Web site: www.alianta.md

E-mail: secretariat_aac@yahoo.com

ALIANȚA ANTICORUPȚIE

STUDIU ANALITIC:

CADRU LEGISLATIV ȘI INSTITUȚIONAL

NAȚIONAL

ȘI INTERNAȚIONAL PRIVIND INTEGRITATEA

AGENȚILOR PUBLICI

CHIȘINĂU – 2016

PLANUL STUDIULUI:

1. Considerații generale

2. Actele normative internaționale ce reglementează integritatea funcționarilor publici

3. Acte normative naționale generale și speciale ce reglementează integritatea publică

4. Autorități internaționale abilitate în prevenirea și lupta contra corupției

5. Autorități europene și regionale de prevenire și combatere a corupției

6. Agenții naționale specializate în prevenirea și lupta contra corupției

7. Aportul Alianței Anticorupție în prevenirea și combaterea corupției și asigurarea integrității.

Motto:

"Lupta contra corupţiei nu presupune arestări spectaculoase şi investigaţii de anvergură.

Lupta contra corupţiei are succes dacă ea previne în primul rând apariţia corupţiei."

Ahmed Chalabi

1. CONSIDERAȚII GENERALE

Corupția reprezintă un fenomen social, politic și economic complex, care afectează în cel

mai înalt grad societatea. Guvernarea lipsită de integritate duce la servicii publice de proastă

calitate și nejustificat de scumpe, care sunt suportate de bugetul public. Pentru a combate corupția

sistemică și a crește integritatea publică, sunt necesare demersuri constante, care ar consolida

încrederea cetățenilor în actul de guvernare.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, consideră ”Corupția este o amenințare gravă

la adresa dezvoltării, a democrației și a stabilității ale cărei consecințe dăunătoare sunt resimțite în

întreaga lume”1.

Corupția – reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice pentru obținerea de foloase

personale necuvenite2.

Specialiștii în anticorupție consideră că promovarea politicilor de etică, prevenire a

corupţiei constituie o condiție importantă a consolidării capacității de bună guvernare.

Transparența, eficacitatea şi eficiența, responsabilitatea şi operativitatea în exercitarea atribuțiilor

funcției sunt obiective tangibile în asigurarea unui corp al funcționarilor publici profesioniști,

performanți şi în concordanță cu cele mai înalte standarde etice şi de integritate agreate de UE3.

Cultura integrității publice și a climatului de toleranță zero la acte de corupție, asociate

corupției și a faptelor de comportament corupțional poate fi cultivată doar dacă se face apel la

demnitatea umană și valorile morale unanim acceptate. Per ansamblu, integritatea unui funcţionar

1 Discursul lui Ban Ki-moon la reuniunea Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC) de la Sankt-Petersburg

http://www.caleaeuropeana.ro/ban-ki-moon-la-reuniunea-conventiei-onu-impotriva-coruptiei-de-la-sankt-

petersburg-nicio-tara-nu-este-ferita/ 2 Program Național de Prevenire a corupției http://sna.just.ro/Portals/0/documente/documente%20SNA%20site/pg-

national-coruptie.pdf 3Ion Tipa ”Integritatea funcționarilor publici și a demnitarilor în exercitarea funcției sau a mandatului, după caz”

Studiu analitic, Chișinău-2015

http://alianta.md/other_dox/Integritatea%20func%C8%9Bionarilor%20%C8%99i%20demnitarilor_0.pdf

public sau a unui demnitar reprezintă un imperativ urmărit de orice autoritate sau instituţie publică,

duce la realizarea principiilor democratice de conducere a unui stat, precum şi la asigurarea

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Scopul prezentului studiu este analiza cadrului legislativ și instituțional național, regional

și internațional, precum și relevarea eforturilor depuse de societatea civilă în prevenirea,

diminuarea și eradicarea corupției, cultivarea intoleranței la variatele manifestări de corupție și

edificarea unei culturi a integrității instituționale, profesionale și personale.

2. ACTELE NORMATIVE INTERNAȚIONALE

Complexitatea fenomenului corupției, gravitatea și impactul negativ asupra societății, dar

și variatele forme și domenii de manifestare, impun existența unui număr mare de acte legislative

de prevenire și combatere la nivel mondial, regional sau național4.

CONVENȚIA PENALĂ CU PRIVIRE LA CORUPȚIE A CONSILIULUI

EUROPEI din 27.01.1999 Strasbourg5, semnată de Republica Moldova la 24.06.1999, ratificată

prin Legea nr. 428 din 30.10.20036, intrată în vigoare pentru R.Moldova la 01.05.2004.7

„Corupţia constituie o ameninţare pentru preeminenţa dreptului, democraţie şi drepturile

omului, subminează principiile bunei administrări, echităţii şi justiţiei sociale, denaturează

concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi periclitează stabilitatea instituţiilor democratice

şi temelia morală a societăţii”, preambulul Convenției

Obiectivul principal al Convenției constă în dezvoltarea normelor comune în ceea ce

privește corupția, incriminarea coordonată a infracţiunilor de corupţie, cooperarea intensă în

urmărirea infracţiunilor de corupție și a unui mecanism eficient de supraveghere deschis în mod

egal al statelor membre şi statelor nemembre.

Convenţia cuprinde V capitole. În Cap.I explică terminologia utilizată, în special:

”agent public”- art.2, 3, 5 se referă la funcţionar sau ofiţer public, primar, ministru sau

judecător, sau persoană care exercită funcţie publică.

“persoană juridică”- art. 18, exclude în mod expres din câmpul definiţiei statul sau alte

entităţi publice reprezentative ale puterii publice cum ar fi ministerele sau organele puterilor locale

sau organizaţiile internaţionale publice, cum ar fi Consiliul Europei.

Cap. II – Măsurile luate la nivel national, și anume sunt explicate astfel de elemente

precum: elemente ale corupției active și corupției pasive, elementele materiale ale infracțiunii

4 Organisme și structuri anticorupție în țările UE, Senatul României, Departamentul Legislativ, Direcția Informare

și Documentare, februarie 2006 http://www.senat.ro/UploadFisiere%5C0c23530b-e067-46b8-a1d9-

33bc45b07d23%5CAnticoruptie.pdf 5 Convenția penala privind corupția

http://www.procuratura.md/file/Conventia%20europeana%20penala%20privind%20coruptia.pdf 6 Legea nr. 428 din 30.10.2003 pentru ratificarea Convenției penale privind corupția publicată în MO nr. 229

art.918

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313174 7 http://www.infoeuropa.md/tratatele-coei/conventia-penala-privind-coruptia/

reprezentate prin a promite, a oferi sau de a da, direct sau indirect, un avantaj necuvenit agentului

însuşi sau unui terţ. Avantajele necuvenite pot fi de ordin economic, financiar sau pot avea un

caracter nematerial. Avantajele necuvenite pot lua diverse forme: bani, vacanţe, împrumuturi de

bani, mâncare şi băuturi, accelerarea tratării unui dosar, perspective mai bune în carieră etc.

Cap. III prevede subiecții corupției: membrii adunărilor publice naționale, agenții publici

străini, membrii adunărilor publice străine, corupția activă și pasivă în sectorul privat, funcționarii

internaționali, membrii adunărilor parlamentare internaționale, judecătorii și agenții curților

internaționale. La fel în acest capitol sunt abordate infracțiuni, precum: spalarea banilor rezultați

din delicte de corupție (art.13 din Convenție, care face trimitere la Convenția Consiliului Europei

privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea produselor crimei). Spălarea banilor are

drept obiectiv deghizarea originii ilicite a produselor rezultând din comiterea unei infracţiuni

principale. Autorii acestei convenţii au considerat că, date fiind legăturile strânse ce s-au dovedit

că există între corupţie şi spălarea banilor, este de importanţă capitală ca această convenţie să

includă ca infracţiune şi spălarea produsului corupţiei. Alte infracțiuni subiecte tratate în capitolul

II sunt: infracțiunile contabile, sancționarea actelor de participare la corupție, imunitatea (ridicarea

imunităţii fiind o precondiție a exercitării unei competenţe), jurisdicția, răspunderea persoanelor

juridice, stabilește sancțiunile și măsurile prevăzute pentru acte de corupție, autoritățile

specializate, dar și cooperarea dintre autorități.

