Aliodor Manolea-Manual de Radiestezie

MANUAL DE

RADIESTEZIEAliodor Manolea

m

VA h 4* TON

VJIKI MIMH.I

XJ

JX

Aliodor Manotea

M A N U A L D E

R A D 1 ES T E Z I E

Prefa a de prof. untv.ţ dr. mg. ALEXANDRU 1/ A P U T Â, laureat al premiilor A c a d e m i e i Române otcan a: Facult ii de ştiin eăţ ţ cognitive şt paraps^hotog*:- Bocurey.

interioare V

anatomice AJiodor Mano»^

Copert.MV.desene

Acplunlc tur* rc/mutc autorului

yL j

ALDOMAR EXTRASENZO

RIAL

« 3 (ost puttnatâ In anul 1995 n arm 1996 1997 ş< 1998

973-93176-8-6

PREFA AŢ

Sfârşitul acestui secol coincide cu un moment de r scruceă în evolu ia omenirii, determinat de epuizarea treptat a resurselorţ ă societ ii industriale" contemporane şi de afirmarea erei "societ iiăţ ăţ mformatizate". In acest context, interesul pentru fenomenele aşa zise parapsihologice cap t o aten ie din ce în ce mai mare, cu nuă ă ţ -an e benefice pentru omenire, nu numai din punct de vedere alţ prevenirii colapsului, a rupturii dintre gândirea încorsetat deă efectele superautomatiz rii ( şi superrobotiz rii) şi spiritualitate, ciă ă şi sub aspect practic, ca factor integrat în activit ile economico-ăţsociale.

Una din componentele informaticii viitorului este aceea a folosirii biofenomenelor în general, dar în special a psihicului uman pentru ob inerea de informa ii cu performan e de rapiditate şi deţ ţ ţ economicitate remarcabile în raport cu orice alt sistem, dar mai ales pentru ob inerea lor acolo unde nici un alt sistem deţ investigare nu poate da rezultate.

Preocup rile în Romania în domeniul detec iei prin mijloaceă ţ biologice sunt cunoscute, în special din perioada interbelic , dină ac-tivit ile inginerului^ Simu, îns o amploare mai mare au luat-o abiaăţ ă în anii 70. Cu m surile de rigoare pentru a nu atrage preaă mult aten iaţ într-o perioad în care asemenea preocup ri seă ă înscriau printre cele neagreate de factorii politici ai vremii, cercet toriiă români au reuşit s lucreze, s prezinte comunic ri laă ă ă sesiuni ştiin iţ fice, s scrieă articole jn pres . Trecerea de la oă restric ie maxim laţ ă o liberalizare maxim a informa iei, favorizat deă ţ ă evenimentele din decembrie 1989 nu au dus îns , în domeniul de careă ne ocup m, laă apari ia unorţ publica ii la nivelul cunoştin elorţ ţ pe care desigur specialiştii noştri în biodetec ie le posed .ţ ă In pofida numeroaselor articole în pres , aă unor expuneri pe c ile audio-vizualeă şi a dou - treiă publica ii la nivelţ de c r i sau broşuri ,ă ţ cititorul care vrea s înve e,ă ţ

s se documenteze, s aib laă ă ă dispozi ie într-un sistem încheţ majoritatea informa iilorţ necesare studiului, se descurcă greu in h teratura autohton ină domeniu.

lat îns c apari iaă ă ă ţ lucr rii ă "Manual de radiestP7i«^

pe am pl cerea s o prefa ez.ă ă ţ învinge aceste caren e şi seţ însene nu numai ca cea mai complet lucrare în domeniuă redactat de un ă au tor român, dar la nivelul unora dintre cele mai bune ap rute în literaă tura universal de specialitate.ă

Dup un succint istonc şiă un pnm capitol de generalit i îăţ n

urm toarele treisprezeceă capitole, intitulate în succesiune: Indicatoare radiestezice (2); Surse de semnal (3). Metode de antrenament (4); Circuite oscilante (5); Determinarea sexului (6); Polaritatea umană (7); Radia ii de form (8):ţ ă Desene teleinfluente (9); Detec-tarea radiestezic a organeloră bolnave (10); Determinerea caracteristicilor şi orient riiă profesionale (11); Terapii (12); Agncultura (13) Pronosticuri sportive (14), sunt trecute în revist principalele preă ocup riă

ale biodetec iei realizate cuţ ajutorul indicatorilor fizici, într-o ordonare coerent Primeleă cinci capitole introduc pe cititor în domeniu, prezentându-i detaliat mijloacele de lucru, obiectivele asupra c rora se aplică ă metoda, procedeele de antrenament iar urm toareleă nou capitole prezint aplica iiă ă ţ în difente domenii de ac-tivitate.

Sub aspectul economiei lucr rii: circa 30%ă din con inut îlţ constitue partea introductiv , careă familiarizeaz pe cititor cu ă me-toda. dominanta (jum tate dină spa iul aferent) fiind aceea ţ a expunem procedeelor de lucru şi de antrenament. Restul de 70% din con inut este rezervatţ difentelor aplica ii practice. Inţ aceast ă a doua parte a lucr riiă domin capitolul aferentă diagnostic rii ă afec iunilorţ umane care, împreun cu celă referitor la terapii, cupnnde circa trei sfertun din totalul domeniilor aplicative.

Se remarc elegan a ă ţ şi clantatea cu care este

prezentat con inutul lucr rii,ţ ă într-o perfect ă ordonare a problematicii. Intr-o excelentă expunere didactic , autorulă prezint ă în mod gradat, cu me-ticulozitate. procedeele de abilitare a cititorului cu practica de detec ie şi modul deţ efectuare a determin rilor înă difente direc ii apliţ cative Lucrarea îmbin astfel într-ună tot închegat experien a propneţ a autorului cu informa iiţ rezultate dintr-o bogată cercetare documentar dină literatura de refenn â înţ domeniu

Eventualele diferen e peţ care cititorul avizat fie din studiul anterior al altor lucr ri, fie ă din propria experien , ţă le-ar putea constata în raport cu concep iileţ proprii sau ale autorilor altor publica ii, atât în ceea ceţ pnveşte termenii folosi i şiţ no iunileţ aferente cât şi în ceea ce priveşte ipoteze sau sisteme de lucru, sunt explicabile Este situa ia tipic ţ ă a domeniilor de activitate în plin proces de structurare ştiin ific , ţ ă asupra c roraă un for ştiin ificţ cu autoritatea interna ional nu aţ ă introdus înc . ă pe baza unor analize aprofundate, o concep ieţ

unitara privind terminologia, criteriile de clasificare, metodele de lucru, etc.

Prin modul în care este alc tuit , ă ă lucrarea se impune nu numai ca mijloc de documentare, respectiv de deprindere a practicilor biodetec iei ci şi ca ţ instrument direct de lucru. Numeroase liste, tabele, grafice, scheme existente în capitolele cu rol aplicativ, o recomand caă necesar pe masa ă de lucru a oric rui radiestezistă

Manualul de radiestezie. prin con inutul lui.ţ umple un gol semnificativ în literatura noastr deă specialitate şi va avea f ră ă îndoial un rol important înă promovarea biodetec iei caţ sistem de investigare remarcabil şi practic la îndemâna tuturor, cu largi viitoare efecte pozitive în toate procesele economico-sociale.

Este, deşi nu singurul, principalul motiv pentru care îl recomand m cu convingereă tuturor celor pe care într-un fel sau altul îi preocup acestă domeniu fascinant al activit ilor umaneăţ

Octombrie 1995

prof.univ.dr.ing.Alexandru M ruă ţă

Bucureşti

SCURT ISTORIC

Ştiin aţ a demonstrat cu mijloace spebfice. câ toate fenomenele din natura nu stnt decât asocierea vanat şiă mişcarea vitxato-ne a unuia şi aceluiaşi element ir ialăţ

Cercetând istona evolu iei omenirii, descopenmţ câ în timpuri de aproape uitată vechime, unele filozofii - folosind calea medita ieiţ abstracte - au enun at axiome fundamentaleţ asupra constitu iei matenei şiţ energiilor vibratori ale fenomenelor din natură care au o frapantă afinitate cu rezultatele ob inute pe caleaţ expen- mentelor ştiintifice Un mare filozof şi reformator a ar tat acum arcaă 2500 de an 'Universuri este unul in spa iu ca şi in timp Toate fimteteţ sunt >Jentice in esen a for şt se supunţ aceluiaşi principiu Ele se manifest in atât de variate forme din cauza stadiilor deă evolu ie inţ care se g sesc Tot ceea ce vedem şi ceea ce nu vedem provineă dm acelaşi element m t al asociat in diverse condi ii Universul ţ se g seste in noi după ă cum fiecare din noi ne g sim in orice parte ă a Universului' Acestea ne demonstreaz c oameniiă ă din vechime au reuşit s întrevad - cuă ă o aproxima ie relativţ ă - mecanismul matenei şi sâ-şi formeze o idee despre leg tura dintre materieă şi energie

Pe de alt parte, se ştie câă la baza tuturor oitunlor str vechi seă conturează pnncipiul armoniei universale care pnntre altele sus ine ideeaţ câ vibra iileţ caractenstice stadiului de evolu ieţ şi involu ie a matenilor ţ se propag pe calea celor patru planun înă toate direc iileţ din Univers, mai repede decât viteza gândului

Apare logic presupunerea câ înv a ii şi filozofii din trecută ăţ ţ şi-au dat seama şi de faptul c aceste vibra ii mterac ionând cu or-ă ţ ţaanismul senzitiv al omului, ar putea da naştere unei senza iiţ

Spe. nale Mai mult dec t atât.ă trebu.e sa fi ajuns ş. la

concluzia c omulă ca fiinţă senzitiv ar putea, in anumiteă condi ii, sa conştientizeze şiţ să fac distinc ie intre vibra iileă ţ ţ caractenstice stadiilor de evolu .eţ sau involu ie aţ matenei.

în China, radiestezia cu bagheta magic pare a fi fostă cunoscut cu aproximativ 4000ă de ani în urm Astfel, împ ratulă ă Yu este înf işai pe unăţ basorelief inând in mana unţ instrument - dispozitiv în formă de vergea, asem n toareă ă baghetei unghiulare. împ ratulă Yu este întemeietorul dinastiei Hia şi a domnit între anii 2205 - 2197 I H Pe bazorelief era inscnp ionat textul "Yuţ din dinastia Hia a fost renumit prin cunoştin ele sale asupraţ z c mintelor de metaleă ă şi a izvoarelor subterane; el a cunoscut obiecte ascunse, a observat anotimpurile,..

Tot în China, cu ocazia construirii locuin elor, aţ cl dirilor înă general, trebuie respectate o sene de norme La baza acestor norme st aşaă numita "FENG-ŞUE" care

desemneaz înv t turaă ă ă observ mă fenomenelor naturale a c ror respectareă este o îndatorire a fiec ruiă chinez, înainte de începerea zidirii unei cl din Deă asemenea, tot înainte de a construi, chinezul nu va uita niciodat s consulte aşa-ă ă numitul GEOMANT (prezic toră din p mânt) care, cu ajutorulă unui dispozitiv asem n toră ă baghetei unghiulare, studiază locul şi impre- junmea unde se zideşte, dând sfaturi celui interesat

înv tura FENG-ŞUEăţă este magistral descris deă stare ulţ m n stiriiă ă FA-JU-TSE: "cunoaşterea ei este o ştiin ce seţă sprijină pe Însuşirea anumitor reguli, pe experien şi în specialţă pe un simţ dezvoltat; e ştiin a careţ ne spune c natura tr ieşte ca şiă ă noi şi c eaă are un suflet înzestrat cu toate elementele de coordonare misterioas între spa iul ă ţ ceresc, aer, p mânt, ă ap şi stele.ă Geomantuţ (radiestezistul) cuprinde intuitiv aceast ă leg tur ă ă şi e conştient că num rul infinit ală energiilor naturii sunt între ele in strâns leg tură ă ă

Construc ia des vârşit aţ ă ă naturii nu se poate îns ă uşor descoperi Pentru aceasta nu sunt îndeajuns numai studii şi o înclinare special ci de-a dreptul puteriă vizionare. De aceea geomantia(radiestezia) va r mâne totdeauna oă ştiin secret ţă ă pentru că această arta este data numai pu inilor aleşi"ţ

Tot din epoca antică datează ş. întâmplarea atât de cunoscuta a profetului MOISE. când - cu ocazia retragerii poporului israel.! din Eg.pt spre muntele Sinai - acesta a despicat cu toiagul sau stanca, din care a .zvorât apoi ap dină belşug pentru poporulales al lui lehova

Se ştie că profetul Moise a crescut la curtea faraonilor undebucurandu-se de protec ia cur ii,ţ ţ a p truns cu mult iscusin înă ă ţă tainele sacerdo ilorţ egipteni, taine ce au cuprins şi secretul radiestezi-ei cu bagheta

Trecând la latini, FRONTIUS aminteşte c AGRIPPAă a

aprovizionat Roma cu apă potabil adus din "AGROă ă LUCILLIANO"izvoare g siteă cu bagheta de o fecioară

Consulul AEMILIUS PAULUS, în scopul de a satisface nevoile de apă potabil ale armatei saleă ordon unui baghetistă (radiestezist care foloseşte ca indicator bagheta) să descopere locurile cu apă in regiunea muntelui OLIMP

POMPEIUS ordonă g sirea apei într-o regiune peă care MITHRIDATES a fost silit s o p r seasc tocmai dină ă ă ă cauza lipseiacesteia

Chiar şi HERCULE ar fi avut însuşirea de a sim i cuţ ajutorulbaghetei, cursurile de apă subterane.

HERODOT aminteşte că m iestria cu bagheta, adică ă radiestezia, era una din calit ile sci ilor.ăţ ţ

Etimologia baghetei magice ne duce prin mitologie pînă în cele mai vechi timpuri. Cuvântul str vechi germană "WUNCSILIRIGERT " ne-a fost transmis ca un tribut al zeului german WOUTAN; iar IACOB GRIMM îl identific cu no iuneaă ţ "CADUCEUS", acel baston al zeului greco-roman MERCUR. Atât "WUNCSILIRIGERT cât şi toiagul lui Mercur "CADUCEUS" au |

a baz acelaşiă

sens de : mânuitor, aduc tor de noroc, iscodireaă

bog iei, etc.ăţ

în NIEBELUNGENLIED, bagheta este amintit cu numeleă de "RUETEUN". No iunea apare de altfel şi în mitologiaţ celorlalte popoare germanice, şi, f r îndoial . în poeziaă ă ă secolelor IX - XIII a tuturor popoarelor din apus.

Nu încape îndoial c WUNCSILIRIGERTA lui WOUTANă ă cât şi CADUCEUS-ul lui MERCUR, formau simbolurile de exteriorizare ale unor preocup ri de ordin ştiin ific şiă ţ profesional al preo imiiţ din antichitate. înv luit de formeleă ă mistice ale cultelor religioase, ştiin a a fost folosit de preo imeţ ă ţ mult vreme în scopul de a-şiă men ine st pânirea chiar şiţ ă asupra regilor şi împ ra ilor.ă ţ

Zguduinle sociale produse de concep ia creştinismului aţ f cut ca ştiin a propriu-zis s fie neglijat în pnmele patru-ă ţ ă ă ăcinci secole de c tre preo imea creştin , ea c utând mai multă ţ ă ă să revolu ioneze sufletele împotriva a tot ceea ce era înţ conexiune cu exercitarea cultelor p gâne.ă

Condamnarea de la început de c tre creştinism a ceremoniă -ilor şi formulelor de natur mistic şi plin de accente vr jitoreşti,ă ă ă ă caracteristice cultelor p gâne, se transform ceva mai târziu înă ă acte şi m sun de persecu ie serioase. Astfel c , radiesteziaă ţ ă divinizat peă vremuri ca un dar al zeilor, încredin at oamenilor cuţ ă scopul de a se ferici mai uşor pe p mânt, apare în aceste vremuriă ca o tradi ie şi caţ o unealta de vr jitorieă a p gânismului, ca ună instrument al supersti iei populareţ europene din evul mediu decadent.

Totuşi, practica radiestezic a persistat îndeosebi laă mineri, aşa c , la sfârşitul evului mediu, bagheta se consideraă ca un instrument folositor la exploatarea difentelor minerale. Începând cu epoca Renaşteni, radiestezia s-a bucurat de o prestigioas dezvoltare ă şi a fost scoas din marasmul tradi ieiă ţ şi misticismului popular şi a devenit obiectul unor senoase cercet n ra ionale.ă ţ

Fran a este ara unde radiestezia s-a bucurat de oţ ţ dezvoltare deosebit ; în prezent aceast activitate esteă ă organizat la nivelă na ional, cu publica ii permanente şi seţ ţ bucur de o larg audienă ă ţă De asemenea, în ri ca Italia,ţă Germania, Anglia, Olanda, Spania Rusia, Ungaria; Austria, Cehia şi Slovacia şi nu în ultimul rând Statele Unite ale Americii, radiestezia nu numai c este cunoscut şiă ă recunoscut oficial, dar este şi folosit pe scar larg în diferiteă ă ă ă

domenii.

Preocup ri în acest domeniu s-au manifestat peă teritoriul rii noastre din vechime. Amintim doar de bog iaţă ăţ minelor de aur din vechea Dacie care au atras atâ iaţ cuceritori, mine care au fost decelate radiestezic de vechii aurari.

Mai recent, în perioada interbelic s-a f cut remarcată ă prin rezultatele deosebite ob inute, inginerul geolog SIMUţ SIMEON, care poate fi considerat p rintele radiestezieiă româneşti. Acesta a scris şi o carte despre radiestezie, "Bagheta unghiular " ap rut în 1939, înă ă ă care prezint , peă lâng aparatul teoretic şl practic, rezultatele pracă tice ob inute în prospec ia terenurilor petroliere. Precizia ob inutţ ţ ţ ă a fost de 90% comparativ cu cea a geologilor profesionişti de 60%.

In perioada comunismului activitatea de cercetare în acest domeniu a continuat camuflat sub diferite denumiri şiă activit i.ăţ Dintre cei care au depus eforturi în acest sens amintim, în ordine alfabetic pe D. B dil , C. Borş, E. Celan,ă ă ă C. Cojocaru, V. Cior- bagiu, V. David, C. Dumitriu, M. Godeanu, N. Gngore, C. Iulian, Al M ru , N Pavel, C. Strun ,ă ţă ă St. Stângaciu, Al. Vilan, ş a.

Dup anul 1989, ă radiestezia a cunoscut un avânt deosebit, s-a încercat o institu ionalizare ţ a acesteia în cadrul unor organiza ii,ţ asocia ii şi ţ societ i de profil sau care săţ ă aib preocup ri în doă ă meniu. Dintre acestea amintim: Asocia ia Na ional pentru Cercet nţ ţ ă ă Aplicative Parapsiologice (ANCAP) fondator Tudor Coman, Asocia ia Româna deţ Cercet ri Psihotronice (ARCePs) condus de ă ă dr. Eugen Celan, Facultatea de Ştiin e Cognitive şi Parapsihologice dinţ cadrul Universit ii Ecologice unde decan este prof. dr. ing Alexanăţdai Mârutâ

Cercet rileă în acest domeniu au fost încununate de oblmerea unor brevete de nven*. - sau fac obiectul unor dosare OStM - de c treă C. Cojocanj E Celan N Gngore D B dilâă

CAPITOLUL I

GENERALITATI

Radiestezia este arta de a utiliza şi interpreta unele fenomene psihice n scute în noi ă pnn intermediul unor influen eţextenoare

Fenomenul radiestezic propnu-zis constă în mişcarea ansei, a baghetei sau a pendulului, mişcare realizată pnn contract» reflexe ale musculatum operatorului rediestezjst. atunci când organismul s uă este supus unor influen eţ Caractenstica pnncipalâ a acestor contrac ii musculare ţ este aceea c suntă involuntare şi inconştiente La onginea tuturor 10

fenomenelor de acest tip se g seşte ă efortul organismului uman de a se acomoda la discontinuitate sau altfel spus. lupta organismului nostru împotriva schimb rii ă Acest efort este eviden iat ţ de miale contrac ii musculare ţ pe care diferitele instrumente radiestezice. prin mişcarea lor, ne relev c seă ă produc întotdeauna

Dac ne refenm la etimologia cuvântului *radiestezie\ă observ m ă c acesta este alc tuit din r d cina latin RADIUSă ă ă ă ă care înseamn radia ie şi din r d cina greac AISTESIS careă ţ ă ă ă înseamnă sensibilitate, radiestezistul ar fi o fiin sensibil laţă ă radia ii, deşiţ aceast explica ie nu pare a fi complet deoareceă ţ ă unele rezultate concrete ob inute, ţ ne permit s ă afirm m câ nuă in toate cazunle operatorul percepe, unde sau radia ii, ceea ceţ denot c fenomenulă ă este mult mai complex decât pare la prima vedere

De altfel. în modelul continuumului matenal, în cadrul fenomenelor de poten ialitateţ ( existen a obiectiv caţ ă atare), radiestezia ( dowsing rutenganger. wunschelrute. sorcellene) face parte din fenomenele exotice medii de tip ESP (extrasenzonal - în afara sim unlor noastre) din grupaţ V (psi) şi anume, ca fenomen bioinforma ional Acestuiţ fenomen Fi este caractenstic faptul c ă informa iaţ achizi ionat esteţ ă eviden iat ţ ă pnn mişcarea unui instrument auxiliar (pendul, baghet , ans .ă ă etc.)

In prezent sunt mai multe teoni care încearc s ă ă explice fenomenul radiestezic

1 Operatorul (comparat ca un aparat radio) ar fi un receptor de unde emis de o surs de semna/ (de prospectat) Aceste unde ară fi amplificate de c tre operator şi decelate pnn mişcareaă instrumentului radiestezic

2 Se presupune c operatorulă este în acelaşi timp emi tor şi reţă -ceptor (pnncipiu similar radarului). El ar produce în direc iaţ corpului prospectat "emana ii"ţ sau "unde" care reflectate de corp ar reveni spre şi la emi tor punândţă în mişcare pendulul, bagheta,

ansa, etc.

