Alimentatia Echilibrata a Omului Sanatos

Aditivii alimentari

Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare (Ordinul Ministerului Sanatatii Nr. 975/1999)Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substante contaminate sau pe cele adaugate pentru a imbunatatii sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)

Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii:

- conservanti- substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme- antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (ex: rancezirea, schimbarea culorii)- acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru- substante - tampon - folosesc la reglarea si mentinerea ph-ului specific alimentului- antispumanti - se folosesc la reducerea si prevenirea spumei- emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile- agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor- sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici- stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea, etc- substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare- indulcitori - substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor- coloranti naturali si coloranti de sinteza - agenti de afanare - substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica- antiaglomerati- potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului- substante suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor- enzime - folosite in industria alimentare- aromatizanti - se obtin din materii prime de origine vegetala sau animala- substante identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza- substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si componenta diferite de cele naturale. In consumarea acestora trebuie sa se tina cont de cantitatea zilnica -aceasta reprezinta cantitatea de aditiv alimentar, raportata la kg de greutate corporala, care poate fi consumata zilnic pe perioada intregii vieti, fara un risc semnificativ pentru sanatate.

http://www.terapii-naturiste.com

Page 1 / 34

Copyright 2011, Dan Paunescu

Despre E-uri

In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. Problema este ca in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata deci o trecere in revista a acestor otravuri care se strecoara in hrana copiilor nostri. Morala este simpla : incercati sa ii dati copilului dvs cit mai multe alimente naturale si feriti-i atit cit puteti de alimentele "dubioase".

Mini-dictionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania.E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Romania.


Page 2 / 34


E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania.E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.

Atentie colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer

Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).

Efecte negative asupra sanatatii

Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceeace declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).

Doza maxima admisa

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele


Page 3 / 34


mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant 70 mg/kg (echivalent litru) atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Asadar recapitulam

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

E123 este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de apus de soare, de care vorbeam ceva mai sus.E330 produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.E102 este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.

Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii intr-un cuvant aditivii sunt indicati pe ambalaj cu litera E, urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

E-urile, sinonime cu otrava

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.


Page 4 / 34


E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Organismul, supus la bombardamente chimice

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Margarina afecteaza sistemul imunitar

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartamul, un indulcitor criminal

Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate, .Fiind unul dintre acele persoane careia ii pasa ce mananca, pot spune ca nu cumpar nimic pana nu sunt sigur ca este 100% natural sau organic. Si nu pot sa spun ca sunt


Page 5 / 34


foarte scumpe,(vorbesc de Franta) din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii pun acum pe prim plan sanatatea consumatorului.(aici majoritatea E-urilor sunt interzise, iar cand sunt folosite, produsul contine un fel de avertisment) Altfel n-ar mai face fata concurentei.Sotia e insarcinata acum si, cu atat mai mult inteleg grija fata de copii, avand in vedere ca sunt principalii consumatori de bomboane, sucuri, prajituri care, din pacate, in Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. Insa cred ca poti sa-ti protejezi copilul, invatandu-l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi timp avand grija sa-i asiguri portia de dulciuri facandu-i in casa prajituri cu ingrediente naturale, sucuri din fructe, etc., dar si mai bine, sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate.La fel si in cazul alimentelor, cu putina bunavointa sunt sigur ca si in Romania poti sa mananci mancare de calitate si foarte naturala.

Lista de E-uri aparuta in revista franceza Villejuif

E-uri periculoase: 240, 241, 102, 250, 251, 252, 120, 311, 210 (cancerigen), 312, 211 (cancerigen), 320 (colesterol), 123 (foarte cangerigen), 212 (cancerigen), 321 (colesterol), 124, 213 (cancerigen), 214 (cancerigen), 215 (cancerigen), 330 (cel mai cancerigen), 216 (cancerigen), 217 (cancerigen), 338 (modificari gastrice), 341 (modificari gastrice), 131 (cancerigen), 220, 221 (modificari gastrice), 222 (modificari gastrice), 407 (modificari gastrice), 223 (modificari gastrice), 142 (cancerigen), 224 (modificari gastrice), 226 (modificari gastrice), 230, 232, 153 (modificari gastrice), 233, 239 (cancerigen), 450 (modificari gastrice)

E-uri nepericuloase: 100, 170, 101, 174, 175, 103, 180, 104, 181, 105, 200, 260, 268, 110, 201, 300, 111, 202, 301, 309, 203, 121, 122, 322, 125, 325, 327, 126, 127, 331, 337, 130, 400, 404, 132, 406, 140, 141, 408, 410, 150, 411, 151, 413, 152, 414, 420, 160, 236, 421, 161, 237, 422, 162, 238, 440, 163


Page 6 / 34


Aditivii alimentari Interviu cu dr. MARIA CHIRILA dr homeopatie si

fitoterapie

Vinovatii se afla sus" si ar trebui trasi la raspundere"

O crima la nivel international"

- Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?

- Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin

procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii

in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei. Sa

luam numai cativa din asa-numitii afanatori", substante sau combinatii de substante care

elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului:

E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;

E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive;

E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;

E-541 (fosfat de aluminiu si sodiu bazic si acid) este interzis in unele tari, dar este admis in Romania;

E 110 (galben sunset FCF) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit

cancerigen in unele experiente pe animale; este interzis in unele tari, dar permis, din

nefericire, in Romania;


Page 7 / 34


E 432 (polisorbat 20) este folosit in produse finite de patiserie; interzis in unele tari, admis in Romania;

E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si migrene.

- In calitatea dvs. de medic, va confruntati cu aceste simptome in mod direct. Puteti

confirma nocivitatea aditivilor?

- Painea alba aditivata creste incidenta cancerului de tub digestiv (in special colon si rect),

provoaca un dezechilibru plastic/energetic, adica induce o saracire in substante plastice

(minerale, fosfolipide, aminoacizi, fibre) si creste aportul de calorii prin continutul excesiv in

amidon. Persoanele care consuma paine alba sufera des de constipatie, dismicrobisme

intestinale, au colonul iritabil si fac adesea colite de fermentatie. Painea alba este un factor

care favorizeaza agravarea diabetului zaharat si creste incidenta alergiilor de origine

alimentara prin aditivii pe care ii contine.

Orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor"

- Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in

paine. Cum comentati?

- Avem aici inca un adevarat atentat la sanatatea publica. Numeroase studii publicate in

tratatele clasice si in revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstreaza

efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie sa-si inchipuie cineva ca o alimentatie

gresita (saracacioasa), specifica majoritatii populatiei noastre, se poate rezolva doar

adaugand fier in paine. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca fierul este un

substrat nutritiv pentru celula neoplazica (canceroasa), deci orice suplimentare cu fier induce

periculos cresterea incidentei cancerelor printre consumatori. Boala Alzheimer este corelata

cu cresterea fierului in sange. O serie de boli se agraveaza: hemocromatoza, anemiile

hemolitice, hemofiliile, retinopatiile, insuficienta cardiaca.

Sarea iodata - un fel de experiment de tip Auschwitz"

- Sa mai alegem un aliment compromis de pe raftul camarii: sarea, un alt exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari...

- Da, mai ales sarea alba extrafina, iodata pe deasupra, tot in urma unei hotarari de guvern. Sarea din bucatele noastre zilnice. Pentru o scurta informare, sarea este tratata cu urmatorii aditivi:

E 535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant;

E536, ferocianura de potasiu, un aditiv interzis in Anglia, dar admis in Romania. Sarea astfel aditivata contine de 30 de ori mai putin magneziu decat sarea integrala. Pe de alta

parte, sarea extrafina este mai bogata in sodiu, exact elementul implicat in decompensarea

insuficientei cardiace. Consecintele folosirii sarii extrafine sunt dramatice:


Page 8 / 34


cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu;

accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin aportul de sodiu;

toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu. In acest timp, iodarea universala a sarii determina efecte adverse grave:

hipertiroidie indusa in populatia cu functie normala;

agravarea unei hipertiroidii preexistente;

cresterea ratei cancerului tiroidian;

cresterea volumului glandei tiroide.

afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei;

cresterea incidentei bolilor alergice (inclusiv a socului anafilactic la iod - boala cu un procent inalt de mortalitate);

hipotiroidie fetala, indusa in viata intrauterina la femeile care consuma sare iodata. Merita mentionat si faptul ca iodarea universala a sarii nu se justifica, deoarece numarul

de hipotiroidii este mic in Romania (cifrele oficiale oscileaza in jurul valorii de 12.000 cazuri).