Printre altele, Convenția statuiază că sancțiunile pentru corupție trebuie să fie efective,

proporționale și descurajante. În art.22 se stabilește că statele sunt obligate să ia măsurile necesare

pentru asigurarea unei protecții efective și corespunzătoare a colaboratorilor poliției și a martorilor.

Cap. IV se referă la monitorizarea aplicării Convenției, care este pusă în sarcina Grupului

de state împotriva corupţiei (GRECO)8.

Cap. V prevede: cooperarea internațională; asistență reciprocă a statelor în contracararea

corupției; clauzele extradării; informațiile spontane, autoritatea centrală; comunicarea directă și

oferirea informațiilor solicitate de alte state9.

8 Protocol adițional la Convenția penală privind corupția din 15.05.2003, semnat la Strasbourg la 15 mai 2003, în

vigoare din 1 decembrie 2007, publicat în ediția oficială ”Tratate internaționale”, 2009, volumul 43, pag.452,

ratificat prin Legea nr.157-XVI din 06.07.2007 9 Raport explicativ al Convenției penale privind corupția http://cj.md/uploads/Raport-Explicativ-ETS-173.pdf

CONVENȚIA CIVILĂ PRIVIND CORUPȚIA A CONSILIULUI EUROPEI

Strasbourg, 04.11.199910, ratificată de R.Moldova prin Legea nr.542-XV din 19.12.2003, în

vigoare din 01 iulie 200411.

Convenţia civilă privind corupţia (CC CoE PC) (Strasbourg, 04.11.1999) este unul din

instrumentele de bază anticorupţie ale Consiliului Europei, prin care se stabilește obligația statelor

semnatare de a prevedea în dreptul posibilitatea obținerii despăgubirii în urma prejudiciilor cauzate

de corupție12.

Prin”corupţie”(art. 2), se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta,

direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea

avantaj necuvenit care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut

beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea

avantaj necuvenit.

Obiectivul principal al Convenţiei civile privind corupţia este dezvoltarea normelor

comune în ce priveşte anumite infracţiuni ale corupţiei. În Convenție sunt abordate următoarele

aspecte: îndemnizaţia pentru pagube; responsabilitatea (inclusiv a Statului în cazul comiterii

actelor de corupţie de către funcţionari publici); validitatea contractelor; protecţia salariaţilor care

denunţă fapte de corupţie; claritate şi fidelitate în stabilirea bilanţului contabil şi audit; obţinerea

de probe; măsuri conservatoare necesare prezervării drepturilor şi intereselor Părţilor în timpul

procedurilor civile consecutive unui act de corupţie.

Textul Convenţiei este divizat în III capitole: măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivel

naţional, cooperarea internaţională, monitorizarea şi clauzele finale care includ punerea în aplicare

a Convenţiei13. Monitorizarea pentru punerea în aplicare a Convenției civile revine în sarcina

Grupului de state împotriva corupției.

10 Convenția civilă privind corupția, Strasbourg, 4 noiembrie 1999

http://www.procuratura.md/file/Conventia%20europena%20civila%20privind%20coruptia.pdf 11 Legea nr. 542 din 19.12.2003 pentru ratificarea Convenției civile pentru corupție, Publicat MO la 01.01.2004,

nr. 006, art.64. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313211 12 Studiu privind gradul de transpunere în legislația R.Moldova a Convenției Civile a CoE privind corupția. Noi

soluții și abordări pentru combaterea corupției, Centrul de Prevenire a Corupţiei, Autori: G.Bostan, L.Ionița,

M.Kalughin, S.Pavlov

http://soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.p

df 13 Biblioteca virtuală, Documente ofociale europene, Tratatele CoE nr.174 http://www.infoeuropa.md/tratatele-

coei/conventie-civila-privind-coruptia/

CONVENȚIA NAȚIUNILOR UNITE ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI (UNCAC)

adoptată la New York la 31 octombrie 2003, prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale ONU14, în

vigoare din 14 decembrie 2005, ratificată de Republica Moldova prin legea nr.158-XVI din

06.07.2007// M.O al RM nr.103-106/451 din 20.07.200715.

Cu prilejul adoptării Convenției, Kofi Annan, Secretarul General al ONU a

declarat:”Corupţia deviază fondurile necesare dezvoltării, subminând abilitatea unui guvern să

ofere serviciile de bază, hrănind inegalitatea şi injustiţia şi descurajând investiţiile şi ajutoarele

străine”16.

Convenţia reprezintă un act juridic cu vocație universală care vizează prevenirea,

investigarea și urmărirea penală a actelor de corupție, precum și înghețarea, sechestrarea,

confiscarea și returnarea produselor infracțiunilor17. UNCAC cuprinde un set de norme întru

prevenirea și combaterea corupției, spălării banilor, standarde pentru contabilitatea în sectorul

privat, transparența și accesul egal la bunurile publice.

Convenția are drept obiective:

Promovarea și consolidarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției în vederea creşterii

eficienţei şi efectivităţii acestora.

Promovarea, facilitarea și susținerea cooperării internaţionale şi asistenţei tehnice în vederea

prevenirii și combaterii corupției, inclusiv în recuperarea bunurilor;

Promovarea integrităţii, responsabilităţii şi bunei gestiuni ale afacerilor publice şi bunurilor

publice.

Convenția conţine capitole dedicate măsurilor preventive anticorpţie, criminalizării

faptelor de corupţie şi instituţiilor de aplicare a legii, cooperării internaţionale, recuperării de

bunuri și active, asistenţei tehnice şi schimbului de informaţii. Un capitol separat conţine indicaţii

despre mecanismele de punere în aplicare a măsurilor anticorupţie. Măsurile prezentate de textul

Convenţiei se adresează sectorului public, şi celui privat. În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei,

măsurile includ modele de politici publice preventive, precum înfiinţarea de organisme

14Convenția ONU împotriva corupției http://cj.md/2015/03/05/convenia-naiunilor-unite-mpotriva-corupiei.html 15 Legea Nr. 158 din 06.07.2007 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei

Publicat : 20.07.2007 în Monitorul Oficial Nr. 103-106 art Nr: 451

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324536 16 http://uniuneabarourilor.ro/spre-o-noua-viziune-privind-integritatea-si-lupta-impotriva-coruptiei-aspecte-

privind-dezvoltarea-politicilor-internationale-si-regionale-si-privind-profesia/ 17 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Al33300

anticorupţie, şi încurajarea statelor să promoveze implicarea ONG-urilor în lupta împotriva

corupţiei.

În cazul criminalizării faptelor de corupţie, se stabilește o listă caresă acopere o gamă

largă de fapte de corupţie. În vederea promovării cooperării internaţionale, statele cooperează în

toate aspectele luptei împotriva corupţiei, de la prevenirea faptelor de corupţie la urmărirea penală

a celor ce comit acte de corupție.

Un principiu fundamental este recuperarea bunurilor, care este o problemă pentru ţările

în care corupţia a afectat grav fondurile naţionale şi în care aceste resurse sunt necesare pentru

reconstrucţia şi reabilitarea acestora sub noi guvernări.

Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei a fost semnată de 140 de ţări, ratificată

de 161 de ţări18.

GHIDUL ORGANIZAȚIEI PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE

ECONOMICĂ (OECD) pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația public 200319.

În condiţiile unui mediu al sectorului public în schimbare rapidă, conflictul de interese

reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea

intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-

productivă în practică ori poate determina situaţia ca unele persoane să nu mai dorească să ocupe

o funcţie publică.

