IlZ1 nava.

Acum InClipe (dupa c1tw timp, ca al .. u.uca chltul ~ ne .. al flt bin. flotl) tr .. uI aiorlior. Mare .t.n1" lalncurC8tul fl,..iQr. ~ tceld caz, QJ mult calm ... fh, .. ,. fir." In pozl. dati ti .. cauti de.curca-r. celor buciuc .... Dupa ridica-r. c.targiNof, tinInd bine de fir., a'.njnd vefgile " lIalel ..

In pozitie final" funcie de P051-bUitl1l, fira" .. lipesc QJ o picA-tura de ciel In u.ltirre gauri, NU s. Vltntl cu un Inel de bomprtl.

a,aLIOGItAFIll t, _Mod.tern, " film 2. dlodalbau h .n.., :z, 1t'1111;

7/1.,. ,. A. "'an, M. , .... &l _DIc.

tlon., da marina .. 1& militari, .m.

4. L hntoro: .al Mod,lI'" .... vale .. t eL Ho." .lIa_. 1111.

~~._ .. _.-

3 12

r umar

..

~~~~~'~J:;;,;~::~:; d. I rindul I I110r ce le creeazA In . lablUrea de legAturi fe oamenII de diferite prolesll i 'Iirste, In ve Icuhuea unei mari ClnUt,,1 de InformatiI.

Fiecare radioamator ah In primul rma con structor de echipament radloelectronlc, recepta. re-emltAtoare, surse de energie, anlene etc., In felul acesta cApAtind cunOfllnl1 teoretice ,1 de-prinderi practice, elemente de mar. Importana In pregatirea profeslonalll ti tinerilor. cu ajutorul aparatelor conslrulte se stabilesc legAturi _ acele minunate 050-u,I - , momente de reala

~, IndfeptAllt6 aBIlsfac\le. Capitolul care urmeaza 8S18 aicaluii dlllll'O

SUlUl de articole ce conlln schemele I datele constructl .... ale unor aperate simple sau mai complexe, continind in special componente Ind! gene, dar toate avind performanele tehnice Impuse cerlnlelor actualului trafic ela radloama-tarI.

33

I AsearA, la un ceas destul de N Hrziu, ne-am adunat citiva intelec-

tualiia prof.sorul ,1 prl.tenul no.-M Iru Ionel Slmlonelcu, avind Intre E noi ,i pe BrAtescu-Volnetl, care, M de,1 oaspe de d.parte, e soeotlt O tot le.an, In Inl.lesul cel bun " R nobil al cuvintuluI. Ne-am adunat I ca sA ascultAm un haul-parl.ur, A un Instrument ultramodern dll ra-M dlofonle, Instalat lntr-o frumoaal

pipait ladite mllterloasa dutlndu-I anume inel., butoni ,1 Inchel.tuti. Dintr'odatA In cornetul mort, vopsit " lacult, parcepurlm o voce vie. O voce car. sUlplna melodlol ,i dulce romanla reg.lul din Thule. O cintaln ac.lea,1 clipa, o 10pranA, In actu al doilea In Fault, la opera din Vlana. I noI o auzeam la la,l, In Sa,lrla-Intr-un decor din vre-mN cind nu erau Inca inventate nlel drumurll. d. fier.

Aceutli a doua impresIa, lovI-tura acelui glas care venea de la o 0)1e de kilometri, prietenos, cald " apropia!, a fost mal prelunga, mal Itarultoare ,1 mal adinci decit Inl1 la.

REPRODUCERI DUPA, REVISTA "RADIO -ROMN"

odaie nationalA, conservatoare, v.-che ,1 patrlarhalA- amintind vr. murlle bunlcelor noaltre, a crlnc--IInelor, a dro,telor, cu re&oare de Viena ,1 cu patru cal Inelnta,l , a lurugiilor ,1 sluJitorilor In costum. albaneza, a lenei ,1 taclalelor orien-tale, a mulicellui Barbu ,1 a celar dlntllu vallurl revoluionare. Con-trutul!ntre decor ,1 Inltrumentul ac.1a simplu ,1 Itrllnlu a pu. In mine cea dlntllu ImpunsAtura de ac ager: un Iei d. nedumerire. Dom-nul locotenent Zapan, I peclaliit !n asem.n.a dr6cArll, a Intors pu-linA vreme spre noi muca lui de zimbet ,1 tAcere, atit cit l-a trebuit

Tr.bule la mlirturlHSC ci eram nou la cea dlnt1lu audltla. N'a,1 putea d IAmur.lc pentru c. n-am avUI curiozitatea IA mA Ingrama-desc In primele momente la cele dlntllu damonstralJl radlolonlce. Stiam ,tilntiflce,t. despre c.-i '101-ba ,1 aveam convIngerea cA tr.buie IA atept perfecllonar.a aparate-lor. Ce poate ali fie mal mult-Imi spuneam - dectl un telefon IAIA

Radio 51

literatii

o Int.r ..... ntl e.r.r. d. autorlzatl.

Cel mal neao dintre prozatorII generaiei noaslre, dl. Mihail Sado-veanu, elte un pallonat amator ra-diofonlst dovadA cele douA arti-cole ale sale, reprodu .. ,1 de Redlo RomAn ., dupa revlela lite-rarA Lumea .

Cererea de aulorlzatle edresalA de Domnia-Sa Direciei generele P.T.T. etlr,e,le glume cam cu urmAtoarele cuvinte:

.NAdAJdulasc cA,ln calitalN mea de membru al Academiei RomAne, vA lunI destul d. cunoscut ca sA fiu scutit de certificatul de bunA purtar ..... 34

al ne rAlpundA la salutAr i: apoi a

P05T RElEPTOR lU DOuI lAmPI

Un foarte bun i foaMe selectiv aparat receptor ti poate construi fiecare amator, urmlnd schema de maj JO" Ea repreznll un montaj cu douA llmp~ dintre care una In Inalll rrccvcnll cu

rezonan.l, iar a doua detectoare cu reacie, reacia. cltenindu-5e pe circuitul de rezoDan1" ceea ce are ca efect o m,care a radia-liilor antenei.