3 In acest caz. se eviden iaz faptul c radiestezia este oţ ă ă percep ieţ extrasenzonal . un mijloc de cunoaştere.f cândă ă s intervin intui iaă ă ţ Un sistem cere s-ar înrudi, mai mult sau mai pu in clarviziumiţ

Ii

fft > A\

Ii0

12

4 Operatorul radiestezist, înaintea efectu niă

prospec iei. alegeţ o conven ieţ mental . In desen,ă operatorul care caut o anumită ă sursă de semnal, codific mentală ca pendulul s seă roteasc într-ună anumit sens atunci când se descoper sursa c utată ă ă Aceast conven ie mental esteă ţ ă valabil în toate sistemele deă prospectare

Ultima ipotez presupune ă c , radiestezia ar fi o facultate dată ă tuturor oamenilor de a face s se nasc ă ă în ei o stare conştientă

capabil deă a suplini cele cinci sim uri existente. Cu alte cuvinte, unţ fel de al şaselea sim permite ţ ob inerea de informa ii privindţ ţ trecutul, prezentul şi uneon, chiar viitorul

In fapt. trecând h işul ăţ numeroaselor teorii, adesea contra-dictorii,se confrunt dou mari ă ă tendin e: ţ a radiesteziei fizice şi cea a radiesteziei mentaledia n pe care trebuie s le capteze cu instrumente corespunz toare,ţ ă ăastfel, gândirea nu particip la actul radiestezic.ă

Aceast şcoal se bazeaz pe teoria radiativ asupra radiă ă ă ă -esteziei care arat c exist în structunle fizice, aceast capacitateă ă ă ă de a emite radia ii ce pot fi detectate de operatorul radiestezistţ

\_p RADIESTEZIA MENTALA

In acest tip de investiga ii, rezultatul ob inut de operator esteţ ţdatorat subconştientului care este în acelaşi timp şi emi tor şi reţă -ceptor

Adep ii acestei teorii asimileaz comportamentulţ ă radiestezis- tului ca şi cum ar fi rezultatul unei ac iuni mentale careţ s-ar puteadescompune în dou faze principale.ă

I 2 1 Orientarea mentală care const în orientarea subconştientuluiă c tre obiectul cercet rii, excluzând toate celelalte influen eă ă ţ Exemplu:

"Eu caut NUMAI o surs de ap ".ă ă

I. 2 2 Conven ia mentalţ ă este un acord pe care operatorul îl încheie cu el însuşi şi care trebuie s -i permit interpretarea mişc rilor ină ă ă -strumentului radiestezic, în raport cu dorin a mental care l-a emisţ ă sau cu întreb nle pe care le-a formulat.ă Exemplu:

I. 1.RADIESTEZIA FIZICA

Radiestezia fizic presupune existen a unei surse deă ţ semnal radiestezic care emite semnalul care va fi recep ionat deţ c tre opeă ratorul radiestezist

Adep ii acestei teorii par a ignora în cercetânle lor activiţ -tatea mentala Pentru aceştia, totul se reduce la o problem de ra-ă

"Eu caut NUMAI o surs de ap ".ă ă

Dup ce am onentat gândirea NUMAI c tre o surs de ap ,ă ă ă ă stabilesc urm toarea conven ie mental :ă ţ ă

"Pendulul se va roti spre dreapta (stânga) când m voi g siă ă

pe direc ia unei surse de ap ".ţ ă - atunci când, pentru investigarefolosim pendulul

%¥

0

14 IS

Radiestezia mental (psihic , spintualâ. intuitiv ) îşiă ă ă bazează aparatul teoretic pe aşa numită TEORIE INFORMA IONALA,Ţ conform c ruia, in Univers, exist o "bancă ă ă de date" la care subconştientul operatorului radiestezist apeleaz , primeşteă r spunsul şi. conform codului stabilită (conven iei mentale stabilite)ţ conştientul traduce

Pe scurt, mecanismul de desf şurare a uneiă determin riă radiestezice mentale, ar fi urm torulă

RADIESTEZIA este arta de a utiliza indicatoarele radiestezice f când sâ intervin voluntară ă activitatea inconştienta

pentru a ajuta la descoperirea a tot ce este ascuns facult ilorăţ

normale ale individului, dar a c ruiă existen a esteţreal .ă

Orice persoan care este capabil sâ-şiă ă concentreze în mod normal gândirea, poate practica cu succes radiestezia după un antrenament simplu şi ra ional.ţ

14

Aceast "banc de date universal " (memoria akashic ) ca oă ă ă ă colec ie de înregistr ri vibratoni, poate fi comparat cu unţ ă ă supercalculator electronic care are în program buna func ionare aţ întregului Univers pentru eternitate, dar la un nivel superior, l sândă fiin ei umane propna sa responsabilitate şi liberul s u arbitru,ţ ă întreaga existen face parte integrant din acestţă ă supercalculator cosmic, ca şi cele care ne-au precedat, ca şi cele care ne vor succede .. Deci, noi avem posibilitatea de a cunoaşte tot, despre tot, în toate timpurile Aceasta este foarte posibil, dar,cum pentru un calculator personal este necesar s ştim cum sâ-lă utiliz m - şiă pentru aceasta nu este îndeajuns s citim doar prospectul deă prezentare - aşa şi pentru accesul la banca de date universal , nuă este îndeajuns s citim o anumit carte, ci în ambele cazuri esteă ă nevoie de mult munc , de mult exerci iu practică ă ţ Acest acces, in toate cazurile, este direct propor ional ţ cu gradul de deschidere, de elevare spiritual .ă

Conştientul

- codific informa ia.ă ţ

- decodifică informa ia;ţ

Subconştientul

emite un semnal; face apel la banca de date universal ;ă recep ioneazţ ă informa ia;ţ transmite informa iaţ

z1V

FiCTQRUL UV1AN - FUNDAMENTUL FENOMENULUI

RADIESTEZIC

n Mte jji îbsulut tcate experentele efectuate NIMENI, iu 5 uşit s tacă ă nstrumentele Jdiestezice sa se mişte, să •undiorece ; autorul unui operator Paceti urm toarea expe-ă eiH.: enduiui luinreaMoastn. se icteşte deasupra unei surse de semnai :aie în .«cest :az este apa. de exemplu. Nu p r si iă ă ţ locul în caiv .endulul s-a cus n mşcaie şi tixati-l pe un suport Rezultat pendulul j j ÎInjne -emişoai Totuşi dupa ipoteza aciestecei •iace sursa de ic.; continu ă sâ emită aeiatji unde .v-bratii. care. cgc. » -eCLi ia provoace cscilatii instrumentului dumneavoastr ,ă •ie i ine i ţ ţ sau -u o. nana û aceasta este dovada pnnapal câă

iciester.siui iaca n êtecne ar ral de pnmâ rnportantâ" R să -punsul este DA

regalitatea 'dar^nior* adiesteziştilor vine de asemenea în sorimui acestei teze Ducă cun exista linte sensibile aşa exista şi -adiesteaşti âi buni sau nai outir Cuni. Acest 'apt este deteiminat r :nmui rând ce 'actul câ rtr.î îr cc cerscrantatea fiec ruiă rciv<c i' :arte de "aiertul" li de cunoştin eleţ acumulate. etc. O dovada n plus surt şi erorie ce care ie comit operator» adiestezişti :n ac* tivtatea lor Aceste eror surt într-un procentaj -ai naie când experien ele surtţ eaiicate in pudic decât cele care sunt eaiizate 'aia spectator f r ă ă eren«are şi f r oCngatia deă ă a reuşi cu orce pre .ţ v-âo care ar ti omul can? ar putea sa adcai-nă r prcprui pat sau sa- > îxsrote func iileţ sexuale dacă ar fi aşeza i îrţ urul lut irji r~uiti cbservaton care ar aştepta ca expennentul sâ aib loc' Cnă•fency-.enj exooc borta—îafcona care ese fenomenul radiestezic esse cu mjil mai oe oar ş este sinet oecesar _r climat psr®c fa- it»rafc> penru producerea acesîu.3 a -a-ica-enîu şi per? o—.a~teie -j—ârte De ao rezult c psituauă ă _j~3t esre obtşnurt s seă servească se mstnjrenttui s _ă r. a-u-i-e cano: i-tsâ e este per- :_rtiar irttr-o —iasura ~.a -nare

sa_ -.a —i'câ aCunc cand aceste condt:. s_rt -od- care

cort 3e motrvat e eru-ie-ate secreru 'eno-ê-eior "ad-estezice 'Ez»oâ -na -iut «fcr 'rreroru* 'we j'-ane decât dm influentele exe-crate oe acer: 'ac exte—i AUfe spus care este mstnjmertu ncfcspensab -ac estez sr_i _i

P»

~ Este 3j estezisJu insuş c_ facuRât e sa e conştiente ş xonjterte, c^ sistem J s uă nervos este corpj' sâu "ntreg cu c " e ş ă componentele sae jaîe ca un "nrec Cha' dac eă ixrioaşîe- sau o, pe cele sunt e

CAPITOLUL II

INDICATOARE RADIESTEZ1CE

•>2 : atcare -ad estezxe■ folosrte in trecut

Bagheta şi apoi perxk-.Jl a_ constitui pa->opfea raîxJoma- . surs'eruhj ş» in fina a -adiesJezsshAii în decursul secotetor

n. a- su-eot perfecfconân deosebite toîu-ş s-a remarcat o oarecare e.-c-je corespj-izâtoare p-ogresu'u fiec reiă epoa Astfe! n Evul Uec - baghetele e^sj (Jir, temn -3- dr mete mai târziu au tosa t cuteă dm~ case Se bateria iar in prezeat ete se *ac dm diterte-lateriate piast-ce

Rad-esteztşîii au fosa - şi sunt - operat on care -^xxlifccâ dup corve- emeă personae tagêtete ş penduteie ad ug ->3u-keă ă acoeso-i dtferre Aceste -tsîrumente modiicate nu recrezirtă progres decât in pêze-ia posesorilor tor -stnmenîe'e radestezice DE onoe tip ar fi acestea TUI sunt ş» nu Mae s 'teă onstoerase oecâi amplificatoare ale semnatelor pnmiîe de c treă operatorii aoiestezis! ş< nu 'acel oeva" de la care se pnmeşîe r spunsă ă la Ttrep riie sauă oercet rdeă efectuate

Este o absurditate. un non-sens sâ fotosan expres-a - -ffreb penouiul (bagheta, ansa) ş.i aceasta in* r spunde'. .-tdKcaoruiă nu eae oec t ă un instrument auxiliar o prelungire şi un anpufcalor un Tiaterai oarecare, aşa dup cum amă ar tat ă in capiohi antero*.

30 21

Bagheta divinatorie

Baronul de Bausoiace in 1630 folosea şapte baghete metalice ale c ror nume ă corespund la ceea ce se caută

1. - pentru aur - VERGA LUCENTE 2 - pentru argint - VERGA CAUDENTE 3. - pentru p*umb - VERGA TREPIDENTE a - pentru stamu - VERGA BATTANTE5- pentru fier - VERGA TRANSLANTE6- pentru cupru - VERGA SAUENTE7- pentru mercur - VERGA ABVIA

Fiecare baghet avea ă in vârf un simbol reprezentând planetele raporturile lor cu metalele

1- pentru VERGA LUCENTE - Soarele2- pentru VERGA CAUDENTE - Luna3- pentru VERGA TREPIDENTE - Saturn4- pentru VERGA BATTANTE • Jupiter5- pentru VERGA TRANSLANTE - Marte6- pentru VERGA SAUENTE - Venus7- pentru VERGA ABVIA - Mercur

astrologie

Utilizarea baghetelor din lemn a fost totuşi cea mai frecventă C tre arm 1820. contele de Tonstan a rupt tradi ia foloă ţ -sind ca matene prim oase de balen , bagheta sa numind-oă ă furcel "ă

Martorii (probele)

In afar de pendii şi baghet , sursierii au inventată ă anumite accesoni destinate a-t ajuta in 'mcercânle lor Pnntre ei, cel mai important şi cel mai util este martorul sau proba Acesta este un obiect, matenal etc de aceeaşi natur cu celă care se caut este un simbolă servind la mai buna fixare a necesit ii ivite în subconştientăţFolosirea "martorior" nu este cu totul nou ă Se crede c fântânar,ă secolului al XVlMea le utiiizau in cel ma mare secret

Ultenor radiestezişî au creat baghete sau pendule care au posibilitatea de a incorpora probe Totuşi trebue specificat că martorul (orobaj nu posed ă mo o propoetate specială dac por.ă coo-

ver.' a men'aâ adoptat ă nu i-ati ofent un rol preas

In practic pute i ă ţ sau nu să folosi i ţ martor reali sau confec iona i artificialiţ ţ

Marioni reali sunt eşantioane probe din mineralii (apa. substan a etc ) pe ţ care c ut m s -)ă ă ă descopenm "mtr-o anumită cantitate (de obicei mai mare) şi irrtr-o anumit zonă ă determinat , sauă intr-un amestec cu alte substan e,ţ minerale, etc dar intr-o anumită propor ie prestabilitţ ă

Marioni artificiali sunt practic inlocuiton a martorilor reali şi constau intr-un suport oarecare (hârtie, carton, metal, plastic etc ) pe care a fost impregnat grafic şi mental reprezentarea otoectiiu real al cercet m De exemplu, oă batist ,ă o fotografie sau alt obiect in1|m care a apar inutţ unei persoane disp rute; o hârtie pe care amăsens air este un martor grafic pentrj as ca ş hâ<tia pe cart an sens o sene Pe calrtât morale pentru a stabil Dorf-etj "oâi al ur«; peroane, etc Aces- martor grafic pe caê esie însensâ o indica ieţ grafici (cuvânt, desen are rolul de a ajuta -aidiestezistu în cercetarea pe care o efectuează ş care înlocuieşte cii succes ~iariorr real ma drfici de procurat Dar rn afar de ă inscnptionarea grafică pentru confec ionarea unuţ 1

maior ae aces' tip ma este necesar sâ cunoaştem propriet ileăţ p rtiie ă constitutive etc a manoruu rea şi s v concentrat:ă ă puternic şi directiona" gândirea pentru a confer suponului ales calit tileă şi propnet tile domeăINDICATOARE RADIESTEZICE FOLOSITE

-idicaiaareie -adiestezice servesc ia amplificarea şi redarea

perceptiDil a reac iiloră ţ reflexe care se produc. în momentul fiec reiă cercet ri pnr mişc rileă ă involuntare ale musculaturi mâinilor Eie nu a^ dec no o proprietate specială radiestezistul este acela care le pune în ac iune Alegereaţ unu instrument

Pendule

sau a altuia - ta tel ca aceea a unu stilou - este o simplă problem de convenien peră ţă sonală

1.CLASIFICAREA INDICATOARELOR RADIESTEZICE

1 1 Pendulul sideral

Este cel mai cunoscut indicator radiestezic şi "m func ie deţ lungimea firului de care este suspendat ă greutatea pot fi:

a)cu brat lung la care lungimea firului este mai mare de 15 cm putând ajunge la 80 de cm.b)cu brat scurt la care lungimea firului este ma

mic de ă 15 cm

Dup ă forma greut ii suspendateăţ pendulele pot fi. sfence cilindrice conice sub form deă pic tur tor. cruce, inel.ă ă selenoid.combina ii ţ ale acestor forme, etc

După matenalul folosit la confec ionarea ţ greut iiăţ deosebim pendule din lemn. diferite metale, matenale plastice, cnstal. etc.

Pendulele pot fi confec ionate cu goluri mtenoare unde,ţ Pnntr-o rezolvare tehnic oarecare, se pot introduce marton (probe)ă

25

22 19

Pentru in -egia mai jşor a lungimi firului se pot face nodur dm loc r ioc la a-u~irte distante staoiiite sau aoesl fir poate fi infâşjâ' pe un mo9orel pe carţ rotmdu-l mtr-un sens sau attj -ea-lizârr -egia)J: 'jpu~ necesaT

- <unctie oe 'o—iâ pendulele a_ o vitez de reac ieă ţsensitHlrate ma 'na-* sa. -na mic asPe;ă

A

1.- pendul cu forma ideala2.- pendul bun3.- pendul foarte bun 4 - pendul foarte rau

Wiscarea pendulului

Modul de reglare a lungimii Tirului 1.' cu

noduri 2 - prin înfasurareinând fini pendul uluŢ

între înde* şa poiioe (degetul mare şl arâtâtor) pe o anumit concentrareă mentală (de exemplu punând o întrebare) acesta "m

r

|W \ ■

V/Pendul cilindric cu probe l n işoră ţ filet 3,- proba

Pendul sferoid cu probe1.- pendulul închis2.- pendulul deschis pentru a se introduce martor

V

func ieţ de semnalul pnmit. cap t oă ă

mişcare care poate fi

a) rotatie sore dreapta (sens orar, dextrog-,

26

2122

27

b)rotatie spre stânga (sens invers acelor de cea.somic, levogir);

c)oscila iiţ (mişcare oscilatorie urmând întotdeauna o linie dreapt , paralel ,ă ă perpendicular sauă în di- agonal fa de planulă ţă corpului dvs.);

d)elipsă (mişcare eliptic situat intre rota ie şiă ă ţ oscila ie);ţ

e) imobilitate (pendulul se opreşte şi nu mai exe-cut nici o mişcare dac nu se schimb conă ă ă -ven ia mental ).ţ ă

E]ijj§a indic trecerea de la o mişcare de rotatie la o mişcare deă ase 530 mVerS ESte ° Sl3re in,ermediarâ f r semnTŞ preă ă

Imobilitatea poate fi cauzat de o concentrare slab asupraă ă sutxectu lui de investigat sau de o crispare psihic inconştientă ă Poate fi evitat dând ă pendulului un impuls ini ial f r mareţ ă ă amplitudine.

Aceste mişc ri ale pendulului au o logic în cadrul uneiă ăanumite conven ii mentale Astfel, rota ia spre dreapta poate aveaţ ţsemnifica ia NU. ţ rota ia spre stânga DA. iar osala ia POATE Pentruţ ţfiecare aceste conven ii pot fi alte semnifica ii iar pentru a afla careţ ţconven ie este cea mai bun ţ ă pentru dumneavoastr utiliza iă ţ tabelulurm tor Aşeza i pendulul deasupra ă ţ cuvântului DA, goli i creierul deţorice alte gânduri şi concentra i-v ţ ă foarte puternic pe DA, POZITIV,MULT. PLIN, VIU şi nota i mişcarea ţ pendulului Face i acelaşi lucruţdeasupra Im NU şi gândi i-v intens la NU. NEGATIV. ţ ă RAU, NIMICGOL. MORT. şi de asemeni, nota i mişcarea La ţ fel proceda i şiţ pentru POATE.

Mod de lucru cu pendulul

In raport cu pozi ia ini ial ţ ţ ă a pendulului avem dou moduriă

de luau

a)cu pendulul sta ionarţ şi astfel ne apropiem de lo-cul care ne intereseaz ;ă

b)cu pendulul lansat într-o mişcare oscilatorie folosit astfel pentru a ob ine un rezultat maiţ rapid;

Pendulul, fiind o mas grea oarecare suspendat de un fir,ă ă Poate confec iona uşor cu mijloace avute la îndemân Esteţ ă ^Jeajuns

sâjega i de un fir de a rezistent sau de un l n işorţ ţă ă ă ţ exibil o sfer din lemn, o bucat de metal sau din orice matenal dară ă ^

aib o form simetncâ.ă ă

semnifica ieţ sau afirma ieţ

inteles complementar

mişcarea pendulului

DA DA PLUS POZITIV MULT PLIN VIU

Rota ie la dreaptaţ Rota ie la stângaţ

Osala ieţ

NU NU PU INŢ NEGATIV NIMIC GOL MORT

Rota ie la dreapaţ Rota ie la stângaţ

Oscila ieţ

POATE SI DA SI NU INCERT

Rota ie la dreaptaţ Rota ie la stângaţ

Osala ieţ

La origine, bagheta era o simpl nuieluş de alună ă care

inut în pozi ie onzontal , vibra în mâinile fântânarului sauţ ă ţ ă aurarulu, in momentul în care se g sea deasupra sursei deă semnal c utateă Aceast nuieluş de alun (alunul, fat de ceilal iă ă ă ţ arbon, îşi p strează ă mai mult timp suple ea şi elasticitatea)ţ poate avea o extremitate bifurcat sub form de Vă ă

Bagheta divinatorie (unghiulara) este format din două ă ramun sau bra e, dintr-un matenal flexibil cu o lungimeţ cuprins ină tre 30-40 cm Poate fi confec ionat dintr-o creangţ ă ă de copac în form de furc (dou lame de o el, din plastic sauă ă ă ţ alte matenale flexibile care sunt prinse la un cap t pnntr-ună mijloc oarecare - legate, lipite, sudate, etc)

1.- nuieluşa de alun2.- nielusa de alun bifurcata

3.- bagheta divinatorie (unghiulara)

La noi in ar , bagheta divinatone a fost folosit cu multţ ă ă succes de ing SIMU SIMEON care poate fi considerai prin rezultatele ob inute, p nntele radiesteziei româneştiţ ă

Bagheta se apuc cu oă mân deă o ramură şi cu cealalt deă a

doua ramură şi se ine în pozi ieţ ţ onzontal , cu vârful ă spre înainteinaltimea centurii, fixând uşor coatele de corp 13 ' Sunt două

moduri de a apuca ramurile baghetei unghiulare

a) inândţ palmele mâinilor în sus şi încordând uşor degetele, cu excep ia degetului ţ mare - sistemul prona iei;ţ

b)cele două ramuri se apuc cu ă palmele mâinilor inute în josţ - sistemul supina ieiţ

Aşezarea trebuie astfel f cut încât ramura ă ă s ă se sprijine pe degetul mic, r mânând ca priza s se fac numai cu cele ă ă ă trei degete mijlocii, iar degetul mare să nu ating de loc ramurileă baghetei.

Sistemul b) al supina iei, neţ ofer pe ă de o parte avantajul că nu este obositor şi pe de altă parte, bagheta ac ioneaz mai uşorţ ă inut în pozi ia onzontal , la în l imeaŢ ă ţ ă ă ţ centuni, cu vârful înainte şi

traversând terenul de cercetat, bagheta se va deplasa din pozi iaţ sa onzontal ,ă în sus sau în jos, dup naturaă şi caracterul radia iilorţ emise de sursele de semnal existente în sol sau conven ia mentalţ ă aleasă

....../

\

1. 2. Baghete

30

^cjMrri^cu bagheta divinatorie ( unghiulara)

31

2322

Un alt tip de baghet folosit în prezent esteă ă fotmat dă .ntr lama elastica ce are la un cap t ui mâner de pondere .ar lă a ceS capat un inel din acelaşi matenal ca şi lama elastică sau din alt ml lenal. m func ie de rezultatele umi nte. deţ ă donn a sau de sensitTţ latea operatorului Un alt model, are in locul tije. metalice elastice ,1' arc iar in capat poate avea o bil de metal. inel.ă etc.

Pozi ia de lucru a acestui tip de baghetţ ă este cu inelul in plan onzontal R spunsurileă la codific nleă mentale f cute esteă cuantificat pnn mişcarea inelului (rota ie stânga-dreapta.ţ osala ie.ţ imobilitate).

Avantajul la aceast baghet este c seă ă ă foloseşte o singurămân . poate fi pozi ionat in plan onzontal (A), vertical (B) şl chiară ţ ă ~mplan oblic (C) (Pendulul. de exemplu, nu poate func iona decât inţ pozi ie vertical )ţ ă

\

0} v,

Mod de lucru cu bagheta elastica^^cjira nare sub form de "L"ţ ă

indicatoarele sub formă de "L" sunt formate din baghete metalice, inflexibile. îndoite la un cap t intră -un unghi de 90: cu unul d,n bra eţ astfel formate ma. lung decât cel lalt Seam nă ă ă cu litera•(_• de unde şi denumirea De objcei se folosesc pereche, câte una

:n fiecare mână u

u24

v

\ 1f\ 1

fi i J L

L'v •

In teren, direc ia spre sursa de semnal este dat de bisecţ ă toarea unghiului format de tijele orizontale ale indicatoarelor iar pra

por ional cu apropierea de proiec ia la suprafa a solului a conturul^ţ ţ ţ sursei de semnal, tijele se încrucişeaz p n când unghiul formată ă ă între ele devine zero, moment care coincide cu ajungerea pe contur

Modul de lucru cu indicatorul sub forma de "L"

pozi ie pe care o vor avea tot timpul c t ne deplas m în interiorulţ ă ă conturului sursei. Dup ce am ieşit din interiorul conturului, tijele auă o mişcare invers , de dep rtare, p n ajungem la pozi ia ini ialaă ă ă ă ţ ţ când aceast mişcare înceteaz Observ m c dep rtarea de sursă ă ă ă ă ă m surat într-o unitate de m sur oarecare (metri, zeci sau sute deă ă ă ă metri, kilometri, etc) la care mişcarea de dep rtare a tijeloră înceteaz este egal cu m rimea distan ei de apropiere de sursă ă ă ţ ărox 70mm. Bineîn eles, aceste dimensiuni sunt onentative fie-ţ

npera oraleţ g ndu-şi grosimeaă şi lungimea potnvit .ă

Mod de lucru cu ansa

Ansa se aşeaz în mân cu picioruşele ă ă ascu ite prinse intreţ pnma falang a degetului mare şi prima ă falang a degetului mijă -lociu, pe buricele degetelor, mâna f când o ă rota ie de 90° pentru aţ ajunge în pozi ia de lucru Nu se exercit o ţ ă presiune prea mare asu-pra ansei - fapt care, de altfel, este incomod datorit faptului c piă ă -cioruşele sunt foarte bine ascu ite - pentru ţ a se micşora for a deţ frecare şi pentru a nu influen a voli ional mişcarea ţ ţ instrumentului.

