al.isaic-maniu / www.amaniu.ase.ro

Curs SCNStud.CSIE.seriile C+D

19- 20 XI 2008

Indicatorii de măsurare a rezultatelor la nivel

macroeconomic

1.Terminologie, concepte, definiţii

Indicatorii evidenţiază mărimea şi structura producţiei naţionale

Asigură posibilitatea caracterizării evoluţiei în timp a economiei naţionale

Efectuarea calculelor de eficienţă Sunt implicaţi în determinarea unei

game de proporţii şi corelaţii macroeconomice fundamentale

AGREGAREA (A) o însumare (B) estimarea unei mărimi globale, ( C) un agregat derivă mai complex

decat dintr-o simplă însumare Problema agregării este legată

totodată şi de teoria indicilor ( vezi !!!) si alcatuirea “ramurilor pure “ necesare tabelului I-O

Principalele agregate macroeconomice, conform cu

SEC ’95

1) Produsul Intern Brut PIB poate fi definit : a) PIB este egal cu suma valorilor adăugate brute la care se adaugă impozitele şi

se scad subvenţiile pe produse; b) PIB este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri şi servicii; c) PIB este egal cu suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale.

2) Excedentul de exploatare al economiei totale

3) Venitul mixt al economiei totale 4) Venitul întreprinderilor din economie 5) Venitul naţional (la preţuri de piaţă) 6) Venitul naţional disponibil (VND) 7) Economia totală 8 ) Soldul operaţiilor curente cu exteriorul 9) Capacitatea (+)/necesarul (-) de

finanţare a economiei

Calculul principalelor agregate de rezultate

A. Produsul Intern Brut (PIB) Reprezintă expresia sintetică a rezultatelor activităţii

economice produse în interiorul teritoriului economic într-o perioadă, indiferent de contribuţia pe care au adus-o subiecţii interni sau din străinătate

a.Metoda de producţie presupune agregarea

valorii adăugate brute corespunzătoare ramurilor de activitate, evaluată la preţuri de bază, şi corectarea acesteia pentru a ajunge la preţuri de piaţă.

undeunde: PIB – produsul intern brut la preţuri de piaţă VABj – valoarea adăugată brută la preţuri de bază ale ramurii j (j =

1, k,) IP – impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adăugată; TV – taxele vamale SP – subvenţiile pe produs şi pentru export

j

j SvTV)IP(VABPIB

Valoarea adăugată brută se calculează ca diferenţă între produsul global brut şi consumul intermediar : VABi = PGi – CIi__________________________________________________

b. Metoda utilizării finale sau metoda

cheltuielilor presupune însumarea :1. consumului personal (privat) (CP)2. consumului public (CPL)3. investiţiilor brute (IB) sau formarea brută a capitalului (FCB)4. exportului net (EXN). Deci:

PIBpp = (CP + CPL )+ IB + (E- I)

sau altfel structurat

PIB = CF + FBCF + ΔS + EXN

unde: CF – consumul final; FBCF – formarea brută a capitalului fix; Δ S – variaţia de stoc;I – importul;E – exportul.

Consumul privat sau personal (CP). Se cuprind: cumpărările de pe piaţă de bunuri

durabile şi de consum curent, cu excepţia imobilelor, uneltelor;cumpărările de servicii

Nu se cuprind: cumpărările de terenuri;cumpărările de imobile cuprinse în formarea brută a capitalului; cumpărările gospodăriilor de unelte şi materiale

Consumul public (statului) (CPL) – exprimă cheltuielile instituţiilor guvernamentale ocazionate de cumpărarea de bunuri şi servicii

Formarea brută a capitalului – FBC - cuprinde formarea brută a capitalului fix (FBCF) şi variaţia stocurilor (ΔS):

FBC = FBCF + ΔS

Mărimea investiţiilor brute (IB), include:valoarea bunurilor durabile cumpărate de pe piaţă , valoare bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în capitalul fix existent;valoarea bunurilor şi a serviciilor încorporate în terenuriNu se includ în investiţiile capitale brute:îmbrăcămintea de lucru, piesele de schimb şi uneltele de mică valoare;bunurile durabile dobândite de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casniceVariaţia stocurilor (Δ S) reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în cursul perioadei considerate. Exportul net (EXN) reprezintă diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate – E şi valoarea celor importate – I.

c. Metoda veniturilor Constă în însumarea elementelor care exprimă

compensarea factorilor de producţie concretizată în veniturile primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocaţiile pentru consumul de capital fix, amortismente şi în impozite

PIB = R + EBE + IPRI – SV unde:R – remunerarea muncii; EBE – excedentul brut de

exploatare; IPRI – impozitele legate de producţie şi de import; SV – subvenţia de exploatare