Montlijul de [ali este cel mai simplu montaj cu rczonantl. po-

Prof, 8, P R OOA N . T",rd.

sed! multe calill~ de sensibili-tate i selcctivitatc, permite au-diii bune, chiar i pe antene im-provizate.

Piesele necesare : tn afarl de zestrea necesari

oricArui aparat. avem nevoie de : I condensator vatiabil C I -

- .500-IOOOcm ; 1 condensator variabil Cl -

- 500-750 cm ; 1 condensator ru: C, - 250 an ; 1 condensator fix Col - 1 000 an;

-

IrmA, tulburat necontenit de un. deie parazitar. ale atmOlfere!? Sa I ,m deci rabdAtori ,1 .... teptAm ullHnul cuvint, ca,. nu poate a6 Intirzie.

In cUpa In&! efnd pentru prima Gala fenomenul !II-a produs, Jud .. cltlle anterioare au cazul ca fluturii de hirtie. Nu mi-au mal SpUI ,1 nu mi-am mOI explicat nimic. Cu toate emmkurl1. paraziilor. ain rlilmas atent numai asupra cherMrlf car. mi .. adr.s .. Armonia ,1 sImfonia moale ti orche.t~ .-.u Izolat In ureeh .. mea ,1 .Imulta" luclt In mine con,tllna minunII. Ven .. Ia lull.tul meu un ;1 de departe "0 adla'. de Instrumanta- glas viu ,1 palplW.nl ,1 In_lrument. Inlulle1/te da oameni vU. Nu-! matlnArla gra-mofonulul. nu lunt umbra'- ,In .. matogretulul- ci. vlbrarN ~1t1", contact direct cu omul, frat." meu din departare.

Deci suprimat spatiul. Da' a-eealta. numai o formul6 da flzlc6, patru cuvinte Indlf,renle PU IO unul dupa altul, Eu auzeam v"aurlll lui Goethe, muzica lui Gounod "O I condensator fix C~. 2000cm I ~rie dc selfuri de 35,75 ~t 100 ~plrc ;

el'mLRle de 30 O, O r,,'tMcnA de 2 - ~ n .\1onf"lul se va face respectnd indicaiile dale pinA acum In re--vlSlA, cu pnlejuJ descrieri. d.fC'ri Ielor pru;turi.

RC'U/IlJU/: aprindem Ilmpile, cu

'loc. cald6 ,1 vibrantA de f1fTl8l. C6 nu e,te 'Pl11u decft pentru ne. ,Iilna ,1 mlrglnlt .. noa.tr., pare evident. ca fi timpul VI fi fIInd o conven11e, Iar'" " poat . C. poata nolln,lne d. Ia Incaputul plrln1110r celor de demult ,1 pln6 la cel din urme din ... lItorul con .... nllonal nu ,Intern docft o unde ori un fjor din marele tot - lar.,1 de ce nu a-ar pulea? O, nu ,tim nimic, II 16um toate aceat. propozi111 .... n., Nu ,Int decit cuvinte, deci con .... n1U. lucrul de clplt,"le .ra ci .uzeam fauat la opera din VI.na, I.,la' numai o mici, o foarta mieii parte din ce.a poem.ud, rem.rci clnev . Oe,lgur, S'.r put .. auzi lot ca1 .unet. I daci undelo ac .. te. Irec In ,pa.IJllnflnll&- atunc .. ce auzim noi acum .unl In va,nlclei nu .. atinge niciodata. Nu .. vor ating. nlel "Le,urlle noastre. I nici ima-ginile noaatre: curind vom avel Jlngl aparatul radiofonic ,1 .par. tul car. u ne Int'll,ez. Imaginile fi mlfcarea. Lucrul e realizat In laborator, MIIne II vom avea Inaln-lea nOllllr6 In acea$tI oPale. I

plilm bobinele Ll i R, pinA la Iimlla de acro~j. Lulm o poziie pentru C. ~ cAutAm cu el ploi. gAsim un pOlt,

RezultaTI'. Pe o IIntenA de 15 m lungime am ob\inul urmAtoarele rezultate: Budapesta. Viena, Ro-ma, Berlin, Milano, Moscova. Toulou,c, P.r;! etc.. (oarle pu-ternic in cascl.

Imaginile, ca ,1 lunetele, sint tot n.murltoara. In raport t\J Infinilul in timp $I-n spallu. Atuncea ce; mu-ritor din noi? Slmirea pe care o Incarc ascuhlrICI glasul depart!rll? Ceea ca numim .uflet? Asta u fie Iredtor - cind calelahe l uni etarne?

Nu cugetam ,1 nu simeam numai IIIla.

Ma gindeam la p!rintil mal care n-au cunoscUI radio'onla, La bu-nicII mai care n .. u cunoscUI aero-pianuL La a'tU mal de

-FRECEPTOll uf Din materiale recuperate, radioamalorul polite CuEm 0,15, Iar ~ ara 35 de splra CuEm 0,25.