Pozi ia de lucruţ cu ansa

. vedere laterala

25IM

Ansa - forma si dimensiuni

W&JL

Aiisa tintxjln inutţ ă In api fel im ii perpendiculara din picioruşele ansm sA în epeţ bolul sub un urHjlll 'In <*)" mr ' luarea unyhiului formal «In colo dou bra e trebuie -»<i fm parulqiA,,ă ţ viul (on/onlalâ)

întotdeauna vftitul anaei V.« IIKIK .I diri' laţ «.IIIii.ii.i (fl|)((_ oi/i«(.iiii corcel ni), lai perpendiujlam (.oi>onit.i din piuoruê ă Vi, lh

du.a l'x.ul i.riuliil sau punctul de (in (.ouluiin fitjuiii umi ioam e»le prezentat (jindul de liberlaic jă t|

mimarea DU rota ie dew/ibâ (Jeţ HII»A Po/i ia "A" nsin denumit ^ţ ă politia Utvpt hUMllv, <- nd planul ansei esteă i uprins în planul pendioular pe planul care irece prin umeri >i pnn ba/m >i asin situat pn axa dn simetrie stânga dreapta .1 corpului uman In ai.nsl pian nblii . uprins . bineîn eles, Vă ţ 1 '.'««">» <h"ll1 m.iinlii -..iu

1I1101I1., /,„,, Anticipând (cin 1.11 urmna/ , iMjInm spune <aă po/i ia A nsln po/i i;iţ ţ penii o valoarea hkj. iar por ia li «'-linţ [>0/1(1 a (zero) sau •./<<// peniru cuantificai na valoiH. pnă scala gradat du la O (/nro) la 100ă

li) DA ar.™ se rotejte ,„ B, pentru NU - ;„1V1

R FNANEĂ ,

F) A. pentru POATE ansa ms rote le pân Inţ ă punnlul 0

2 INSTRUMENTE AJUTATOARE

Acest" instrumente ajut toare folosite de radiestezijtl nuă altceva decât reprezent ri conven ionale destinate unei fixână ţ „mi bune .1 gândurilor in cursul cercet rii radieste/ice Eleă sen/esc. lM'cea mai mare parte, pentru efectuarea de m sur tori calitativeă ăsau cantitativi;

Dintru accsle instrumente ajut toare, cele mai desă utili/ale suni nflla universal • •'«1 rigla TURENNE, riglaă ■ circular şi riglaăsemicirculara

1 1 Kiqlii umvernala

Nervoşii la determinarea adâncimii. în l imii, distan ei,ă ţ ţ volumului, (|i.iviiâ|u unei boli, vârsta unei persoane, «te Se prezintă sul) loima unei rigle -.:n 1 a unui cadran cu repere numerotate de la O 100 <t\ do In 200 l.i 1000. având la liecare extremitate câte un cerc (taler) notai, unul cu litera A, cel laltă

1 4. Ansa

Acest indicator care se foloseşte din ce în ce mai mult, în special în ara noastr , deriv din bagheta unghiular numai c areţ ă ă ă ă dimensiuni mult mai mici, este confec ionat din sârm de o el, cuţ ă ţ pru, argint, inox etc., cu un diametru cupnns între 0,5 şl 1)5 mm. şl o lungime total între 80 + 100 mm ă , cu o deschidere între picioare de

cu hlera B

|tMI|IMI|lll||llll|llll|IICIJIIII|llll|l"l|ll"|»»ll"l|",|1""l

'"M « LulmiLli

tidlmb».. .»l.iuli.»Un7uiJM«iluuUuJ.uUMuLu.lii.il"i»Uiui

l'oalhllliull <ln miacare ti <ir»««»l

(verlnri) du nun)

Mirii

A

u. 17

l " ( iil ui"In |jni(ininlii 1 il. 11.1 (.ulMiiaiii pnn |»K.i(iiuvnln ansei în naiiâţ bolul t>au scala gradat poale liă denumită si p<j£i(in utiulno

Cu an-.ii bn poaln luna in sislnm lunar DA NIJ .1101 011 vnn lnţ mental deă uni iul

a) DA «nan bn ROITELE pAn Ină PUNCTUL LI, paniiU NU ansa sa rolele pană in punclul O, peniru POAII ansa r mâne ină pozi ia Aţ

Rigla universala

Pe talerul A vom a?o/a do obicei proba rmitor. lai-pe

talerul H se va a e/a proba recoltat clin teren ţ ă sau »i«»*ţ

4(1

«putorii acestei ngle ve i aflaţ procentual (%) cât la sutâ din prot^ se reg seşte in proba Bă

Proced m ă in felul irmâtor

2.1 1. Cu pendtiul lansatiiJul in repaus

Se procedeaz identic ă ca ma inante cu deosebrea că probei de acaiizat pendiiu îl plasat in sUre de repaus

\ scat Ţ ,ar reziitatii î obbneti atino când acesta ae o «r»şcae ^ rc^.e spre stânga sau spre treapta eventual osodafc. cortam Cr entiei mentale dnante stat>, t ă de dumneavoastra

-T—-• m_

Mod de lucru cu rigla universala si pendulul

Se plaseaz ă pendtJtJ deasupra probe recortate (de ara za: ş. după ce at reglat lungimea finiu iâsându-l să alirtece intre degete pân vet ob ineă ţ rota ca cea ma ejerâ ş. -ia ampl Aceaszâă -etate va fi m-şcarea de referinţă

Pe ngta plasată in fata dumneavoastr se ă trece uşor cu o statjonare de arca ane seaxxJe pentru fiecare pe deasupra grada iilor deţ la 0 ta 100 cu ir ar t toră ă pe care-i tnem în mâna stâng Pendiiiiă reac onaţ (in mod prestat* î) at^ro când indicatorul va fi in dreptvi gradate corespmzâtoare concentrate prooe reccfîate

Deasupra probe de baghete elastice pe concentrarea ca

rdcaKyuoscaione sau de rotate fcjpa ***** MttaşI dn mâna stâng va fiă in dreôfra care «tcaf»»*™»*

Modul de lucru cu

ngla universala si bagheta elasbea

gjj^Cubagbeta elastica

_Cu_arsa

întrebuin ri acest indicator nu ma esteţă necesa să Mnc* ^ ar t tor deoarece acest rol i. joac vârfu anse, careă ă ă vâvaâ (frrect pe ngla valoarea numenca pe care o c utată Procedă Jj urm tor, pe codificarea:ă *

La trecerea■ ansei pe deasupra nigei universale de ia radatiaţ

0 la grada iaţ 100. vârful ansei va r mâne stabibzat peă padapa care

reprezintă valoarea concentra ieiţ c utate'ă

Trece i ţ cu ansa deasupra riglei in dreptul por iuniţ gradate de la st nga spre dreapta şi observa i la un momentă ţ dat cum vârf j ^,sei r mâneă deasupra unei grada ii chiar dacţ ă am trecut cu maia t\ care inem ansa de acea grada ie Inţ ţ acest caz ansa execut oă rota ie spre stânga dac mâna işiţ ă continu mişcarea început ,ă ă sau spre dreapta, dac seă execut o mişcare în parteaă opusă trecând de grada iaţ respectiv Astfel, ansa prezint o tendină ă ţă de a-şi men ineţ vârful stabilizat pe o anumit grada ie, indiferentă ţ de mişcarea mâinii care este în acelaşi timp suportul ansei, locul unde aceasta pivotează

Modul de lucru cu rigla universala si bagheta sub forma de "L"

De aceastâ dal v concentra i ca tija indicatorului subă ă ţ fomiâ de "L" s se roteasc spre stânga sau spreă ă dreapta atunci când se indic grada iaă ţ De exemplu

" Tija indicatorului se va roti spre dreapta f când ună unghi de (id' cu direc ia Ini ial , NUMAI atunci cândţ ţ ă indicatorul din mâna ft ny va fi pe urada la care Imi va■ ă ă ţ indica, procentual, cât la sut dină concentra ia din mineruluiţ de pe talerul A se reg seşte in mineralulă du pe talerul B

Pentru o exactitate mai mare se execută

2 ' i Cit irxfr oatoai sub forma 0': "L*

4(1

aceleaşi opera iuniţ pe scala dl) la 200 la 1000

^j^ jjjrculara (cercul yart^jţ

Această nglă este aoaptafta pentru lucru «w, „^ O***' ~ P« «otos * ce*»* modJ de

lucru la f.ecare dintre ele

Rigla circulara

Rigla arcul ar esteă practic un cerc in Pe o grada ieţ

U - R - v

Stabilizarea virfului anse.

4(1

intenonJ c rua artă rasale ma multe cercun concentrice. împ r ite şl numerotate ca nă ţ O^â şl se aseam n cu un ceasă ă (are numerotatiile extenoare de la ' ^ 12) dar şl cu o busolă (are trecute punctele cardinale).

43

Cu aceast ă r^l puiet tace urmâtoare.e ă tipuri de irvest^,

aj investigat)' pnvtnd onentarea în -ereti ^ hartă

b)investigat! numericec)investigate astrotogice

2 2 1 lnvesiiqat )i prvmd onentarea in teren sau pe r .ată

înainte de a /â explica practic -nodul de ucru cu această rigl trebu«eă s ar t m c Merele ă ă ă ă dtn exteriorul cercunlor concentric* reprezint N = NORD E = ă EST S = SUD V = VEST NNE = NORD/NORD-EST ENE = EST/NORD-EST ESE = EST/SUD-ES' SSV = SUDfSUD- VEST VSV = VEST/SUD-VEST VNV = VEST/NORD-VEST. tar semnele zodiacale sunt

1)Berbec2)Taur3)Gemeni4)Rac5)Leu6)Fecioară7)Balanţă8)Scorp«>n9)S get tă ăor 10; Capricorn11)V rs toră ă12)Peşti

2 2 11 Onentarea magnetică

Dacă vei c uta în ce direc ie se g seşteă ţ ă o surs deă semnai rediestezic aşeza i pendululţ deasupra literei "N" (nord) şi punet întrebarea

"Strsa de semnal se g seşte in drec a nordă ţ ?".e»c până pendiJii cap t mscaea ă ă __________

%% dur-e-oastrâ perln, DA SeSTcî* «nsta * a aşeza penduu deasupra «S^ Sţ^centrarea *

Pendulul ■ vb avea o mişcare oscône pe drecto p* ca»se * sefnnar

Vet. observa c ă pendiiti va c p ta ă ă o uşoare ^ uouâ sectoare de exemplu NNV şl SSEL m feazâ pendiAi deasupra rereior NNV ş contorm rtrebâ* S^G Jsernal se g seşte pe dă -ecca NNNP- ş, ^

gtr afiat care este <*rec aţ fs*xr dou ă marame de râu» T-e cae ina se exclude n crma primiri -âspunsiiu;

iritarea TI sector

Această orientare se 'doseşte pentru a detemwia r cae sacior se g seşte sursa de semna c utat folosind oă ă ă nart sau ă o itftt eventual un plariă

Operat LO ce se execută

a; se aşeaz ngla a rai ar în ă ă aşa fel încât drectaie N-S să corespund direc ie N-S ă ţ a hâr i schite ţ sau

pianul LIfolosrt;

t se amplaseaz centrii ceraiu ă gradat astfei

1)in punctul de statie unde v gâst dac vâă ă gâst in intenoni suprafe ei reprezentat deţ ă hart .ăschi planţă2)pe locun a ţ persoanei dispânjie şi pe cae o

c ut mă ă3)pe locul unde persoana disp rut a fostă ă

v zu iâ-ă ă tima oară4)punct ii aproximativ înde se g seşte arsa deă

semnal

u■ 45

In continuare, se procedeaz ca laă orientarea

îns c ut nd, nu neap rat o onentare exacta ci un sector maiă ă ă ă va,, de exempu cel cuprins între N - NNE, sau NNE - ENE, Şa * Atunci când pendulul se roteşte conform conven ieiţ dumneavoastră pentru DA, nu mai r mâne decât s se precizezeă ă distan a la care ţ Se g seşte sursa fat de centrul riglei şi anume,ă ă în care sect0r (suprafa delimitat şi care cupnnde un singurţă ă num r), investigândă din aproape în aproape sau direct. Pentru determinarea distante, pân la sursa de semnal, se foloseşteă investiga ia numericţ ă

Dac r spunsul nuă ă este afirmativ, se continu pentruă

sec-mitor etc. până ce se ob ine DA. De exemplu,ţ

r spunsulătorul urm , ' |a sectorul nr.3. Aici ă avem numerele 15, 27, 39, 51, „mit se reieid

In continuare se procedează la fel ca pentru

aflarea sectoruluiPlanta medicinală cea mai favorabil pentru ă A M se

la num rulă 75'?, etc.

? ? ? Investioatii numerice

Rigla circular fiind format din arcuri concentrice îmă ă -p r ite în sectoare, fiecare intersec ie este numerotat .ă ţ ţ ă

Pentru determinarea unui num r mai mică sau egal cu 12 (num rul unei anumite luni, ora exact sau semnă ă zodiacal) se foloseşte cercul exterior care este numerotat de la 1 la 12. Pentru numere mai mari, se foloseşte întreaga rigl .ă

Investiga ii de la 1 la 12ţAşeza i pendulul deasupra num rului 1 şi pune iţ ă ţ

întrebarea corespunz toare scopului propusă

"Primul semn din zodiac este al lui A.M.?"

apoi pentru num rul 2, şi aşa mai departe, pân ob ine iă ă ţ ţ r spunsulă DA Se poate folosi şi metoda directă

Investiga ii de la 1 la 100ţDac dori i s afla i ce plant medicinal esteă ţ ă ţ ă ă favorabilă

unei anumite persoane (vede i lista numerotat cu planteţ ă medicinale) proceda i în felul urm tor aşeza i pendululţ ă ţ

deasupra num ruluiă 1, pe cercul exterior şi folosi i conven ia mental :ţ ţ ă2.31.Investiga iiţ cantitative: numerele de la 1 la 100

pot indica grame, Kilograme, tone, litri sau unit i deăţ m sur diverse,ă ă num rul de piese,ă boabe de cafea, flori, documente, etc.

2.32.Investiga ii pentru distan e: numerele de la 1 laţ ţ 100 pot indica: milimetri, centimetri, decimetri, metri, kilometri, zeci de kilometri, mile marine sau terestre, etc.

2.33.Investiga ii de adâncime şi în l ime: se executţ ă ţ ă

ca la distan e;ţ2.3.4 Investiga ii asupra timpului: numerele de la 1ţ

la 100 pot indica minutele, orele, zilele, lunile sau anii. La o asemenea investiga ie se începeţ cu aflarea num rului de ani, apoi a lunilor,ă zilelor, orelor,minutelor, secundelor.

2.3 5. Investiga ii pentru cifre: dac ve i reprezentaţ ă ţ nr.10 ca fiind = 0 (zero) se poate afla orice cifr sauă num r oricât de mare ar fi acesta.ă

"Planta medicinal cea mai favorabil pentruă ă g seşte in sectorul nr.1?".ă

magnet

lCj

g seşăte

2 gjjjnveş iga iiîterţ ţite

A M. se

47

1

46

1

2, 3- Rigla «emicircylarairîportorj

Rigla semicircular sau raportorul (care este un ă tPrm

adaptai dar folosit in mod curent) se foloseşte in special cu ar ' pentru m sur tori procentuale, numerice sau valonceă ă ^

Fiind de dimensiuni mici, atât iristmmentul radiestezic cât şi ansa, se pot purta într-un ctui de forma şi m rimea unuiă portmoneu în bu/unai

Aceast ngl este un semicercă ă gradat din 2 în 2 şi

numerotai dm 10 in 10, de la 0 la 200 Diviziunea 100 este amplasat la 90°ă fa| de diviziunea 0ă

Pe circumferin , în caseteţă sunt înscrise literele alfabetului, semne do punctua ie si "*", "-", iarţ la ba/ , peă toat lungimea dia-ă metrului, de asemenea în c su e, cifreă ţ de la 1 la 31

a\ cât la sut ă dintr-un etalon reprezint mostraă recoltată

(ceea ce este de analizat), w valoarea direct aă cantit ilor, distan elor, adâncimilorăţ ţ în l imilor,ă ţ vitezelor, a timpului in ore, minute, secunde.

? 3 1 Modul ilt' folosii e

ine i laportoiul cu mâna stâng de margineaŢ ţ ă din stânga a acestuia. iai mâna dreapt cu ansa, o aşe/a iă ţ deasupra acestuia in aşa fol încât perpendiculara coborât dină picioruşele ansei să în epeţ lapotloiul în centrul ba/ei semicercului, ca in figur întotdeauna,ă pentru începerea m sur torilor de orice tip, pozi ia de plecare a ană ă ţ sei este la 90° taţă de direc ia drept înainte, spie stânga (la dreaptaţ ei) din dieptul giada iei 0ţ (zero) Mişcarea pe care o va desene ansa. va fi una de lola ie spreţ dreapta, opnndu-se în dieptul unei diviziuni care poate reprezenta

Folosind ngla şi ansa se ob in rezultatele direct caţ m rime,ă f r alte opera iuni intermediare Pentru m sur tonă ă ţ ă ă de mare fine eţ pute i folosi mai multe conven ii mentale, câteţ ţ una pentru fiecaregrad de precizie dont

Exemplu Don i sâ afla i la ce distan fa de loculţ ţ ţă ţă

dumneavoastr de sta ie de locul unde v afla i se afl oă ţ ă ţ ă

surs de semă nal Folosi i codificareaţ

"Propor ional cu distan a din punctul meu de sta ie laţ ţ ţ

sursa de semnal, ansa se va roti spre dreapta şl se va opn in

dreptul 9T'ida it>i corespunz toareţ ă

3648

|.|;M.ri.M.|.H"HIMIHI -l M H I IH H'<

uMiim»»""' (

-J- A

1 \

Modul de folosire a riglei semicirculare (raportorului)

Bineîn eles c înainte de aceasta, stabili i c fiecare gradţ ă ţ ă de pe raportor corespunde unui metru Presupunem c ansaă 3' oprit în dreptul grada iei 20 plus dou diviziuni, ceea ceţ ă corespu^ la 24 de metri Dac dori i un rezultat şi mai precis, stabilii, Jă ţ m toarea conven ie referitoare la reprezentarea m rimilor ă ţ ă Pe

raportor astfel:

"Fiecare grada ie, de la 0 la 100 reprezint câte un cent,,ţ ă metru, iar m rimea determinat anterior devine origine pentru ut.ă ă m toarea m sur toare"ă ă ă

Concret, aceasta înseamn c , se va afla câ i centnmetnă ă ţ peste 24 de metn sunt pân la sursa de semnal Presupunem caă ansa indic valoarea 50, deci distan a este de 24 de metri şl 50ă ţ de centimetn Dac , in continuare, dori i s micşora i ordinul deă ţ ă ţ m nme, stabili i mental c fiecare grada ie de pe raportoră ţ ă ţ reprezintă un milimetru iar valoarea determinat devine origineă pentru urm toarea m sur toare Deci 24,5 metn devine 0 şiă ă ă m sur toarea seă ă face de la 0 la 10, fiecare grada ie numerotatţ ă (care este din 10 in 10) se consider ca fiind unitate, deci, înă mintea dumneavoastr ,ă grada ia 10 devine 1, grada ia 20 devineţ ţ 2, şi aşa mai departe până la 100 care devine 10 Dac ansa s-aă stabilizat pe valoarea 70, conform conven iei anterioare eaţ reprezint valoric 7, deci 7 miliă metri Astfel, distan a total pânţ ă ă la surs este de 24 de metn, 50 deă centimetn şi 7 milimetri. In continuare se pot afla zecimi, sutimi, miimi de milimetru

Acest tip de m sur toare, combinat cu o sensibilitateă ă ridicat a operatomlui radiestezist, operator care are cunoştin eă ţ temeinice într-un anumit domeniu, dau rezultate de precizie pe care, uneori, aparatele de m sur şi control create de om nuă ă sunt capabile să le determine3 CARACTERISTICI ALE INDICATOARELOR RADI-

6STE3CEDin cele prezentate mai înainte, refentoare la

indicatoarele adiestezice care s-au folosit şi se folosesc în

prezent, putem trage unele concluzii, şi anume:

31.- indicatoarele radiestezice, cu cât sunt mai instabile,

cu. atât sunt mai bune;

3 2 - for a de frecare exercitat între ţ ă diferitele p r iă ţ componente ale indicatorului, sau între indicator şi mâna o- peratorului trebuie s fie cât ă mai mic ;ă

3 3 - efortul fizic pe care trebuie s -l ă depun operatorulă radiestezist în mânuirea, manipularea instrumentului, a indicatorului radiestezic, s fieă minim;

3 4 - construc ia,ţ modalitatea de folosire, de

întrebuin are aţ indicatorului trebuie s ă fie foarte

simpl ,ă

3.5. -nici un indicator radiestezic nu lucreaz f r caă ă ă

mâna omului s nu fie prezent .ă ă

37

SURSE DE SEVSAL

Generic ar .s câ s-rs Dr se~ra zoa-r ă ă * ance j... centri jcan rtt--j~ ~eD>- omoj>er Se—ra.j vr^rs aêstţ ţ doartnuftât *ep»at cu aur/j csgantsrru . . seneitn ■ 3 ot-ubj ş câ-itfca- prr nyaca j-u rsrj-rerr a _ > g r oagreva ans ă eic)

1. Clasificarea surselor de semr\ai 1.1 pw

punct ae «-^de-fe ai oeoefatoruiu. pe • 2 " 3 jzrerart-•22 s.oar.3tcs• 2 î s-craraa ; -a-njjă - 2 4 .5 suprafa a aceţ 12 5 aenane a Dr ar-cs^ -îrssri

: Dr ara- at-osrere {rest-?ă

-jt-i-j s-jrye-y De ^TA

•3 • sotiDe•32 tOTl'Df-33 33C23X•3 * friasnâ-3 5 x a~â ~an_ri

care s< pases-c - -at^-a

" * " râ:a—i e D-e-'e ţ sdi d? .ruD? sârâat " < 2 acade"He :ARS:.:;f PEŞW *AN TCIJ- «C•* 3 ro-ecse (Werse 1 < « srsîe-i? « ;■*5 corsrjcni f. -crâr lâcxie De -.ara n-uu at:

* " * Sj-ss De ve—ra -e*jrîce ~aaan De maiurâ Drire oare arwrr.r-

1 ' * " - -aa-am De nar.J-3 magnexâ ca-zate JT ~i câri« sjcf rarft De apţ ţ ă

* 1 12 - -aDan cauzate De procese ie—»ce a sresur»! -ir mfierorj pâr-ârr.jjj

1 " 2 Sxvt De se—ra care jro. n De a

■j~ar<f; an-ta^şi . rOrra eţ1 1 3 Sjw De venrafte ejeeroare p rere ncasreăiasarate.