Subvenţiile de exploatare (SV) reprezintă, în SCN, sumele virate de guvern firmelor private şi corporaţiilor publice (societăţilor pe acţiuni), menite să completeze veniturile proprii,sa acopere cheltuielile

PIB poate fi calculat la preţurile de piaţă (PP) şi la preţurile factorilor (Pf). Trecerea de la preţuri de piaţă la preţurile factorilor presupune scăderea impozitelor indirecte şi adăugarea subvenţiilor de exploatare

B. Produsul Naţional Brut (PNB)

Produsul Naţional Brut (PNB) -reprezintă valoarea bunurilor produse de către factorii de producţie indiferent de nationalitatea agentilor economici

Produsul Naţional Brut (PNB) este denumit şi : - Venit Naţional Brut, dacă este evaluat la

preţurile factorilor, sau - Cheltuieli Naţionale Brute, dacă este

evaluat la preţurile pieţei Se determină prin corectie a PIB cu soldul dintre

valoarea adăugată brută a agenţilor naţionali în străinătate şi valoarea adăugată brută a agenţilor străini în interiorul ţarii (SVAB)

PNBpp = PIBpp + SVABpp

C. Produsul Intern Net (PIN)

Produsul Intern Net (PIN) este definit ca valoare netă totală de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii interni într-o perioadă determinată de timp.

Produsul Intern Net se estimează pornind de la Produsul Intern Brut, din care se scad alocaţiile pentru consum de capital fix (ACCF):

PINpp = PIBpp – ACCF Respectiv:

PlNpf = PINpp – IIN

D. Produsul Naţional Net (PNN)

Produsul Naţional Net (PNN)-Exprimă valoarea netă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii economici naţionali într-o perioadă determinată de timp.

PNNpf = PINpf + SVAES La preţul factorilor PNN devine venit naţional

(VN)

Produsul Naţional Net poate fi estimat şi pornind de la PNB şi PIB în felul următor:

PNNpp = PNBpp – ACCF PNNpp = PIBpp + SVABpp – ACCF

PNNpp = PIBpp –IIN+ SVAES – ACCF

E. Venitul Naţional (VN)

Venitul Naţional (VN) Este un indicator fundamental care, - pe de o parte, pune în evidenţă veniturile

încasate de proprietarii factorilor de producţie în schimbul resurselor furnizate unităţilor productive, care decurg din producţia de bunuri şi servicii în cadrul economiei, iar

- pe de altă parte, reflectă utilizarea veniturilor din activitatea productivă pentru cumpărarea de bunuri ,servicii şi pentru economisire

F. Venitul Personal (VP)

VP = VN –

* Contribuţii pentru asigurări sociale (CAS)* Profiturile nedistribuite ale societăţilor (PNS) * Impozite pe veniturile societăţilor(IPS)

* Transferuri de la guvern, de la firme (ajutoare,pensii, ajutoare, burse etc.) (TG)• Dobânzi primite de la populaţie (nete, deci neimpozitate)

( Db)

+

–

G. Venitul Personal Disponibil al Gospodăriilor

(VPD) Venitul Personal Disponibil al

Gospodăriilor (VPD) Reprezintă agregatul care măsoară

volumul veniturilor posibil de utilizat de către populaţie pentru satisfacerea diferitelor trebuinţe :

VPD = VP – IMP IMP – impozitele platite de populatie

Conturilor naţionale trimestriale( CNT)

Conturile naţionale trimestriale reprezintă un sistem de serii cronologice trimestriale integrate, tratate contabil

Sursele de date utilizate pentru realizarea conturilor naţionale trimestriale sunt:1. Datele statistice obţinute în urma unor cercetări;

2. Statisticile administrative (realizate de către administraţie)

Este necesar ca datele: 1. Să cuprindă informaţii referitoare la indicatorul

din CNT 2 .Să acopere întreaga perioadă 3. Să fie coerente cu conceptele SCN 4. Să poată fi utilizate într-un model

Conturile naţionale trimestriale ca serii de

timp

yz tt%% unde

zzzz1t

1ttt

%

Relaţia de extrapolare este următoarea:

yzzyzz i

1t

1i01t1tt1t

%1%1

Metode de extrapolare simplăSe porneşte de la ipoteza că indicatorul y şi agregatul z au aceeaşi dată de creştere:

Este posibil ca nu întotdeauna să existe egalitate între cele două rate

de creştere, aceasta datorându-se mai multor factori ca timpi diferiţi de

reacţie de-a lungul unui ciclu economic, aprecierea diferită a unor fenomene

în viitor, probleme de eşantionare. În această situaţie se introduce un factor

de corecţie:

Vty%1zz 1tt1t

Se mai poate folosi şi un model stochastic de forma

t1tt1t yzz %1 unde t

este o variabilă aleatoare distribuită normal

de medie 0 şi dispersie 2 .