Consider, deci, ca a acorda intregii populatii a tarii numai un singur sortiment de sare - iodata

- este un fel de experiment de tip Auschwitz.

La fel si in situatia zaharului rafinat, care este cancerigen si, dupa ultimele cercetari, este

vinovat de afectiunile articulare.

Guma de mestecat - boli alergice si retard intelectual"

- Ce se intampla cu produsele destinate copiilor?- Toate dulciurile au aditivi nerecomandati copiilor, folositi ca

indulcitori sau coloranti. Sa luam ca exemplu guma de mestecat -

un produs de succes, printre tineri mai ales. Guma de mestecat

este un aliment" aproape in intregime artificial; numai guma (care

de fapt nu se consuma), provine din cauciuc natural, in rest, toate

ingredientele (in numar de 11-15) sunt de sinteza. Iata-le:

E 951 (aspartam) - este considerat de majoritatea cercetatorilor unul din cele mai toxice E-uri. Este interzis in unele tari, este admis

in Romania. Department of Health and Human Services"

raporteaza, in 1994, circa 70 de simptome diferite provocate de

aspartam (indulcitor): migrene, spasme musculare, eruptii cutanate, tahicardie, lentoare

psihica, insomnie, scaderea memoriei etc.


Page 9 / 34


E 954 (zaharina) - a fost fabricata pornindu-se de la toluen; numeroase studii pe animale demonstreaza efectul cancerigen al acesteia;

E 210 (acid benzoic) - provoaca hiperactivitate la copii, crize de astm bronsic, alergii.

E 133 (albastru de briliant) - provoaca puternice reactii alergice. Folosirea in exces a gumei de mestecat stimuleaza secretiile digestive (creste aciditatea,

activitatea clorohidropeptica) si daca acestea nu sunt tamponate de alimente, se ajunge la

gastrite hiperacide si ulcer. De asemenea, E-urile din guma cresc incidenta bolilor alergice, a

tumorilor cerebrale, chiar a retardului intelectual. Sunt de acord cu guma naturala de

mestecat, asa cum o folosesc chinezii si alte popoare orientale, o guma bogata in uleiuri

esentiale de eucalipt, care are efect dezinfectant asupra cavitatii bucale, dar nu cu guma

comercializata la noi.

Cea mai grava situatie in cazul copiilor o reprezinta laptele praf"

Dar cea mai grava situatie, in cazul copiilor, este aceea a laptelui praf. Transformarea laptelui integral, natural, in lapte praf, duce la o saracire masiva in principii nutritive. De aceea, producatorii de lapte praf incearca sa-l reimbogateasca", inclusiv cu aditivi:

E 555 (silicat de aluminiu si potasiu) - studiile il implica in declansarea si agravarea bolii Alzheimer; este admis in Romania, interzis in alte tari;

sulfat de cupru (piatra vanata cu care se stropeste vita de vie). Sunt mii de cazuri de copii bolnavi care umbla de la un spital la altul, cu boli alergice

grave, de la simple alergii cutanate, pana la Edemul Quinque sau chiar soc anafilactic. S-a

dovedit ca, de fapt, copiii nu mai fac alergii la un anume aliment, ci la substantele chimice cu

care este imbogatit" alimentul respectiv, adica la substantele chimice de sinteza din

alimente.

Codul nostru genetic are inregistrate doar alimentele naturale"

- Situatia descrisa de dumneavoastra pare dramatica. Ce ne ramane de facut?

- Oamenii trebuie sa stie ca organismul nostru functioneaza ca un computer perfect si ca avem in memoria lui codul genetic cu care ne-am nascut, cu care ne-a lasat Dumnezeu. Acest cod genetic are inregistrate doar alimentele naturale. El recunoaste, de exemplu, sucul de lamaie si vitamina C,


Page 10 / 34


dar nu accepta vitamina C de sinteza, artificiala, cu care sunt imbogatite asa-numitele sucuri racoritoare. Din observatiile mele, peste 200 de substante chimice straine codului nostru genetic intra zilnic in corpul nostru. Este foarte periculos sa aduc in organism nucleotide straine corpului meu (vitaminele de sinteza - B6, PP, A, calciul, sulfatul de cupru, iodura de potasiu, acidul folic si altele) pentru ca asa declansez anticorpi, antinuclei, anticelule si apar bolile imune, autoimune si cancerele. Solutia este intoarcerea la natura, la hrana naturala, neimbogatita chimic.

Cel mai criminal aliment este carnea de pasare"

- Este foarte greu, mai ales pentru oraseni, sa manance numai alimente naturale. Dati-ne totusi cateva sfaturi pentru o dieta echilibrata, mai putin nociva. Ce sa mancam? - In primul rand, trebuie scoase din alimentatie toate aceste alimente-otravuri de care am vorbit, apoi facuta o selectie foarte severa a alimentelor bune. Cel mai criminal aliment este carnea de pasare, atat de recomandata in toate dietele. Si asta, pentru ca in fermele noastre, pasarile sunt hranite cu concentrate, proteine degradate, antibiotice si hormoni. (Nu intra in aceasta categorie pasarile crescute cu graunte de cereale.)

Este foarte bun pestele proaspat, pestele salbatic, nu acela din crescatorii si nu congelat. Este foarte buna carnea de berbecut si carnea de vita, cu observatia sa fie vita crescuta la noi, in Romania, nu importata. Cea mai buna paine este aceea facuta in casa, cu faina de la tarani, care n-a fost imbogatita" cu cancerigenul fier si cu alti aditivi si afanatori. In loc de ardei, rosii, castraveti de sera, toate periculoase pentru ca sunt tratate chimic, avem mai ales acum, primavara, leurda, untisorul, stevia, urzicile si papadia, care nu numai ca ne hranesc, dar ne si curata corpul de toxine. Branzeturile si lactatele trebuie cumparate de la tarani sau de la producatori ecologici care hranesc natural animalele, nu cu concentrate. Atentie si la fructele si legumele modificate genetic. Acestea afecteaza imunitatea si induc boli grave, cum ar fi cancerul. Toti se agita acum in ceea ce priveste soia modificata genetic. Vinovati sunt cei care au permis aducerea in tara a acestor seminte. Cine sunt ei? Cine a aprobat cultivarea ei? Acestia ar trebui sa plateasca. Eu cred ca taranul simplu n-a avut de unde sa stie de asta. Vinovatii se afla in ministere si ar trebui trasi la raspundere. Guvernantii ar trebui convinsi sa puna mai presus de interesele economice, sanatatea populatiei.

CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI psiholog clinician - psihoterapeutmobil - 0723771441spital clinic - 3232230/228 - luni, miercuricabinet - 0311.04.36.83 - marti, joi si vineri (strada Costache Marinescu, sector 1 - zona calea.