1 6 1 1 - i n f c T i r t a1 5 1 2 - n * a r a 5

când Ossan» d*"®* ^^

53

ÂPfTIX-L

IJl

tar

52

/se ? DS

- 5 • -aoae 1 5 2 artr.aae

ru» Pfectuaft a

operatorul radiestezist este mai mare <w- distan a maxim accesibilţ ă ă organekx? sim are loc fenomenul deţ telebiodetect *

1 6 2 In raport de mijlocul şi viteza de deplasare a oper^ tonim radiestezist in teren

Biodetec nle şi telebiodetec iile pot fi executateţ ţ cu mijloace auto hipo aenene. navale, subacvatici spa iale Viteza de deplasare aţ operatorului rad . estezist. de regul , trebuie să ă fie mai mic sau egaă ă cu 2 km/h iar pentru obiectul m surâtoni nu conă teaz viteza deă deplasare

C nd cercet nle se fac din avion sauă ă elicopter trebuie avut în vedere fapul c .ă detec iile se facţ asupra surselor de semnal dep rtate sau foarteă îndep rtate şi nu seă execut detec ii pentru surse deă ţ semnal apropiate sau foarte apropiate

2. Nocivitatea surselor de semnal

Sursele de semnal telunc. pnn radia iile pe care leţ emană au caracter nociv pentru existen ele vn, deoareceţ aceste radia iiţ frâneaz , uneon blocheaz proceseleă ă fundamentale biologice de la nivel celular p n la sisteme deă ă

celule, organe, zone întregi, totalitatea sistemului viuDe altfel, din cele mai vechi timpuri, oamenii au

observat ca, dormind mai mul i am in acelaşi loc. uneon seţ îmboln vesc deă boli foarte grave Pentru prevenirea acestor îmboln vin, de exempluă la chinezii antia. se f ceau m surâtonă ă specifice din partea autont ilor şi apoi se primea aprobareaăţ pentru construirea de locuin eţ Un alt exemplu, este cel al cavalerului de Pohl, un german care in penoada interbelic aă f cut urm toarea experien : a deă ă ţă terminat radiestezic zone nocive dmtr-o localitate elve ian şi le-aţ ă trasat pe un plan al oraşului Autont ile oficiului st m civile împre-ăţ ă

onm rul, medicul legist şi şeful poli iei au marcat peă ţ ^ at ** ^ceie in care au locuit persoane ce au decedat in urma unei pian 03 ;n spe , cancer. Suprapunându-se celeţă doua ptanun c0" gr3marcate au fost identice, ceea ce denot corectitudineaă

„mr si a celor prezentate mai sus. ^âsuratonlor şi

3 Reteua geobiologica

Un tip particular de radia ii sunt cele ţ cauzate de fenomenele lermice ş» de presiune din intenorul p mântului care ajungând laă suprafa , sub influen aţă ţ magnetismului terestru, se aliniaz subă • srma unor pere i verticali, ţ a unor benzi de radia ii Acestea suntţ aliniate pe direc ia NORD - SUD şl ţ EST - VEST formând un caraaj

3954

o re eaţ

Dac A este suprafa a solului, ben je de radia i; arată ţ ă ţ ă ca pere , care sunt înfip i în sol şi se nd.ca vertical, onenta iţ ţ ţ N V, formând o re ea geobiologic .ţ ă

40 57

Caroiaj de radia ii (sec iune orizontala si verticala)ţ ţ

=

CAPITOLUL IV

1. METO

DE DE ANTR

ENAM

ENT

Configura ia medie aţ benzilor re etţe geobiolog>ce in Europei centrate

L

a

intersecţia benz

I

41 57

ile de radiaţii se găsesc aşa numitei

noau- geopatogene care au o nocivitate

42 57

oe câteva o- -na decât cea a benzilor

Aceste radiaţii după cur- a^ a-âta a-

43 57

o adune nocvs asupra omulu C şecere ti

mp de ma mut an ir mod sistemair timp

44 57

de 'na multe ore pe Z

I

S

U

D

influenta a

cestor -adiat in ^jndis de modu; r car

45 57

e o-ganismu este a-nplasa1

ir -apor cu

ele n constitutia sa fizică 3e părţil

46 57

e mai siabe aie organ s-iului mfij ent

aţe pot duce la drteme stân de noomfor

47 57

t afect jn malacii Dacă aceste radiaţi

se suprapur, cu radiaţiile ern se de

48 57

a"e surse x semnal enumerate r ace? ca

pitol) efechi nocv a acesiora se'cj mu

49 57

ieaza

Din aceste cauze ia poziţionarea

patulu a biroulu nas- û etc j, nu nuna

50 57

, al nostru trebuie avute In vedere şt

acesie mfu ente acţiune toarte importan

51 57

tă pentru prevenirea mboinâv.nlor s men

ţinerea sanatatuDacă suntet incepâto-

52 57

este aosou* necesar să vă anrenat . m

c

K

) asidu- şi regula "m fiecare zi pe

53 57

ntru a abţine -ezjttate satis- ăsăoa'

f Cur n_, este posoi sâ nvătat o Ii-i

54 57

bâ străină citind o ^rnar dacă aceast

a este toane pună nic un pu- -adieste

55 57

zist , putet deveni fără a vă anrena

toane -nult pentr^ a evita eroriiePen

56 57

tnj ce, avansat le readucem aminte pe

această

c

a

i

e

că peritru a f' *'n

tfo

57 57

rmâ antre-ai~ienteie n_ treojiesc

î

n

r

e

-

u

p

i

e

Exer- îtiiie de antrenament p

58 57

rezentate in continuar

e

n

_

sunt

e

x

h

a

u

s

t

i

v

e

imitative c dm contră este indi

59 57

cat ca dumneavoastră sâ

i

e

a

c

a

p

t

a

t

in

form personalităţii propn ş de ce nu

60 57

să găsit ş altele

înainte de a incep

e prezentarea ceiu dintâ. exerciţiu

61 57

reouie sâ ne -eamintt-i că lucrul

se executa înr-c ar-nosfe-ă linişti

62 57

tă târâ faeton extern1

penurbartor

cu personalul care ne autâ

-

n

e

m

î

r

i

63 57

taniiie' pneten cooperant care sâ *

>e corecţi ir aoc-da-ea drame-lor s

64 57

ubiecte Pentru lucru trebuie să ne

înar-nâ" cu multă "meradse ir ceea

65 57

ce facerr, sâ fim odihn t cu o star

e de sănătate Pună Este nterzisă ab

66 57

orda-ea oncărj; subiect de -anestez

ie Oe sătre ooinavi psihic sau de c

67 57

ei cu un psihic labil oe cei car

e n

u au c sânâtatf DunăMu efecuat ruo

68 57

o expenentă caca atmosfera n

z

a

r

e

v

â Desfăşurat; actvitatea nu vâ insp

69 57

iră o "încredere depună Evitai

m

a

i

aies ia incepu4

sâ facet, demonstra

70 57

ti pnn care sâ a-âtat unor lene per

soane - care nu au r»a o legătură c

71 57

u subiecta a

borda: - ce

72 57

calit i şi ce poten eăţ ţ ave i in domeniulţ radiestezic. Glumele crederea sau ostilitatea persoanelor c rora leă face i acestţ demonstra iiţ vă pot induce in eroare

fcPentru a evita influen eleţ provocate de o autosuges e

conştient trebuieă s v impunetiă ă o concentrare deosebit pă e

Sut, tul de investigat şi s evita iă ţ s ave i o idee preconcepută ţ ă asUv- rezultatuiui mvestigatiei In caz contrar, reuşi i s decela iţ ă ţ

Un puns care s v satisfacă ă ă donn a şi nu pnmi i r spunsul realţ ţ ăîntotdeauna dar repet. întotdeauna in cazul unui eşec

io;a sau par ialţ face i analiza de caz pentruţ a descopen cauza Repeta; investiga iile ţ pân ă când veti reuşi Analiza i inţ am nunt corectitua-ă nea simplitatea şi clantatea conven ieiţ mentale adoptate în func ieţ de subiect încerca i ca pe timpulţ lucrului s ignora i once altcevaă ţ in atar ă de ceea ce vă intereseaz in acelă moment Toate potentei fizice psihice şt sufleteşti s fie îndreptate spreă elul urm nt cu 15.ţ ă tensitate maxim posibil S sim i i in intenorulă ă ă ţ ţ fnntei dumneavoastră câ toate energiile poten iale pe care le de ine iţ ţ ţ se îndreaptă c treă un urne el mişcareaţ instrumentului radiestezic conform conven ieţ mentale şi decelarea r spunsului corect laă problema ce trebuie rezolvată

începe i întotdeaunaţ once investiga ieţ cu o rug ciuneă c treă Dumnezeu Astfel vâ protejat. spintul pentru îndeplinirea a ceea ce v-ati propus pnn ndicarea nivelului vostru vibratonu numai astfel pute i ţ urca spintual pentru a avea acces la aşa numita "banc deă date universal 'ă

In tot ceea ce face i in toate activitâtileţ pe care le des-f şura i evita i ă ţ ţ atitudinile teatrale, impresionabile, nu câutati ongi- nalitatea cu once nsc Face i ţ totul cât mai natural cu putin cuţă modestie Once reuşit ă nu trebuie sâ ne fac să ă uit mă s multumă im pentru aceasta Putenlor Cereşti, lui Dumnezeu

Pentru dezvoltarea concentrân mentale, a preciziei şi intensit iiăţ conven iilor mentale face: urm toarele ţ ă exercit.

a)Pentru început, ati i fârâ s ţ ă clipi i ţ câteva cuvinte dmtr-o carte apoi un rând iar dup câteva zile ă mai multe rân- dun.

b)pnv-i fix ţ in fa , ţă in serruobscuntate cât mai mult timp posibil

c) fixa iţ cu pnvirea un cerc cu diametrul de 1 ,albastru pe un carton alb Pnvit, punctul albasTm^f ? 15 secunde cu pauze de cile i minut apoi^Z P de 30 de secunde cu o pauz de ună mmut Se cS.S t trenamentul pana ve i reuş, ţ s ă v ă f.xat. pnvâ iL ■ dipi iţ cel putm 3 - 5 minute ivirea tara sa

Luati un obiect oarecare. îl pnvi i timp ţ de 30 de secunde ''^rcatl ^ deSCneţ' 031 ma' Venficati de^

ZZetta f cută ăpnviti o ilustrata dintr-o revist timp ă de 30 de secunde apo.

Mrj*ti creiona i cu cât ţ ma. multe smân„n»,IVU' w " — - _ 1 1

3e hârtie încerca i sa creiona i cu catţ ţ mai multe amanunte

3 foaiepf o iu»- - ceea ce a i pnvitţ

5S

.pertfuM meu se va roti spre dreapta (stânga) nc> când mâna mea stâng se va gât *oeă recita brelocului'

•Ansa mea va ndtca cv vârful drectia unde sei brekxur

înainte de a începe sâ lucrat efectiv este neces» sj în elege i bineţ ţ mecanismul 'percep ieiţ radiestezice' pentru a e*its autosugestia sau "blocajul' celui de-ai şaseiea s ~H a: du-inea,^ trâ

Trebuie sâ ave i foarte clar 'mţ minte, filmul fenomenolog,-, etapele unei ac iuniţ radiestezice algontmui activit iăţ

Exemplu C utat ur.ă breioc pierdut

Etapa nr " Alimentarea memonei dumneavoastr suc-ă conştiente

cu informa iţ referitoare ia obiectul cercetnă

pro- pnetarul brelocului sex. nume profesie etc descnerea brelocului ca mânme formă culoare inscrip ionaţre matenalul

6b

2 PRACTICA RADIESTEZIEI

din care este confec ionatţ etc

Etapa nr 2 Vâ concentrat întreaga aten ieţ toate gânaxiir vâ sunt canalizate cu intensitate NUMAI ta brelocul c utat ş.ă ignora i inţ totalitate once alt subiect

Etapa nr 3 Vâ stabili iţ conven iileţ mentaie succesive pentru interpretarea cu precizie a mişcânlor indicatorului -adiestezic folosit fie el bagheta, pendulul sau ansa

Conven iiţ

mentale (folosi iţ una dintre ele corespunz toarăe indicatorului folosit)

a) Pentru aflarea direcţiei

Bagheta■

mea

unghiulară

se va roti

sare in jos

atunci

când sunt

incteptat

cu fata pe

drectia

brelocului'

'Bagheta

mea sub

form ă de

T" se va roti şi se

va 6b

stabiliza pe

direc ia unde ţ se

g seşteă brefc>-

cuT

"Bagheta mea elastic va ă avea o mişcare os-cilatorie sus-fos atunc când mâna mea stângă se va g si pe direc iaă ţ brelocului".

t>) Pentru apropiere

"Pendulul meu

(bagheta

unghiulară

bagheta

elastic ) îşiă

accentuează

mişcarea pe

m suraă

apropierii de

breloc"

'Ansa mea

(bagheta sub

form ă de "LI se

va roti spre

stânga

propor ional cuţ

apropiere

a de

breloc'

c) Pentru decelarea locului

*Pendulul

meu

(bagheta

unghiulară

bagheta

elastic )ă

va avea

mişcarea

maxim ă în

locul unde

se află

brelocul"

'Ansa mea

(bagheta sub formă

de "O *» unde se

află brelocul,

va face un unghi de

fa deţă direc ia deţ

înaintare"

6b

£-.325 ~r * . er-.:area - -J STJu aav-irc pepuseţ

Este c «race -p icnâ Z*Arjrji*r\ sa- p-eccu i.ij-c cârc m scâ e rdrjar.'jrju iad*sezo re caro- " opiectu c ut ri şă ă vmspecta eşueaza oes'âş.rat " »'-.âti>e etape u—an care

-r 5 Zzr-Jirarz& c uşelor eş^-că JJ Acesie ca_ze ar prea ' 'Oe e p-eco-icep_re asup-a locui j .roe î-ar fi pjlx p s îreocj.ă ccrve- î:.«e -.e-r.a e a fost oestj De ca-e oe p-ec:se 'u .-ai concentra- sjfoen" M JVA pe suo-ecu c uta-ă dLmreavoafirâ a: su'e-- rfi.. ertta ejctenoarâ a j-e ier|e pe-scar* efte Dupa ce ,-at eoîcar reuan cgcBarea ei -nmanc pe aceasrâ cara tac- icrj peitjtaor êr. a xw» reajrane pcz\ .e r a~ .v •.a ea oe p-c-sp^rare raoesiez»ca vecue sâ riroagaznat j- anu-r nu-na- pe anojtrK r e^ ră _ră c_ ceroeîâr le ^ care e acri Cu câr cunoajret -na ir prohrame j- s^- aecr. a- arar a,ei -a -nj-e 3ar.e oesfre ace susea c. ar. r prpoe-rau deă -euşrâ eSe ~ai -nare puel 'a;* oener—una- -nâsu- cu un coeôet aoce taoţ pe reuşita sau pe pr e>cz>e asupra a ceea ce ru cjrcaşrei in -r. el Ouircşame .ag r spunsul .a'ă pe -nâsu-a cmoaşren

2.1. EXERCI II REWTRU CONVEN IILE MENTALEŢ Ţ

2.1.1 Pentru ktcrul cu penduhii

A. -e c 'ca e de nârte desena* ociuâ cwuxi cawa e cal^ ***** **** Aşezat PENA^J OEASXRA pnnj Jcerc Forrrxia* umatoarea ocrve-r. e mertaă

t̂ave a rr- J xrzţ» J-'3 conne-n mer«a« pm^

_ „- s ă se nseasca n s^psu dor Ccnsruat r aceaş rod 5 t

^^cas» REBUE sa se Ceaşc r ă sensu ,-d.̂ r * S«3â Facet aces e,erct._ para -uşi sâ scr -̂cat v-su y STai pend-HJu foarte uşor

B Pe aceeaşi 'cae de -âr.e desenat x>-â Tecre cae sâ

s raersecseze ş cârera a cac«e e desenai 'vşe sâoet

p=nr = nîjea seû Aees: -î X exeror sjtt psnr_ a .i xkşxi x nşcarea oe osc ar. e a pe-oj u u -̂ocecan asre suscenca: 3JU .3 inouajarea cr şi, fcwjsi coorema "ercaua

'P&xxj'j me .o oscsia «narre-inapD ,-pntr— sensuu jr-ir-

im desecare"Penduu .a executa -̂ şcarea ae oscuan-e pe care art -v

au?-: de-a xgj -»e Sen-ia: ccn.-em3 mentaa penr- as- aaii pe c 'ecua scârâ-d-eatxa a ce« oe-a x»ua rn oeserae De ase-nenea seri —cat -ara in care tmet :e-oju penr^ a >i uDrşnu sâ xra: a. a

—Pe e

77

"-â-na

Exerci ii cu pendulul pentru conven ii mentale de impunere aţ ţ unor mişc riă A - de rotatie; B - oscila ieţ

2.1.2. Pentru lucrul cu bagheta unghiulara

Fok» i coalaţ de hârtie pe care a ţ desenat umile intersectate şi conven ia mentaiâţ

'Bagheta mea unghiular se ă va roti de patru or pentru cSrecpa inairte-inapoT

Dup ob inerea rezultatuluiă ţ dont folosi i conven iaţ ţ mentaiâ

'Bagheta mea unghiular se va ă roti de dou oh pentruă drecpa stânga-dreapta *

Pentru a vâ obişnui ai cele dou modalit i de ă ăţ inereţ *m mâini a baghetei unghuiare (prona e şi supina ie) ţ ţ foiosi -ţle pe rând la acelaşi tip de exerci ii De asemeni se folosescţ conven ii mentaleţ şi exerabi identice pentru bagheta unghiul «â ngidâ

Exerci ii cu baghetaţ unghiulara: A - in sistemul PRONAT1EI B - in sistemul SUP1 NA IEIŢ

BExerci ii cu bagheta unghiularaţ

rigida: A - in sistemul PRONAT1EI B - in sistemul SUP1NAT1EI

2.1.3. Pentru lucrul cu bagheta elastica

Ve i folosi aceleaşi desene şi conven w ţ ţ ca ta pendU a speafica ia câ rotata executat de inelul ţ ă sau sfera din capâtvi tije elastice sau al arcului este "m plai vertical fa aţ de pendi la cart TOa a este în plai onzontal De asemenea,ţ pentru osalata manie

45

78

2 1 .4 Pentru lucrul cu bagheta s ub forma de "L" si cu ar^

Se folosesc aceleaşi conven i, mentale ţ chiar dac mijeai*ă acestor indicatoare fm special a ansei) sunt limitate la rotatu stânga" dreapta 'm plan onzontal

Proced m astfel se desenează ă pe o foaie de hârtie o hr,,e

curb şerpuit iar ă ă cu ansa sau bagheta sub form ă de "L" se incea-^, s se urmeze ă cu precizie c i maiă mare desenul trasai ştiind câ totdeauna vârful ansei (ti>a baghetei; v vaă indica direc ia ţ care va f; tangentă la curb ă in fiecare punct al liniei, linie care ar putea t, trasat de perpendiculara coborât ă ă din picioruşele ansei (din centru mânerului baghetei)

Conven ia mental poate f<ţ ă

*Ansa (bagheta sub form de ă ~L"J va urma lima curb , ă vârful ansei (tija baghetei) îmi va indica direc ia ţ iar perpendiculara coborâtă dtn picioru ele ansei (centrul ţ mânerului baghetei) va urm ri traseulă Urner

La acesie exerci ii executa i şiţ ţ venficarea schimb mă con-ven iei mentaleţ De pild laă exerci iul cu ţ pendulul deasupra

cerculu cu sensul de rota ieţ spre stânga, schimba iţ conven iaţ mentaiâ pentru sensul de rota ieţ spre dreapta dar nu aşeza iţ pendulul deasupra celu dfc-al doilea cerc (cu sensul de rota ieţ spre dreapta; î men ine i in pozi ia avutţ ţ ţ ă

Pentru o conven ie mentaiâ fermţ ă şi o concentrare puternică pe activitatea desf şurat in acestă ă caz, pendulul nu trebuie sâ se mişte De ce? Pentru câ a . stabilit c pendululţ ă dumneavoastr vaă ZZn, u,^L9'rat0ne CONFORM SENSULUI DE ROTATIE ALZT^L^ r a>6Zar pnmiiu cerc in ipo-teza prezentata nu au fost îndeplinite condi iile impuse s.ţ anume

roteşte m sensul ultimei conver* mentale, este necesar sâ efectuat

22 EXERCI IIŢ CU AJUTORUL MARTORILOR (PROBELOR)

Marton; (probele) sunt adjuvante in activitatea unu rad

eS,ez.st in special al unuia încep toră Dup ce vet. oofneă

rezultate ,'irte bune şi - ma ales - constante folosind marton prezenta mar tonlor nu va mai fi necesara pentru decelarea unei anumite srse Except" se fac in cazul cautan persoanelor sau animalei* ^p rute. a teled.agnostă .culu. medical -ad.estezic al desenelor teieinfluente şi analizei probelor recoltate

Doar dup ce v-a i însuşit suficientă ţ de Dine pozi iile ţ de lucru CJ difente indicatoare radiestezice precum şi modurile de

lucru cu acestea folosind conven ii mentaleţ adecvate treceti ta tipuri de e- xerotii care sunt cu un grad de complexitate mai ndicat decât precedentele Pentru aceasta vom folos ca marton pe rând. o yumâ de şters o st.clutâ de medicamente plină cu apă o pietnacâ cheia de la locuin a dumneavoastr etcţ ă

2.2.1 Exerci ii in interiorul locuin ei cuţ ţ martori (probe) si obiec tul c ut rii "la vedere"ă ă

2 2 11 Exerci i, cuţ pendulul

Lua i în mâna cuţ care ine i pendulul guma de ştersţ ţ martor apoi aşeza i pe mas laţ ă vedere o alt gum de ştersă ă de acelaşi tip cu aceea din mânâ Vâ concentra i intensţ asupra obiectului cercet mă guma de şters Marioni din mână vâ va ajuta la intensificarea şi expnmarea ou preazie a conven ieiţ mentale

-Pendulul meu se va roti NUMAI atunci când acesta va fi

deasupra gumei de şters"

inap» a pendulului 5 oorespunde o mişcare sus->os a baghete, «a, rvjne exerci ii deţ concentrare ş, de asemenea este .uT^scSa stânga-dreapta se p streaz ă ă la ambele .ndSatol^ -^les corect mecanismul conven iilor menta,* ţ ** *

Se repeta exera iiiţ cu sticlu e cu apa. pietncele. che,|ţ e

Qe la locuin , etcţă

A BExerci ii cu martori:ţ A - cu obiectul

de investigat de acelaşi tip cu martorul;

B - cu obiectul de investigat diferit de martor.