s6,1 construiasca un radioreceptor util In traficul Transformaloarele Tr, ,1 Trl proYn tot de la apa-din benzile Inferioare (In special) M ,1 7 MHz In ra te vechI. modurile CoN ,1 AS. Cel care dor.se sa le construiascA vor proceda

Acest simplu radioreceptor este de tipul cu reac- astfel: tnmsformatorul Tr, ar. un miez de .. cm'. In tie, deosebit de .. laCIN " .enslbil, In componenta primar boblnlndu-ael600cIe splra CuEm 0,15,lor In sa elementul principal fiind un tub trlod6-tetrodii de secundar 110 de splre CuEm 0,6. Trsnlformalorul tipul ECl 8:2. Partea !flodA lucreaza ca detector cu Tr, are un miez cu ,eqlunlNl. de 5 cm' , 10 primar reactie, iar partea tetrodl ca l!IIu1plificator de audlo- se boblneaz! 2 200 de splre CuEm 0,15, 181' In secun-fracventA. Circuitul de Intrere pentru 1 MHz este dar 1 780 de splre CuEm 0,2 (pantru 160 V) i 10 de conS1rult pe o carcasA cu miez de feritA (carcasA splre CuEm 0,8. cu dlametrul de 8 mm). Pe aceasta carca" se bobl- Dupll reallzara ee cupleaz! tenalunea ,1 se face neaz! 12 splre din CuEm 0,8, splrA lingA splrl, s- acordul circuitului de Intrars. centa fiind L1; la 2 mm le extremllltile 11,11 ~ se Se verifica Inln daca alaiul IntrA In reacie prin boblneaz! clle 4 splre din Cu Em 0,2 (lot splrl lingA rOlirN polentlomelrulul p\. Daca elalul nu Inlrl In splrl). Una din ecesle boblne formeul cuplajul cu reaclle, se InverseazA capelele boblnel 4. antena (~i' Iar cealaltl formeul elemenlul de De remarcal ci la acest receptor pra~ul ,1 nivelul reaqle (4 . reacllel se stabilesc din pOlenllometrul l ' Iar nivelul

Pentru gama de 3.5 MHz boblnalela se fac In a- audltlel din potenllometrut Pl' cMafi simetrie. numai cA LI ,1 li au cite 12 splr. Y 03CO

5,f "'"

5O'V:l5D' , I-!i '" H ~ 22Qkn. ~ : Ill?o '00 ;: lQQko. 'O 1OOA/2W KQ 'O

'/ 'l of

Tr.l

LJ /: t- 5100. ---- /..". "" IIE ,,'" -- -- , --- ~ '// , 1 .. ~J ~ 100 , T L, , " n .f 6~ , ~ 50 47pf P, ~,''''' 210 lSOV n ]0

" . .51,,, ~. ~ ~ j" m8,

" nDulati I.p.r.s. PARAMETRUL Tensiunea de str!pun,ere colector-bad (Vc. o) I.P.R.S.Bln .... produc. band,toate aplball Tensiunea de slrApunaere colector-emltor{VCEO

d. m.dl. put ... cu .tructurl de fabricaie proprl .. Cureqt continuu maxim 11'1 colector (1 el R .. IIIII," familiilor BD Z3S--ZJ7 (npn) ti BD 2M-

231 (pnp), , .. .,.,ctlv BD 4SS--44t (npn) ,1 BD 434--4Cl Puterea dlslpaUl. maximA {T cllp.ulll = 25C) (pnp), ,.pr.rlntl importanti '_"1_ tehnolo-

gieI, c ... Incunun.ul un progr.m d. d.zvoHar. Tensiunea de saturaie maximA (V CE 'lIt) . mplu.

- laIC=lA: Ea constlln , ... lil._ regiunii bu" prin c,.,t .. f_ unui . trat epltaxial . .. "u,lnd un control mai -JaIC = 2A : precis al dopalulul" Al groeimlL C .. mallmportafttl Factorul de amplificare In curent continuu c.r..::t.rl.tlei .. t. Ind obin.,.. unei bu. cu un minim (hPEl numlr foarte mic de d.fecte ale r".'eI cri.taline,

-lalc:::lA: c .... c. reduc ... mnHlcatlv pOllMtllitatea aparlti.1

- Ia IC= 2 A: sblpung.rUor locallla'., conferind robu.'.e deo bita 1 t,lpung.,.. cundara. Frecven. de tranziie minimA In MH:l (f r)

3B

SO 233 BQ 234 45V 45V 2 A

"W

o.,l"

" ,

T, '" Il, C,

2 , CBM,

3 IIrlTRARE

.n.n.n. V

-u " " " c .. ,,,

" , [\>ii' . " 9~ " eLI I ).~ '"

Cl ,"" "

'" ~" ~

" "< " T , , C\11O"" In~ I () K"

" : ti u i tto I ~~ , " ;,,:i " ':, hl''':'''' ..,,, " " :i-' C21 el] ~~ , " " II t~ ,.,.".llnf " . " "-..;..: ~ ~ T"I " " ',"' ~~n ( ""A '" " '" ,,, ~r'

" i u

r's ~5Kn '"' 'o, " , "

, ,ro" ~:~ ,

" r-.

'" " ~7 "". -~ ,m , .~ x-" ... .,

" -It

..

,. 'P ... , ~_.;t- " . . .'" , , , cu

'" ,. ,

000. "n ,. ,

RICIPTOR SSI IN IIIZIU

3,5 si 7 I

. tnllf.ucarca Lt an: 2 1\?lre. ~ 7 .pire. . iar L, 7 ~pire. Sirma ~ mietunlt: sinI

pmilan: cu cele men!lonate mat .u$. AmplljkalonJ k ItF. EtIc reahta!

cu traJ\11$tgoreJe T" Tl i T J. Amph .licl semnalul de tadlofrccven\1 cules de la i~ltea FTU. Sarcma eta.tulw tSle formali dIn le doul mi~ere. Cuplljul It realiuad prm mler ijltdiul t~n.dormatorului Tr l Inll '''!farca L. oonllne 10 .plre. Iar LIO

. 2" 10 .pir!!- Rcz.uhlte bune III: oblll"! folosind mletun toroldale de feriti. Daci ou. It poate utiliza uo miez IQ1.lI.r c:el()( folOliU! In liI(rcle de A!'Iar!"ul pre7.cntat pcrmllc recep-ionarea emIsiunilor SSB ti CW din benllJe de 305 ti 7 MHz. SellJ,b,hlatea .0e:5luil! este, mIU buni de 1 ~V.