Deşi un conflict de interese nu înseamnă ipso facto corupţie, există o recunoaştere a

faptului că apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor

publici, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupţie.

Obiectivul unei politici adecvate privind conflictul de interese nu constă doar în simpla

interzicere a intereselor de natură privată ale funcţionarilor publici, chiar dacă o asemenea metodă

ar fi posibilă, ci acela de a susţine corectitudinea deciziilor politice şi administrative oficiale şi a

administraţiei publice în general, recunoscând faptul că un conflict de interese nesoluţionat poate

conduce la un abuz în serviciu20. Ghidul elaborat de OECD pentru rezolvarea conflictului de

18 http://www.businessintegrity.ro/sites/default/files/fileuploads/newsletter/38%20-

%20Conventia%20Natiunilor%20Unite%20impotriva%20Coruptiei.pdf 19 Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația publică

https://www.oecd.org/gov/ethics/2957377.pdf 20 Angelica Chirilă ”Conflictul de interese. Implicații juridice, administrative și penale”

http://evidentacercetare.univ-danubius.ro/Surse/Set_008/z1BpIj7Uzg.pdf

interese în administrația publică vine să clarifice și să reglementeze aspetele sensibile și să traseze

liniile directorii.

Ghidul are drept scop ajutarea Statelor Membre, la nivel guvernamental evaluarea

politicii și practicii în privința conflictului de interese în relaţie cu oficialităţile publice: funcţionari

publici, salariaţi şi agenți administrativi. Ghidul stabileşte noţiunea de “conflict de interese”,

principiile de bază pentru tratarea conflictelor de interese; reperele legale care ar trebui să existe

în legislaţiile naţionale în vedrea identificarii şi declarării conflictelor de interese; acţiunile

întreprinse în cazul aflării în situaţii de conflict de interese; analiza vulnerabilităților unor posibile

conflicte de interese; identificarea măsurilor de prevenire a apariţiei unor situaţii de conflict21 etc.

Ghidul reflectă politicile şi practicile care s-au dovedit eficiente în ţările OECD şi are

următoarele obiective:

Asistarea instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale în vederea elaborării unei politici privind

conflictul de interese menit să asigure încrederea publicului în corectitudinea funcţionarilor

publici şi a procesului de luare a deciziilor.

Crearea unui cadru practic de referinţă pentru analizarea soluţiilor existente şi a mecanismelor

de modernizare aliniate la bunele practici din ţările OECD.

Promovarea unei culturi a funcţiei publice în care conflictele de interese să fie identificate şi

rezolvate sau tratate corect, în mod transparent şi la timp, fără a afecta nejustificat eficienţa şi

competenţa organizaţiilor publice respective.

Susţinerea parteneriatelor dintre sectorul public şi sectoarele comerciale şi non-profit, conform

unor standarde publice clare care să definească responsabilităţile părţilor pentru corectitudine.

În baza ghidului OECD a fost elaborat un ghid practic de identificare a conflictelor de

interese în procedurile achizițiilor publice.22

21 Ghid privind incompatibilitățile și conflictul de interese http://www.romaniacurata.ro/wp-

content/uploads/extra/Ghid-Privind-Incompatibilitatile-Si-Conflictele-De-Interese.pdf 22 Comisia Europeană, Oficiul European de luptă antifraudă (OLAF) ”Identificarea conflictului de interese în

procedurile de achiziții publice referitoare la acțiuni structurale”, Ghid practic destinat membrilor structurilor de

conducere, http://ec.europa.eu/sfc/sites/sfc2014/files/sfc-files/guide-conflict-of-interests-RO.pdf

20 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI,

adoptate prin REZOLUȚIA (97) 24 A COMITETULUI DE MINIȘTRI AL CONSILIULUI

EUROPEI la 6 noiembrie 1997 la cea de-a 101 Sesiune, Strasbourg23.

Miniştrii europeni ai justiţiei reuniți în 1994 la Conferințele de la Valetta și Praga au

estimat corupţia ca o ameninţare gravă la adresa democraţiei, statului de drept şi a drepturilor

omului, valori fundamentale apărate de Consiliul Europei. Deaceea lupta împotriva corupţiei

trebuie să aibă un caracter multidisciplinar şi o consolidare a cooperării transfrontaliere între state

dar şi a cooperării între state şi instituţiile internaţionale prin intermediul punerii în aplicare a

măsurilor coordonate la nivel european şi extra- european implicând participarea statelor

nemembre ale Consiliului Europei.

Astfel, în conformitate cu prevederile Planului de Acțiuni, în special cu cele specificate

în secțiunea III, nr.2”Lupta împotriva corupției și crimei organizate”, Grupul Multidisciplinar

pentru Corupție (GMC) a elaborat 20 de principii directoare pentru luptă împotriva corupției:

1. Să ia măsuri eficiente pentru a preveni corupţia, să sensibilizeze opinia publică și să

promoveze comportamentele de etică;

2. Să asigure incriminarea coordonată a corupţiei naţionale şi internaţionale;

3. Să asigure ca persoanele responsabile de prevenirea, investigarea, urmărirea și adjudecarea

cazurilor de corupție să fie autonome și independente, ferite de orice imixtiune incompatibilă

cu statutul lor şi să dispună de mijloacele adecvate pentru obţinerea probelor; să asigure

protecţia persoanelor care ajută autorităţile să lupte împotriva corupţiei şi să păstreze secretul

de instruire;

4. Să ia măsuri corespunzătoare pentru identificarea și confiscarea produselor corupţiei;

5. Să asigure măsuri corespunzătoare pentru prevenirea utilizării persoanelor juridice în scopul

acoperirii contravențiilor legate de corupție;

6. Să limiteze imunitatea, în cazul investigațiilor inițiate, urmărirea sau adjudecarea

contravențiilor legate de corupție;

7. Să promoveze specializarea persoanelor sau a organelor responsabile de lupta împotriva

corupției și să le asigure cu mijloace adecvate și instruire corespunzătoare;

23 Cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, adoptată prin Rezoluția (97) 24 a Comitetului de

Miniștri (Adoptată de către Comitetul de Miniştri, la 6 noiembrie 1997, la Sesiunea 101 a Comitetului de Miniştri)

http://cna.md/sites/default/files/legislatie/20_principii_directoare.pdf

8. Să asigure ca legislația fiscală și autoritățile responsabile de implementarea acesteia să

contribuie la combaterea corupției în special prin neacordarea facilităţilor fiscale, prin legi sau

practici administrative, care ar putea fi utilizate pentru extragerea de mită şi alte avantaje

neloiale şi contravenţionale;

9. Să asigure ca organizarea, funcţionarea şi procesul de luare a deciziilor în administraţia

publică să ţină cont de necesitatea stringentă a combaterii corupţiei, în special prin stabilirea

unei cât mai mari transparenţe consistente cu nevoia de a asigura mai multă eficienţă

instituţională;

10. Să asigure ca regulamentele care privesc drepturile şi responsabilităţile funcţionarilor publici

să ia în consideraţie cerinţele generale în lupta împotriva corupţiei, asigurând măsuri

disciplinare adecvate şi efective; să promoveze Codurile de conduită în comportamentul

funcţionarilor publici;

11. Să asigure folosirea procedurilor corespunzătoare de audit, aplicabile activităţilor din

domeniul administraţiei și sectorului public;

12. Să susțină procedurile de audit în prevenirea şi depistarea corupţiei în afara organelor

administraţiei publice;

13. Să asigure ca sistemul răspunderii publice sau de responsabilitate a funcţionarilor publici să

ţină cont de consecinţele comportamentului corupt al oficialilor publici;

14. Să adopte proceduri pentru asigurarea transparenţei achiziţiilor publice, necesare să asigure o

concurenţă cât mai cinstită şi să prevină tentaţia pentru corupţie;

15. Să încurajeze adoptarea codurilor de conduită și să promoveze reguli pentru finanţarea

partidelor politice şi să organizeze campaniile electorale care să prevină corupţia;

16. Să asigure libertatea presei în obținerea şi difuzarea informaţie relevante asupra chestiunilor

legate de corupţie în societate, fiind pasibilă de anumite restricţii sau limitări numai în cazurile

care sunt acceptabile pentru o societate democratică;

17. Să asigure ca legislaţia civilă să ia în consideraţie necesitatea luptei împotriva corupţiei şi, în

particular să ofere remedii eficiente pentru a proteja drepturile şi interesele care sunt afectate

de corupţie;

18. Să cerceteze fenomenul corupției;

19. Să asigure ca în orice aspect al luptei împotriva corupţiei, orice conexiuni posibile cu crima

organizată şi spălarea de bani să fie luate în consideraţie;

20. Să dezvolte cooperarea internaţională în toate domeniile care au tangenţă cu obiectivele de

luptă împotriva corupţiei24.