Page 11 / 34


Grivitei - bd. Titulescu - metrou Basarab)www.sensart.ro, www.clopotel.ro,www.damaideparte.ro

MSG - Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata.De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la fast-food ?De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din cateva resturi de carne?De ce sunt atat de "bune" unele alimente, incat atunci cand le manaci, pur si simplu NU te mai poti opri ?Raspunsul este simplu:Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimente-lor si alimentelor de la fast-foodadauga intentionat un "E" care sa ne pacaleasca papilele gustative si creierul.Despre ce "E" este vorba ?Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621

Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fie ce resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel aliment este irezistibil de bun.Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si maine si poimaine si apoi in fiecare zi - ITI DA DEPENDENTA.Aroma din MSG se numeste "Umami" sau "Al cincilea gust". Odata ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o sensatie de placere si euforie, motiv pentru care incepi sa mananci din ce in ce mai mult si simti ca nu te mai poti opri.Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat, ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de alimente, incat mancatul devine pentru ei principala satisfactie in viata.Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor. Ei sunt doar victimele unei manipulari la nivel biochimic, care are printre scopuriimbogatirea producatorilor si indobitocirea consumato-rilor.Partea si mai proasta este ca acest "E" nu numai ca da dependenta, ci este si extrem de DAUNATOR pentru organismul uman.Vorbim despre efectele daunatoare dupa ce vizionezi reportajul de mai jos, ca sa intelegi mai bine cum stau lucrurile:Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar ("potentiator de gust") format din 79% Acid Glutamic si 21% Sodiu.Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate,acidul glutamic sintetic este, asa cum spune Dr Russell Blaylock, "o otrava mai rea decat nicotina si alcoolul, dar care se gaseste din abundenta in bucatariile fiecaruia dintre noi" .Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se gaseste in mod NATURAL in organism: in sange, in creier sau in laptele mamar, dar si in unele alimente: in oua, rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in peste etc.Pana aici nicio problema, INSA cand acidul glutamic es-te SINTETIC - obtinut de oameni prin procese chimice - el devine otrava curata pentru organism, dar in special


Page 12 / 34


pentru creier. E de inteles ca in MSG se gaseste 79% Acid Glutamic SINTETIC (deci daunator).Ce boli provoaca ? Desi se fac eforturi imense pentru a ascunde si a minimaliza efectele daunatoare ale MSG-ului, studiile arata CLAR ca aceasta substanta este una deosebit de daunatoare pentru sanatate.Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o multime de boli:* Creierul - principalul organ afectat

"Ne prajeste neuronii"MSG - ul e clasificat ca excitotoxina sauneurotoxina, deoarece excita neuronii atat de tare incat ii distruge - si de aici deriva o serie de boli si dezechilibre ale creierului:

- Bolile Alzheimer si Parkinson- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)- Autismul si Epilepsia- Atacurile de panica si Migrene- Oboseala cronica, si nu in ultimul rand.- Depresia si tuburarile de comportament: Dr. Blaylock a demostrat in cartea "Exitotoxinele: Gustul care ucide" ca MSG-ul, nu numai ca provoaca o gramada de boli de creier, dar are si un efect devastator in comportamentul de zi cu zi al oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre puternice in hipotalamus.Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprima-ta, iritata, stresata si obosita cronic, daca in dieta ta zilnica se gaseste MSG(si se gaseste garantat daca mananci la fast-food si consumi alimente procesate) .* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul?

- Afecteaza Glanda Pitulara - care este responsabila pentru buna functionare a celorlalte glande din organism. Astfel ca, MSG-ul deregleaza intreg echilibrul hormonal al organismului: si de aici - o reactie in lant care va afecta sanatatea intregului organism.- Duce la OBEZITATE: din doua motive:1. Strica echilibrul hormonal al organismului - deoarece afecteaza glanda pitulara.2. Creste cu 40%-50% apetitul - cel putin asa arata studiile. Pofta de mancare creste deoarece se dezechilibreaza mecanismele naturale care ne dau pofta de mancare. Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti doresti sa mananci din ce in ce mai mult, chiar daca nu ai nevoie.- Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in timp la scaderea vederii la distanta - Miopia- Provoaca hipertensiune - deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului cirulator (ingusteaza vasele de sange).Mai mult decat atat.Pe langa ca este foarte periculos pentru sanatate si provoaca atatea boli, MSG-ul da si DEPENDENTA. - Acesta este si unul din principalele motive pentru care producatorii il introduc in alimente.Cum ne ferim? Probabil acum te intrebi, cum ai putea sa te feresti de efectele daunatoare ale acestui E621 ?Foarte simplu:


Page 13 / 34


Citii eticheta!!!

Daca obisnuiesti sa nu citesti eticheta, este timpul sa-ti faci un obicei nou cand mergi la cumparaturi.Pentru a te feri de efectele daunatoare ale MSG-ului si a nu deveni dependent de alimentele procesate,este ESENTIAL sa citesti eticheta alimentelor pe care le cumperi.Partea proasta este ca. producatorii de alimente nu sunt prosti. Ei nu au niciun interes ca TU sa stii ca alimntele pe care le cumperi sunt injectate cu un "E" care pe langa ca te imbolnaveste, iti da sidependenta. Din acest motiv producatorii folosesc denumiri alternative pentru MSG prin care incearcasa ne ascunda faptul ca alimentele care ei le vand contin acest aditiv.Partea buna e ca poti afla mai jos denumirile care mascheaza faptul ca un aliment contine MSG:Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele ingrediente contin INTOTDEAUNA MSG:

- Glutamat - Glutamat de sodiu- Aroma de fum - Potentiator de aroma- Gelatina - Extract de drojdie- Acid Glutamic - Potentiator de gust- Glutamat Monosodic - Proteina vegetala hidrolizata- Cazeinat de Sodiu - Arome naturale- Cazeinat de calciu -Proteine texturate- E621 - Aroma naturala de pui, vaca sau porcSi eu ce mai mananc ?1. Cea mai buna alegere o reprezinta intotdeauna HRANA VIE. 2. Alege intotdeauna alimentele de casa in locul celor din comert! 3. Citeste eticheta si alege alimentele fara "E-uri" si cu termen de valabilitate scurt. 4. Consuma cat mai putine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, cipsuri, mezeluri, sosuri cumparate, condimente procesate si sucurile racoritoare.5. Renunta pentru totdeauna la Junk-Food: Mancarea de tip Fast-Food are de obicei un continut ENORM de MSG, de aceea este si atat de buna incat iti da dependenta !

Sntate!


Page 14 / 34


Un indreptar de viata:

ALIMENTATIA ECHILIBRATA A OMULUI SANATOS

Intr-o carte care n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa, dr. PAVEL CHIRILA denunta dusmanii sanatatii, ascunsi printre alimentele din farfurii

Ati auzit, desigur, despre alimentele toxice prezente in hrana noastra de zi cu zi. Ati aflat, de pilda, despre carnea din magazine, contaminata, adesea, cu substante daunatoare, stiti ca modificarea genetica a legumelor este un fenomen care ia o amploare universala sau ca apa pe care o bem este, adesea, o sursa de infectie si de boala. Desi semnale de alarma se trag peste tot, le receptionam disparat si nu luam, asa cum ar trebui, masuri radicale. Stim ca ceva este gresit in alimentatia noastra, dar nu stim exact ce, nu stim in ce masura si mai ales cat de mult ne afecteaza sau ne va afecta acest lucru. Din fericire, o carte de referinta, aparuta recent, lumineaza aceasta zona obscura. Scrisa de dr. Pavel Chirila, un medic cu mare experienta de spital, dar si de terapii naturiste, Alimentatia echilibrata a omului sanatos este o sinteza tulburatoare despre factorii toxici cuprinsi in alimentatia noastra de zi cu zi. Un compendiu exhaustiv, cu informatii privitoare la pericolele cuprinse in alimentele pe care le ingeram si care ar trebui cunoscute de fiecare dintre noi. Va oferim, in continuare, cateva informatii cuprinse in carte, menite sa va ajute sa raspundeti corect la intrebarea pusa in titlul acestui articol: Stim ce mancam si ce bem?.

Painea

Aproape 80% din painea consumata in prezent este alba, obtinuta dintr-o faina din care s-au eliminat practic toate fibrele alimentare, vitaminele si mineralele esentiale. Rezultatul: un aliment gustos, cu destul de multe calorii si cu o valoare nutritiva aproape de zero. Mai mult, pentru ca nu intotdeauna graul din care se face faina alba este bun, s-a raspandit moda amelioratorilor. Ce sunt acestia? Nimic altceva decat celebrele E-uri, despre care vom

vorbi mai tarziu. Efectele asupra sanatatii ale consumului acestei paini albe sunt cat se poate de... negre. Absenta fibrelor alimentare, care sunt continute de coaja graului si sunt eliminate in procesul de obtinere a fainii albe, favorizeaza obezitatea, constipatia si acumularea de toxine in organism (prin blocarea proceselor de eliminare). Deficitul de vitamine din complexul B (care sunt, de asemenea, eliminate in procesul de productie) si de aminoacizi duce la slabirea functiei imunitare, favorizeaza dezechilibrele hormonale, tulburarile de crestere la copii etc. Saracirea in magneziu si calciu duce la boli osoase, rahitism, tulburari nervoase. Cu alte cuvinte, alba noastra paine cea de toate zilele este un inamic al sanatatii care opereaza lent si constant asupra fiecaruia dintre noi. Sa invatam sa-l contracaram.