-----------------------------------------------.-----

-'H6~n ". ." M'A 'N l .. ""A l'!iOk" m,' ,,, Rll 60 n s 'O~ CI' fl' 'C12 "''1'' ". ~~ n P[ IG ~'O 4~ " 1.3"" ,~ . 1." l~ l'';'A S~;/ \G " " ":" "" , [ RII .

"'D . ,~ ~

'M ~~ '" ~t '" jjl:" ",' '"' r,~ ~~f lR IlElEA ".

.. G,'~F '"

If~ !ilA ~A 'A .

":,f UOOpf '"

t.,. """ " .. (, .... . " 1. 1~ K,' ". ' . , c~ ~~,.,. ,,,

11410pF ......

.

MfJr,trtlt 11nl de liP comulalor in MARI DESCOPERIRI, vcrsor cu Iranlronnalor dlrerel1\lal. Un miler contine potetl\;(\lneltul R\, dlodelc DI6i D. fi iafl,urare. llc AI MARI DESCOPERITORI dOliu m.xer ettc format din paten \lometruJ R ... dlodcle OJ ti O) fi , ooblna L,g.

(187ef Dalmi~ GermanIa: RI'/UN(I a/' qf!tJfa" Alo este de: Datele atr fOII extra" din '10-tipul R le De la Itllre8 miltere\or lumul OUID-HI80, Cauciucul .Intetle (laN) Bou IeI11nalui IUdlO -.,unat .. douA ceJu.1r Acemena (1838) 0.1')'- An- eh.rdli - F,.n&: defuOl.rt' Ta T podiL Bot>lna L'l g"a: CAluloidul (1118) P.rA. _ are o inductanll de 100 mH, illl L,~ Acumulatorul electric flB8O) Anglia: raaJlur" Induatrlall 400 mH. Daci !le utilu.eazt nlle~un ~ PI.n!; _ Fran a: (181K1) fratII Hy.tt - S ,U,A.: cu inductanll specificA de 400 nH!spl,

. Aer (danlhl'llea , 110) G.J1- Clclotronul (1i34) L.twrlnce numarul de p!re "te urmllorul Iti' - ItaUa; compozitia (1710) -S.U,A,; ' . ' I. ll -25O+250 de 'plre. L.~mt t..polw - Franta; - Cr.rul electronic (1;:n) + SOO de Iptre. ambele bobmatc al Aluminiu (proc"uI de ob1i Bulll - S .U.A,; rit din CuEm \1 0.1-0.12 mm.

nare. t8M)o.rHif - Frenta; Dle_ (motorul , t893) OI. Filll'Ul lrl',t-j14 et"te o eelull de . Ane. lezl. (1799) o.wy- An- ." - Germania; filtru Ilcth. ElIte realizat cu amplifica g lla~ Dinamita (186el Nobll- Sue-

torul operaional iiI; 141. Banda ~~es- AKantorul (1852) 00.._ dia; tuil. este de: 2,110 H~ (-3d'8). Amphr~ S ,U.A,; Electronul (1881) Helmholtz--car. lcestUJ,l ntt de 30 118,. Atomul, teorie (1803) 0.11011 Germania: . Amplifiratll".1 aud,ll. Pentru limpli--

- Anglia. (18511) Canmzz.lO_ Fotonul (1Il00) PI.ncA- Ger-ficarea &Chemo Ia utilizat car.,ul.;. , Italia; ' lr'Ucturl (1811) Ruthtlf- mania: . intcar.tI T8A 790 K. Semn.lu, fur- ford - AnglJa, (1813) 8ohr- FrIna cu aer comprimat (1868)

ni7.at de amphfieatorul PA 141 e5\.e Danemarca: WNllnflhouse- S,U,A~ cu dJac lu.rlCient pentru a 6. preluat de etajul Alrec11a unl .... raaIA (1881) (11102) unch.,t_ Anglia: final $I1dUl la OIvelul ludiici Inlt-un N_1Dn - Anglia; Glrocompa.ul (till) S,*ry dlruzor de 2,,) WI'I -Bn Dtn re- Bachellm (Hlelll) Ba .. .,.nd- - S .U.A,; llsten,.. RI' It POlte modifica amrh Belgia: Glroscopul (1852) Fouc'ult-ricaret.. Conden"torul Cn rcah ... .II Baromelrul (1&43) Torrlc.ll/- f'ran1a: o limitare a benzii. redate. s_ al a1u'~lIla" trebuie

" halla; Imprlmarflll t~gratlc6 (1436)

fumiUzc o ten~itlnc de cea 11 ,"ce. Becul cu gaz (18155) Bunan GutMWfJ1 - ermanla: StabiJiUlftll acesteia se polll~ fc ... IiF.1 -Germania; Induc,. magnetlcl (1831) F. cu un element $CTIe an: si disil'~1I; Calculul dlferenl lal (1fi6i'Jl raday - Anglia ' puterea muimi ncocsarl, Poak j, 'Leibn/tz _ Germania: (1665) Klne1oacopul (1887) EdiKXt-folosil 'nnl.i,loruJ 8D 23S ctrulIl I '"' . Newton - Anglla; S,U.A,; va ptC\'edea un radiator $11.1 un Uan- Carburalorul

'" ben~lnA

zi510r 2NJOS5.

.39

A. NEORESCU, 'w03C..IL

Transccverul descris tn rindurile de mai jos are la bazi principiul conveniei directe (sincro-dinei~ Personal utiliza acest transceiver i fi recomand cu toati tncrederea tuturor radioamatorilor incepAtori care iubesc QRP-ul.