RECOMANDAREA REC (2000) 10 A COMITETULUI MINIȘTRILOR

STATELOR MEMBRE A CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND CODURILE DE CONDUITĂ

PENTRU AGENȚII PUBLICI, adoptată la 11 mai 2000, la cea de-a 106-a sesiune25.

Codul-model de conduită pentru agenții publici, aprobat de Comitetul de Miniștri al CoE

în cadrul celei de-a 106 Sesiuni din 11 mai 2000, este considerat ”punct de reper” pentru codurile

de conduită similare adoptate de Statele membre ale Comunității Europene.

Consiliul Europei mereu a militat pentru lupta împotriva corupției, aceasta fiind

considerată ”o amenințare directă asupra principiilor de bază promovate: statul de drept,

stabilitatea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului, progresul economic și

social”26.

Astfel, la 11 mai 2000, Comitetul de Miniștri al CoE întrunit în cadrul celei de-a 106-a

sesiuni, a adoptat Recomandarea Nr. R (2000) 10 „Privind codurile de conduită pentru funcţionarii

publici”.

Structural, Codul-model de conduită conține preambul, în care se descrie importanța

actului, procedura anterioară adoptării acestuia și partea dispozitivă constituită din 28 articole, în

care sunt enumerate principiile generale ale deontologiei funcționarilor publici.

Codul-model precizează normele de integritate şi de conduită cărora agenţii publici

trebuie să se conformeze şi să informeze publicul despre conduita care este în drept să o aştepte

din partea agenţilor publici. Codul-model pune accent pe responsabilitatea şi răspunderea

agentului public, obligativitatea declarației conflictului de interese, declarației averilor, regimului

incompatibilităților, activității politice sau publice, declarației cadourilor ca reacție la ofertele

improprii, susceptibilitateaîn raport cu influențele din exterior, abuzului de poziție oficială,

24 Cartea Juridică » Drept internaţional » Drept internaţional public » Rezolutia (97) 24 privind cele 20 de principii

directoare pentru lupta impotriva corupției (Adoptată de Comitetul de Miniştri la data de 6 noiembrie 1997 la cea

de-a zecea sesiune) http://cj.md/international/drept-international-public/449-rezoluia-97-24-privind-cele-douzeci-

de-principii-directoare-pentru-lupta-mpotriva-corupiei-adoptat-de-comitetul-de-minitri-la-data-de-6-noiembrie-

1997-la-cea-de-a-zecea-sesiune-a-comitetului-de.html 25 http://cna.md/sites/default/files/legislatie/rec_2000_10_cod_conduita_funct_public.pdf 26 Memoriu explicativ la Recomandarea Recomandarea Nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri al SM ale CoE

„Privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici”, adoptată în cea de-a 106-a sesiune la 11 mai 2000

https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=354025&Site=CM&BackColorInternet=C3C3C3&BackColorIntranet=EDB02

1&BackColorLogged=F5D383

confidențialității informațiilor deținute de autoritățile publice, resurselor publice, controlului

integrității, responsabililor de supraveghere și sancțiunilor.

De menţionat că, reieşind din dispoziţiile articolului 1, prevederile Codului-model se

aplică funcţionarilor publici, altor angajaţi din autorităţile publice şi celor care activează în

instituţii private, dar prestează servicii publice. Însă Codul-model nu se aplică demnitarilor aleşi,

membrilor Guvernului şi celor aflaţi în funcţii judecătoreşti, considerânduse, astfel, necesar să se

facă o distincţie clară între funcţionarii publici, pe de o parte, şi miniştrii şi demnitarii aleşi, pe de

altă parte, cei din urmă fiind figuri politice pentru care nu se va putea aplica principiul neutralităţii

politice statuat la art.4 paragraful 2. O situaţie similară se atestă şi în cazul personalului cu funcţii

judecătoreşti, pentru care ar fi inaplicabil principiul responsabilităţii în faţa superiorului ierarhic,

consacrat la art.10 din Codul-model27.

Republica Moldova a implementat prevederile Codului-model de conduită pentru

funcționarii publici aprobat de CoE, prin adoptarea Legii nr.25 privind Codul de conduită a

funcționarului public28.

27 Aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din R.Moldova. Cancelaria de Stat, Ghid metodic,

Chișinău-2013, S.Litvinenco, L.Melnic, T.Gheorghița

http://cariere.gov.md/downloads/ghid_conduita_functionar_public.pdf 28 Legea nr.25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, Publicat 11.04.2008, MO nr.74-75

art.243 http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=327607&lang=1

3. ACTE NORMATIVE NAȚIONALE

În contextul procesului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în

perioada 2005 – 2015 au fost inițiate demersuri constante în vederea perfectării cadrului legislativ

și armonizării la aquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii flagelului corupției, al

asigurării integrității funcționarilor publici și al demnitarilor de stat.

Cele mai importante acte normative care reglementează domeniul integrității publice

sunt:

CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA, adoptată la 29 iulie 199429.

Conform Legii fundamentale a Republicii Moldova prin art.39, fiecărui cetățean i se

asigură dreptul la administrare nemijlocit sau prin reprezentant. Art.39 mai asigură fiecărui

cetățean accesul la o funcție publică. La fel, în Constituție sunt prevăzute incompatibilitățile

deputaților (art.70), a Președintelui Republicii Moldova (art. 81), ale miniștrilor (art.99),

judecătorilor (art.116) și procurorilor (art.125).

LEGEA CU PRIVIRE LA FUNCȚIA PUBLICĂ ȘI STATUTUL

FUNCȚIONARULUI PUBLIC nr. 158 din 04.07.200830, care reglementează regimul general al

funcţiei publice, statutul funcţionarului public, raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi

autorităţile publice, precum şi alte raporturi ce decurg din acestea. Scopul legii este asigurarea

realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparţial, transparent şi eficient în interesul

societăţii şi al statului.

Legea obligă funcționarii publici să respecte normele de conduită profesională; să nu

admită și să denunțe imediat manifestări de corupţie; să denunţe imediat influenţele

necorespunzătoare, să cunoască și să respecte politicile anticorupție naționale și sectoriale; să

respecte cerințele specifice de integritate profesională; să îndeplinească măsurile incluse în planul

de integritate (art.22); să declare averile și interesele personale, să respecte regimul juridic al

conflictului de interese, al incompatibilităților, resptricțiilor și să declare cadourile (art.24, 25 și

29 Constituția RM din 29.07.1994 Publicată la 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrării în vigoare:

27.08.1994 http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 30 Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, Publicată la 23.12.2008

în Monitorul Oficial Nr. 230-232 //art Nr: 840 Data intrării în vigoare: 01.01.2009 http://lex.justice.md/md/330050/

26). În baza art.25, situaţia de incompatibilitate urmează să înceteze pe parcursul unei luni din

momentul apariţiei, iar în cazul ne eliminării incompatibilității, funcționarul public este destituit

din funcție. În conformitate cu art.26 agentul public nu poate exercita o funcţie publică în

subordinea nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin

afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi publice.