Solutii: cel mai bine este sa consumam painea integrala sau graham, care sunt mult mai bogate in fibre si vitamine. Trebuie insa sa cunoastem continutul acestor varietati de paine, pentru ca in ultima vreme, ele sunt asezonate cu cantitati impresionante de aditivi sintetici. O solutie este si consumul zilnic de fulgi de cereale integrale (grau, ovaz, orz).

Sarea

Poate cunoasteti faptul ca, acum aproximativ un an, s-a emis o ordonanta care cerea in mod expres ca sarea din comert sa fie iodata. De ce? Se spunea ca in acest fel vor fi combatute


Page 15 / 34


afectiunile tiroidiene, produse de deficientele de iod. O idee generoasa, care a facut ca in scurta vreme, rafturile din magazine sa fie invadate numai de sare iodata. Din fericire, au existat si cercetatori care nu s-au multumit cu versiunea oficiala a efectelor benefice ale acestei operatiuni, facand studii minutioase in acest sens. Iata ce au aflat ei: consumul mare de iod sporeste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de iod produce alergie si mareste intoleranta la substantele folosite in radiologie, care contin acest element. In fine, in Tasmania, tara care a beneficiat de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori.

O alta varietate a acestui condiment, sarea fina, prezenta adesea pe mesele noastre, ascunde un lucru pe care putini dintre noi il stiu: ea este tratata cu E535, adica... ferocianura de sodiu, un fel de Rosia Montana in avanpremiera, o substanta despre a carei toxicitate nu mai este necesar sa vorbim. Si inca un lucru: sarea fina nu contine aproape deloc magneziu (spre deosebire de sarea gema), un mineral esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular. Unii cardiologi sustin chiar ca anumite maladii ale inimii si sistemului vascular ar fi cauzate, in mare masura, de aceasta sare fina, saracita in acest mineral esential.

Solutii: mai ales in magazinele naturiste putem gasi fie sare gema neiodata, fie sare marina, care nu a fost supusa la acest tratament. Consumati numai aceste tipuri naturale de sare.

Apa

In prezent, apa de consum din toate zonele urbane este obtinuta din surse de suprafata, adica din rauri si din lacuri de acumulare. Problema este ca in aceste ape se deverseaza anual, la nivelul tarii noastre, nu mai putin de sase milioane de tone de poluanti chimici si biologici. In aceste conditii, apa devine inutilizabila in forma in care ea este captata, si atunci s-a recurs la tratarea ei in statiile de epurare. Cum se face aceasta tratare? In primul rand, prin adaugarea de clor (circa jumatate de gram la un litru de apa), pentru a elimina bacteriile si alte organisme parazite. Din pacate, studiile facute in foarte multe tari, in care se foloseste apa dezinfectata prin acest procedeu, au pus in evidenta urmatorul aspect: consumul de apa cu clor sporeste incidenta cancerului de rect, de colon, gastric si renal. Mai mult, este un factor agravant in boli cum ar fi gastrita, colita, anumite tulburari de digestie si asimilatie. In plus, deoarece uneori apele sunt foarte poluate biologic sau sunt incorect tratate, ele ajung in retelele noastre contaminate, asa incat multe epidemii au ca sursa robinetul. La noi in tara este exemplificatoare in acest sens infestarea a zeci de mii de persoane cu de acum celebrul protozoar Giardia lambria, care produce tulburari digestive, accese de febra, inapetenta, manifestari alergice etc. Daca adaugam la aceasta faptul ca apa din retelele si chiar din fantanile multor regiuni este infestata si cu pesticide ori nitriti din ingrasamintele chimice (substante cu efect cancerigen si alergen foarte puternic), obtinem o imagine exacta asupra pericolelor la care ne expunem doar consumand zilnic apa necesara.

Solutii: pentru baut, cel mai bine este sa folosim apa minerala sau plata. Pentru a obtine apa necesara gatitului, se utilizeaza un dispozitiv de filtrare, care poate avea o eficienta foarte mare. Intr-unul din numerele recente ale revistei noastre, s-a vorbit pe larg despre acest aspect.

Legumele si fructele modificate genetic

Ati remarcat ca in ultimii ani, majoritatea rosiilor pe care le cumparam nu mai au nici mirosul si nici aroma pe care le aveau cand cresteau in gradinile taranilor? La fel se intampla si cu soiurile aratoase de morcovi, mere sau struguri, aduse, cel mai frecvent, prin import. Ei bine, aceste realizari le datoram ingineriei genetice aplicate fara discernamant, ale carei prime victime suntem pe cale de a deveni. In ultimele doua decenii, cercetatorii au reusit sa atinga adevarate performante in modificarea zestrei genetice a fructelor, legumelor si, mai nou, chiar a animalelor. Ei au produs deliberat mutatii menite sa provoace cresterea accelerata a


Page 16 / 34


fructelor si legumelor, sa dea productii record si chiar sa se apere singure de daunatori. Legea pe care ei au ignorat-o, insa, este una simpla: amplificarea artificiala a unei calitati va duce automat la atrofierea celorlalte. Un mar modificat genetic este mare, are o culoare foarte frumoasa si arata foarte atragator, in schimb are un parfum slab sau inexistent, este fad (fiind sarac in zaharuri naturale atat cantitativ, cat si ca diversitate) si cu un continut foarte mic de minerale si vitamine. Acelasi lucru s-a petrecut si se petrece cu aproape fiecare organism modificat genetic, in incercarea de a pacali natura. Consecinta: in Occident, si mai nou si la noi, vegetalele nu mai sunt o sursa consistenta de factori nutritivi, ceea ce favorizeaza o multitudine de boli si sindroame, de la tulburarile de crestere si de dezvoltare ale copiilor la bolile degenerative, la tulburarile hormonale sau obezitate.

Solutii: preferati sa va faceti aprovizionarea cu fructe si legume, in pietele unde sunt producatori autohtoni, care in buna parte mai cultiva soiuri locale, nemodificate genetic. Evitati aprovizionarea cu astfel de produse agricole din supermarket-uri, unde majoritatea lor sunt din import si au suferit asemenea modificari.

Carnea

Cresterea animalelor pentru carne este foarte costisitoare si neeconomica. Solutia gasita: cresterea lor intensiva. Cum se face aceasta? In ferme sau in incubatoare ingemanate cu

lagarele de concentrare, lipsite de spatiu si de lumina suficiente, unde animalul primeste ca hrana faina de oase, combinata cu propriile sale excremente si tot felul de vitamine sintetice. Apoi, viitoarele victime sunt injectate cu antibiotice si hormoni de crestere, sunt umflate cu vitamine. Rezultatul: o carne care contine toate substantele chimice administrate

de-a lungul scurtei si chinuitei vieti a animalului in cauza. Consumul acestei carni este o garantie sigura pentru declansarea unui cortegiu de boli, incepand cu cele gastrice si intestinale, continuand cu tulburarile de apetit si obezitate si terminand cu teribila boala canceroasa, la care sunt foarte expusi toti mancatorii de carne. In prezent, industria carnii din Occident trece printr-o adevarata criza, produsa de numeroasele imbolnaviri constatate la oamenii care consuma asemenea produse. O alta criza, mai recenta, a fost produsa de epidemiile din crescatoriile sus amintite, cea mai celebra fiind asa-numita boala a vacii nebune.

Solutia: cel mai simplu este sa evitam consumul de carne, indiferent de provenienta sa. Daca inca nu suntem convinsi de posibilitatea de a fi sanatosi si in forma cu un regim vegetarian, putem recurge la un regim in care sa consumam doar peste si putina carne alba (de pui).