Principalii parametri ai transcciverului sint: sensibilitatea < I /-IV; scJectivitatcQ mai bunII de 2,7 kHz; tipul emisiunii - telegrafic nemodul at., B L D; P,., _ S w.

Dupl cum reie"e ,i din schemi, llemn.lul de radiofrecvcnlA provenit din anlenl caII: introdus cu ,,;ulorul

polcniometrului de seMbilit,le de 1(X)n Intr-un filtru trece-bandA oe arc ca piese principale bobinele L, i l.1" ACC!llta se lcordead IIdupl ure

I EIRE FINAL

l> ~

T, =TZ=TS=T6"Tg'" BF254 T:""T4"'T7 - T8= BC107 -109 SAU BC171 -" .....

""2 N1B93,2N3866 , ETC. CI

1

!kmnalul de RF elite aplicat unUI rcpetOf pe emllor care are rolul de a pA$ITa O sarciJ:d constanti ta io-}irCll lui.

Cele trei ooodrosatoare fixe din ~;Uil o>":lhllorului vor li de bun! caJuate, de preferin!l cu IllrOne~ pentru II preintimpina inSlabititaltL Condensatorul variabil este de tipul celor folosite la radiofcceptoarcle Oberon)l iaU Mamaia .. (se buni calitate pentru a evita pierderile de RF

AmplilicatoTui final Clle conceput a lucra tu tranLiltoarele TI L de tipul 2N1893, cu radiatOl: fi TIJ de tiJ'lUl 74T2, 2N3)75 etc. Torul 4 conine 2() de ,pirc tn primar ti 3 IpiU In secundar cu sfrmA CuEm Q,4 mm. iar torul 5 an: 12 spire In rrimar ti 3 .pirc In JeCUndar cu slrml CuEm 0..5 mm. letirel. tOTului .5 esle calculall pentru o .ntenj Lolli Wire, acordalA In 80 m printr-un transmatch. Tn carol folOiirii .ltui lip de antenl8t va ucalcula K'CUndarui tOTulUI ,.

Curentul de rcpllua al lui TI L \II li de 40 mA. iar al hu T L1 de 100 mA

t'S"'2N 3QS5MONTAl T14" se 107

42

PcnonaJ am utiliZ4l tn final tranzis-lorul 74TI ti am rost nevoit d reduc rCZJlenta de pola.ritnnl de 470 n p'" Ia 3)0 n

Toate fOCurile notate C\I SRF V('l' li realizate pe inele de rcritf" bobiulod pe Intreal3 circumferin\A cftc 2() do .pin: CuEm fi 0,4 mm. Acest tip de ctJ,j preuntl un mare. avmntaj. p anume acela el nici unu.! din circuite nu trebuie acordat cu CI1paei(l~ tau filtru II-

TranlCCiverul It VI! alimcnta din-Ir-o IUrd bine filtrlltl, capabili II debltele 12 V/IA. Eu am utiliu.t rcdresotul duie din IlIUI'II 3, CItii dA rezultate excelenle.

Relliu.t dupA cele UpUIC an ttrioT. acest tip de traDsceivtr orctl QSO-uri tn condiii excelente

Conslructoril pot lua leJCIllira cu lutorul articolului la adresa; A. Ne-grescu. P.O. Box 19-30, cod 745.50. Bucurt1li.

12V

....-v R, TI

BC 107 (3 111f

100n "t...-1-T~;J..J.+.J-ljU..., R4 3kn

0, ... 0,,0 1N 414B

R, S10n 1 R, Skn

IC -1

GINIRIIOH 500 O-"I~--:-_++-0, 250 c--f--r-t---'

100 - ... -"--1

50 - -r----+_

0, R, lkn

SI NAll IIllON

2S 0-0,

10

5

2,5,0-- - - -1---.

Pornind de la un oscilator cu cuaT\. cu frecvena de SOI) kHz (sau I M Hz~ se oblin 10 semnale cu diverae frec-

vene. avind stabilitatea osdlatorului cu cuar\-

Schema Mi compune dintr-un os-citator, un separator, 3 circuite nu-mlritoare-divizoart cu cIte un dt-codHicator cu 3 diode.

Semnalele au un continui bogat de armonia $i pol 6 folosi te la c!llo-narea SItU calibrarea aparat urii de

emisie- recepie i la depanarea recep-tearelor radio $i TV.

Oscilatorul propriuris ,-. realizat cu un tranzistor de tipul ee 107. Cuplarea cu etajul t;eparatoc 1-11. rea-lizat prin intermediul oondensatorli" lui e3. UrmeazA un circuit de redre-sare monoahcrnanl (D, ~ Tranzis-torul T1 amplificA semnalul i 11 transformi in impulsuri dreptunghiu-

0,5 0-

Iare OI fre

+ 500 o 100 o 250 o 50 o 10 o 15 o 5 o 1 o 2.50 O,So

EBo 8 0

monostabll, pe Intrarea O VII IIpi!lrea un nivel logic ro . Inainte de urmAtorul Impuls de basculare. Ieirea circuitului basculem blsa-bil trece In starea zefO i rAmine aa pinA cind perioada de Intrare devina mal scurtli decit cea iii monostebllului .

Pentru II rBlllba un filtru trece-band!ll sInt ( URMARE necesllre douA perechi de circuit monoslabll-DIN PAG . 37 ) blslabn. Parechell de sus (CBMI i CBBl)

detectealli o frecvena cu perioada T mai mare sau mal micii decit timpul de bascula re T in timp ce perechea de jos detecteaza

44

dacii frecvena de Intrare IIfe parlollda T mei mic! sau mal mllre decH timpul de bllS-cuiere T2 Poarta tht fumlzeazll un nivel log ic 11. '" la Ieire, cind m6rlmell periolldel T II ff&l:;vsnei de Intrare sa situeazA Intre T, ,1 T, .