CODUL DE CONDUITĂ AL FUNCȚIONARULUI PUBLIC Legea nr.25 din

22.02.200831.

Codul de conduită al funcţionarului public reglementează conduita funcţionarului public

în exercitarea funcţiei publice. Codul conține un set de norme de conduită menite să asigure buna

exercitare a funcţiei publice și să contribuie la prevenirea şi eliminarea corupţiei din administraţia

publică,precum și să creeze un climat de încredere între cetăţeni şi autorităţile publice. În

exercitarea funcţiei publice, agentul public respectă principiile: legalității, imparțialității,

independenței, profesionalismului, loialității față de autoritatea în care activează.

Normele prevăzute în Codul de conduită sunt obligatorii pentru toţi funcţionarii publici -

atât cu statut general, cât şi cu statut special, dacă aceastea nu contravin normelor deontologice

statuate în legile speciale şi/sau codurile de conduită sectoriale. Codul de conduită nu este aplicabil

personalului contractual, demnitarilor și judecătorilor. În cazul încălcării Codului agentul public

este pasibil de răspundere disciplinară, contravenţională sau penală, în funcţie de norma concretă

de la care a derogat32.

Codul prevede interdicția de a solicita, accepta cadouri, servicii, favoruri, invitații sau alte

avantaje, destinate agentului sau familiei acestuia, cu excepția cadourilor simbolice, celor oferite

din politețe sau de protocol (art.11)33. Pentru bunul necuvenit, Codul stabilește măsurile de

protecție, și anume: refuzul bunului necuvenit (acesta nu poate fi acceptat nici în calitate de probă);

31 Legea nr.25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public Publicat: 11.04.2008 în Monitorul

Oficial Nr.74-75, art Nr: 243 Data intrării în vigoare : 01.01.2009

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=327607&lang=1 32 Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din Republica Moldova, Chișinău-

2013 http://cariere.gov.md/downloads/ghid_conduita_functionar_public.pdf 33 Valoarea cadourilor nu poate depăși limita de 1000 lei, valoare stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.134 din

22.02.2013, privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul

anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi

răscumpărarea cadourilorsimbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol.

Cadourile a căror valoare este mai mare decât limitele stabilite pot fitransmise în gstiunea autorității sau pot fi

răscumparate de către funcționar. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=346892&lang=1

sesizarea imediată a autorităților abilitate; exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor, în special

activitățile pentru care s-a oferit bunul necuvenit. La fel, Codul reglementează comportamentul

agentului pentru influențe necorespunzătoare exercitate în exercițiul funcției. Funcționarul este

obligat să nu admită influențe necorespunzătoare, să desfășoare activitatea în mod legal și să

denunțe influența imediat conducătorului sau organelor abilitate.

Integritatea funcționarului public este prevăzută de art.12 și art.121 prin care se stabilește

obligativitatea de a declara interesele personale, de a evita și soluționa, în termenii prescriși,

conflictele de interese, precum și informarea de către funcționar a actelor de corupţie, conexe

corupţiei și a faptelor de comportament corupţional.

LEGEA CU PRIVIRE LA STATUTUL PERSOANELOR CU FUNCȚIE DE

DEMNITATE PUBLICĂ nr. 199 din 16.07.201034.

Legea reglementează regimul juridic general al funcţiei de demnitate publică, statutul

juridic al persoanei care ocupă această funcţie, precum şi alte raporturi ce decurg din exercitarea

funcţiei de demnitate publică. Scopul legii constă în asigurarea unui management eficient al

raporturilor gestionate de către persoanele cu funcţii de demnitate publică în interesul societăţii şi

al statului. Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut

direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii. Integritatea profesională a

demnitarilor este reglementată de art. 51 (obligația de integritate profesională), art.11 (declarația

de avere și interese personale), art.12 (incompatibilități pentru funcția de demnitate publică).

LEGEA DESPRE STATUTUL DEPUTATULUI ÎN PARLAMENTUL

REPUBLICII MOLDOVA nr.39-XIII din 07.04.1994 35.

Legea reglementează statutul deputatului în Parlament, exercitarea și durata mandatului

(4 ani), condițile de obținere și de ridicare a mandatului. Unul din criteriile de ridicare a

mandatului, care se referă la integritatea acestuia, prevede nedepunerea sau refuzul depunerii

declarației de avere și interese personale, nesoluționarea conflictului de interese (art.2,alin.61).

Mandatul de deputat este incompatibil cu funcția de Președinte al Republicii Moldova, membru al

34 Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Publicat:

05.10.2010 în Monitorul Oficial Nr. 194-196 art Nr: 637 http://lex.justice.md/md/336193/ 35 Legea nr.39-XIII din 07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament, Monitorul Parlamentului Republicii

Moldova nr.4/78 din 1994. http://lex.justice.md/md/313277/

Guvernului, Ombudsman, ales local sau orice altă funcție remunerată, cu excepția activității

didactice și științifice desfășurate în afara orelor de program (art.3). La fel, art. 3 prevede

soluționarea situației de incompatibilitate în termen de 30 zile, prin demisia din funcția

incompatibilă cu mandatul.

LEGEA PRIVIND STATUTUL ALESULUI LOCAL nr.768 din 02.02.200036.

Respectivul act determină statutul alesului local în exercitarea mandatului, sub a cărei

incidență cad: consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale şi

consiliului municipal Chişinău, deputaţii în Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii şi

viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor. Legea prevede ridicarea mandatului alesului

local în cazul nedeclarării averii și intereselor personale, nesoluționării conflictului de interese în

termenii prestabiliți, a situațiilor de incompatibilitate care pot surveni în cazul aleșilor locali.

LEGEA CU PRIVIRE LA PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI nr.90

din 25.04.200837.

Legea reprezintă un act legislativ-cadru cu aplicabilitate largă a prevederilor, elaborarea

acesteia fiind inclusă în Planul de acțiuni38 privind implementarea Strategiei naționale de prevenire

și combatere a corupției39. Scopul acesteia este stabilirea activităților de prevenire și combatere a

corupției, asigurarea apărării drepturilor și libertăților persoanei, intereselor publice, securității

naționale și diminuării consecințelor actelor de corupție. Prevederile legii prenotate sunt incluse în

politicile și practicile din domeniul vizat manifestate printr-un complex de măsuri legislative,

instituționale, economice, sociale și morale.40.

Sub incidența legii cad toți agenții de drept public și privat, ce activează la nivel național

sau internațional. Legea stabilește regimul juridic al cadourilor, sunt descrise măsurile necesare a

fi întreprinse pentru denunțarea cadurilor sau bunurilor necuvenite și influențelor

36 Legea nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, Publicat:24.03.2000 în Monitorul Oficial Nr. 34 art

Nr:231 http://lex.justice.md/md/311725/ 37 Legea nr.90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Publicat: 13.06.2008 în Monitorul

Oficial Nr. 103-105, art Nr: 391 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328131 38 http://www.cna.md/sites/default/files/snadoc/hp_154_sna_2011-2015_0.pdf 39 Raport de evaluare a implementării Strategiei Naționale Anticorupție pentru anii 2011-2015 (primele 9 luni,

2014), Autor: Mircea Manoli 40 Raport de monitorizare a procesului de implimentare a legii cu privire la prevenirea și combaterea corupție

nr.90-XVI din 25 aprilie 2008, elaborat de CNA

necorespunzătoare. La fel, este reglementată procedura de expertizare anti-corupție a proiectelor

de acte legislative și normative, precum și evaluarea riscurilor instituționale de corupție. Alte

activități de prevenire a corupției stipulate sunt: monitorizarea și transparența achizițiilor publice

și finanțelor publice, supravegherea veniturilor, averii, declarării intereselor personale, identificării

și soluționării conflictelor de interese în sectorul public.