Zaharul si uleiul

Sunt doua alimente care au aceeasi problema: rafinarea - un proces care le face usor conservabile, dar si foarte sarace in vitamine si minerale si, mai ales, greu de metabolizat corect pe termen lung de catre organism. Sa vedem in continuare efectele fiecaruia in parte.

Zaharul rafinat - contine o singura substanta in stare aproape pura (zaharoza), fara nici un fel de enzime si alte elemente nutritive naturale care sa ajute la metabolizarea sa. In consecinta, forteaza pancreasul, producand diabet (in Romania sunt in prezent un milion de diabetici!), apoi cauzeaza dezordini in lant, in intreg organismul. Este printre principalii vinovati pentru ingrasare, scaderea rezistentei la infectii, deficiente de concentrare si de somn, boli de piele, boli oculare si cardiace.

Uleiul rafinat - este obtinut printr-o serie de procese termice, care duc la obtinerea asa-numitelor grasimi saturate. Ajunse in organism, aceste grasimi accelereaza procesele de imbatranire a celulelor, fiind un factor de prima importanta in aparitia unor boli cum ar fi ateroscleroza, arterita obliteranta, ischemia cardiaca, insuficientele circulatorii cerebrale, accidentul vascular. Margarina, obtinuta prin incalzirea uleiului rafinat la 400 de grade, urmata de amestecarea sa cu o pudra de nichel si adaugarea de hidrogen industrial, este considerata mult mai periculoasa decat uleiul simplu, adaugand la afectele acestuia o mult mai mare sensibilitate


Page 17 / 34


la factorii declansatori ai bolii canceroase. Solutia: ca inlocuitor al zaharului alb, putem folosi in cantitati mici zaharul brun, o varietate de

zahar mai sanatoasa, pe care o gasim in magazinele naturiste, si, mai ales, mierea. Tot in magazinele naturiste, gasim si uleiurile presate la rece (de masline, de dovleac, de floarea-soarelui, de porumb). Este indicat sa le folosim zilnic, mai ales neprelucrate termic, ele fiind nu doar un remediu cu rol de prevenire, ci si de combatere a bolilor produse de consumul de grasimi saturate.

Aditivii alimentari (E-urile)

Oficialii romani din Ministerul Sanatatii numesc aditivi substantele care se folosesc la prepararea unor produse, in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare (conform Monitorului Oficial, nr. 268/1999). Cum amelioreaza acesti aditivi calitatea alimentelor? Afanandu-le pana devin pufoase ca vata, colorandu-le in toate culorile curcubeului, aromatizandu-le pana ne fac sa

nu mai sesizam gustul si mirosul alimentelor naturale etc. Aceasta ameliorare a calitatii, fireste, costa bani si mai ales ne costa sanatatea. In ultimii patru ani, au fost introdusi in alimentatia romanilor 70 de aditivi, multi dintre ei interzisi in Uniunea Europeana, in SUA sau in Rusia. De ce au fost interzisi acesti aditivi in tarile respective? Pentru ca multi dintre ei sunt puternic cancerigeni, altii produc alergii, boli de piele, afectiuni nervoase. Lista acestor aditivi si a bolilor produse de ei este atat de mare, incat va trebui sa mai vorbim despre ei intr-un articol separat. Pana atunci, merita sa retineti o cifra: 4,5 kilograme - aceasta este cantitatea de aditivi pe care o ingurgiteaza un european in fiecare an. Pentru ca aditivii sunt prezenti in paine, in dulciurile preambalate, in sucuri, in margarina, in toate mezelurile si in tot mai multe tipuri de branza. Cu titlu generic, trebuie sa stiti ca, in proportie covarsitoare, aditivii alimentari sunt sintetici si ca atare sunt toxici, fiind nevoiti sa ne ferim de ei.

Solutii: cititi cu atentie eticheta fiecarui produs alimentar pe care il cumparati. Acolo este obligatoriu sa fie scrisi toti aditivii pe care respectivul aliment ii contine. Atentie, adesea producatorii folosesc, in loc de termenul de aditiv sintetic sau E urmat de trei cifre, termeni meniti sa pacaleasca: afanatori, amelioratori de gust, arome identic naturale etc. Evitati sa consumati aceste produse.

Un sfat final

Pe langa faptul ca ne atrag atentia asupra pericolelor reale, stringente, la care ne expune alimentatia contemporana, informatiile cuprinse in cartea dr. Pavel Chirila mai pun in evidenta un lucru: organismul uman are o capacitate de adaptare si o rezistenta

uimitoare. Altfel nu am putea rezista la factorii nocivi din alimentatie, corelati cu stresul psihic si cu poluarea la care suntem supusi zi de zi. Totusi, este necesar sa dam o mana de ajutor propriului nostru organism, a carui rezistenta este limitata. Cum sa facem acest lucru? In primul rand, invatand sa ne hranim sanatos. Iar un ghid excelent in acest sens poate fi chiar cartea pe care d-l dr. Pavel Chirila a avut amabilitatea sa ne-o puna la dispozitie pentru acest articol. Alimentatia echilibrata a omului sanatos este mult mai mult decat un ghid pentru evitarea alimentelor toxice. Este in primul rand un indreptar care ne invata ce, cat, cum si cand sa mancam, ne pune la dispozitie zeci de retete naturiste de preparare a hranei, ne explica pe larg valentele postului alimentar si anumite aspecte de ordin spiritual referitoare la actul hranirii. Pe scurt: un pretios indreptar de viata.


Page 18 / 34


Continutul nutritiv al alimentelor.

Denumirea produsului (100 gr.)Lapte si derivate Proteine % Lipide % Glucide% Calorii/100gr.Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65Lapte de vaca degresat 3,5 1,7 4,9 50Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67Lapte de vaca batut 3,2 2,9 5,5 63Iaurt din comert 3,2 2,6 4,0 54Lapte praf 27 24 40 498Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155Branza dietetica de vaca 18,0 - 4,0 90Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369Telemea de oaie 18,9 24 1,0 305Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273Cascaval 25,0 19,0 1,0 283Branzeturi topite 7,0 36,0 0,9 366Carne si derivate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Carne de vaca slaba 20,4 2,2 - 104Carne de vaca grasa 12,0 24,5 - 277Carne de porc slaba 20,4 6,3 - 142Carne de porc grasa 15,0 30,0 - 340Carne de oaie 17,0 12,0 - 181Carne de miel 18,0 20,0 - 260Carne de gaina 21,0 6,0 - 142Carne de pui de gaina 20,1 10,2 - 177Carne de curca 24,5 8,5 - 179Carne de gasca semigrasa 18,4 20,0 - 261Carne de rata 19,6 6,0 - 136Carne de iepure 22,0 1,0 - 100Parizer,cremwursti 13,0 26,0 - 295Salam de Sibiu 26,5 43,4 - 512Salam de vara 20,0 47,0 - 519Carnati 18,0 26,9 - 324Sunca presata 24,9 20,7 - 294Muschi tiganesc 21,6 26,3 - 333Leberwurst 16,8 30,1 - 349Pateu de ficat 19,6 19,5 - 261Peste Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Crap 18,9 2,8 - 104Salau 19,4 0,4 - 83Stiuca 19,1 0,4 - 82Somn 16,8 18,8 - 224


Page 19 / 34


Scrumbii de Dunare 14,2 25,9 - 299Calcan 17,0 2,0 - 88Stavrid 16,6 5,1 - 115Cod 19,0 1,0 - 87Hering 18,0 10,0 - 167Macrou 22,0 10,0 - 183

Conserve de peste si icre Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100gr.