Acest filtru afa i o Inerent functie de memorie care poate fi utilizat!! In dlvarse automnt!zllrl. De examplu, dacII samnalul de Intrara dispara, toate ieirile rllmin in starea dinaintea disparitiei acastuia pin! cind rea-pare,

VFX V 03AVE

tu ultimul timp. in banda de 144-145 MHz se folosesc curent filtre cu cristale pe rr~vena de 10.7 M Hl., atitIa rcceptoare, cit i la emitatoare. Pentru D acoperi domeniul de frec-~CDJc de 144 -145 MHz, este nece~ un oscilatN cu frecvcn!a variabilA In limitele 133.3 - 134,3 M Hz. Semnalul cu aceastA frecventA aplicat la mbl:crul din receptor Impreun cu semnalul din antcn.l permit oblinerea frecvcn-lei intermediare df; ]0.7 MHz.

Schema VFX prezentatA funqio-neazA astfe]; tranzistoarele T, i T : . conectate In cascadA (In curent con-tinuu1 repretint!l un oscilator de tipul Overtone, care, In circuitul de colector al tranzistorului T 2' scleo-teazJ armonia! a 9"il It crislaJului Q. In cazul de falA se obline frecvena de J 22 MHz (frecven\8 crislalului C5~ de 13,555 MHz).

Circuitele oscilantc, cuplate capa-chiv Inlre ele, Formate din Induetan-lele L) ,i L~ ImpreunA cu capacili1lile aferente, sint acordate: pc aceastA

frecvenA (120 MHz~ Tranzistoarele T 3 J! T. Indeplinesc funclia de mher ochllibrat i au In circuitul de coloo-tor un circuit LC acordat pc frCl,:~en\R de 133,3 MHz. In circuitul de baza te aplicA simultan ~mnalul cu froo-ven\& de 122 MHz (asimetric~ precum i semnalul de la VFQ (nu este: re-prezentat In t.ChemA~ cu rrccven\R variabila In limitele 11,3 - 12.3 MHl.

Tranzistorul TJ are rolul de am-plificator al semnalelor cuprinse In domeniul de rrecven\e de 133,3 -134,3 MHz.

Toate bobinele (cu elccPILa lui L2 i LICI ) se uecutA pe carcase cu diametrul uterJor de 4 mm i cu miez de feriti cu filet M3. Toate acesti: bobine sint elccutate din conductor CuEm ~ 0,4. L, are 1S spire, L) i L. cite 4,5 spire, L, are 2)( 2 spire, L6 2 spin~, L, 4,5 spire cu priza la spira 2. iar LI i L, cite 4 spire.

La COn\iM 8 spire i este bobinatl direct pe rezistorul de 680 n cu care este conectatA n paralel. ocurile de radiofrCl,:~enA SRF con\in cte 2 spire bobinate pc inele din ferit cu dimensiunile de ill-il3-3 mm.

fnflurarea LlI este Clccutat! pc: un tor din feritA cu dimensiunile de ,,6-";9 - 2,5 mm i conine 3)( 10 spire.

Ecranele bobinelor L, - ~ snt de tipul celor fo[ositl: la transforma-toarele de frecvent intermediar de 470 IrHz din receptoarele Albatros, .. Cara etc.

~ .,

N ~ ~ O-

.=2 N

" ~I !2 ~ ~ ~ ~ ~ ~ \2 N

N

45

-EMITTOR 100mW . . ,

Mult folosite tn ultima perioadl In trafitul radioamatorilor sInt cmitA toatele de miel i foarte mici putere (QRP~ care lolicill din' partea par-

ticipanilor !nlreasa lor mliestrte. Un astfel de cmi~tor QRP -

care poate debila o putere medie de 100 mW - are schema electrici pre-zentall alAtur,t. Dupl curn le ob-5ervA, cmillorul poate lucra In tele-grafIC CW l1li11 cu modulalC de a~ plitudine A).

Trecerea de pc un regim de lucru pe al tul 5C face prin comutatorul care

PL9V1Z

10,," 25pF

'f -2ZpF Q =

8'1HT I 'OOpF 46

alimenteazA cu energic c1ajul final de r.diofr:venl. In regim de tele-grafle CW etajul linal cste alimentat permanent ti In acat caz manipu-latntul poale fi cuplat In emitorul ,calul etaj.

ODd te lucreazA cu moduiilic de amplitudine Al, ct~ul final primt11e alime-n'arc de la modulilor, CllTe peste tensiunea oonhnul obinuit! lu pra-pune p componenta de ludiorreo. vcnii

DupA cum se observI din $(:hcmA. etajul olcilalor are ca element de baJj

r _ -rT.::RT _~ + 12 II J9kn

190n +12 V

11\Orl

" :J S1 22"r I S, , 11-1 ,

Y 0 3 C O

un criltal de cuafl cu frccvcnja proprie de 8 MH'l.

Reacia se face prinuun condensa tor de 22 pF. In colector este montat uncircuit oscilant acordat pe 24 MHz: al si nu apari oscilalii pe alte fr~ ven\c, circuitul este ,untal cu un rez:iltor de 20 Itn

Bobina Lt este construiti pe o carcas cu diametrul de: 6 mm ; pe aceastA carcul le bobincazl ..o de

, .pice din ,Irml de CuEm (),25, bob~ ~ .pirl lingi 'Piri. Acordarei ci ... cuitului pc 24 MHz It face din miezul de fe riti.

Tensiunea de alimentare esl.c de 9 V, stabili7.att c;u o diodA PUI P aplicatA colcctorului tranzillorului OF 2 14 prin fOCul de radiofrecvcnll SL Ac::est fOC le construiqte pe o miel baTI. de feritI, cncularl. cu dlametrul de 3-"mm

Pe aceasti barl le bobineazJi 14 . pirc, spirl lingi 'piri, din Cu&! 0,25. Spirele le riiidizeazl de bari cu lac iaU alt adeziv.