Legea stabilește că agentul public care informează cu bună-credinţă asupra actelor de

corupţie, conexe corupţiei și a faptelor de comportament corupţional, a nedeclarării averii și

intereselor personale și încălcării regimului juridic al conflictului de interese, beneficiază de

protecție. Victimelor actelor de corupție li se acordă asistență și protecție, precum și se întreprind

măsuri de reparare a prejudiciului cauzat de actele de corupție, conexe sau faptelor de

comportament corupțional.

Prevederile legislaţiei cu privire la secretul de stat, la secretul comercial, bancar nu pot

servi drept obstacol pentru recepționarea informației respective. Banii sau alte bunuri dobândite

prin săvârşirea infracţiunii sunt restituite persoanei vătămate, iar dacă bunurile nu se găsesc,

condamnatul este obligat achite contravaloarea bunului. În toate aceste cazuri, luarea măsurilor

asigurătoare este obligatorie.

Deasemenea legea prevede faptele care denotă comportamentul corupțional al

funcționarilor și formele răspunderii pentru actele de corupție, liberarea de răspundere, incluse

prevederi despre înlăturarea consecintelor actelor de coruptie.

LEGEA PRIVIND EVALUAREA INTEGRITĂȚII INSTITUȚIONALE

(redenumită din LEGEA TESTĂRII INTEGRITĂȚII PROFESIONALE) nr.325 din 23.12.201341.

Legea reglementează scopul, principiile, mijloacele, metodele, procedurile şi efectele

juridice ale testării integrităţii profesionale în cadrul entităţilor publice. Legea invocată supra are

drept scop asigurărea integrităţii profesionale, prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul

entităţilor publice; verificarea modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi

atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită; identificarea, evaluarea şi înlăturarea

vulnerabilităţilor şi a riscurilor ce pot determina sau favoriza actele de corupţie, actele conexe

41 Legea nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale, Publicat: 14.02.2014 în Monitorul Oficial

Nr. 35-41art Nr : 73 Data intrarii in vigoare: 14.02.2014 http://lex.justice.md/md/351535/

corupţiei sau faptele de comportament corupţional; neadmiterea unor influenţe necorespunzătoare

în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ce le revin agenţilor publici.

La 16 aplrilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe articole

din lege. În vederea executării Hotărîrii Curții Constituționale și ajustării mecanismului testării

integrității profesionale la standartele constituționale, a fost elaborat proiectul Legii cu privire la

modificarea și completarea Legii nr. 325/2013 cu privire la testarea integrității profesionale.

Scopul proiectului constă în lupta împotriva corupției și asigurarea integrității funcționarilor, dar

și protecția dreptului la proces echitabil și neimixtiunea în viața privată. Ajustările operate în

proiect se referă la: excluderea sancțiunilor individuale disciplinare, ceea ce presupune limitarea

provocărilor și garantarea prezumției nevinovăției; instituirea garanțiilor legislative suplimentare,

menite să înlăture inechitatea; dezvoltarea conceptului de ”prezumție a integrității”,”climatul de

integritate”; selectarea aleatorie a instituției supuse testării. Astfel, operărând modificările

respective, Legea testării integrității profesionale cu modificările și completările ulterioare a fost

redenumită în Legea privind evaluarea integrității instituționale, ceea ce presupune că funcționarii

sunt testați individual odată cu testarea instituției per ansamblu42. Potrivit estimărilor Centrului

Național Anticorupție, sub incidența legii cad peste 114.000 agenți publici, incadrați în 1.892

entități publice (inclusiv CNA și SIS).

Întru executarea prevederilor stipulate în Legea 325/2013, au fost elaborate două

regulamente: Regulamentul cu privire la denunțarea influențelor necorespunzătoare și

Regulamentul cu privire la cazierul de integritate43.

În varianta modificată obiectivele legii 325/2013 sunt enunțate în art.2, și anume: sporirea

responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru

dezvoltarea, menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor

publice; asigurarea integrităţii profesionale, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor

publice; identificarea, evaluarea şi înlăturarea riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;

creșterea numărului de denunțuri privind manifestările de corupţie admise de către agenții publici.

42 Nota informativă la proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013

privind testarea integrității instituționale

http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2015/iulie/NOTA_INFOR

MATIV_la_proiect.pdf 43 Raportul CNA cu privire la implementarea Legii nr.325/23.12.2013 până la data de 14.02.2015, februarie 2015,

Chișinău.pag.8

Noua interpretare a legii se bazează pe principiile: legalității; respectării drepturilor şi a

libertăţilor fundamentale ale omului, a demnităţii umane şi profesionale; stabilirii echilibrului just

dintre drepturile cetăţenilor afectaţi de corupţia agenţilor publici, pe de o parte, şi drepturile

agenţilor publici, pe de altă parte; tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al

agenţilor publici; prezumţia integrității profesionale și instituționale; transparenţa rezultatelor

evaluării integrităţii instituționale; respectarea vieţii private şi protecția datelor cu caracter personal

(art.3).

Legea prenotată vine să asigure climatul de integritate instituțională prin aplicarea

politicilor anticorupție naționale, sectoriale și specifice, precum: angajarea și promovarea agenților

după principiul meritocrației și integrității profesionale; respectarea regimului de incompatibilități,

restricții; al regimului de declarare a averilor și intereselor personale, conflictului de interese,

cadourilor; evitării favoritismului; denunțarea influențelor necorespunzătoare și manifestărilor de

corupție; protecția avertizorilor de integritate; transparența și accesul la informație; gestionarea

transparentă și responsabilă a patrimoniului public, a finanțelor rambursabile și nerambursabile;

etica și deontologia profesională; regimul de restricții și limitări după încetarea activității în

domeniul public și începerea activității în sectorul privat (pantuflaj). O clauză importantă este

stabilită în art.41 alin.(4), care prevede că cerințele specifice de integritate profesională sunt

adoptate prin actele departamentale, care nu pot stabili alte derogări decât cele menționate la

alin.(3) sau standarde de comportament mai puţin riguroase pentru toți agenții, decât cele prevăzute

de politicile anticorupţie naţionale şi sectoriale.

Sub incidența legii respective cad: entitățile publice, organele de autoadministrare, agenții

publici, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Informații și Securitate. Evaluarea integrității

instituționale este realizată de către colaboratorii CNA și SIS, iar colaboratorii CNA sunt evaluați

de către SIS. Colaboratorii SIS sunt evaluați de către subdiviziunea securitate internă a serviciului.

Entitățile publice sunt evaluate în baza unui plan de testare a integrității instituționale.

LEGEA PRIVIND DECLARAREA AVERII ȘI A INTERESELOR PERSONALE

nr.133 din 17.06.201644

Legea respectivă a fost elaborată în vederea realizării Strategiei Reformei Sectorului

Justiției (SRSJ) pentru anii 2011-2016 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei

Naționale Anticorupție pentru anii 2014-2015 și prevăd realizarea unui spectru de măsuri orientate

spre reformarea Comisiei Naționale de Integritate și mecanismului de declarare a veniturilor și

proprietății, intereselor personale, conflictelor de interese.

Domeniul de reglementare a legii îl reprezintă obligația declarării averii și intereselor

personale de către subiecții legii și membrii familiei acestora şi mecanismul de control al averii

dobândite de aceste persoane în perioada exercitării mandatelor, funcției publice sau de demnitate

publică și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităţilor și

restricțiilor. Scopul general al legii prenotate este instituirea măsurilor de prevenire și combatere

a îmbogățiri nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și restricțiilor în

ierarhia funcției. Scopul specific constă în asigurarea activităţii entităţilor publice într-o manieră

corespunzătoare principiilor bunei guvernări, sporirii prestigiului entităților publice, prin

mecanismul de declarare al averii și intereselor personale a subiecților ce cad sub incidența legii

și familiilor acestora; declarării și soluționării conflictelor de interese, asigurării regimului juridic

al incompatibilităților și al restricțiilor.