Crap in sos tomat 10,6 6,9 4,3 125Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85Heringi in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 164Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 - 125Fileu de macrou de ulei 16,2 20,7 - 259Heringi in ulei 13,7 28,9 - 325Sardine in ulei 19,3 21,6 - 280Icre crap 25,0 3,0 - 130Icre stiuca 27,0 1,5 - 125Icre negre (caviar) 26,0 15,0 - 246Icre Manciuria 35,0 12,0 - 255Oua/bucata Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gOu de gaina 7,0g 6,0g 0,6g 171Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364Albus de ou de gaina 13,0 0,2 0,5 57Ou de rata 7,0g 8,0g 0,2g 104Legume proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gArdei gras verde 1,1 0,2 2,5 17Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39Cartofi noi 1,7 0,2 17,4 80Cartofi maturi 2,0 0,15 19,0 88Castraveti 1,3 0,2 2,9 19Ceapa verde 1,0 0,2 3,5 20Ceapa uscata 1,5 0,2 8,0 40Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35Conopida 2,8 0,3 3,9 30Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18Fasole verde 2,0 0,2 5,7 33Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96Morcovi 1,5 0,3 8,8 45Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53Rosii 1,3 0,2 4,8 27Praz 2,3 0,4 9,9 54Ridichi de luna 0,6 0,1 3,8 19Ridichi de iarna 1,3 0,1 4,9 26Salata verde 1,9 0,3 2,9 22


Page 20 / 34


Sfecla rosie 1,3 0,1 9 43gSpanac 3,5 0,3 2 25Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33Urzici 7,9 0,7 7,1 68Usturoi 7,2 0,2 26 137Varza alba 1,8 0,2 5,8 33Varza rosie 1,9 0,2 5,6 33Legume conservate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Fasole verde 1,1 0,4 2,5 18Mazare verde 6,5 0,5 10 72Ghiveci in bulion 1,4 0,5 3,7 26Tomate in bulion 1,7 0,4 3,1 23Vinete in bulion 1,0 0,5 1,5 15Tocana de legume 1,0 6,0 3,1 73Ardei 1,2 8,0 8,0 112Pasta de tomate 5,4 - 15,4 85Bulion de tomate 3,6 - 11,6 62

Legume deshidratate Proteine % Lipide % Glucide %Calorii/ 100gr

Cartofi rondele 7,8 0,4 77,0 350Ciuperci 41,7 1,7 30,8 313Morcovi 9,0 1,5 61,4 303

Legume murate Proteine % Lipide % Glucide %Calorii/ 100gr

Castraveti in otet 0,6 - 1,5 9Gogosari in otet 0,8 - 2,6 14Salata de varza rosie 1,0 - 3,0 16Salata de sfecla rosie 1,0 1,0 8,2 38Varza acra 1,2 - 3,3 18Fructe proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100grBanane 1,3 0,6 13,4 66Caise 1,0 - 13,0 57Capsuni 1,0 1,0 9,0 50Cirese 1,0 0,3 18,0 81Coacaze 1,5 0,6 10,2 54Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54Grapefruit 0,5 0,2 6,5 30Gutui 0,5 0,5 14,2 65Lamai 0,9 0,7 6,2 36Mandarine 0,8 0,1 8,7 40Macese 4,1 1,2 21,8 117Mere 0,3 0,5 15,0 67Mure 1,5 1,4 14,1 77Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25Pere 1,0 1,0 16,0 79


Page 21 / 34


Piersici 1,0 - 10,0 45Portocale 0,8 0,2 10,1 47Prune 0,6 0,1 21,0 89Zmeura 1,0 1,0 14,0 71Struguri 2,1 1,7 18,0 98Visine 1,0 0,5 14,0 66Fructe uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gCurmale 1,9 0,6 74,0 316Mere 1,0 1,0 55,0 239Pere 2,4 0,4 70,0 300Prune 2,5 0,5 71,0 306Smochine 4,3 1,3 58,0 267Stafide 2,5 0,5 71,0 306Sucuri de fructe si legume Proteine % Lipide % Glucide % Calorii /100gSuc de mere 0,09 - 17,4 72Suc de pere 0,02 - 14,1 57Suc de prune 0,09 - 13,7 56Suc de zmeura 0,16 - 12,3 51Suc de struguri 0,13 - 20,0 83Suc de tomate 1,0 - 5,0 25Compoturi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gCompot de caise 0,5 - 14,0 59Compot de cirese 0,4 - 15,5 65Compot de gutui - - 17,0 70Compot de mere 0,3 - 17,5 73Compot de pere 0,2 - 20,5 85Compot de piersici 0,6 - 16,1 68Compot de prune 0,4 - 15,3 64Compot de visine 0,4 - 15,5 65Compot de struguri 0,5 - 19,0 80Leguminoase uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gFasole boabe 23,0 1,7 47,7 303Linte boabe 25,0 1,9 52,0 333Mazare boabe 21,5 1,9 53,0 323Produse derivate din cereale Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gPaine de grau alba 7,5 0,4 52,0 247Paine de grau intermediara 7,5 0,7 48,0 234Paine de grau neagra 8,4 1,2 48 242Paine de secara 12,4 1,7 67,7 344Paine graham 9,1 1,0 51,0 256Cornuri, chifle 8,2 0,4 57,1 271Faina de grau 11,8 1,4 72,0 356Faina de secara 8,9 1,2 74,6 353Faina de porumb 9,6 1,7 72,1 351Orez decorticat 8,1 1,2 75,5 354Gris 9,4 0,9 75,9 358Fulgi de ovaz


Page 22 / 34


13,6 6,3 63,3 374Paste fainoase obisnuite 10,9 0,6 75,6 360Paste fainoase cu ou 10,2 2,2 79,1 386Biscuiti 8,2 9,5 74,0 425

Fructe oleagenoase Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100grArahide 25,8 44,5 15,7 584Alune curatate 12,0 63,0 17,0 705Masline negre 20;0 35;0 7;2 437Masline verzi 12,5 10 8,1 177Nuci 21,0 59,0 3,7 650Grasimi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100gSmantana 2,5 30,0 3,1 302Unt 6,0 74,0 2,0 721Untura de porc 0,2 99,6 - 927Ulei de floarea soarelui - 100 - 930Ulei soia - 100 - 930Margarina - 82,5 - 767Denumirea produsului (100 gr.)Lapte si derivate Proteine % Lipide % Glucide% Calorii/100gr.Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65Lapte de vaca degresat 3,5 1,7 4,9 50Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67Lapte de vaca batut 3,2 2,9 5,5 63Iaurt din comert 3,2 2,6 4,0 54Lapte praf 27 24 40 498Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155Branza dietetica de vaca 18,0 - 4,0 90Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369Telemea de oaie 18,9 24 1,0 305Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273Cascaval 25,0 19,0 1,0 283Branzeturi topite 7,0 36,0 0,9 366Carne si derivate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Carne de vaca slaba 20,4 2,2 - 104Carne de vaca grasa 12,0 24,5 - 277Carne de porc slaba 20,4 6,3 - 142Carne de porc grasa 15,0 30,0 - 340Carne de oaie 17,0 12,0 - 181Carne de miel 18,0 20,0 - 260Carne de gaina 21,0 6,0 - 142Carne de pui de gaina 20,1 10,2 - 177Carne de curca 24,5 8,5 - 179Carne de gasca semigrasa 18,4 20,0 - 261Carne de rata 19,6 6,0 - 136


Page 23 / 34


Carne de iepure 22,0 1,0 - 100Parizer,cremwursti 13,0 26,0 - 295Salam de Sibiu 26,5 43,4 - 512Salam de vara 20,0 47,0 - 519Carnati 18,0 26,9 - 324Sunca presata 24,9 20,7 - 294Muschi tiganesc 21,6 26,3 - 333Leberwurst 16,8 30,1 - 349Pateu de ficat 19,6 19,5 - 261Peste Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Crap 18,9 2,8 - 104Salau 19,4 0,4 - 83Stiuca 19,1 0,4 - 82Somn 16,8 18,8 - 224Scrumbii de Dunare 14,2 25,9 - 299Calcan 17,0 2,0 - 88Stavrid 16,6 5,1 - 115Cod 19,0 1,0 - 87Hering 18,0 10,0 - 167Macrou 22,0 10,0 - 183

Conserve de peste si icre Proteine % Lipide % Glucide %Calorii/ 100gr.