Pentru verificare ve iţ folosi aceeaşi conven ieţ mental şi, înă mân cu gumaă de şters, plasa i pendululţ deasupra sticlu ei cu apţ ă Bineîn eles c pendulul vaţ ă

trebui s NU reac ionezeă ţ în nici un fel, r mânând imobil Dacă ă totuşi pendulul gireaz sau oscileaz ,ă ă relua iţ acest tip de exerci ii cu martori pân v reuşeşte expenen aţ ă ă ţ şi rezultatele ob inute la mai multe repet n r mân constant exacteţ ă ă

Dac v-a i confec ionat deja un pendul în care pot fiă ţ ţ introduse probe, t ia i guma de şters in aşa fel încât o bucată ţ ă s intre ină pendul şi repeta i experien ele de mai sus.ţ ţ

80

i/

<

A - metoda pronatiei

B - metoda supinatiei

A

K ^ J

1J

I

Pozi ionând bagheta deasupra gumei de ştersţ de pe mas .ă bagheta va executa rota ii spre înainte sau spreţ inapoi conform conven iei mentaleţ

Bagheta mea se va roti spre înainte NUMAI atunci când

aceasta va fi deasupra gumei de şters"

Stabili i câte rota ii sâ execute bagheta,ţ ţ mai multe sau mai pu ine, dup cum don i, dar întotdeauna, trebuieţ ă ţ să vâ concentra iţ

ca bagheta s se roteasc de num rul de on alesă ă ă

2 2 13 Exerci ii cuţ t" si ansa

Men ine i într-o mân martorul cu care de,a v-a .ţ ţ ă ţ obişnui - şi am amintit de guma de şters - pe concentrarea

"Bagheta elastic (sub form de ă ă "L". an^ZZ'elas,Z stânga (dreapta, in sens orar sau anticar ,n cazul NUMAI atunci când aceasta se va afla deasupra gumei oe *

69

2.2 1.2 Exerci ii cu bagţ heta unghiulara si bagheta unghiulararigida

ine i în mâna dreapt sau stâng Ţ ţ ă ă - la alegere - martorul cu care facem exerci iile - de exemplu guma deţ şters

68

Exerci ii cu ansa folosind martorii (probe)ţ

2.2.2. Exerci ii in interiorul locuin ei cu martori (probe) siţ ţ obiectul c ut rii "ascuns"ă ă

Cu acest gen de exerci ii v antrena i pentruţ ă ţ descoperirea unei anumite surse de semnal dintre alte surse de acelaşi tip dar cu caracteristici difente fa de proba martorţă Exerci iile propuse inţ continuare sunt cu diferite probe, câte una pentru fiecare indicator radiestezic dar ele pot fi f cute şiă cu celelalte indicatoare şi este indicat ca dumneavoastr să ă pute i lucra cu toate indicatoarele la (elţ de uşor

2.2.2.1. Exerci ii cu pendululţ

Pentru aceste exerci ii folosi iţ ţ ca prob martor ap deă ă la robinet într-o sticlu Obiectul c ut rii dumneavoastrţă ă ă ă va fi apa de la robinet, potabil , pe care trebuie s o deosebi iă ă ţ de apa îndulcită care a fost turnat in mai multe pahare.ă Expenenta se desf şoară ă astfel: prepara i o anumitţ ă cantitate de ap îndulcit cuă ă zah r, cantiă tate pe care o împ r i i în dou pahare. Intr-un al treileaă ţ ţ ă pahar pune iţ apă simpl de la canalizare Aşeza i paharele pe o mas avândă ţ ă între ele o distan de 15-20 cm.ţă

p r si i mcaperea şi in acest timp. o alt persoan vaă ă ţ ă ă ^.mba paharele intre ele. Cand aceast opera iune este gata Ză ţ 5 persoana care va ajuta la experien e s v lase singur pentruţ ă ă a S putea concentra ma. bine Cu proba de ap în mâna in careă tineti oendulul, vâ apropia i de pnmul pahar, plasa i pendululţ ţ deasupra acestuia şi v concentra i intens pe conven iaă ţ ţ mental :ă

Pendulul meu se va roti spre dreapta■ NUMAI dac in acestăpahar este ap de acelaşi fel ca apa martor".ă

Men ine iţ ţ pendulul în pozi ie arca 15 - 20 de secunde şlţ ur- m n i rezultatul Dac pendulul nu reac ioneaz , trecemă ţ ă ţ ă deasupra celui de-al doilea pahar. Dac nici deasupra celui de-ală doilea pahar pendulul nu reac ioneaz trece i la al treileaţ ă ţ pahar unde, în acest caz. pendulul se va roti. Rezultatul se vertific prin gustarea apei.ă

IMPORTANT: Chiar dac pnn eliminare, ultima prob deă ă analizat ar trebui s fie proba c utat , o ve i venfica şi peă ă ă ţ aceasta deoarece exist posibilitatea ca tipul de prob c utată ă ă s nu existeă pnntre probele expuse iar în acest caz, rezultatul prospect m esteă greşii. Aceast remarc este bine de inută ă ţ minte astfel ca în cer- cetânle dumneavoastr pe care le ve iă ţ putea desf şura de acumă inainte sâ nu existe surs de semnală

necuantificat şi asupra c reiaă ă s ne pronun m doar ra ional,ă ţă ţ doar ca un rezultat al gândim dumneavoastr .ă

I v /

) t—■-l

70

s

2 2 2 2 Exerci ii ţ cu bagheta unghiiiara şi bagheta unghi^ ^ţnqida

Un alt fel de exera iiţ propuse sunt acelea in care obiectu câut ni dumneavoastr este acopentă ă cu un alt obiect confec ionaiţ din alt matenal Concret, ve i folosi caţ martor guma de şters iar ca obiect de c utat o alt gumă ă ă de şters (de acelaşi tip ca martoni, ascuns sub o ceaşcă ă de cafea întoarsă cu gura in jos dintre alti- ceşti de cafea, de asemenea întoarse cu gura in jos

Exerci ii de ţ interior cu bagheta unghiulara folosind mar

tori si cu obiectul c ut riiă ă ascuns

Folosi i conven ia mental urm toareţ ţ ă ă

Bagheta mea unghiular rigid seă ă va roti cu vârful spre /n/os NUMAI deasupra ceştii de cafea sub care se g seşte gumaă depers'

Pe rând, se trece deasupra fiec rei ceşti şi urm nmă ă rezd- tatii Pute i m ri gradul de dificultate ţ ă al exerci iuluiţ (numa dup ă ce v-a i antrenat suficient, ţ adic p n ă ă ă când procentaj de reuşită dmtr-un num r mare de incerc n esleă ă de peste 98%) punând sub ceşcu e şi alte felun de gumeţ de şters, schimbând din când m când i guma de ştersţ martor

2 2 2 3 E xerci ii ţ cu bagheta elastjca

In acest caz, proba martor va fi o piatră semipre ioasâ dintr-ţ un colier, din care ve i lua şi piatraţ folosit pentru câul n Nu uita iă ă ţ ca la terminarea exerci iilorţ s reface i colierul la locă ţ

Exerci ii cu pendululţ si cu martor (proba) de apa pentru an paharului in care se g seşteă apa fara tahar

Aceslu tip de exerci ii i se poale m nţ ă complexitate* mânrea num rulu de pahare, iar ină acest stadiu nu ma zece De asemenea, apa se poale amesteca cu sare. sau pr,>tj, ^ apa din sticlu s fieţă ă dulce sau s rat iar "m acest caz obîă ă c ut m va fiă ă paharul cu ap dulce sau s rat dup cază ă ă ă

întotdeauna ve i avea gnjâ ca zah rul sauţ ă sarea s fie bir*ă dizolvate pentru a nu se deosebi lichidul din vase

72 73

Piatra de c utat o ve i amesteca cu alte pietnceleă ţ intr-o ceşcu din cele trei pe care le-a i umplut inţă ţ prealabil cu pietncele luate din gr din sau din alt parteă ă ă Ceşcu ele se vor aşeza - ca şi laţ celelalte exera ii ţ - la o distan de 15 ţă - 20 cm una de alta şi dupa 'iecae încercare, reuşit sau nu. o alt persoan va schimbaă ă ă «Şcu ele intre ele, dar nu va r mâne în camer în timpulţ ă ă expenen elor Pentru a nu fi influen a i, pute i acoperiţ ţ ţ ţ ceşcu ctc cu câtţ toaie de hârtie. Folosi i conven iaţ ţ

e 0

"Bagheta mea elastica sc va roti (oscila) in sens o (antiorar) NUMAI deasupra ceştii care con ine piatraţ semiprefioâ care este la fel ca cea din mâna mea"

H

W K >

A

Exerci ii de interior cu bagheta elasticţ ă folosind martori şi cu obiectul c ut rii ascunsă ă

2.2.2 4. Exerci ii cu baghetaţ sub forma de L

De data aceasta ve i folosi cartonaşe colorate in roşu,ţ galben, albastru, introduse in câte un plic de aceeaşi form şiă m nme Conven ia mental va fiă ţ ă

"Bagheta mea sub form de "L"ă se va roti la dreapta (stânga) NUMAI deasupra plicului caro con mcţ cartonaşul colorat in roşu. (galben, albastru) ca cel pe care il in in mân ca martor."ţ ă

In continuarc se procedeaz ca la celclaltcă cxcrci uţ

85

£> G> ( >

r.1

74

Exerci ii de interior cu bagheta sub formţ ă de "L" folosind martori şi cu obiectul c ut rii ascuns.ă ă

2 22 5 Exerciţii cu ansa

lntr-o sticlu ţă de medicamertte turna i ulei de consumţ

alimentar şi din aceeaşi sticl ă pune i şi intr-o ceaşc de cafeaţ ă A iţ ob inut astfel proba martor ţ şi obiectul c ut rii in alte două ă ă (sau mai multe) ceşti turna i un alt lichid de exemplu apţ ă Acopen i cu câte oţ (oaie alb fiecare ceaşc pentru a nuă ă observa lichidul din intenor Folosi i conven ia mentalţ ţ ă

"Ansa mea se va roti spre stânga (dreapta) NUMAI atuncicând va fi deasupra ceştii cu ulei

Trece i cu mâna în care ave i ansa deasupraţ ţ ceştilor astfel inc t perpendiculara coborât din picioruşele anseiă ă sâ (re in intenorul diametrului ceştilor şi sta iona i deasupraţ ţ fiec reia arcaă 15 - 20 de secunde pentru a decela semnalul pnmit Ultenor. dupâ ce a iţ ob inutţ rezultate bune folosind aceast metod , folosi i oă ă ţ metod pentruă avansa i ţ se trece foarte incet cu ansa deasupra ceştilor pe concentrarea ca "ansa sâ se roteasc NUMAI deasupra ceştu cu uleiă mr deasupra celorlalte ceşti sâ nu reac ioneze In ntci un fel (sţ ă r mân imobil )ă ă ă "

73

EXERCITII DE INTERIOR PENTRU ETALONARE

mie propuse în continuare urm rescă ca dumneavoas- E* tace mâsurâton exacte de distan e. în l imi, adânc.™,ţ ă ţ , sâ P0^ eratun presiuni, timp, etc. cu ajutorul indicatoarelor ş»

v^^mStelor radiestezice./sau

Instrumentelor

Este absolut necesar ca un radiestezist sâ ooat ă m- preas

diferite mânm, în d.fente unit i ăţ de m sur ,ă ă in con inu^ţ fp3i,za conştientizarea difentelor manm. ş. modul lor de m ^ă practic vom înv a din nou saăţ m sur m ă ă Dar, de data aceasta in a.

fei decât o facem in mod curent Desigur, pentru început veti

folos cj instrumente de masurat pentru lungimi, volume, presune tem peraturâ etc , dar aceasta o ve i ţ face cu un scop bine definit si

ânume: decelarea, cuantificarea manmii de

m surat direct Ob ine iă ţ ţ valone ceea ce este de m surat şi ă nu mai ave i deţ executat decât tirea valoni□ respective. Este necesar ca prin exerci ii perseverenteţ conven iiţ mentale corecte, s vă ă 'racorda i" la unitatea de m surţ ă ă respectiv şi să ă o pute i ţ expnma în m rimi direct propor ionale cuă ţ m nmile ă de m surat.ă

Pentru executarea m sur torilor de acestă ă tip pute iţ folosi unul din instrumentele ajut toare (riglaă universal ,ă rigla circulara sau semicircular ) ă sau nu Atunci când ve iţ folosi una din ngle, num rulă de unit i de ăţ m sur se citeşteă ă direct în dreptul grada iei la care s-aţ stabilizat indicatorul Când nu folosi i riglele, întrebuin a i metodaţ ţ ţ pas cu pas, din ordin de m nme în ordin de m nme, prin micşor nă ă ă sau m ririă succesive a m nmilor. S lu m un exemplu practic:ă ă ă m sura iă ţ distan aţ de la dumneavoastr pân la fereastr .ă ă ă SI aia trebuie f cut ă ă o observa ie important Ce înseamn de la dum-ţ ă ă

Exerci ii de interior cu ansa folosind martori siţ cu obiectul c ut riiă ă ascuns.

87

neavoastr p n la un obiect ă ă ă oarecare? De unde m sur toarea? De la nas pân la ă ă ă obiect sau de la vârful pici^ lor? Sau poate este mai bine sâ începe i m sur toarea de ţ ă ă ia

tur "? Pentru a elimina situa iile ă ţ echivoce, atunci când executai m sur toare de la dumneavoastr pân la un punctă ă ă ă dinainte ales i sau in mişcare, punctul ongine al m sur toni vaă ă fi proiec ia centrul'*ţ dumneavoastr de greutate pe sol Acestă punct se afl intre ă t lp, ["ă jum tatea distan ei dintre acesteaă ţ şi de la c lcâi la vârfunle degete*ă lor In cazul în care stabilim punctul de ongine al m sur torilor ă ă perv tru distan e,ţ considera iile de mai sus nu-şi au ţ rostul

Revenim la m sur toarea de efectuat Necesitatea careă ă s-a ivit este determinarea distan ei pân la fereastr ţ ă ă Si am specificat câ acestea se realizeaz pas cu pas, prin conven iiă ţ mentale succesive in func ie de r spunsul pnmit, astfelţ ă

1. "Pendulul meu se va roti spre dreapta (stânga) NUMAI dacă distan a pân la fereastr este intre 2 şl ţ ă ă 3 metri"

S presupunem câ pendulul nu a reac ionat nici după ţ ă 15 - 20 de secunde înseamn câ distan a nu este cupnns înă ţ ă intervalul stabilit şi poate fi mai mic sau mai mare Pentruă aceasta folosim conven ia ţ mentală

"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac distan aă ţ pân la fereastr ă ă este mai mic de 2 metn"ă

Presupunem câ r spunsul este negativ In acestă caz este sigur c ă distan a ţ este mai mare de 3 metri şi vom investiga un nou interval,

"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac distan aă ţ pân la fereastr este cuprins intre 3 şl 4 ă ă ă metri".

La r spuns pozitiv, ve i micşora intervalulă ţ

"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac ă distan aţ pân la fereastr este cuprins intre 3 şl 3,5 metri"ă ă ă

78 r spunsă pozitiv ve i incepeţ divizarea in câte 10 centi-Pendulul■ meu se va roti spre Coapta NUMAI dac cUstam*ă la fereastră

este cuprins intre 3 metr, şlă 3 metn şl ,0 cen!°

presupun câ r spunsul este negativă

-Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac distan aă ţ ,) nă laă fereastră este cupnns intre 3 metn ş, io centimetn ş,ă 3

,„etn ş'20 centimetri"

La un r spuns afirmativ, micşor m intervalulă ă de m surat ină

centimetn

"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac distan aă ţ

pân la fereastr este de 3 metn şi 21 centimetn"ă ă

Dac nu pnmi i r spuns pozitiv continua iă ţ ă ţ

"Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dac distan aă ţpân la fereastr este de 3 metn şi 22 centimetri'.ă ă

La r spuns afirmativ, a i reuşită ţ s m sura i radiestezic disă ă ţ -tan a pân la fereastr Urm torulţ ă ă ă pas este s lua iă ţ o rulet ştă

săm sura i distan a pentru a vâ venficaă ţ ţ

Dup ce v-a i obişnuit cu acest tipă ţ de mâsurâton (care poatefi executat nu numai pentru distan eţ dar şi pentru volume, tempera- tun. presiuni, etc ) şi nu numai cu pendulul, a şt cu oncare alt indicator radiestezic. cu aceste conven ii mentaleţ simple, folosi i - toi penţ tru metoda pas cu pas - conven iileţ mentale de tipul

'Pendulul meu se va roti spre dreapta NUMAI dacă stan aă ţ Pânâ la fereastr este cupnnsă ă intre 2 Şi 3 metn

pendulul meu se va rotl sf*e stânga NUMAI dacă distan a p nţ ă ă la fereastră este mai

19

La

„letn

inetn"

mic de 2 metri, pendulul meu vaă oscila stânga - dreapta iu

dac distan a pân la fereastră ţ ă ă este mai mare de 3 metri * Aj

Aceast conven ie mentală ţ ă este mai ampl şi cupnrv^ ,ă conven ii mentale simple La aceastaţ ve i pnmi un singur râvV*ţ pendulul se va roti spre dreapta on spre stânga sau va o^ . stânga-dreatpa Fiec reiă mişcân a pendulului corespunzându- T interval, se reuşeşte micşorarea timpului de investigat

întotdeauna există tendin a de a crea conven ii menta»ţ ţ complicate pentru a ajunge mai repede la rezultat neglij ndu-seă i*. m torul aspect NUMAI pnnă exersarea conven iilor mentaleţ simp<; şi OB INEREA DE REZULTATEŢ IN MOD CONSECVENT vâ per", mite trecerea la o nou etapă ă Un copil înva sâ meargţă ă întâi "de-a buşilea", apoi in picioare "cop cel -ă cop cel" şi apoi să ă alerge Niciodat nu va trece la alergareă înainte de a merge pas cu pas Face i -ţ t dumneavoastr la felă NU SARITI PESTE ETAPELE INTERMEDIARE Aceasta este cheia succeselor dumneavoastră viitoare

2 3 1 Etalonarea pentru distante

Pentru c metoda pas cu pas aă fost descris ă mai înainte, nu vom mai face referin la modul de folosire, dar la fiecare etalonare in parte, aceast metod va fi folosit maiă ă ă întâi

Cea de-a doua metod folosit necesit prezen a unei ngleă ă ă ţ gradate In capitolele anterioare am descns modul de lucru cu fie-care tip de ngl gradat şi indicator radiestezic.ă ă

înainte de a trece mai departe este bine dac a i revedeaă ţ capitolele refentoare la instrumentele radiestezice O dat f cută ă acest lucru, cum proceda i in continuare dup ce a i dat laţ ă ţ o parte covorul, trasa i cu o cret pe l.noleum sau parchet o linie lung deţ ă ă 5 metn pe care o împ r i i în metn şi centimetri ş, pe care oă ţ ţ numerota iţ

^ 7ece in zece cent.metn O distan de 10 cenUmetn o ţă trasai, o. r Se in milimetri Putet,ă de asemenea folos, o pang^hî- fme tru de croitone, nJeta dar numerotarea s fie f cut vuZîă ă ă aşa fel încât aluna cand pnv. . lima respectiv ţ ă s ă vede i ofreie dinţ

diviziunilor

Modul de formare a unui etalon const in folosirea meiă mânmi cunoscute, pentru a pnmi un r spuns corespunz toră ă acelei

manmi şi egală cu aceasta, r spuns cuantificat, vizualizată

cu un irv- dicator pe un instrument radiestezic (rigl ). ă Aceasta presupme cunoaşterea prestabilit atât aă m nmu de cuantificată cât şi a r spună sului de pnmit, urm nndu-se vizualizareaă r spunsului Astfel seă reuşeşte ob inerea unui etalon la careţ ve iţ face referire ori de câte on ve iţ fi nevoi i s apela i laţ ă ţ m surarea m nmiiă ă respective, referire oare - dup etalonare -ă se va face în mod automat f r conştientiă ă zare prealabilă Este la fel cum face iţ o m surare cu o rulet : nu vă ă ă gândi i dac ruletaţ ă este etalonat ,ă dac metni reprezenta i pe pană ţ ica metalică precum şi diviziunile respective sunt la fel cu metni etalon care se p streaz în condi iiă ă ţ deosebite la Pans Dumneavoastră face iţ doar m sur toarea şi citi iă ă ţ direct rezultatul mâsurâtoni in

dreptul diviziunilor respective Acelaşi Tucru se realizeaz şiă după etalonare m nmea etalon se p strează ă ă în memona subconştientâ şi la ea se face refenre on de câte on se iveşte necesitatea conştientă de a cuantifica o m nme. de a afla directă rezultatul unei m sur tonă ă

Revenind la etalonarea pentru distan e, pentru efectuareaţ exerci iilor veti folosi şi unţ carton de aproximativ 5 x 5 cm. pe care ve i desena cu tuş un vârfţ de s geat , carton pe care-l ve iă ă ţ folosi drept ac indicator

2 3 11 Etalonarea r^ntni distante pendiiiit!

Pentru a efectua direct m sur tori cu pendulul folosind oă ă rigl oarecare (universal sau circular ) avem nevoie şi de uă ă ă Postament pentru ngl (de exemplu o mas )ă ă

10 89

Proceda i în felul urm tor: ţ ă aşeza i ţ cartonul cu acul în dreptul grada iei de 1 metru ţ pe lima trasat ă pe duşumendlCa,0r

merotat deja Pune i rigla ă ţ universal pe mas şiă ă convenit * n°" grada ie numerotat s reprezinte un metru Aşeza i îţ ă ă ţ n H 03 0 primei grada ii ţ numerotate, vârful unui creion pe care-l folosi'0' indicator şi pe care-l ine i ţ ţ în mâna stâng . Cu ă pendulul în nv dreapt înă pozi ie de repaos, ţ concentrându-v intens ă pe mâni^ real a ă unui metru vizualizat de la onginea liniei trasate pân la ari !ă indicator, concentrându-v pe ă m nmea conven ional ă ţ ă a unui metru reprezentat de onginea ă şi pnma grada ie numerotat de pe uni,ţ ă universal , folosi i urm toarea ă ţ ă conven ie mental :ţ ă

"Pendulul meu se va roti la dreapta iar aceast mişcare esteă R SPUNSUL CORECT AL Ă REPREZENT RII DISTANTEI REALEĂ de un metru pe scala gradat a ă riglei universale ".

Men ine i concentrarea pânâ ţ ţ pendulul va executa mişcarea comandat . Repeta i de mai multe on. ă ţ Muta i cartonul cuţ acul indicator în dreptul grada iei de ţ 2 metri de pe linia trasat şiă pune i vârţ ful creionului pe a doua diviziune numerotat de peă rigl , diviziuneă ce va reprezenta doi metri. Folosi i conven iaţ ţ mental :ă

"Pendulul meu se va roti la dreapta iar aceast mişcare esteă R SPUNSUL CORECT AL REPREZENT RII Ă Ă DISTANTEI REALE de doi metri pe scala gradat a riglei ă universale":

Se men ine concentrarea pân la mişcarea de rota ie aţ ă ţ pen-

Se mut cartonul indicatoră în dreptul grada ieiţ de 3 metri şi se schimb pozi ia creionului în dreptul diviziunii a 3-aă ţ numerotate

Folosi i aceeaşi conven ie mental dar pentru m rimea de ţ ţ ă ă 3 metn apoi de 4 şi 5 metn. Repeta i de mai multe ori.ţ

Aduce i cartonul cu acul indicator în dreptul pnmeiţ grada iiţ

numerotate de pe linia trasat şi anume aceea de ă 10 centimetri Pe ngla universal , o grada ie care nu este numerotat vaă ţ ă reprezenta

10 centimetn şi aşeza i vârful creionului în dreptul primeiţ grada iiţ

Conven ia mental va fi.ţ ă»pendulul meu se va roti la dreapta, iar aceast mişcareă

E<T T

R SPUNSUL CORECTĂ AL REPREZENT RII DISTANTEIĂ REALE de 10 centimetri la scala gradat a riglei universale":ă

Repeta iţ pentru 20, 30, 40.......90 centimetri.pentru 1 metru şi 10 centimetri trebuie s realiza i c peă ţ ă la

universală aceast distan ă ţă este reprezentat de prima grada ieă ţ enumerotat dup prima ă ă grada ie numerotat şi aşa mai departeţ ă "ân la 1 metru şi 90 de centimetri ă La fel se procedeaz pentru 2ă

ietn şi 10 centimetn. 20, 30, 40, 50 90 centimetri etc."H ' pentru reprezentarea centimetrilor si milimetrilor schimba iţ nventia de reprezentare pe rigl , liniileă

numerotate reprezentând °ntimetri iar cele nenumerotate reprezentând milimetri. Bineîn eles,ţ C >1 mişca în mod corespunz tor ă cartonul cu acul indicator în dreptul imului centimetru, al doilea, al treilea, etc, pendulul de fiecare dată trebuind s execute mişcarea ă impus . Aceeaşi activitate o ve i e-ă ţ xecuta pentru milimetri

Dup ce a i executat etalonarea în parte peă ţ metn, milimetri, ve i face etalonareaţ combinat. De exe.

timetri ş. 7 milimetri, sau 1 metru şi 20 cent.metn sau 4 metn. u

dulului

Etatonarea pentru distante cu ajutorul pendulului

90

centimetri şi 9 milimetri Corespunz tor, acului indicatoră dreptul diviziunilor liniei trasate pe podea ve i pune vârful r.r ţ PUS 'n pe a şaptea grada ieţ nenumerotat dup cea de-a opta numTr.,.ă ă IU' pentru 8 centimetn şi 7 milimetri, etc. Repeta i de foarte multeţ pân ave iă ţ sentimentul de certitudine a corectitudinii însuşim °,i°n

Ionului. 1

Venficarea etalonului se face punând cartonul cu acul ind câtor pe o valoare şi pe rigla universal mişc m încet vârfulă ă creionului pân când pendulul îşi stabilizeaz rota ia laă ă ţ amplitudinec maxim M nmile ar tate de cele dou indicatoareă ă ă ă trebuie s coină cid . Eventualele eron pot fi date de diferen a deă ţ apreciere a mişc m pendulului Dup exerci ii perseverente,ă ă ţ rezultatele vor fi cele aşteptate şi satisfac iile deosebit de mauţ

2.3 2 Etalonarea pentru în l imi - adancimiă ţ

Se execut ca la etalonarea pentru distan e, cu specifica iaă ţ ţ câ linia se va trasa pe vertical , pe uş de exemplu, cu un creionă ă care se va putea şterge uşor iar cartonul cu s geata se poate fixaă foarte uşor cu scotch

Pentru în l imi, etalonarea se face de jos spre în susă ţ pentru adâncim, de sus in jos In pnmul caz onginea numerot m vaă ,Via

nivelul podele, iar in al doilea caz aceasta comode cu m nmeaă

maximâ trasat iar numerotarea se va face - bineîn eles - de sus ină ţ|0S

2 3 3_ Etalonarea pentru volume

Pentru aceasta ve i ţ folosi recipiente pentru lichide care se g sesc ă foarte uşor sticle de 0,250 litri, o sticl de 0,5 litri, o sticlă ă de 1 litru, un recipient de plastic de 1.5 litn. unul de 2 litri, apoi recipient! de 3 - 5 - 10 şi 20 de litn Pentru valon mai mia ve i folosiţ

o can gradat care, dac nu o ave i incâ in bucât na propne, esteă ă ă ţ ă bine s fie cump rat Oncum, pentru etalonarea m sur toriloră ă ă ă ă pentru volume este absolut necesară

In continuare proceda i in felul urm tor: ţ ă v alege i instruă ţ -mentul cu care ve i începe lucrul (trebuie s v ţ ă ă obişnui i ţ cu toate indicatoarele) pentru câ în func ie de acesta folosi i şi riglaţ ţ necesară Şti i deja c pentru pendul şi baghete se pot folosi ngleţ ă circulare şi universale iar pentru ans ă - ngla semicircular ă şi ngla universală Dup ce ă a i ţ ales indicatorul şi ngla corespunz toare ă vă concentra iţ intens pentru ca semnalul primit şi cuantificat s fieă egal cu volumul de ap continut ă de recipient Apoi turna i ţ apă succesiv in reOpien- lele pe care le ave i aşezate în ţ fa , ţă executa iţ m sur tori, urmanndă ă ca semnalul recep ionat s corespundţ ă ă capaat n volumice a reăţ cipientului

Exemplu: etalonarea pentru 0,5 litn cu aiutorul ansei

Etalonarea pentru adâncime si în l ime cuă ţ ajutorul ansei

84 85

Opera iuni pentru executarea ţ etalonârii pentru volume cu ajutorul ansei

1.umplerea cu lichid a unui recipient care are un volum cunoscut;

2.stabilirea scalei şi a conven iei mentale;ţ3.executarea etalonârii propriu-zise;4.repetarea opera iunilor pân la ob inerea uneiţ ă ţ

m sur toriă ă corecte şi rapide.