Sub incidența obligativității de a depune declarația de avere și interese personale cad:

deminitarii de stat, prevăzuți în anexa la Legea 199 /2010; membrii Consiliul Coordonator al

Audiovizualului; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale;

deputaţii Adunării Populare a UTA Găgăuzia; membrii Consiliului Superior al Magistraturii și

Consiliul Superior al Procurorilor din rândul profesorilor; membrii nepermanenți ai Comisiei

electorale Centrale; conducătorii și adjuncții entităților publice; personalul prevăzut în Legea

80/2010; funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special; membrii Consiliului de Integritate al

Autorității Naționale de Integritate; membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de

evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției. Agenții publici enumerați sunt

incluși în Registrul electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale, ţinut de

Autoritatea Națională de Integritate.

44 Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale Publicat: 30.07.2016 în MO

Nr. 245-246 art Nr: 513 Data intrarii in vigoare: 01.08.2016 http://lex.justice.md/md/366046/

Necesitatea elaborării legii menționate supra, rezidă în eliminarea lacunelor: lipsa unui

sistem eficient și unic de declarare și control a averilor și intereselor personale pentru deținătorii

de funcții publice; lipsa unor prevederi clare în ce privește conflictul de interese (unui sistem

ineficient de declarare și soluționare a conflictelor de interese etc.); lipsa prevederilor clare vizavi

de obiectul declarării în Legea 1264/ 2002, precum obligația de a declara bunurile imobile

nefinalizate, metale şi pietre preţioase, colecții de artă, numismatică, filatelie, arme, etc, deţinute

personal de agentul public sau de membrii familiei, ceea ce face problematică stabilirea diferenței

vădite între averea deținută și cea declarată; contradicțiile dintre Legea declarării veniturilor și

proprietății și Anexa 1 care stabilește posibilitatea declarării doar a proprietăților deținute de

subiectul declarării și membrii familiei acestuia; absența unor reglementări clare și previzibile în

partea ce se referă la consecințele juridice ale stabilirii stării de incompatibilitate și a

emiterii/adoptării unui act administrativ cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de

interese; lipsa unui sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale în regim on-

line45.

În conformitate cu prevederile art. 4 al Legii a fost extins obiectul declarării averii și al

intereselor personale. Declarația de avere și interese personale reprezintă un act personal și

irevocabil depus de subiectul declarării în formă electronică, pe proprie răspundere, conform unui

model prestabilit.

Declarația se depune anual până la 31 martie, în care se indică toate bunurile deținute de

subiect și membrii familiei acestuia, precum și interesele personale la data depunerii declarației.

Obligativitatea depunerii declarației în termen de 30 zile survine și în cazul modificării raporturilor

de muncă. Controlul declarației de avere și interese personale este pus în sarcina Autorității

Naționale de Integritate, care are obligația să plaseze declarațiile pe pagina sa web oficială în

termen de 30 zile de la expirarea termenelor de depunere a acestora, să asigure accesul permanent

la declarații, cu excepția datelor cu caracter personal.

La capitolul ce ține de conflictele de interese, potrivit doctrinei juridice, există trei tipuri

de conflicte de interese: potențial, real și consumat. Conflictul potențial – interesele personale ale

subiectului declarării ar putea duce la apariţia unui conflict de interese real. Conflictul real –

subiectul declarării este chemat să ia decizii, emită acte în care are interese personale sau care

45 Nota informativă la proiectul de Lege privind declararea averii și intereselor personale

http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2015/octomb

rie/NOTA_INFORMATIVA_19.10.2015_proiect_de_Lege_declararea_averii.pdf

vizează persoanele apropiate și care poate influența imparțialitatea și obiectivitatea exercitării

mandatului, funcției publice sau de demnitate publică. Conflict consumat – subiectul declarării a

emis un act, a încheiat un act juridic, a participat la luarea unei decizii în exercitarea mandatului,

funcției publice sau de demnitate publică46.

Articolele 16–21 al legii sus-menționate reglementează regimul juridic al

incompatibilităților și restricțiilor în ierarhia funcției publice, care sunt aplicabile subiecților

declarării și consecințele juridice ale încălcării acestui regim.

Legea 133/2016 conține prevederi privind răspunderea pentru încălcarea regimului juridic

al depunerii declarației cu privire la avere și interese personale, și anume: reglementează fiecare

tip de răspundere (disciplinară, contravențională sau penală) în dependență de fapta săvârșită;

include posibilitatea suspendării din funcție a persoanei în privința căreia s-a constatat încălcarea

regimului juridic al incompatibilității pe perioada examinării contestației; extinderea răspunderii

disciplinare și asupra faptei de participare sau luare a unei decizii cu încălcarea prevederilor legale

privind conflictul de interese; stabilește interdicția aplicării unor categorii de sancțiuni disciplinare

în cazul în care este vorba de fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat că a emis/adoptat un

act administrativ, a luat o decizie cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese,

adică nu se vor aplica sancțiuni precum avertismentul, mustrarea sau mustrarea aspră; completează

lista faptelor contravenționale cu fapte precum: depunerea tardivă nejustificată a declarației;

nedeclararea sau nesoluționarea conflictului de interese; neaplicarea sancţiunii stabilite pentru

încălcarea constatată; neprezentarea informațiilor despre avere și venituri subiectului declarării de

către membrii familiei, sancțiune inclusă la sugestia experților Consiliului Europei, pentru a

asigura prezentarea unor declarații complete.

Legea respectivă face parte din ”pachetul de integritate”, și se referă la reformarea

Comisiei Naţionale de Integritate, prin crearea Autorității Naţionale de Integritate, și modificarea

sistemului de declarare a averilor şi intereselor personale și modificarea cadrului conex. ”Pachetul

de integritate publică” a fost intens promovat de către membrii societății civile, în special de

membrii Alianței Anticorupție47.

46 Conflictul de interese și regimul de incompatibilități în instituțiile administrației publice locale din Republica

Moldova, Autori: Liubomir Chiriac, Angela Secrieru, Victor Mocanu, Gheorghe Gladchi 47 http://www.credo.md/pageview?id=586 și http://www.alianta.md/?go=news&n=395

REGULAMENTUL-CADRU PRIVIND AVERTIZORII DE INTEGRITATE aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 09.09.201348.

Protecția persoanelor care semnalează manifestări de corupție ”avertizori de integritate”

reprezintă un standard internațional în domeniul prevenirii și combaterii corupției. Acest

mecanism de protecție este prevăzut într-un șir de convenții și acte normative internaționale,

precum, art.33 al Convenției ONU împotriva corupției/2003, art.9 al Convenției Civile privind

corupţia/1999.49 În legislația Republicii Moldova asemenea prevederi au fost stipulate în Legea

90/2008, Legea 25/2008, Codul contravenţional, prin care se instituie măsuri de protecţie a

funcţionarilor publici care informează cu bună-credinţă despre manifestări de corupție, încălcarea

regimului juridic al declarației de avere și interese personale, precum și nesoluționarea conflictului

de interese.

Potrivit pct 4.3.3 pct.2. din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategia de Reformă

a Sectorului Justiției pentru anii 2011–2016, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.6 din

16.02.201250, drept acţiune se prevede „crearea în cadrul instituţiilor a unor mecanisme prin care

avertizorii de integritate să semnaleze ilegalităţile”51.

Regulamentul stabileşte procedura de depunere şi de verificare a avertizărilor despre

ilegalităţile săvârşite în cadrul autorităţilor publice, de aplicare a măsurilor de protecţie faţă de

persoanele care avertizează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public despre ilegalităţile

comise. La primirea, înregistrarea, examinarea avertizărilor şi aplicarea măsurilor de protecţie,

stau la bază principiile: bunei-credinţe, confidenţialităţii, responsabilităţii, nesancţionării abuzive.