Metode de dezagregare temporară Metode de alunecare ( glisare )– se bazează pe

ipoteza conform căreia trendul trimestrial necunoscut poate fi descris printr-o funcţie de timp

Metode de ajustare în două etape – presupun disponibilitatea informaţiilor trimestriale

1. prima etapă fiind reprezentată de estimări preliminare care nu sunt consistente cu datele anuale 2. a doua etapă coreleaza estimările preliminare cu seriile anuale

Metode de ajustare a seriilor de timp Metode optimale – în situaţia în care se cunosc

valorile anuale ale agregatului şi cele trimestriale ale indicatorului folosit pentru estimarea agregatului.

Metode ale modelului dinamic – extind metoda optimală încorporând elemente dinamice

Metode multivariate – ţin seama de dimensiunile multivariate ale conturilor naţionale

Cadrul general Conturile regionale reprezintă o versiune, la

nivel regional, a conturilor economiei naţionale si recurg la aceleaşi concepte metodologice

Construirea conturilor regionale presupune: 1.delimitarea teritoriului economic al unei ţări 2 stabilirea tipurilor de unităţi instituţionale 3. respectarea principiului rezidenţial 4. alegerea metodelor de regionalizare Teritoriul regional-cuprinde:

1. regiunea-parte din teritoriul geografic al ţării 2. incintele zonelor libere, antrepozite şi uzine

aflate sub control vamal (situate în aceste regiuni)

Conturile regionale ( CR )

Teritoriul extraregional este constituit din :

1. spaţiul aerian, naţional, apele teritoriale şi platforma continentală

2 .enclavele teritoriale 3. zăcămintele situate în apele

internaţionale

Acest nomenclator serveşte la: - colectarea, dezvoltarea şi armonizarea

statisticilor regionale - analiza socio-economică a regiunilor - definirea politicilor regionale

Tipurile de unităţi instituţionale

În SEC 95 se disting două tipuri de unităţi: Unitatea cu activitate economică

locală (UAE locală) la nivelul căreia se analizează fluxurile ce intervin în procesele de producţie şi în utilizarea bunurilor şi serviciilor

Unitatea instituţională, ce reprezintă unitatea de bază pentru analiza fluxurilor interesând în principal veniturile, capitalul, operaţiunile financiare şi patrimoniul

Pentru elaborarea conturilor regionale se disting două tipuri de unităţi instituţionale:

1. Unitatea uniregională 2. Unitatea multiregională

Elementele sistemului conturilor regionale

a) agregate regionale referitoare la activităţile productive, pe ramuri de activitate:

(1) valoarea adăugată brută (2) remunerarea salariaţilor (3) populaţia ocupată (4) salariaţi (5) formarea brută de capital fixb) produsul intern brut regional (PIBR)c) conturile regionale ale gospodăriilor

populaţiei

Metode de regionalizare : 1. Metoda ascendentă („de jos în sus“) 2. Metoda descendentă („de sus în jos“) 3. Metoda mixtă Conturile regionale ale sectorului

instituţional Contul de alocare a veniturilor primare În resursele acestui cont sunt incluse: 1. Excedentul net de exploatare 2. Remunerarea salariaţilor 3. Veniturile din proprietate (primite). În utilizările contului sunt incluse: 1.Veniturile din proprietate (plătite).

A demarat în anul 1994, cu metodologie comuna a conturilor maco

Este conform metodologiei SEC 95 şi manualului EUROSTAT

Teritoriul economic al României cuprinde opt regiuni statistice şi teritoriul extraregional

Teritoriul extraregional cuprinde: 1. Platforma continentală aflată în Marea

Neagră 2. Enclave teritoriale ( ambasade,consulate ) Conturile regionale se realizează pentru două

nivele administrative, corespunzătoare (Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale

Statistice (NUTS), NUTS 2 - reprezentând cele opt regiuni statistice şi NUTS 3 – reprezentând cele 41 de judeţe plus municipiul Buc.)

Metodologia de elaborare a conturilor regionale în România

calculul PIB regional

PIBR este evaluat la preţurile pieţei, pe baza relaţiei: PIBR = VABR + IP + TV – SP

unde:PIBR – Produsul intern brut regional;VABR – Valoarea adăugată brută regională;IP – Impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;TV – Drepturi asupra importurilor (taxe vamale);SP – Subvenţiile pe produse. Suma PIBR la preţ de piaţă al diferitelor regiuni şi al

teritoriului extraregional este egală cu PIB la preţ de piaţă al întregii economii naţionale.

Principalele surse de date utilizate pentru estimarea PIBR sunt: -Ancheta structurală anuală; - Ancheta statistică în întreprinderi ( ASA ) - Valoarea producţiei agricole pe regiuni; - Suprafaţa fondului forestier şi producţia unităţilor silvice; - Activităţile privind utilitatea publică de interes local; - Balanţa forţei de muncă.

Calculul produsului intern brut regional (PIBR)