Pentru a m sura, stabili i câ grada iile de ă ţ ţ la 0 la 100 pe scala gradat cu semnifica ia centilitnlor ă ţ şi conveni i cţ ă grada ia 100ţ reprezint - m surat ă ă - un litru Atunci grada ia ţ 50 reprezint 50 deă centilitn sau, altfel spus, 0,5 litri Această m rime reprezint tocmaiă ă volumul de m surat In continuare,ă executa i m sur toarea pe o conţ ă ă ven ie mentaiâţ

"Ansa mea se va roti spre dreapta şi se va stabiliza pe grada iaţ care este R SPUNSULĂ CORECT AL REPREZENT RIIĂ VOLUMULUI REAL de 0,5 litri pe scala gradat a ă riglei semicirculare".

2.3.4 Etalonare pentru debit de aoă

Folosi i recipientele de la etalonarea anterioar şi, înţ ă plus mai ave i nevoie de un ceas cu secundar sau unţ cronometru xr.

Pentru a m suraă debitul unei surse de ap - in ă M7.,i . „netul de apă cald sauă rece - cronometrat, timoul în li* Jtun recipient de 1 litni pentmc . ă dup ? ^ă Se este dat de volumul de lichid in unitatea de timp Dac JZă alonarea pentru volume v ă concentra i pe o singur m rime £ţ ă ă Jniiate de volum) acum trebuie sa realiza i c r spunsul primit esteţ ă ă rezultantă a doua m sur tori Una ă ă dintre aceste m sur ton esteă ă realizată cu ajutorul unui aparat de m sur mecanic, electnc sauă ă electronic - in cazul de fa a un ceas, ţ un cronometru, etc - iar e iialtă m sur toare o face i prină ă ţ turnarea unui lichid într-un vas al c fUIă

volum îl cunoaşte i Amândou ţ ă m sur torile sunt m rimiă ă ă cuantificate ra ional, iar rezultanta acestora este o ţ m nme peă care nu o m sur m direct ci este o rezultant a celor ă ă ă dou Laă acest tip je etalonare nu este necesar s mai ă lu m înă considerare sec iuneaţ conductei pnn care curge lichidul şi nici presiunea acestuia dar le presupune iţ constante. Pân în acestă punct opera iunile ţ se realizeaz conştientă

Folosind o cale invers , ă porni i de la cunoştin eleţ ţ ra ionale şiţ aiunge i la realizarea etalon rii ţ ă m nmii peă subconştient Altfel spus, olenm subconştientului o m rime înă care s exprime m sur torile peă ă ă care oricum le face instantaneu, dar le transmite numai la cerere

ra ionalţ ă

Secretul unor m sur tori exacte este exprimarea cuă ă claritate a obiectului m sur torii, ă ă a unit ii de m sur inăţ ă ă care se face această m sur toare ă ă pe fondul unei donn e puternice,ţ a necesit ii execut riiăţ ă m sur torii respectiveă ă .

Opera iuni care se execut în vederea etalon riiţ ă ă pentru debite de lichide:

1.umplerea cu lichid a unui recipient de 1 litru şl cro-nometrarea timpului necesar opera iunii;ţ2.stabilirea scalei şi a conven iei mentale luând inţ considerare m sur torile deja efectuate;ă ă3.executarea etalon rii;ă .....4.repetarea opera iunilor pân la ob inereaţ ă ţ rezultatuluidorit.

92

Opera iuni pentru executarea etalonarii debituluiţ cu ajutorul ansei

Pentru a putea stabili scala la care s raporta iă ţ m sur torile,ă ă trebuie s mai face i câteva ra ionamente ă ţ ţ simple. Cronometrând timpul în care se umple o sticl ă de 1 litru cu ap deă la robinet - după ce a i avut grij s rotimţ ă ă la maxim rozeta - presupune i câ a iţ ţ ob inutţ valoarea de 10 secunde Deci, într-o secund , prină robinet va curge 0,1 litri de ap , atunciă când acesta este deschis la maxim

Stabili i peţ scala gradat că ă valoarea 100 reprezint 1 ă litru In acest caz, grada iile 10, 20, 90 vor reprezenta 0,1; ţ 0,2; . 0,9 litri P strând înă memoria conştient faptul c la o scurgere a timpuă ă lui de 1 secundă îi corespunde o curgere a lichidului de 1 litru, folosi i conven iaţ ţ mental :ă

"Ansa mea se va roti spre dreapta şi se va stabiliza pe grada ia care este R SPUNSUL CORECT ALţ Ă REPREZENT RIIĂ DEBITULUI DE APA REAL de 0.1 litri/ secund pe scala gradat aă ă riglei semicirculare"

După ce ob ine iţ ţ rezultate corecte^sur toiTconcentrându-v ă ă numai asupra SetUufîwL a°es eţ

JîS sâ ob ine iţ ţ acelaşi rezultat "«netului desch's şi tre-

Repeta .ţ întreaga etalonare pentru robinetul deschis

lUm tate apoiă pe un sfert. Observa i c valonleţ ă timpului cresc™*?, 'aceeaşi cantitate de apa adunata ,n sticla de 1 htm dec, StîSscade

7 3 5. Etalonare pentru temperatură

Aceast etalonare o ve i realiza folosindu-v de un teră ţ ă -mometru obişnuit cu mercur sau cu alcool. Acesta are o scal graă -dat din grad în grad şi numerotat din 10 în 10 grade Celsius cuă ă valori cupnnse între 35 şi 42 grade Celsius.

Lua i termometrul în mân inându-l de partea inferioarţ ă ţ ă unde este rezervorul de mercur şi uita i-v cum firul de mercur seţ ă deplaseaz în interiorul tubului capilar. Introduce i termometrulă ţ într- un pahar cu ap rece şi urm ri i mişcarea invers f cut deă ă ţ ă ă ă firul demercur.

Având f cut aceast vizualizare, v preg ti i dou pahare,ă ă ă ă ă ţ ă în unul turna i ap cald iar în cel lalt, ap rece. Pune iţ ă ă ă ă ţ termometrul în primul pahar şi urm ri i grada ia corespunz toareă ţ ţ ă temperaturii Să presupunem c indic temperatura de 39 C.ă ă

Exemplul pentru conven ia mental folosit va fi dat pentruţ ă ă bagheta elastic (ca şi în celelalte exemple este valabil , cu miaă ă modific ri inerente, pentru toate indicatoarele radiestezice).ă

"Bagheta mea elastic se va roti cu amplitudine maximă ă atunci

când indicatorul va fi în dreptul grada iei care este R SPUNţ Ă SUL CORECT AL REPREZENT RII TEMPERATURII DE 39 C peĂ scala gradat aă

riglei universale".

22 93

Goli i jum tate dinţ ă paharul cu ap cald şi completat, cuă ă rece Introduce i termometrulţ în pahar şi uita iţ -vâ la temperai Face i m sur toarea pe conven ia mentalţ ă ă ţ ă de mai înainte Proo,^? în acelaşi mod pentru a ob ine temperaturi diferite şiţ concentrat pe momentul amplitudinii maxime a mişc m bagheteiă ^V m sur toarea exactă ă ă

Etalonarea pentru temperatur cuă ajutorul baghetei elastice

Repeta i procedura cu celelalte indicatoare şiţ instrumente radiestezice pân ob ine i rezultate corecte laă ţ ţ fiecare m sur toareă ă

2.3 6. Etalonarea pentru presiune

Pentru aceast metod ve i folosi o pomp de umflată ă ţ ă cauciucuhle la maşin şi care are un manometru de presiuneă împreun cu o camer de cauciuc prev zut cu ventil. înainteă ă ă ă de a începe s pompa i aer în camera de cauciuc şi s crea iă ţ ă ţ presiune în interiorul ei, manometrul are acul indicator pe grada ia zero. Cu catţ pompa i şi introduce i mai mult aer înţ ţ camer , cu atât presiuneaă creşte şi acul indicator se deplaseaz pe scala gradat marcând 0,1ă ă 0,2; .. 0.5;.. 0,9; 1 atmosfer . 1,1;.. 1,5; 1.9, 2 atmosfere, etcă

Face i m sur ton ţ ă ă şi v etalona i pentru fiecare valoare ă ţ a

^9yfi\ trecute pe scala aparatului a

Dac ă presiunea indicată de manometru este de exemplu .

5 atmosfere, conven ia ţ mentală pentru folosirea baghetei sub

f0rmâ de V va fi:

•Bagheta mea sub form deă "L" se va roti spre stânga şi va •ace un unghi de 9<f fa de direc iaţă ţ drept înainte atunci când mdh -atonjl din mâna mea stângă va fi in dreptul grada iei care esteţ R SPUNSULĂ CORECT AL REPREZENT RII PRESIUNII de 1.5Ăgmosfere pe scala gradat a riglei universaleă "

Dup ce rezultatele pentru fiecare încercare suntă exacte, va venficati umflând camera de cauciuc f r s vă ă ă ă uita i la manometruţ Face i m sur toarea şi compara iţ ă ă ţ rezultatele. In caz de nereuşita repeta i etalonarea şi face i oţ ţ nou verificareă

2 3 7 Etalonarea pentru timp.

Un cronometru sau un ceas electronic cu cronometru este ^cient pentru a efectua aceast etalonareă

on

Etalonarea pentru

presiune cu ajutorul baghetei sub formă

de "L".

94

La comanda START porni i cronometrul şi ,i ,.-.ţ func ionezeţ timp dr 5 secunde când il opri iţ la 71'1 **Continua i opera iunea (ţ ţ IR pornire şi oprire a cronometru^, ')lf|

rr0p In

unei iecunde po parcursul » mai multor minute concentrai să sim i i trecerea acestui intnrval rin timp Apoi m ri i intmv.-'iil n*ţ ţ ă ţ 10 secunde, Ih 20 dr? secunde, 30 do secunde 00 rin secunde- " ''

Ponlru etalonare, pune i cronomtftrul în f,» jiţ ţ dumneavoaiti şi il porni iţ Ih comanda mental îilAHT şlă il opri i Inţ oomanda mî-n' Inln STOP pentni un lntervnl prestabilit rin timp

Conven ia mental pentru un Interval de timp s,i zicemţ ă secunde folosind ca Indic ;iior racliostnzic. pendulul, v;i li iirinâloami

"Pendulul meu se va roti spin stânga (dreapta) cu amplitu dine maxim atunci vând Indicatorul ilină mânu mea stângii v,i u in dreptul grada iei curo estoţ R SPUNSUL CORI CIĂ Al Rt PRL ZEM TARII TIMPULUI <h' 6 sec unda pe scula gradat .i iii/In universaleă

2 3 6 Eialonarea pentru polaritatea apei

par lua i un pahar cu apă ţ ă de la robinetul din bucâtâna „avoastffl îl be i f rţ ă ă sâ vâ pune i problema dac apa esteţ ă

h.lA sau nu. pentru ca şti i cuţ certitudine câ aceast ă ap ă se P""® br;i

nu aro corpi str iniă in suspensie, germeni care pot " !

f i boli sau alte noxe care sâ vâ d uneze Şi, in adev r,ă ă

apa '""7e|n;iua de aprovizionare cu apâ este tratat şiă purificat ă prin '",',„'„1,. specifice de c treă organiza iiţ

specializate, verificate de " ' (|ir co

mpelente in concluzie, apa do la robinet o pute i folosi ţ ca "talon pentru potabllitate Ponliu

aceasta lua i dou ţ ă pahare cu apâ, , ar0

unul îl p stra i caă ţ martor iar în cel lalt turna i o cantitateă ţ detergent pentru rufo In acest moment şti i cu certitudine câ într-ţ '

un pahar

este apă potabil iară in cel lalt este ap ncpotabilâă ă

Folosind sistemul binar DA-NU, cu oricare dintre indicatoare liidlestrvicc. vfl elalona i pentruţ a determina care esle apa potabilă iţ care este apa nepolabilă

Conven ia mental în cazul folosirii ţ ă baghetei unghiulare, va fi urm toareaă

' Bagheta mea unghiulara se va roti de douâ ori (DA), acesta fHnd R SPUNSULĂ CORECT AL REPREZENT RIIĂ POTABILITATIIAPEI"

'i I l.iliiimic penii11 'Iun |i.i <|r < uiijore ;i unui li< hid

Lua i douâ furtunuri dintre ţ care unul îl pune i cu un cap tţ ă

la robinelul de la chiuvet iar cu cel lalt ă ă cap t în cad Al doileaă ă furtun 11 Plasa i sâ fac ţ ă leg tura de la robinetul de la cad şi ă ă sâ se scurg înă chiuvet A i realizat astfel dou sensuri de ă ţ ă curgere a apei unul de la ' spre cad şi cel lalt de la cad spreă ă ă chiuvet , sensuri peă ■ sr« Io not m conven ional A respectiv Bă ţ Deschizând primul robinet aPa va curge în sensul A Iar ac ionând al doilea robinet, apaţ

l tatonarea pentru timp cu Ajutorul pendulului.

ui

< ) 2

va curge in sensul B Exist posibilitateaă ca cele dou sensuri sâă r,

ac ionate simultan Cu acestea,ţ pregâtinle pentru etalonare SJ, gata

Folosind un indicator radiestezic oarecare, in exemplu ansa, acesta va indica sensul de curgere al apei cu ajutorJi conven iei mentaleţ

Ansa mea se■ va roti spre stânga sau spre dreapta NUMai in sensul REAL de curgere al apei acesta fund R SPUNSULĂ CORECT AL REPREZENT RIIĂ SENSULUI A/B DE CURGERE AL APEI"

Etalonarea pentru direc ia de curgere a unui lichidţ

2 3 10 Etalonarea pentru ap stă ăt toareă

Pentru etalonarea dumneavoastr pentru ap st t toareă ă ă ă folosi i apa din cad . acesta av nd. bineîn eles, dopul pus pentruţ ă ă ţ a se elimina scurgerile de apă

V stabili i modul de r spuns pentru DA şi NU (rota ieă ţ ă ţ stânga sau dreapta, oscila ie, etc ) şi folosi i conven ia mentaiâţ ţ ţ

"Ansa mea se va roti spre stânga (DA) acesta M R SPUNSUL CORECT AL REPREZENT RII APEI STATATOAREĂ Ă

2.4. EXERCI II IN EXTERIORŢ

Dup ce v-a i obişnuit cu exerci iile de intenor *ă ţ ţ obtmut rezultatele care v-au mant Încrederea in potentele^Jî descoperite, trece i la exerci iile in aer liberţ ţ 1 e

Fxercitii in exteriorul locuin ei cu ţ marwi ( prnhr) ■ nhiectul c ut rii "la vedere".ă ă ~

Exceptând persoana care vâ ajut în ă expenment ri. esteă indicat ca la aceste exerci ii ţ sâ nu participe şi alte persoane, mai iles din cele care nu au preocupân comune cu dumneavoastră

Pentru început v familianza i cu ă ţ mişcarea indicatoarelor in

aer liber prin exerci ii simple de comand ţ ă mentaiâ începe i cu penţ -dulul - de exemplu - cu rota ii stânga apoi ţ dreapta apoi cu oscila iiţ stânga - dreapta şi înainte - inapoi Continua i cu ţ celelalte indica-toare ansa. bagheta sub form de "L". ă bagheta elastic baghetaă unghiular ă clasic şi cu cea ă ngid Nu uita i s lua i cuă ţ ă ţ dumneavoastr şi ă instrumentele radiestezice: ngla circular nglaă universal şiă îgla semicircular pentni ă a putea etectua m sur tonă ă valonce di- lecte.

Exemplele urm toare le vom prezenta pentru câte ună indicator ins va fi necesar s le repeta i cu fiecare indicator peă ă ţ care îlave i la dispozi ieţ ţ

95

2.4 1J Exerci ii cu pendululţ

Dinlr-o c ldare cu apă A. umple iţ sticlu a pe care o ve iţ ţ ine jţ

n mâna cu peixlulul pentru a avea un martor de apă

Aiutonil dumneavoastr vaă duce c ldarea la o distană ţă oarecare şi o va l sa într-un loc vi/ibil după ă care p r seşte loculă ă e

x penmentului

Face i o întoarcere spre dreaptaţ în aşa fel încât c ldareaă să nu v fie în raza vizual Cu mâna stâng îndreptată ă ă ă spre înainte şi cu pendulul în stare de repaos v roti iă ţ spre stânga folosind urm toarea conven ie mentală ţ ă

*Pendulul meu se va roti spre dreapta (stânga) cu amplitudine maxim NUMAI atunci când mâna mea stângă ă va fi exact pe direc iaţ sursei de ap al c rei martor îl am in mân ".ă ă ă

Sau

"Pendulul meu va avea o mişcare de oscila ie înainte ţ - înapoi (stânga - dreapta) cu amplitudine maxim NUMAI atunci cândă mâna mea stângă va fi exact pe direc ia sursei de ap din care am oţ ă prob ă in mână

Pe m sur ce v ve i roti spre stânga ă ă ă ţ (încet), pendulul işi va amplifica mişcarea ajungând la o anumit amplitudine ă pe direc iaţ sursei de ap , care se va micşora dac se va ă ă continua mişcarea spre stânga şi mâna stâng va ti în alt direc ieă ă ţ decât cea spre surs In acest caz, începe i mişcarea în ă ţ sens opus, spre dreapta, pân ob ine i mişcarea cu amplitudineă ţ ţ maxim ă Dac mişcarea seă continu , pendulul îşi va încetiniă mişcarea pân când ă se va opn Şi în acest caz, efectua i rota iaţ ţ în cel lalt sens pân când ob ine i ă ă ţ ţ cu certitudine mişcarea indicatorului care v va indica direc ia exactă ţ ă

Exerci ii în exteriorul locuin ei cu martoriţ ţ (probe) si obiectul c utat "la vedere" folosindă

pendulul

Dup ce a i aflat astfel direc ia, cu ajutorul rigleiă ţ ţ universale sau circulare, determina i distan a exact pân laţ ţ ă ă c ldare, cantitateaă de ap din c ldare şi temperatura acesteiaă ă Venfica i exactitateaţ m sur torilor folosind o rulet , ună ă ă termometru şi un vas gradat

Repeta i exerci iul şi cu pendulul "lansai" şi urm ri i inţ ţ ă ţ acest ca/ amplitudinea mişc riiă

2.4.1.2. Exerci ii cu ansaţ

Cât timp a i executat acest tip de exerci ii, ajutorul aţ ţ preg tită o alt c ldare, de acelaşi fel cu pnma c ldare folosit ,ă ă ă ă dar în care a tumat o mân de sare şi a amestecat-o bine până ă s-a dizolvat complet Apoi. f r ca s vede i, aşeaz câld nleă ă ă ţ ă ă într-un alt loc, la vedere, dar las între ele o distan anumit .ă ţă ă In pnma c ldareă schimb volumul anincând sau ad ugând apă ă ă

< ) 2

Din poz/ ia avutaţ im jaJ. ţ cu ansa şi proba cu an- - roti iţ spre stânga sau spre dreapta - cum vâ este m direc ia de rota ieţ ţ nefiind o regul - c utând c*!!Lă ă obişnuit , f r sareă ă ă 'uarea cu

Exerci ii în exteriorul locuin ei cu martori (probe)ţ ţ si obiectul c utat "la vedere" folosind ansaă

In acest caz nu mai folosi i mâna stâng ţ ă ca indicator al direc iei deoarece, aşa cumţ a i constatat, vârful ţ ansei v vaă indica direc iaţ

Folosi i urm toarea conven ie mentalţ ă ţ ă

•Ansa mea se va roti astfel încât vârful acesteia s indiceă NUMAI direc ia spre sursa de ap din care am o prob in mân "ţ ă ă ă

In continuare determina i cu ajutorul rigleiţ semicirculare distan a, volumul de ap şi temperatura Dupţ ă ă ce a i venficat viţ oaie decelate, lua i o prob din c ldarea ceţ ă ă con ine ap cu sareţ ă şi repeta i experien a pentru g sireaţ ţ ă g sirea câld ni cu ap cu sareă ă ă24^__i-xefCitil in exteri°I"Uocuintei jj^^jTcâutarii "ascuns" -^-^J-JDar orLţ

2.4.2.1- Exerci iiţ cu bagheta sub form deă

De data aceasta ajutorul ascunde câin prob Pentruă a g si ă aceast să ^rsâ de apă vâS-*" ^ »lua» o In cele trei etape

va êsfaşurat, ac*^1- determinarea direc ieiţ sursei de2- apropierea de sursa de semna ^ * 3 - localizarea sursei de semnal

Exerci ii în exteriorulţ locuin ei cuţ martori (probe) si obiectul c ut riiă ă ascuns folosind baghetele sub form de "L".ă1.• determinarea direc iei spreţ sursa de semnal-2.- apropierea de sursă3.- localizarea sursei de semnal.

Pentru a determina direc ia surse, c utate cuţ ă pozi ia deţ lucru, v rotiti încet spre stângaă (dreapta) pana ^ baghetele se încrucişeaz Dac ve i continuaă ă ţ mişcarea şi bagnei«

22 98

execut o mişcare de revenire în pozi ia de lucru, înseamn că ţ ă ă determinat încrucişarea maxim iar direc ia o fixa i pă ţ ţ e un reper

teren urm rind bisectoarea unghiurilor formate de tijele indicată oalor

Conven ia mental folositţ ă ă

"Propor ional cu ajungerea pe direc ia sursei de semnal aiţ ţ c rei martor (prob ) il (o) am în mân , tijele indicatorului sub formă ă ă ă de "L" se încrucişeaz în aşa fel încât bisectoarea unghiuriloră formate indic NUMAI direc ia c utat ,ă ţ ă ă

Dup ce a i stabilit reperul din teren al direc iei, vă ţ ţ ă deplasa iţ spre acel reper. Baghetele sub form de "L" sunt înă pozi ie.ţ

Conven ia mental este:ţ ă

"Propor ional cu apropierea de sursa de semnal al c reiţ ă martor (prob ) îl (o) am in mân . tijele indicatorului sub form deă ă ă "L" se încrucişeaz din ce in ce mai tare iar deasupra sursei unghiulă format de tije va fi zero".

înainte de a începe deplasarea, pute i determinaţ distan aţ pân la surs , volumul apei, temperatura Dup aflareaă ă ă sursei, venfica i rezultatele ob inute.ţ ţ

2.4.2.2. Exerci ii cu bagheta elasticaţ

Persoana care v ajut , va ascunde în teren două ă ă c ld ri,ă ă

una cu ap obişnuit şi cealalt cu ap s rat .ă ă ă ă ă ăLua i înainte de aceasta, o prob din apa cu sare şi vţ ă ă

propune i s g si i numai c ldarea cu ap s ratţ ă ă ţ ă ă ă ă

Pentru g sirea direc iei sursei, conven ia folosit poate fi:ă ţ ţ ă

"Propor ional cu apropierea de direc ia spre sursaţ ţ de semnal din care am o prob in mân , bagheta elastic va oscila ină ă ă plan ver-

, din ce în ce mai tare şi va avea amplitudinea maxim NUMAI peă'direc iţ 3 c utat ".ă ă

Dup ceă v-a iţ fixat conven ia mental , pivota i în jurulţ ă ţ axului rnonu spre stânga sau spre dreapta iar când bagheta elastic vaă ea amplitudinea mişc rii ă maxime, atunci planul vertical format de mişcarea baghetei con ine ţ şi direc ia spreţ sursa c utat .ă ă

La fel ca mai înainte, v fixa i un reper în terenă ţ Determina iţ as cu pas sau direct cu ajutorul unei rigle, distan aţ pân la surs ,ă ă volumul, temperatura.