Crap in sos tomat 10,6 6,9 4,3 125Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85Heringi in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 164Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 - 125Fileu de macrou de ulei 16,2 20,7 - 259Heringi in ulei 13,7 28,9 - 325Sardine in ulei 19,3 21,6 - 280Icre crap 25,0 3,0 - 130Icre stiuca 27,0 1,5 - 125Icre negre (caviar) 26,0 15,0 - 246Icre Manciuria 35,0 12,0 - 255Oua/bucata Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gOu de gaina 7,0g 6,0g 0,6g 171Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364Albus de ou de gaina 13,0 0,2 0,5 57Ou de rata 7,0g 8,0g 0,2g 104Legume proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gArdei gras verde 1,1 0,2 2,5 17Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39Cartofi noi 1,7 0,2 17,4 80Cartofi maturi 2,0 0,15 19,0 88Castraveti 1,3 0,2 2,9 19Ceapa verde 1,0 0,2 3,5 20


Page 24 / 34


Ceapa uscata 1,5 0,2 8,0 40Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35Conopida 2,8 0,3 3,9 30Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18Fasole verde 2,0 0,2 5,7 33Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96Morcovi 1,5 0,3 8,8 45Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53Rosii 1,3 0,2 4,8 27Praz 2,3 0,4 9,9 54Ridichi de luna 0,6 0,1 3,8 19Ridichi de iarna 1,3 0,1 4,9 26Salata verde 1,9 0,3 2,9 22Sfecla rosie 1,3 0,1 9 43gSpanac 3,5 0,3 2 25Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33Urzici 7,9 0,7 7,1 68Usturoi 7,2 0,2 26 137Varza alba 1,8 0,2 5,8 33Varza rosie 1,9 0,2 5,6 33Legume conservate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.Fasole verde 1,1 0,4 2,5 18Mazare verde 6,5 0,5 10 72Ghiveci in bulion 1,4 0,5 3,7 26Tomate in bulion 1,7 0,4 3,1 23Vinete in bulion 1,0 0,5 1,5 15Tocana de legume 1,0 6,0 3,1 73Ardei 1,2 8,0 8,0 112Pasta de tomate 5,4 - 15,4 85Bulion de tomate 3,6 - 11,6 62

Legume deshidratate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100grCartofi rondele 7,8 0,4 77,0 350Ciuperci 41,7 1,7 30,8 313Morcovi 9,0 1,5 61,4 303

Legume murate Proteine % Lipide % Glucide %Calorii/ 100gr

Castraveti in otet 0,6 - 1,5 9Gogosari in otet 0,8 - 2,6 14Salata de varza rosie 1,0 - 3,0 16Salata de sfecla rosie 1,0 1,0 8,2 38Varza acra 1,2 - 3,3 18Fructe proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100grBanane 1,3 0,6 13,4 66Caise 1,0 - 13,0 57


Page 25 / 34


Capsuni 1,0 1,0 9,0 50Cirese 1,0 0,3 18,0 81Coacaze 1,5 0,6 10,2 54Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54Grapefruit 0,5 0,2 6,5 30Gutui 0,5 0,5 14,2 65Lamai 0,9 0,7 6,2 36Mandarine 0,8 0,1 8,7 40Macese 4,1 1,2 21,8 117Mere 0,3 0,5 15,0 67Mure 1,5 1,4 14,1 77Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25Pere 1,0 1,0 16,0 79Piersici 1,0 - 10,0 45Portocale 0,8 0,2 10,1 47Prune 0,6 0,1 21,0 89Zmeura 1,0 1,0 14,0 71Struguri 2,1 1,7 18,0 98Visine 1,0 0,5 14,0 66Fructe uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gCurmale 1,9 0,6 74,0 316Mere 1,0 1,0 55,0 239Pere 2,4 0,4 70,0 300Prune 2,5 0,5 71,0 306Smochine 4,3 1,3 58,0 267Stafide 2,5 0,5 71,0 306Sucuri de fructe si legume Proteine % Lipide % Glucide % Calorii /100gSuc de mere 0,09 - 17,4 72Suc de pere 0,02 - 14,1 57Suc de prune 0,09 - 13,7 56Suc de zmeura 0,16 - 12,3 51Suc de struguri 0,13 - 20,0 83Suc de tomate 1,0 - 5,0 25Compoturi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gCompot de caise 0,5 - 14,0 59Compot de cirese 0,4 - 15,5 65Compot de gutui - - 17,0 70Compot de mere 0,3 - 17,5 73Compot de pere 0,2 - 20,5 85Compot de piersici 0,6 - 16,1 68Compot de prune 0,4 - 15,3 64Compot de visine 0,4 - 15,5 65Compot de struguri 0,5 - 19,0 80Leguminoase uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gFasole boabe 23,0 1,7 47,7 303Linte boabe


Page 26 / 34


25,0 1,9 52,0 333Mazare boabe 21,5 1,9 53,0 323Produse derivate din cereale Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gPaine de grau alba 7,5 0,4 52,0 247Paine de grau intermediara 7,5 0,7 48,0 234Paine de grau neagra 8,4 1,2 48 242Paine de secara 12,4 1,7 67,7 344Paine graham 9,1 1,0 51,0 256Cornuri, chifle 8,2 0,4 57,1 271Faina de grau 11,8 1,4 72,0 356Faina de secara 8,9 1,2 74,6 353Faina de porumb 9,6 1,7 72,1 351Orez decorticat 8,1 1,2 75,5 354Gris 9,4 0,9 75,9 358Fulgi de ovaz 13,6 6,3 63,3 374Paste fainoase obisnuite 10,9 0,6 75,6 360Paste fainoase cu ou 10,2 2,2 79,1 386Biscuiti 8,2 9,5 74,0 425

Fructe oleagenoase Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100gr

Arahide 25,8 44,5 15,7 584Alune curatate 12,0 63,0 17,0 705Masline negre 20;0 35;0 7;2 437Masline verzi 12,5 10 8,1 177Nuci 21,0 59,0 3,7 650Grasimi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100gSmantana 2,5 30,0 3,1 302Unt 6,0 74,0 2,0 721Untura de porc 0,2 99,6 - 927Ulei de floarea soarelui - 100 - 930Ulei soia - 100 - 930Margarina - 82,5 - 767


Page 27 / 34


Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dect n zece ani. Efectul imediat este apariia gastritelor i a ulcerelor, dar i a celei mai urte forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.

Secretele industriei crnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rmn n organism chiar i zece ani, pentru c tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri n Romnia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce nseamn c, n fiecare zi, un romn mnnc cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media rilor europene mergea ctre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totui, diferena este dat de calitatea semipreparatelor romneti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta i pentru c romnii nu se arat preocupai de ce pun n farfurie.

Slnin mult i injecii cu ap

n unitile de producie mari i n abatoarele tehnologizate, sacrificrile de animale sunt rare. Dup tranare, 80% din carne se folosete pentru specialiti, iar restul intr n producia salamurilor, a crnailor, parizerului i a crenvurtilor.

Cantitile sunt ajustate cu mult slnin tare, dar i cu soia sau alte grsimi hidrogenate. Malaxarea se face ntr-un recipient mare de metal, n care se pun la tocat carnea, apoi slnina i oriciul. Din saci de rafie se adaug fina de soia, i, potrivit fiecrui reetar, se adaug aditivi sintetici i colorani. Omogenizarea se face n cteva minute, iar pasta prinde gust i aspect de carne. Ambalarea se face n membrane de plastic, care, uneori, ajung s coste mai mult dect compoziia produsului.

De cealalt parte, produsele "premium", ca pastrama, muchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur i fosfai, compuii care rein cea mai mult ap.

Injectarea se face cu o main special cu ac, iar vidarea mascheaz c produsul e umplut cu ap. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial i diabetul.

E-urile sunt importate i, n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obiunite prin deshidratare.

Departe de "mncatul sntos"


Page 28 / 34


Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetri Alimentare din Bucureti, spune c absolut toate produsele din magazine, mai puin cele "eco", sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, ns, atrage atenia asupra intoxicrii cu reclame: "Mezelurile i sntatea n-au nimic n comun. Copiii n-ar trebui s consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiv pe segmentul celor mici".

Chiar dac au fost silii de legi s treac pe etichete toate componentele reetei, productorii din Romnia se feresc s dezvluie cantitile adevrate de carne dintr-un produs.