CuplaJul cu etajul urmAtor le facc prin rircuitul plCllant serie l2C. tIC rczonealA pe 24 MH'l. In ateM ci ... cuit bobina L:t le conltruicte pe o carcasA cu diametrul de 6 nun. pre-

PL9 ,1 SJ " "1

BJpf II 16p

ZOkn 160n Ip P S0p'

aSX19 ,

'L, 150fF r I IL, r L.7pF H BCiOl , / 114 39n

. l9OJl ' . I "1 I 220 S6Ckl 1Zg 120"1.22"

"'!xllll cu miez de rcritA " ~ ca~ It ... bob_nem spirt Ungi spirA un numAr de 4' de lpin: din CuEm" 0.25.

Tran7.illorul din acest ct~ esle, Un ,BeI01, BCl71 cit. $i luercw'ln. ci ... C In regim de trtplarc. utCeI- q\ la ieirea sa semnalul Irc.o rrec-venli de 72 MHz. Pc: acCull freo: vcnll este acordat i fil,tnaJ faunal din , bobinele L, $i L._ Acc:ste douA bobmc au c:an:IX eu diametrul de' 6 mm prt\lIlUlt cu miCluri de ~ritl pe eate ' le bobmta'li slrml eu6n o.ilS; pe:rt' Iru LJ IS spin: i pentru L .. 2Q de IpiTe. Alimenlarea etajului tie face printr-un toc de radiofrec"en\i S2 (l0 Ipin: CuEm 0,25 pe un luport tIC feriti cu diamtrul de 1 mm~ UrmA-torul etaj (T3) lucreazA In ci ... C , In regim de dublare a rr~nlc,. In

colec1orul sAu semnalul nind 72.M II ~ Tranllslorul din acest etaj este: BSX 19. dar poale: n montat $i un 2N31\M .

Bobinele L\ i L. formea.dl 'un fihru pc 12 Mlz. fiind con, truitc pc tllrcase Il 6 cu miez de ferita ii I \ind bobinatc pentru LJ 6 . pirc $i pentru L., 4 I pire CuEm 0.3.

Ettjul final echipat QI un BSXI9 iaU 2N3866 lucreazi tOi CI dublor de rrecvenl.

La I~ns acestui etaj aint concctalO circuite filtru pe 144 M H~ cit , pentru cuplajul eu antena. .

Carcasele celor doul bobinc , Int identice ro cele din etajul anterior, bobinlndu-iIC pentru L., ~ t... cite l 5 . pire CuEm 0.3. .

Socurile de radiorrecve"~ SJ , i S4 te construiesc pc .uporturi de ferua cu dia metrul Cie 3 mm ,i au .:i te 9 . pire CuEm 0.25-

Alinierea circuitelor oteilante In-cepe de la etajul oscilator la care prin

AM o (W .-.

"

PREAMPLIFICATOR DE MICROFON '" ,

Monlajul esle destinat amplir .. clrii !lCmnolelor slabe (de ordi nul milivollilor) date de microron pl~ la nivelul ncce$llf pentru Cl-citarea amplifiCltoarelor AF de putere (Iute de: milivolp~

lmpcdanla mare de: intrare (ca. 200 U}) este obpnutl prin mOD-larea primului tranzi,tor ca re-pelor ~ emitor. Al doilea tran-ristor da c1,ti,ul &lobal In ten-siune, .limitat prin introducerea rczntcnlei nedecuplate de 2,2 ldl in emitor ; prin ajus"rea Iccstd vllori le poate optimiza nivelul muim de redare ntdiSlorsionatl. Al tredea tranzistor este tOi repe-tor pc emitor. Ivlnd rolul de a cobor1 Impcdan\ll de ieire a PfC'-Mmphfictorului penlru o adap-

llO kfi B( 109

10 kfi

lOkJl o-{j-c::H-+Y

\UF 25V ~ o o N

1> N

t:}o k1l

10

llkJl

10 IJ "'fi "O

modL.llulor

2,2 ,fi

tare buni C'U inlrarea amplificato-ruTui de putere.'

Se . rccomahdl utilitarea 1#"01" tranZIstoare ro ";taomol propriu

~ut,detip.BC 1000C~ Be I7JC "etc. Rczistoarele vor fi cu peli-culA metalict, iar coqlI l00Jl 18-2W

slab

)[SIt

rOhrea miezului boblnCl t.. te urmA-(q le semnal mllun i, cind CfQ:talui de cua.., esle deconectat, OIcilaliile .... lnccteze, deci le verifici lipsa aUlo-0 ...... 111Iilor.

DutJA ce oscilatorul a rost adta In rel!lm de olcilalie, le acordA IU(> OCIiv celelahe ctaj e. l.& ieirei emi\!-lorului le poate cupla o sarcini de 15 O (un rcristor) u u uo bec de

" " I apF 561ln. ~6 pf 1.1

I I

IL. I~~ :l., I I J..

r '07n ' _ ,L, 10-40p' ,

lanternl. De observa' el Ituna cind 1e 11I-

creazi 10 Al etajul final primqle alJmeDtare de 12 V prin modulltor, deci ti puterea medie etic mai ridi-catI. Moduiilorui este un simplu amplificator cu doul tranzistoare BC un care li aplicl ~mnalul eta-jului modulat printr-un transforma-tor din ctajele finale ludio (In con-

tratimp~ Din acest transrormator .. rolo!ICle numai Inll,urarea primari. pc punctul median aplidndu-sc tcn-siunea de 12 V.