"propor ional cu apropierea de sursa de semnal din care amţ

o prob în mân , bagheta elastic va oscila in plan orizontal din ceă ă ă in ce mai tare şi va avea amplitudinea maxim NUMAI deasupraă sursei c utate ă ".

Exerci ii în exteriorul locuin eiţ ţ cu martori (probe) şi obiectul c ut rii "ascuns" folosind baă ă ghetele elastice 1. determinarea direc iei spreţ sursa de semnal; 2 apropierea de surs ;ă 3'. localizarea sursei de semnal.

ţ

/

ino

99

fl.4 .3. Exerci ii fn txtţ erlorul locuin ei ţ fâr* inartprjjp,ot)^

2.4.3.1. CAutarea unei surse de apa "la vedere" baghetei unghiulare

Se presupune câ s-n ivit necesitatea g sirii unei să U|. apă potabil Pentmă acest tip de exerci ii ve i tolosi fântâi -ţ ţ curtea dumneavoastr sau aă unor cunoştin eţ

Proceda i Inţ telul urm tor la o anumit distan (oareceă ă ţă de fântân , v întoarce i cuă ă ţ spatele la aceasta şi cu bagheta uri<ji Iar inut in sistemulă ţ ă prona lel sau supina iei v întoarce i (ţ ţ ă ţ Spf, stânga sau spre dreapta) şi privind fântâna propor ional dup n„.ţ ă intr in raza vizual , urm n iă ă ă ţ ca momentul suprapunerii pnvmi p< fântân s coincid cu mişcareaă ă ă (saltul) baghetei iri sus (sau injos

propor ional■ ţ cu ajungerea pe direc ia sursei de semna/ţ h,0,1010 unghiulară se roteşte cu vârful spre in sus (jos) iar când ; este vertical ,ă direc ia drept mamte este ţ direct spre sursă

După ce a i g sit direc ia, începe i ţ ă ţ ţ deplasarea spre sursa de ,nlUil nu înainte de a aduce bagheta unghiular în pozi ia de lucruă ţ i si i ui m toarea conven ie mentala:ţ ă ţ

propor ional cu micşorarea distan ei ■ ţ ţ fa de sursa de sem-ţă...M^Hiiartk cn im cne /iao! in» ______i _ .

» • -r . uv ochi-bagheta unghiular se roteşte in sus (jos) iar când aceasta esteă M,fii J/J sursa de semnal se g seşte la verticala locului"ă

in continuare determina i adâncimea minim (luciul deţ ă apâ) idâncimea maxim a sursei de ap , volumul de ap ,ă ă ă temperaturii locul unde este dispus izvorul.

Pentni determinarea adâncimii minime (maxime) pute iţ tolosi urm toarea conven ie mental .ă ţ ă

• Bagheta mea unghiular se va roti de atâtea ori câ i metnă ţ sunt de la suprafa a p mântului p n la luciul apei (adâncimeaţ ă ă ă maxim ) din fântân "ă ă

Venficarea adâncimii minime o face iţ foarte uşor m surândă lungimea lan ului de care este ag at c ldareaţ ăţ ă ă fântânii din care sc de i lungimea de la p mânt pân la axulă ţ ă ă de înf şurare aă lan uluiţ (in cazul în care fântâna este cu roat )ă

Adâncimea maxim se verific sc zând din lungimea totală ă ă ă a lan ului cu tot cu c ldarea care a ajuns la fundul fântânii,ţ ă adâncimea minim (nu uita i diferen a de la p mânt la axul deă ţ ţ ă înf şurare aă lan ului!).ţ

Având (pnn diferen ) în l imea coloanei de ap şiţă ă ţ ă diametrul acesteia afla i dac volumul astfel calculat corespundeţ ă cu volumulapei decelat radiestezic.

La o eroare de m surare de 2 - 3 %, r spunsul seă ă consideră

ajutor.

corect

C utareaă cu ajutorul baghetei unnhiu,a ! apă "ascunse". un9iiuUre ^

Presupune executarea aceloraşi operat,,^ esen ial c .ţ ă ă de aceast dat . nu şti i unde seă ă ţ anâ?J£In teren, acest simplu fapt c nu şt* undeă care o cauta i.ţ

poate genera un sentiment de n*,^ uneîncredere în reuşit In acest caz. este bine sâ v **** >ă ă pira iţ profund de câteva ori. s spune i oă ţ rug ciuneă W?^ glas tare După ce v-a i limştit pute i începe prospectareţ ţ 9**1 ** < etapele binecunoscute deja ~ "a resPect*^

Conven ia mental folosit :ţ ă ă

*Propor ional cu ajungerea pe direc ia sursei deţ ţ bagheta mea unghiular rigid se roteşte cu bucla spre ir,ă ă iar când aceasta este vertical , direc ia drept înainte esteon^^ă ţ spre surs ".ă <*ecte

ciatoim direc ia v fixa i repeni necesar 51ţ ă ţ execu- Oupâ ^êctiv folosind conven iaţ mertatf

t * ,

aDf0pierea de sursa de semnal. b<#**a ProporV<x™>■ c" cu

bucla spre in sus (jos) -ar când

^ sursa de semnal se g seşte la *****ă »ocu-

** in spe fântâna, o dat descoperit ,ţă ă ănSSmSrii caractenstio apo, s vâ verfio*ă

^^te ob inuteţ

2.4.3.2 surse de

Exerci ii în exteriorţ f ră ă martori (probe) si cu obiectul c ut rii ascunsă ă folosind bagheta unghiulară rigid :ă1.- determinarea direc ieiţ spre

sursa-2.- apropierea de surs *ă3.• localizarea sursei de semnal.

104

ZHI]L1

105

2.5. EXERCI IIŢ DE INTERIOR PENTRU LUCRU TELEPATIC ŞL FERMITATE A CONCENTR RIIĂ MENTALE

2.5.1.Determinarea unei anumite amprente energetice

Exerci iul seţ bazeaz pe faptul c once persoană ă ă impregneaz cu ă fluidul energetic propriu obiectele cu care vine in

contact. Această impregnare, urm , amprent , este cu atât ă ă ma intens cu cât obiectul ă în cauză este inut un timp maiţ îndelungat in contact intim Pe acest fenomen se bazează psihometna care este un fenomen bioinforma ionalţ la care, achizi ionarea de informa ii esteţ ţ imulatâ şi onentat de ună obiect inductor care a apar inut uneiţ anumite persoane

Se procedeaz ă în felul urm tor lua i cinci coli de hârtieă ţ dintr-un top de hârtie nedesfâcut Le nota i pe o fa cu literele A,ţ ţă B C, D, E în aşa fel încât sâ nu se cunoasc pe verso litera scnsă ă Pune i coliteţ pe un birou şi p r si i ă ă ţ înc pereaă

Pentru expenen â vâ folosi iţ ţ de anei persoane din anturajul dumneavoastr intim pe care le ruga i sâ îşi ă ţ pună o mân pe câte oă coală de hârtie şi s memoreze litera scns .ă ă Este suficient ca fiecare sâ pună palma deschis pe câte oă coal timpă de dou ă - trei minute, după care aceştia p r sescă ă înc pereaă

Impregnarea energetic a foilor nu trebuie sâ aibâ locă în prezen aţ dumneavoastr pentru a nu v influen a în nici un felă ă ţ De

„nea determinarea persoanei c reiaă îi aDari,™trebuie f cut f r marton - pentru^L*^ă ă ă ă 3 * nîna

posibilitatea exercitam de influen e extenoaîe * ţ Penlrvj a

Dup ă ce v-a i ţ aşezat în fa a colilor de hârtie in mâniţ ^.orul radiestezic deasupra une, col,, foiosi , urm toare?^',ţ ămental :ă

Pendulul■ (ansa. bagheta) meu (mea) se va roti SDre *•

.mUiAI dacă aceast coal deă ă hârtie poart amprenta enemJ^ă 3 $?t£* r spunsul esteă NU. pendulul (ansa ̂ TT^, spre stânga

Dac se pnmeşte r spunsul pozitiv, ă ă a i descopent o perţ soanâ c reia ă îi apar ine amprenta energetic ţ ă l sat pe aceaă ă coală de hârtie. Dac r spunsul este negativ, se ă ă men ineţ indicatorul deasupra coln respective şi se repet conven iaă ţ mental pentru ix-ă mâtoarea liter . B. şi se procedeaz identic caă ă mai sus

După ce a i decelat fiecare amprent ţ ă c rei persoane ă n apar ine, de fa cu persoanele in cauz , venfica i ţ ţă ă ţ exactitatea de- terminânlor f cute.ă

In urma repet m exerci iului c p ta i ă ţ ă ă ţ expenen â si corectiţ -tudinea determin nlor va aeşte Când aceasta ă v mul umeşte,ă ţ pute i ţ face expenen â de fa cu martori c rora le ţ ţă ă ve i cere ţ o linişte" mental ă pentru a nu fi influen ate telepatic ţ Dup ă ce ve iţ ob ineţ constant rezultate bune. trece i la ţ urm torul exerci iuă ţ

Cere i ţ persoanelor s ă pun ă in fa a dumneavoastr câte unţ ă pix, creion sau stilou Aşa ve i ţ avea în faţă ana instrumente de sens care apar in ţ persoanelor care le-au aşezat acolo dea sunt impregnate cu fluidul lor energetic, care, după cum am v zut maiă ûs. determin o amprent ă ă energetică decelabil radiestezic. Deă data aceasta ins , ve i treceă ţ uşor cu mâna pe deasupra acestora pe concentrarea mentai puternic înă ă aşa tel încât s se anihilezeă in totalitate amprenta energetic de pe fiecare instrument de sensă m pane Şi s se impregneze cu fluidul dumneavoastr energetic Ină ă acei

106 102

moment, sunt şterse alte amprente şi r mâne doar arriră neavoastr Ruga i persoanele ca dup ce a i ieşit d,ă ţ ă ţ n , ."

f'n,a_ lurr». în mân un instrument de sens - al lui sau al altuia - şj nu*'ă 3 ^ 13 să îl in 2 - 3 minute şi apoi sâ îl pun pe mas ' ţ ă ă ă ai IJn,j|

Dup ce au executat aceste opera iuni sunte i chă ţ ţ ern

proceda i ca şi în cazul amprentelor l sate pe colile de h *ţ ă Folosi iţ conven ia mentalţ ă Hr le

'Pendulul (ansa, bagheta) meu se va roti spre dream NUMAI dac acest stilouă a fost (inut in mân de c treă ă A Dacă ni! pendulul (ansa, bagheta) se va roti spre stânga"

Ca şi în cazurile precedente,dac r spunsul este pozitiv a iă ă ţ

descoperit care persoan a inut stiloul în mân , iar dacă ţ ă ă r spunsulă este negativ, repet m conven ia mentaiâ pentru a douaă ţ persoana y aşa mai departe pân descopenm care persoan şiă ă ce stilou au inutţ în mână

x acesta nu este obiectul la care so gândeşte y _ ^X tineta) sâ se roteasc spre ă s/ânga " " 8 * ûiu,

caz afirmativ am determinat ob.ectut. în caz ne«at,v con- vestigarea pentru urm torul obiectă y corv

„noimi"

2.5.2. Determinarea unui obiect la care se gândeşte o altă persoana

Pentru acest tip de antrenament ave i nevoie de ajutorulţ unei persoane care va îndeplini întocmai indica iileţ dumneavoastră şi care a în eles foarte bine în ce const acestţ ă ajutor

Aşeza i pe o mas mai multe obiecte şi ruga i persoanaţ ă ţ care v ajut s se concentreze mental cât mai puternic,ă ă ă NUMAI pe unul din obiecte, concentrare pe care trebuie s o men ină ţ ă pe tot timpul investiga iei dumneavoastrţ ă

In acest timp folosi i conven ia mentaiâţ ţ

"Pendulul meu (ansa, bagheta) se va roti spre dreapta NUMAI dac acesta este obiectul la care se gândeşte în acestă moment

2.5.3. Influen area telepatic aţ ă mişc rii indicatoruluiă radiestezic

de câtre o alta persoan .ă

Exerci iileţ urm toare le ve i efectua in dou etape cuă ţ ă ajutorul unei persoane, de preferin aceeaşi care v-a ajutatţă pân acumă deoarece este familiarizat cu modul de lucruă

In pnrna etap ,ă nu trebuie s v opune i influen ei telepaticeă ă ţ ţ exercitate de peisoana care v ajut Aceasta se va concentraă ă

intens să mişte pendulul din mâna dumneavoastr intr-ună anume êns Acest sens nu este cunoscut de dumneavoastră care incerca iţ fi i un simpluţ spectator a ceea ce se întâmplă

fDeterminarea obiectului la care se gândeşte o alta

persoana

22 103

Ve i observa câţ reuşind începerea mişc rii ă x»^ amplifica pe m suraă mâr.ni încredeni în wne a celui care acvon^ telepatic

1/iy.area pendulului dm mâna dumneavoattr vjbă imu*,,, unei alte persoane demonstrea/â foarte dar fenomenul de tetepa^ bupâ ct mişcarea pendulului a atins, amplitudinea maxim ajjv,,ă dumneavoastr va trebui sâă se concentreze pentru a r**^ miy ait-a in cel lalt sensă apoi va face acela? lucru pentru mi u^ţ 0$Sâtoni După repetarea expenen ei schimba i în katwuţ ţ ţ radiestezic folosind ansa şi apoi bayhetele

Mişcarea pendulului sub influen a telepaticţ ă a unei alte persoane

Dup ce v-a iă ţ familiarizat cu acest tip de exerci iu, veţ ţ încerca sâ anihila i onceţ influen e/tenoarâ care are tendin a deţă ţ a modifica intr-un fel oarecare mişcarea indicatorului radiesteM trecând astfel la etapa a doua

Pentru aceasta începe i cu câteva exerci ii de comand aţ ţ ă mişc m pendulului (ansei sauă baghetei) Va concentra i intens penţ -tru ca pendulul din mâriâ sâ aib o rota ie într-un seris Ină ţ continuare v gândi i sâ se amplificeă ţ mişcarea apoi sa încetinească din nou să se amplifice, sâ încetinească până la oprire şi din nou sâ înceapă rota ia în acelaşi sens Continua i cu rota iaţ ţ ţ în sens opus şi cu os-

Anihilarea influentei telepaticeexterioare

II IIVI _Dup ce ave i acest sentiment de siguran m for ele propni,ă ţ ţă ţ jya iţ persoana care vâ ajut la experien sâ încerce s influen ezeă ţă ă ţ hepatic mişcarea pendulului pe care il ine i m mân Pentruţ ţ ă iceput vâ va spune sensul in care încearc sâ-l roteasc , apoiă ă direc ia deţ oscila ie Este necesar sâ vâ artun e cum încearc s mişteţ ţ ă ă pendulul pentru a v concentra toate poten ele in sensul anihil riiă ţ ă comenzii telepatice şi reali/ ni unei mişc n opuse acesteiaă ă

In momentul in care reuşi i in totalitate s contracara i voin aţ ă ţ ţ c< inlalt continua i exera iulţ ţ comandând pendulului anumite mişc nă pe care vâ str dui i s le maii/ji\i in pofida elortunlor celuilaltă ţ ă

Exera iul se consider încheiat atunci când reuşi i ca penduţ ă ţ -

lul s execute once oornandâ prompl şi cu exactitateă

„rtUmerftJ câ vâ sim i i pe depl.nţ ţ st pân peăcând

ave iţ

Exerci iiţ de comanda j mişc riloră pendulului

104IM

Moduri de antrenament pentru lucru telepatic entrarii mentale Sl

'errTiiute

in acest sens

Pnmul necesit folosireaă unei spirale pe care o confecti singun dintr-o hârtie foarte fină sau staniol sub ire pe careţ dup forma deă mai jos aat

Dac forma astfel ob inută ţ ă o suspenda i ţ din centru cu un fir inextensibil a i realizat o spiralţ ă pe care o ag a i ăţ ţ intr-un loc conve-

nabil la în l imea ochilor şi astfelă ţ încât aceasta s ă nu fie sub influen a curen ilor de aer care s o mişteţ ţ ă Mişcarea spiralei trebuie sâ o realiza i pnnţ concentrare mentală

V aşeza i comod într-ună ţ fotoliu, cu spatele drept, mâinile

pe bra eleţ

fotoliului Lumina nu trebuie s v vin ă ă ă dm fa . sâ ţă fie linişte, pe scurt s fie îndeplinite toate condi iileă ţ ca s vâ ă pute iţ con-centra f r a fi deranja iă ă ţ

Mişcarea spiralei o realiza iţ vizualizând câ spirala se roteşte in sensul dorit. Singurul gând în acel moment este realizarea mişc rii spiralei ă . Gândul este la mişcare, privirea este fixat peă spiral , voin a realizează ţ ă mişcarea.

AI doilea mod de antrenament este cu morişca inductoare o construi i foarteţ uşor Matenalele necesare vâ sunt la ^ "m un ac deă g m lie, oă ă cutie de chibntun goal , cear roşieă ă r f° u sigilii Ş" pu inţ staniol sub ire Topi i ceara şi tuma i-o în cutiaţ ţ ţ . ii ntuii ş' înainte ca aceasta să se înt reasc în epa i ceara cuă ă ţ ţ dc \ g m lie mişcânduă ă -l uşor pentru a avea pu in joc în aşa felţ K-ât acesta s se poat roti ă ă cât mai lejer In partea supenoar aă hViiui'tixa i cu un adeziv o eliceţ confec ionat din staniol ,ţ ă

Acopenli totul cu un bol de sticl pentru a fi ferit de influă ă ente

extenoare (curen i deţ aer, etc) şi 'aparatul" este gata

Morisca inductoare

Modul de antrenament este acelaşi ca la exemplul precedent. ceea ce trebuie s se roteasc în ă ă acest caz este elicea dinstaniol

Dup ce ati reuşit ă acest experiment, intr-adevar ave i oţ voinţă

puternic şi nimeni nu ă v vaă putea influen a masuratonle ra-ţdiestezice

2.5.4 a concentr riiă

In continuare vom prezenta douâ modalit i deăţ antrcpnc '

ent

22 105

CIRCUITE OSCILANTE

După unii cercet tori, fiecare celul vie con ineă ă ţ toate elementele unui arcuit deschis care oscileaz cu o frecventă ă foarte înalt .ă Aceştia sus in c echilibrul oscilator corespundeţ ă st m oeă s n tate,ă ă in timp ce dezechilibrul provoac boala Aplica ii a*ă ţ acestei ipoteze sunt unele arcuite oscilante pnn care se captează anumite for eţ cosmice şi/sau telunce capabile s ac ioneze asupraă ţ fiin elorţ umane asupra animalelor şi vegetalelor

Pentru construirea unui asemenea circuit, lua i oţ sârmă metalic , din cupru.ă aur. argint sau alam Aceast sârm va fiă ă ă acoperit complet cu ună izoiant din bumbac, plastic, sticl etc T a:ă ă sârma la o lungime pe care o determina i radiestezic şi apropia iţ ţ cde două capete astfel încât ele sâ fie suprapuse aproximata un centimetru

a)matenalii sârmei (cupru aur argint etc);b)lingi mea sârmei şi culoarea izolantiJuci' locul de pe corp unde trebue purtat anxitU (incheietua mâinii talie, glezn etc.).ăd) momentele din a cele ma propice pul r ă (toat ziua.ă toată noaptea şi ziua şi noaptea câte zile. la ce ore etc):c)câte spire s aib ă ă arcuitul osalant

Pentru plante, arrxitul osalant se aşeaz ă întotdeauna la raza tulpmei Cel mai eficace matenal s-a dovedit a fi cuprii dezizolat Un cap t ă ai sârmei se îngroap ă in p mânt ă Sârma sub form deă selenoid. se înf şoar ină ă JLTUI tulpmei iar cel lalt ă cap ! esteă «treptat spre extenor Se determin ă radiestezic

a)numâni de spire al selenoidiiu. distanta dintre ele.

b)orientarea sârmei "m p mânt şi in extenor ă Dac dup ă ă iri anumit timp se deceleaz radiestezic ă aceeaşi onentare. ac iunea selenoidului este terminatţ ă

Este important ca acest arcuit sâ fie aşezat in timpii

penoadei de urcare a sevei

Folosind aceste arcuite (bobine) se pot transmite la distanţă unm paaent efectele unui medicament, propnetâ ile unei mostre deţ vin de calitate supenoarâ unei cantit i de vm de calitate infenoarăţ ă etc . şl se ob in ţ rezultatele scontate (medicamentul ac ioneazţ ă asupra fiin ei vii ţ iar rezultatele sunt vizibile, vinul de calitate infenoar ă îşi îmbun t eşte calit ile, etc).ă ăţ ăţIU

Circuit oscilant pentru om

Rad«estezjc. determinat!