Dintr-o list de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfai, nitrii, nitrai, arome sintetice i colorani, mult sare i mult ap.

Medicii spun c efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. n schimb, pe timp ndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romnii s-au obinuit s cumpere ap la la pre de carne. n ultima vreme, au aprut tot soiul de aditivi care n-au fost testai toxicologic, dar pe care productorii au nceput s-i foloseasc intens. Dintre cei mai periculoi sunt fosfaii, care, n exces, mpiedic fixarea calciului n oase. Imaginai-v ce nseamn asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tranat merge pentru specialiti, ca pastrama i cotletul

Etichetele fr valoare

Specialistul n sntate alimentar atrage atenia c poteniatorii de arom, care se regsesc chiar i n specialitile mai scumpe din carne, provoac un apetit ridicat i dau de penden: "Glutamatul monosodic d un gust foarte bun. Stimuleaz pofta i te face s mnnci ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mncnd i mncnd, duce la obezitate".

Din lista lung de compui chimici alimentari, coloranii sunt bombe pentru organism. "Roul carmin se extrage dintr-o insect. n procesul chimic de extracie, se folosete aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase i riscul cel mai mare l reprezint Alzhaimerul", explic Gheorghe Mencinicopschi.


Page 29 / 34


Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, n mare parte, de fina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziia unui parizer ieftin sau a unui salam.

"Soia n stare pur, nemodificat genetic, a ajuns s fie cel mai sntos ingredient dintr-un salam. Amidonul, n schimb, chiar n-are ce cuta ntr-un produs din carne. Pentru c nu vor s fie scrupuloi, productorii promit s-l treac pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.

AMENINRI

Bolile care ne urmresc

Fosfaii din mezeluri mpiedic fixarea calciului n oase. Afecteaz creterea copiilor, iar n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz. Brbaii vor scdea la btrnee mai repede n nlime i, n multe cazuri, vor fi obezi..

Semipreparatele mai conin gume de omogenizare, care, pe lng faptul c rein ap, au rolul de a omogeniza.

44% CARNE

Crnai Cabanos

Conine: carne de porc inferoar - cu slnin i orici - 44%, carne de vit - 16%, fain de soia - 40%. Se adaug usturoi, condiment universal, coriandru i agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poteniator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac apetit mare i dependen), zaharuri - dextroz, lactoz, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grsimile vegetale. Se ambaleaz n intestine subiri de oaie. Se las la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvntarea se face ntr-o camer frigorific, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Crnai de porc

Conine: carne de porc 60%, cu slnin i orici, protein vegetal din


Page 30 / 34


soia nemodificat genetic, ap 20%, sare, condimente i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu i potasiu), antioxidani (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poteniator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz, dextroz), colorant natural - carmin, conservani: nitrit de sodiu i nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creterea bacteriei ce cauzeaz botulismul, mrete timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaz culoarea roie a crnurilor procesate i d o arom specific.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conine: cotlet de porc, un strat de slnin de 0,5-1 centimetri. Carnea, tiat uvie, se injecteaz cu saramur 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o main special cu ac.

Se pune apoi ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper i coriandru, unde se las timp de mai multe ore. n sos se mai adaug antioxidani, poteniatori de gust.

Se las ase zile la rece, apoi se afum industrial.. 14 porii de mezeluri pe lun cresc cu 78% riscul apariiei unei forme de boal pulmonar obstructiv cronic, care este foarte grav.

Afeciunea reprezint una dintre primele cinci cauze de deces n Vest. Se manifest prin scderea capacitii organismului de a menine o concentraie normal de oxigen n snge.

62% CARNE

Lebrwurst

Conine: carnea capului de porc n proporie de 62%, slnin tare 7%, organe - inim, rinichi, splin 15%, ficat 16%. Se adaug supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceap fiart, zahr i sare. n malaxor se adaug aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidani, amidon de cartofi.

Compoziia se ambaleaz n membrane sintetice i se fierbe la 75 de grade C.

Un lebrwurst "tradiional" trebuie s conin mai puin de ase grame de sare la 100 de grame de produs i, n principiu, s aib cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s nu depeasc zece zile.


Page 31 / 34


Un produs mai puin conservat i schimb culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLNIN I ORICI

Parizer de porc

Conine: 80% slnin i orici de porc, 10% carne de pasre dezosat mecanic (n care intr oase mcinate), fain de soia, protein vegetal, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, poteniatori de gust, colorani (carmin).

Dup amestecare, compoziia se fierbe timp de 20 de minute n ap, la 75 de grade C. Din cauza amidonului i a fibrelor din soia, confer starea de saietate.

n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat mecanic este pasta rezultat din dezosarea carcaselor de pasre, care este prelucrat cu utilaje speciale.. Aceast past poate conine i resturi de piele, chiar i oase.

60% SLNIN I ORICI

Salam de var

Conine: 60% slnin i orici, 17% carne de calitate inferioar - adic ceea ce se poate prelucra din picioare, gt - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imit gusturile condimentelor, fin de soia 20%, antioxidani, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitrii, nitrai, past de usturoi, zahr.

Toate acestea se amestec n malaxoare, apoi se ambaleaz n membrane artificiale (de plastic), se zvnt i se afum industrial ntr-o camer unde, teoretic, ar trebui s stea cel puin patru-cinci zile.

n alte cazuri, se adaug agent de afumare.

40% SARAMUR

Pastram

Conine: carne dezosat de la pulp, spat i muchiul de pe spate.

Se taie n uvie, se sreaz, dup care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap i de usturoi, antioxidani, colorani, ageni de afumare i poteniatori de gust.


Page 32 / 34


Carnea st n sos timp de trei pn la cinci zile, apoi se scoate i se leag cu sfoar. Se injecteaz cu o soluie de saramur de 20-40%, apoi se ambaleaz n pungi de plastic, n vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SLNIN I ORICI

unc de porc

Proporiile de carne difer n funcie de reet.. unca rneasc conine: 70% carne procesat mecanic (are n compoziie slnin, urme de oase, orici) - proteine din soia, toat gama de antioxidani, colorant - carmin.

Carnea se injecteaz cu o soluie de saramur, apoi trece n malaxoare de trei ori..

Prima malaxare se face la o or dup injectarea cu saramur, a doua la 24 de ore dup depozitarea la frig i nc o dat la 48 de ore dup maturare.

Apoi, compoziia se pune n forme metalice care se in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup rcire, formele se ambaleaz n pungi de plastic, n vid.


Page 33 / 34


La adresa:http://www.terapii-naturiste.com/calivita/produse-naturiste-afectiuni-tratamente.htm

veti gasi o lista cu peste 300 de afectiuni, grupate pe categorii, pentru a putea fi gasite mai usor.

La aceasta adresa veti gasi un catalog cu toate produsele Calivita:http://www.terapii-naturiste.com/calivita/index-produse-naturiste.htm

avize si certificarihttp://www.terapii-naturiste.com/calivita/avize-produse-naturiste-calivita.htm

si recomandari primite de la cei care au cumparat aceste produsehttp://www.terapii-naturiste.com/calivita/marturii-consumatori.htm

aicihttp://www.terapii-naturiste.com/calivita/articole-despre-produse.htmveti gasi foarte multe articole despre aceste produse.

aici:http://www.terapii-naturiste.com/gratis/cursuri.htmva puteti inscrie la cursuri online gratuite

si aicihttp://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti.htmputeti citi zeci de carti electronice gratuite

Daca doriti sa comandati produsele Calivita, sau daca aveti nevoie de alte informatiisuplimentare va rog sa ma contactati prin mail sau telefon

Dan Paunescu - Manager Calivita

Web: www.terapii-naturiste.com

Email: [email protected]

Tel: 0727 35 97 97


Page 34 / 34


Aditivi alimentari.docaditivi-alimentari2.docAlimentatia echilibrata a omului sanatos.doccontinut_nutritiv_al_alimentelor.htmmezeluri.docw-resurse_utile.doc

Date post:	16-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	gabriela-veronique
View:	141 times
Download:	8 times

Alimentatia Echilibrata a Omului Sanatos

Documents