47

Emitorul CU modulaie de frecvent cu bandA n-gustA tN B F M) este simplu, uor de realizat i conine piese puine. Mai jos este prezentatA schema unIIi astfel de emiAtor ce poate debila o putere de 1 W, in banda de 2 m. deci recomandat ca echipament portabil Q RP.

Etajul oscilalor, pilotat cu un cristal de cuar cu frecvcn\4 propm de reze> nan\ll de 12 MH7. nu eon\ine circuite acordate, ravorMndu-$e astfel o mo-dulare In frecventa. $tabilA i liniarA.

Deviaia de frecven!! se oblll'1C Cu ajutorul diodci varicap montata In serie cu cristal Capacitatea diodd variazA [n funcie de tensiunea apli-catA la bornele ei.

Mlcrofonul este cuplat pe b:ua tran7-istorului T, (BC 101) printr-un filtru capaeili". Acest filtru inlAtura apari1ia unor zgomote pcrturbaloare ce lU' putea sA apam din detectarea semnalului de rMdlofrecventA de la

ieire. pe jonC\iunca ba7A-cmitor. a tranl,storului T" Tranzistorul TI mc 177) eSle cuplat galvank: cu tun-

1l~lonll Ti ~I. dlll en')lI(lrul sAu. _-

ITATOR ,. Etajul eu tranzi~lorul T 6 lucreaza

in regim de triplarc a frecven\CL la ieirea sa ob\tnlndu-se 72 MHz. Bo-bina LJ (carC/l.sl identi~ cu L,) arc 4 spirc Cu Em Il 0.& ocul de radio-

frcc~en\l SR, are 4 spire din CuEm '" 0,3, bobinale pe un suport de ferita. Etajul cu tranzistorul T,lucreau CIi dublor de frec~cn1; 72)( 2-144 MHz. Bobina L4 are S.S Ipirc CuEm 0.6 fArA carCIIsl, cu diametru! bobinei de 8 mIII. Celelalte etaje ce urmeaza In emi\ltor Jlot amplifica-toare ~ 144 MHz.

Bob,"a L,. Ihrt carca.sl. cu diame-trul de 8 mm. are S,S lpite Cul:ro o 0.8. Bobina L6 (cu acelai diametru

i accc~ slrml ca L,l are 3 spirc. Bobinele ~ i Le au diametrul de

8 mrn. construite fAra carcasA: au lunllimea bobinajului de 12 mrn. SIrma ultllzall CIte CuEm II 1; 1.. , are 2..5 Ipire, iar 4 arc 4.2 spirc.

ocurilc de radioFrecven\li SR2 i S R ~ au cite 3 spire bobinate pe mie-zur, de ferilA cu sIrmA CuEm III 0.3.

ocul SR .. este construit pe car-casa de ccramicl a unui l'Cizistor de o.S W pe earc se bobineazA 20 de !pil'1l CuEm 0 0.3.

Reglajul emitAtorului Incepe de la ellljul o&cilator.

-

22n , "f lH

F1W Mai Inlli \le venfa cu un grid-

dlp-meUu sau cu un voltmetru elec-tronic ca si existe cmnalla oscilator.

Se verificA apoi ca circuitele osci-lante si lie acordate pc frecven cloe indicate. cuplindu- In locul an tenei un bec 24 V, 0,045 A. Se rucordell1i pc rind circuitele din miezuri iaU condensatOln:1e trimet" .Itfel ca la iqin: becul .. prezinte o inctndcscen-li maximA.

Et.,: le de ludiofrccvenll nu Im-pun dupl construcie anumlle reslajc. a ud Int reiul emilllO\" a fOlt construit ,i reilat, avInd ea u rcint becul, iIC

pornete un r""plor i !le ucultt JeTT\naluL Se cuplell2l microfonul te rc,len.l din poteniomctrul de 47 tO CI JeTT\na lui recepion. t si ne cel dorit. [)re r~inul ci IflIlUllloare!e T ~ T. ti T, stnl de tip BF 254 ",u B''- 214, iar tranziltoarele T. ti T Int de lip 2 N l866.

In locul cuarlului cu frecvena de 12 MHl poate fi uliliut ~ cuarl de 8 Mli l, dar prima multiphcan: nu va mai li dublare. ci triplu ..

In g , 1. MIHA E BCU, 'W'D3 CO

S +12V

,"f

2-opF L7

L6 --,

" ,F

" SR3

" 4- 20 " ,F " fi

OIRT-[[IR Muhe .adlon~p! oa .c au pre.huii

aama de UUS peou'lI rrecHllleie 88-11111 M Ih (norma Cel") .,; Irebuit: adaplale .pn: I reeepliona ,IIUI 6'-73 M H~(no.ml O IRn OUllur,acu .. li Operl ,1e te poa~ (lot In doul r~ luri; roe P"" mod,fica.ea .",cu,lelor acordale de la illlllrCl rad'o.cp!~

I\I l u~ rle p.in ulihzarea unui ad'plor cltronoc can: Il I.an. lnc banda O IRT In blnda CC I".

In conl ,nUlr. vom prezenta un mOD-tlj ure permile 1.ln.IUlrca {recven-1.10., lolu\i(' lellnlel ce IlIlUurl inler-YCIl!l, In aparalul de rad,o ceflli,"

Acel! montlj are In componenta _ lin et., o.ci l.tor ~ (,venll fid CII lin lranlillor d,n se.ia Bf 2'''' BF 200, Bf 113, 2N918, OFX 19 elC. ti un etlJ converto, de (.oen\1 CII 1 nU'Lorul T , IB~' 113. BF 200. OF 199. BF 2,.).

Semnllul d,n banda OIRT prinLr-un filt ru t rece lUI elLe apiicil pe emitorul ttanzltto.ulul T, . TQ\ pe emltn.u l lui T, te ar.HeI ti .emnlllli prooenlt de 1, olcilaLor