115

Circuit oscilant pentru plante

Pentru a testa cele prezentate mai sus vâ puteti con«r s.ngun un seleno,d dună urm tă oarea schemă unde

&

A - martorul int (fotografie,ţ ă etc); B - selenoid format din 7

spire;

C - martor medicament ale c rui prophet t.ă ă se transmit la distan .ţăSelerxxdul se onenteaz pe direc ia NORD -ă ţ SUD cu

martorul inta laţ NORD şi cel lalt martor la SUDăCAPITOLUL VI

DETERMINAREA SEXULUI

înainte de a se naşte, sexul viitorului f t se poate determinaă

3t t la oameni cat şi la animale, in ă afar ă bineîn eles ţ de cazunle de

nermafrodism. Cel mai des se întrebuin eaz ţ ă radiestezia în determi-narea sexului f tului unei femei îns rcinateă ă

Pentru a determina sexul unui copil înainte de a se naşte •rebme s lua i în considerare mai mul i ă ţ ţ faeton. In pnmul rând nu •rebuie s v l sa i influen a i de faptul c ă ă ă ţ ţ ţ ă purt torul f tului este deă ă sex feminin şi dac nu v concentra i ă ă ţ îndeajuns afla i sexul mameiţ Apoi. ca în toate determin nle. elimina i în ă ţ totalitate ideile precon-cepute sau donn ele, mai ales ţ dac sunte i implica i sentimental ină ţ ţ rezultatul acestei determin n ă Şi nu în ultimul rând. regulile legate de polantatea uman nu trebuiesc ă uitate

O pnm metod folosit este cea ă ă ă a rezonan ei cuţ un martor uman Pentru aceasta ve i folosi ţ un b iat şi o fat ă ă ca marton Ur- mânti dac ă mişcarea indicatorului în apropierea viitoarei mame este in armonie cu pnmul martor Dac da. copilulă este de sexul martorului dac ă nu. apel m la cel de-al doileaă martor Cu degetul

ar t toră ă de la mâna stâng (atunci când folosimă pendulul sau bagheta) la aproximativ 10 centimetn de abdomenul mamei, observ m dacă ă mişcarea indicatorului este în rezonanţă cu martorul Dac este,ă f tul are toateă şansele sâ fie de sexul martorului In locul martorilor

116

? C

CAPITOLUL 107

umam dup ce ve iă ţ c p ta mai mult ă ă ă experien , pute i foto .ţă ţ Ijratii. separat pentru b rbat şi separat ă pentru femeie

O alt metodă ă pe care o pute i ţ folosi vâ concentra iţ pentru aflarea sexului f tului ă ştiind c la conceperea acesuj., ,ă conlnbmt O f«TMi« şi un b rbat şi realiza i c trebuie s afla* ^ă ţ ă ă fiin ei rezultateţ din unirea celor doi Cu onentarea mentaiâ NUVA asupra copilului şi cu indexul mâinii stângi (la dreptaci) la 10 cer* metn de abdomenul mamei folosim conven ia mentaiâţ

•Caii» NUMAI sexul copilului Pentru b iat pendulul (bag/*"»ă

elastic )ă va oscila iar pentru feti(â. pendulul (bagheta elastic») se *

rotr

Atunci când folosi iţ bagheta unghiular , codificarea per*-ă lat -b iat va fi rota ieă ă ţ in sus sau rota ie ţ in jos

Pentru bagheta sub formă de "L" şi ansă folosi i sisie-rţ j binar DA-NU Alege i un sensţ de rota ie ţ pentru DA şi un sens f-mr NU De exemplu, pentru DA indicatoml se va roti spre stânga » pentru NU. indicatorul se va roti spre dreapta

Conven ia mental folosit va fi urm toareaţ ă ă ă

•Caii» NUMAI sexul f tuluiă Dacă este masculum (ansa) se va roti spre stânga, dac nu. seă va roti spre (teaptu

In determinarea sexului viitorului copil trebuie s ti iă ţ foartt aten i şi circumspec i pentru a nu provoca traumeţ ţ psihice viitoare mame (nu trebuie uitat mei tat l)ă

Pute i determina de asemenea sexul viitonlor pui ceţ vor ieş din ou lecundate şi puse la doat sau num rul şi sexulă ă viitonlor (U de câine, pisic , etcă*

Determinarea sexului viitorilor pui de gaina cu pendulul A - gaina (rotatie); B - cocoşi (oscila ie),ţ

Pentru a recapitula, reamintim faptul c laă determinarea > Lim cu pendulul, la b rba i acesta ă ţ va oscila iar la femei se va • pentru masculi bagheta unghiulară se va roti de and on iar pentru lemele. aceasta va face două rota iiţ (in cazul radiestezieifizice)

118 108

POLARITATEA UMANA

Este un fapt binecunoscut c exist ă ă diferen e biologice intreţ b rbat şi femeie sau între mascul şi ă femel în regnul animal Acesteă diferen e se manifest în plan ţ ă fizic. în plan psihic şi subtil

In plan fizic s-a constatat c la ă oameni suprafa a ţ corpului este divizat în plaje de vibra ii antagoniste dar ă ţ care nu se neutralizează ca în cazul electncit ii ăţ d. din conta ele coexist al tun unaă ă de cealalt sau unele deasupra ă celorlalte, p str ndu-şi intacteă ă propnile propnetâti

Mâinile, dreapt şi stâng sunt divizate ă ă in suprafe e cu oţ alură vibratone paramagneticâ pentru dosul mâinii şi diamagnetica pentru palma de la mâna stâng şi invers ă pentru dosul şi palma mâinii drepte

Aceste vibra ii nu sunt fixe. stabile pe ţ aceste suprafe e aţ sunt în mişcare ele circul ies şi intr în corp permanent atât ă ă in stare de veghe cât şi în somn. cu un poten ial şi ţ cu un debit vanaW Aceste manifest n vibratorii constitue polaritatea ă unui b rbat ă normal.

In cazul unei femei normale, aceste manifest n vibratoniă sunt

inversate, in sensul câ pe suprafe ele careţ la un b rbat normală sunt înc rcate şi parcurse de for e de tip paramagnetic,ă ţ sunt ocupate şi parcurse de for e de tip diamagneticţ şi invers Se poate spune că polantatea unei femei normale este inversat fa deă ţă polantatea unui b rbat normală

Desigur, sunt şi cazun de polantate anormal atât la bârt^ă- tş,ă la femei ^03 De polantatea avuta de cei do. partenen a. unu. cum,, „nde buna lui armonie fizic ş, psihic Altfelă ă spus şi de ace~£ fenarea cel o- da care s-au unit pnn leg tura Sfaă ^âs tonei ă pentru a forma o unitate, o familie

Dac ă cei doi sunt normal polanza i, viata lor ţ in comin va fi fericită c ci. ă ca în cazul fenomenului de osmoz , foarte naturală aceasta

le va permite sa schimbe vibra iile ţ care lipsesc de la unul c,au cel laltă

Astfel echilibrul buna în elegere, ţ pacea bucuna - fenarea conjugală

într-un cuvânt - vor fi fundamentele familie. întemeiateDin contra, daca unul din cuplul conjugal este polarizat intr-

un fel anormal, inversat, viata in comun te este grav afectat deă -venind insuportabil ă Dizarmonia se va accentua din ce în ce şi ne- fenarea so ilor va ţ face ca aceştia s ă se distanteze unul de altul, saşi caute aiurea fencirea pe care n-au întâinit-o în familia lor Apoi vin disputele, incompatibilitatea separarea divorhi

Totuşi. un b rbat ă cu o polantate inversat ă se poate câs tonă cu o tân r ă ă cu polantate inversat f r ă ă ă ma un inconvenient jrorea cela doi va fi echilibrat fenat ă ă ca şi la un cuplu cu polantate nor-mal Privind din acest ă punct de vedere - al polarit ii - vâăţ puteti foarte uşor imagina ce se întâmpl ă cu homosexualii ş< iestxenele

Determinarea polaritâtii umane cu pendulul si bagheta elastica

La b rbat -ă polantate normală-dosul m iă nu drepte şl palma mâinii stângi = oso a iţ-dosul mâinu stângi şl palma mâimi drepte = rota .ţ

La femeie - polantate normală-dosul mâinii drepte şl palma mâimi stângi = rota iiţ-dosul mâinii stângi şl palma mâimi drepte = osala iţ

Pe o fotografie sau pe o sen soare se kregistreaza osaia nţ Peninj polantate masculin şi rota ii pentru polantateă ţ feminină

Determinarea sexului viitorilor pui cu ajutorul ansei

121

109

CAPITOLUL VII

Determinarea polaritatn la barbat cu ajutorul pendulului

Conversa mentaiâ j>e care o fotosu pentru deiemtrrea jxrtant tiiă este

'Caut NUMAI polartat ea fantei dkn fala mea iar perrtuu 'bagheta elastic ) se va rotiă sau oscila in func ie de aceast polar-ţ ă tate'

Pentru exerot»' folosit fotograf ale unei sngure persoane ş determinat» potant ie pentruăţ b rbat sauă pentru feme Dup ce ală câpâftafl destiiâ expenen âţ fok»ţ iustrate sau scnson scnse oe b rbat sau femei c roraă ă le detem -ia ti pol an tai ea Dup ceă --al etatonaJ în acest fel puteti determina poiantaiea unei ter e perţ -soane

De asemenea se poate foiov v mode J ct nezesc bazat pe prinopiijl Yin-Yang care de altfel, ilustrează perfect pnnopJ P> lant ti. umane Peă desenul artwcunoscut al acestui pnnapiu vet tace dou deterrmnâ'ă una deasupra punctiim alb aflat in partea neayi şi una deasupra punctului negru din partea alb ScopuPă Urm riă sa

afiat c ruiă sex u este atnbuită energia Yang şi câeia Ym Sirigun vâ *e i tormiiaţ conven iile mentale Succesţ 1

R spuns:ă

. etOeajp axis QOJ e* as IMAUQ npuad » E6UŞŞ EI I JOJ E* as femej .7. ap ŞAUOT (jns e^g6eq uptxeuj n-Qi&d (Uf/J 6t«A lahjaua jmqu/e pias tvHDN

JXLIE*« UHMIJA; rujudd JEI erxo BA e&uGeq) /nppuad itpxewnj**d (ujJ 6c/ex <a<6jau3 pnquje /nxas tvHDN

aysoioi «aieoirapi» ®P «bury ui unzeo a»aqiue uj eifsotoj piemauj e uSAucoţ

fi

S

122

123

Fcmx*og.a se ocupă cu sludtiJ influer-eior fcr-e or spataie saj piane asufâ . -cj > meOnJu ambiant Pr-, st ud radiestezic* va evidenta» c ă arranv'e forme 5. ciion 'oiosrte 'm scopxbrne determnaee pot exeâta c nf jertâ 'ealâ err '.and ceea oe se poate derxm "unde-e formei'

De asemenea s-a e.-.dentiat <aptJ c ă f ecare corp matena wi sau nev»u are un câmp energetic de form şa un ă câmp infor- mavonai Fiecare câmp er<e-geiiC de form ă reprezint ă tn spe-. forma otoectuiu ş. dep şeşte ă dimensiun e acest jia ar itenstatea ac iwnu acestuiţ câmp este Qirect propor ional ţ cu distanta max "ă de a oî>ect ia marginea exteôarâ câmpul JI forme Once moc ficare de ;a forma imt-aiâ datorată une "iterven: exterioare sau a unţ ac nţ *T» dm intenor generează o modificare de formă nformai>e ş intensitate a aci um, câmpul ui de formă

Radiat 1 e de form ă sunt radia ii ţ perturbatoare ale timpur a de radiat amtxentale De regul ele ă sunt generate de suprafe eţ plane înclinate în raport cu verticala de suprafe e ţ alindnce cu ge-neratoarele perpendioJare pe un plan vertical de suprafe eţ nglate Ele au capacitatea de a realima câmpunle de provenienţă terestra creând artele noi De aceea, problema formelor de acest tip trebue analizat intr-un sistemă ambiental, fie intenor fie in afara d dinlo'ă Dea mare aten ie cum şiţ unde facem sludn asupra formelor

Efectii de piramid este umi din larga gam deă ă fenomene pe care le studiaz formologia Pentru ilustrarea acestuiă fenomen reproduce i la scara 1 1000 piramida lui Keops şi da nţ ţ onentarea

a)- pe o coal de carton groas de cel pu n daă ă ţ m*metr se /aşeaz patruă tnunghiun egale cu baza de 23 56 cm şi cee.are .3-

de 22 41 cm. inâltimea va fi de 15 cmb)• lipit cele patru tnungt*in folosind lahrte başoale ojpă ce le-a i îndoit dup iirta pureiţ ă atâ;

Astfel, v-a construi o piramidţ ă "r care ve» putea mtroAjce -tenor. in intenor, di fente obiecte şi sâ irmânti reziitalele i*ta» sa onentat) piramida pe direc iaţ N - S şi ma ales sâ o scoatet on spa ii habitual dup efecuaeaţ ă experien elor sau s oţ ă aşezai <M»schema urm toareă

esae prezenur -00 J De ccnsrare a / e >" "3 â njiea 'ace singur .neie rreresame

,,-vDf p * = r e ; rwantâ -gjja in gufcji a>- ^.yj^Sr cu ^

Modul de construire a modelului piramidei lui Keops. la scara 1:1000

RADIA IIŢ DE FORMA (FORMOLOGIA) r^fiSS* m^VA JOCA'

, r -frtx>-c ncă r rtenor Ca ' "3 ae vârf) c Djuaxâ » - S -aer,a câ aceasta - m 3esu de sar. in© - « t êatenea apa coiaaâ

raarâ în piMi ^ etaa :' 3 zarT. asjpra / aniCTjj ţ j-ar a ş .^âcâ10' g.^.g e.cr in mtenonJ oi'a-ioe se pa. ascjt ar*

111 125

CAPITOLUL VIII

Modul de a ezare in camer* a modelului ţ piramidei pentru a evita ac iunea energiilor deţ forma asupra corpului uman

Pentru a demonstra influen eleţ formei obiecaelor, tacet expenen âţ urm toareă (ane are posibilitatea practica)

In patru ojtn Petn (vase de sticiâ toiosne în laborator «* pune un gel nutritiv (acelaşi in fiecare cutie) şi se ins m n eaziă ă ţ aoeeaşi camitane de bacteni Deasupra fiec ruiă vas se aşează o •numit formă ă geometnca construit ă dintr-un mafenal oarecare (tnunghi p trat ă oerc etc i Se observă câ influen aţ benefic ceaă ma pregnant matenalizatâ ină prolifiatatea maximă a bactenilor se realizează in cutia Petn care are aşezat ă deasupra un tnunghi

Expenen â se poateţ repeta folosind culon precum şi formt geometnoe colorate difent

Esie bine cunoscut rolul de amplificator al piramidei In ceif oe urmeaz ve ă ţ putea sâ vâ construi iţ singun un amplificato radiestezic. amplificator pe care-l ve iţ putea utiliza ulienor cx rezultate deosebite De remarcai este faptul câ acesta nu are planur înclinate o suprafe e ţ curbe

Modul de construire al amplificatorului radiestezica)procura i-v ana şapte sau ţ ă nou ă stere din lemnb)t ia i fiecare OtLâ pe ă ţ jum tate;ăc)înşira i aceste semislere pe ţ o tij oarecareă

126

Astiel confec ionai amplificatorulţ poate fi utilizat

Modul de utilizare al amplificatorului radiestezic

Amplificatorul radiestezic emite o rază energetic care vanazaă direct .TOpor ionaiţ cu num rul şiă diametrul acestor emisfere cuplate Mao- irtismui terestru joac un rol imponantă deoarece, pentru a ti eft- ace (Mia trebuie s fieă onentatâ NORD - SUD Dac aşerati laă ap tulă sudic al acestui amplificator o bucata de came mumificarea acesteia intervine in câteva zile

Unu radiesiezişti francezi afirm ci radia iile energeticeă ţ îse de acest amplificator pot uşura t m duirea unor boli tundă ă sufiaent sâ se aşere la extremitatea sudic a acestuia un martoră al Jnui bolnav (fotografia, etc)

Pentru a ilustra cu un exemplu influen a formei asupraţ filmelor VII amintim de expenen ele t cute de un binecunoscutţ ă c lifar atât pnn scnenle sale despre energetica divina pnnă erudi iaţ a cât ş, pnn faptul câ esie pasionai apicultor Acesta modificat ^^Penşui unui num r de stupi dându-le o anumitaă form astfelă

127

Amplificatorul tadiestezic

A - semistere

orientate N - S B -

obiectul supus

experien eiţ.

128 129

CAPITOLUL 113

Modul de efectuare a experien elorţ cu acoperişuri de diferite forme ale stupurilor de albine: A - stup martor.

B - stup cu acoperiş sub forma de piramida. C - stup cu acoperiş sub forma de semisfera.

DESENE TELEINFLUENTE

Desenele teleirrfluente sunt acele desene realizate cu ajutorul tehnicii radiestezice pnn intermediul c rora potă fi influentate Deriefic

persoane aflate la distantă fat de operatorul radiestezistă Aceste desene se ob in folosindţ fotografia persoane în cauză (fotografie de prefennţă color, in picioare f r alte persoane ină ă sadru)

1 Desene teleinfluente realizate folosind pendulul, bagheta sub forma de "Lr sau bagheta elastica

Metoda de lucru:

1.1 In fa a dumneavoastrţ ă pe masa de lucru, aşezat: în dreapta fotografia persoanei c reia 5ă este destinat de-senul şi în stânga o foaie de hârtie de format A A (coală de sens). In mâna dreaptă ve i avea pendului sauţ bagheta iar în mâna stângă un creion cu min moale cuă care ve i ţ trasa desenul pe hârtia pe care "m prealabil o ve i fixa ţ pe masă pnrrtr-un mijloc oarecare (cu lipia de exemplu).

1-2 Având in vedere cele prezentate in capitolele antfe- noare, formul m conven iaă ţ mental jrmâtoareă *Presupun c pe foaiaă de hârtie alb exist un desenă ă

a)- piramidalăb)- semisferică

şi a p strat bineîn eles, un lot m rio- ă ţ ă Rezultatul? Albinei locuit 'm stupul cu acopenş piramidal au devenit foaie act ^ au agresive ins au dat o produc ie mai ă ţ mare decât în m^Lfoant Albinele a c ror habitaclu a ă fost acopent cu o semisferă a ^ ?nJr mai lente "m mişc n. "foarte ă docile", au produs o cantitate ^ mai mic decât de obicei, dară de o calitate net supenoarâ male sau fa de suratele lor agresteţă ~ "" ' nor"

care înc ă nu este trasat şi care este benef soana din fotografie De fiecare dat ă c plimbat încet pe deasupra foii de hârtie v- '"''rj,r- desenul trasat, pendulul s se ă roteasc ă ° sau spre dreapta, bagheta să se roteasc Să dreapta sau să oscileze susôs sau stângb<irea*l

1.3 Tine :ţ pendulul sau bagheta foarte aproape de fotoor iar cu mâna stângă se mişc Încet creionul ă c acestuia îndreptai spre 'oaia de hârtie şi deasux, acestuia la 1-2 mrr Atenta dumneavoastr va fă dreptarta asupra pendulului sau baghetei ş nt asjy-. creionului şi hârtiei in momentul in care pendulj sa' bagheta îşi începe mişcarea giratone sau de osciiat- (conform conven ieiţ dinainte stat» te) l sat ă în p: creionul astfel încât acesta sâ marcheze un pune « foata de hârtie Continuat sâ mişcat creionu in toau sensunie încet şi marca iţ punctele la momentele ind- cate de instrumentul rad estezic folos;*

Lucrând tn acest mod. punctele determmate vor fi din ce r ce mai dese şi desenul apare clar in continuare se unesc puncte*

pnntr-o i.me continu trasat ă ă cu tuş şi oesenului obtinut se carcum- senu trei oercun

tace iert. în toateATEN IE:Ţ Deplasarea creionul^se .agonale) ş» P^"sensunle (sus

tat atone când ^ âltfel risca* sâ ârcat^ . pane .ar desemJ rezultat este oe

131

Etape de realizare a desene-foT tele influente folosindpendulul sau bagheta

128 129

CAPITOLUL 115

Etape de realizare a desenelor teleinfluente folosind ansa

Metoda de lucru

2.1. Pe masa de lucru aşeza i fotografiaţ persoanei pentru care lucra iţ desenul teleinfluent iar dup aceasta fixa iă ţ pe mas o hârtieă format A 4 In m na dreapt ave iă ă ţ ansa iar in mâna stâng ,ă

creionul bine ascu it.ţ

2 2 V concentra i pe conven ia mentală ţ ţ ă 'Presupun c peă foaia de hârtie alb exist ună ă desen care înc nu esteă trasat şi care este benefic pentru persoana dui fotografie Mişcând încet ansa deasupra fon de hârtie începând de la centrul bazei fon. propor ional cuţ apropierea de conturul desenului, cel mai aproape de marginea dinspre mine a fon de hârtie, ansa se va roti spre stânga, iar când aceasta este la 90° fa deţă drec iaţ

2. Desene teleinfluente realizate folosindr

f ii

1

r ? !1)a / h

V\

N

w3

Qp

4

116132

drot* înainte, perpendiculara imaginar cobor ,/ă ooruşefe ansei în eap /oaia do hârtie- '„'! ""'ţ ă punct din conturul desenului (se mau hi.,'"' Un creionul) Mişcând ansa in direc iaţ ar tat de vă ă ','i' °u sei, direc ieţ întotdeauna tangent la contur n'ă Ul]'\',

>n locurile unde perpendiculara coborât din ,,„ "'< "ă W în eapţ ă foaia, ob in desenul teteinfluenrţ

Pare mai pu inţ complicat dar observa i câţ este aceea-.; ven ieţ mental ca laă apropierea de o surs de semnal (în caă /ui trui desenul teleirilluent care incâ nu este trasat) şi trasarea contur,] lui acelei surse de semnal De asemenea, este aceeaşi conveni,! pentru determinarea pe o hart , schij , plan, a surselor de ap!ă ă z c minte,ă ă etc , a persoanelor sau animalelor pierdute, a radia iilorţ geonocive dinlr-o locuin , şţă a

3 Verificarea corectitudinii desenului teleinfluent realizat

Aceast venficareă o ve i face cu ajutorul pendululuiţ baghetei sau ansei, in modul urinâtoi pune i in fa a dumneavoastrţ ţ ă in dreapta, desenul teleinfluent lealizat. lai in stânga, fotografia persoanei c reiaă ii este destinat desenul îndrepta i ţ indexul de la mâna stâng spreă fologratie. ca o anten , şiă aşeza i pendulul, bagheta sauţ ansa deasupra desenului Formula i conven iaţ ţ urm toareă

'Pendulul (bagheta, ansa) se va roti spre stânga dacă şi NUMAI dacâ desenul este capabil sâ ac ionezeţ favorabil asupra persoanei din fotografie"

Venficarea o pute i face aflând procentual cât de corect ţ este realizat desenul precum şi eficacitatea acestuia şi. nu in ultimul rând, cât de benetic este utilizarea desenului pentru persoana viă zată

Penlru aceasta, ne formul m mental etaloanele de com-ă paia ie pentruţ corectitudinea realiz m, eficacit ii şi ac iuniiă ăţ ţ benefice

^senului P«"lru aceasta, s aM,m ca limit maxrmâ optim aă ă '' parametri, valoarea de 100 Aceasta înseamn câ ace* Jă

êinfluent este corect realizat, are eticacitate maxim şfeîeă f ră ă influen e ţ negative asupra persoanei c reiaă ii este dev

unal

M surareaă procentual aă parametrilor de corectitu- . ne

eficienţă şi beneficiate se poate face cu pendulul ş. bagheta f nsmd ngla universala şi rigla circular , iar pentru ans , folosindă ă

r!gia universală şi rigla semicirculară (raportorul)

Pentru modul de lucru , revede iţ capitolul IV 2

4 Modul de utilizare a desenului teleinfluent

T ia i (oaia de hârtie ce con ine ă ţ ţ desenul teleinfluent înscris in cele trei cercun concentrice, la un format convenabil mânuirii ,coare Mişc m acest desen deasupra ă fotografiei la aproximativ 1-2 centimetn, pân cind rota ia pendulului, ă ţ baghetei sau ansei vă indică locul unde trebuie amplasat Apoi, pivota i desenulţ in jurul centrului s u pân când se ob ine onentarea ă ă ţ corectă şi se fixează de fotografie cu lipici sau scoch

Cu ajutorul indicatorului radiestezic folosit se stabileşte tim-pul necesar de aplicare a desenului pe fotografie La epuizarea tim-

pului, stabili i ţ dac mar este ă sau nu necesar confec ionareaă ţ unui alt desen teleinfluent a c rui ac iune ă ţ să fie complementara pnmului desen

117 135

Nu uita iţ câ venficarea eficacit ii unui desenăţ teleinfluent se tace pnn "efectul la int ", şi anume, persoanaţ ă vizata simte sau nu simte influen a benetic a acestuiaţ ă

In carii In care nu se modifică parametni vi/a i la perso»iaţ in i^m/A, lielxjie să face iţ o analiză de ca/ am nun it , verificândă ţ ă pnntre «llelu corectitudinea execut riiă desenului, a pozi ion mţ ă tstua pa fotografie a intervalului de timp preconizat, etc

DETECTAREA RADIESTEZICA A ORGANELOR BOLNAVE

Detectarea organelor bolnave pnn radiesteoe se bazează pe tap«ii c once celul vie se comportă ă ă ca un rmcroosotaux Şi rrcro . receptor Astfel, fiin ele vii suntţ colectoare ş erm âloweţ de radia i,ţ organismul fund un conglomerat de celiie. ca întreg constrtund ui oscilator - rezonator V zut pnnă ă această prismă boala este determinat de un de/echilibru oscilatoră celiiai Acest dezechilibru energetic este captat şi decodificat cu ajutorii indicatoarelor ratfc- estezice

înainte de a încerca să determina i organele ţ bolnave ale

unei persoane, este impenos necesar s vă ă însuşi i un minimţ necesar de elemente de anatomie, fiziologie şi patologie In paginile care urmeaz acestea suntă prezentate lapidar şi doar cu caracter descnptiv, insă prezint o baz de plecare ă ă pentru cunoaşterea medicala alopatâ necesară

Omul fund o fiin energetic pnnţă ă excelen , ţă starea de

s n tate şi de vitalitate optimă ă ă presupune o deplin armonie ă intre toate componentele energetice precum şi o integntate struoturalâ 51

func ionali ţ perfect aă tuturoi p r ilor componenteă ţ

Despic p r ile constitutive ale fiin ei umane, şi ne referim "mă ţ ţ special la

cele nev zute, subtile, energetice, vibratom. exist la dis-ă ă

Modul de amplasare si onen- Ure a desenului

teleinfluent pe fotograf*

137

CAPITOLUL 118

Date post:	26-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	ingrid-carantino
View:	1,297 times
Download:	261 times

Aliodor Manolea-Manual de Radiestezie

Documents