Însă, existența unui cadru normativ care reglementează protecția avertizorilor de

integritate nu este în măsură să încurajeze raportarea actelor de corupție, actelor conexe corupției

sau faptelor de comportament corupțional. Colaboratorii CNA consideră că avertizorul de

integritate trebuie să beneficieze de cel puţin două nivele instituţionale cărora le poate raporta

48 Hotărârea Guvernului nr.707 din 09.09.2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind avertizorii de

integritate, Publicat : 13.09.2013 în Monitorul Oficial Nr. 198-204 art Nr :808

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=349584&lang=1 49 Extras din Raportul General al activității GRECO în 2006, Privind protecţia denunţătorilor (avertizorilor de

integritate), adoptat la GRECO la cea de-a 32 ședință plenară (Strasburg, 19-23 martie 2007) Direcţia Generală I

– Probleme Juridice Serviciul Probleme penale Strasbourg, 23 martie 2007 Greco (2007)

http://www.procuratura.md/file/Studiu%20privind%20avertizorii%20de%20integritate.pdf 50 Hotărârea Parlamentului nr.6 din 16.02.2012 privind aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea

Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343439 51 Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016

http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/srsj_pa_srsj/PA_SRSJ_adoptatro.pdf

suspiciunile sau prezenta probele. Astfel, primul nivel este reprezentat de către subdiviziunile

autorităţii în care activează persoana respectivă, cărora le poate fi comunicată informaţia

respectivă. Aici poate fi menţionat superiorul nemijlocit, şeful de direcţie generală, subdiviziunea

de securitate internă, conducătorul autorităţii. Cel de-al doilea nivel instituţional poate fi

reprezentat de către organizaţiile nonguvernamentale, mass-media, organul specializat în

prevenirea şi combaterea corupţiei52.

Avertizarea despre o eventuală sau reală lipsă de integritate poate fi depusă scris sau

verbal către persoana sau autoritatea competentă, ce are obiligația de a verifica conținutul

avertizării în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acesteia.

Potrivit Regulamentului–cadru prenotat, în Republica Moldova avertizorul de integritate

se bucură de măsuri de protecție din partea statului, precum: prezumţia de bună-credinţă până la

proba contrarie; confidenţialitatea datelor cu caracter personal; transferul în altă subdiviziune a

autorităţii publice. Însă, experții naționali și internaționali în anticorupție consideră că fără un

cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre

actele de corupție din instituţiile publice53.

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PENTRU ANII 2011-2016,

adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr.154 din 21.07.201154

Importanța acordată domeniului anticorupției a fost menționată expres în acordurile

bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană şi în documentele de cooperare cu Consiliul Europei,

ONU, NATO şi cu alte organisme internaţionale, majoritatea evaluărilor externe privind

implementarea reformelor democratice în RM conțin recomandări ce vizează necesitatea sporirii

şi a eficientizării eforturilor anticorupţie.

Toate programele de guvernare au conținut compartimente dedicate prevenirii şi

combaterii corupţiei55, priorităţile stabilite fiind concretizate în Strategia naţională de prevenire şi

combatere a corupţiei, prin care Guvernul a beneficiat de asistenţă externă considerabilă pentru

52 CNA, Nota informativă la proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind

avertizorii de integritate http://cna.md/sites/default/files/proiecte_decizii%20/3333333333.pdf 53 Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din partea statului http://alianta.md/?go=news&n=398 54 Hotărârea Parlamentului nr.154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategieinaționale anticorupție pe anii 2011-

2016 http://lex.justice.md/md/340429/ 55 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016 – 2018, Chișinău 2016

http://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_-

_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf

implementarea programelor anticorupţie. De exemplu, în cadrul Planului Preliminar de Ţară56,

guvernul SUA a alocat 24,7 milioane dolari pentru promovarea reformelor de reducere a corupţiei

în domeniile: justiţie, ocrotire a sănătăţii, administraţie fiscală, administraţie vamală, organe ale

afacerilor interne, precum şi pentru optimizarea activităţii CNA.

Elaborarea şi adoptarea unei noi Strategii Anticorupție reprezintă un moment esenţial în

evoluţia legislativă a oricărui stat. Actuala Strategie este conformă exigenţelor şi cerinţelor de

elaborarea a documentelor de politici în Republica Moldova, luând în consideraţie recomandările

formulate de reprezentanţii comunităţii internaţionale, normele şi standardele internaţionale,

experienţele pozitive şi negative acumulate în procesul de implementare a SNA anterioare şi

adaptată noilor realităţi de manifestare a fenomenului corupţiei în ţară57.

Strategia Națională Anticorupție 2011-2015/16 are următoarea structură:

Cap I. Descrierea situaţiei – se referă la indicarea deciziilor care au dus la elaborarea

trategiei Naționale Anticorupție, nuanţarea problemei în evoluţie şi a cauzelor acesteia.

Cap II. Cauzele şi consecinţele corupţiei – pentru prevenirea şi combaterea corupţiei este

importantă definirea corectă a fenomenului, identificarea cauzelor şi analiza consecinţelor

acestuia.

Atfel, SNA definește corupția drept ”utilizarea funcției, atribuțiilor proprii sau ale altei

persoane, în sectorul public sau privat, în scopul obţinerii de bunuri, avantaje sau alte foloase

necuvenite, pentru sine sau pentru o altă persoană”.

În orice societate, manifestarea corupţiei este determinată de o pluralitate complexă de

factori economici, instituţionali, de ordin legal, politici, sociali şi morali, iar lupta eficientă

împotriva corupţiei necesită o bună înţelegere a fiecărui factor în parte şi a modalităţilor prin care

influenţa lui poate fi diminuată.

Consecinţele nefaste ale corupţiei în Republica Moldova sunt resimţite de societate și nu

de indivizii corupţi, iar practicarea corupţiei oferă beneficii imediate celor corupţi şi periclitează

pe termen lung bunăstarea populaţiei, subminând încrederea societăţii în autorităţile publice şi

eficienţa funcţionării democratice a unui stat de drept.

56 Hotărârea Guvernului nr.32 din 11.01.2007 ”Pentru aprobarea Programului de acțiuni privind implementarea

Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA”Provocările Miliniului” 57 Biroul permanent al Parlamentului R.Moldova, Nota informativă privind modificarea și completarea Hotărârii

Parlamentului nr.154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe anii2011-2016

O consecinţă gravă a corupţiei este sărăcia, care, la rîndul ei, sporeşte atractivitatea

corupţiei. Pentru a rupe cercul vicios „corupţie-sărăcie-corupţie”, abordarea activităţilor

anticorupţie trebuie să fie ghidată de intoleranţa faţă de corupţie şi de transformarea acesteia din

activitate cu avantaje mari şi riscuri mici într-o activitate cu avantaje mici şi riscuri mari, astfel

doar fiind posibilă diminuarea (controlul) fenomenului.

Capl III. Principiile implementării strategiei – prevede principiile, ideile călăuzitoare de

realizare a prevederilor SNA.

SNA se călăuzește de următoarele principii: respectării drepturilor omului, consolidării

sistemului național de integritate, priorității măsurilor de prevenire a corupției, cooperării cu

societatea civilă și cu organismele internaționale, continuității și realității,

transparenței,consecvenței și coordonării eforturilor.

Cap IV. Elementele-cheie ale SNA – conține: scopul, obiectivele generale şi specifice,

rezultatele scontate şi priorităţile de acţiune necesare pentru realizarea lor.

Scopul SNA – reducerea nivelului corupției în sectorul public și privat.

Obiectivele generale: transformarea corupţiei din activitate avantajoasă şi puţin riscantă

în activitate dezavantajoasă şi foarte riscantă; contribuirea la crearea climatului „zero toleranţă”

faţă de corupţie.

Obiectivele specifice: adaptarea eforturilor anticorupţie la tendinţe şi realităţi ale

manifestărilor de corupţie; sancţionarea persoanelor implicate în corupţie, inclusiv după ridicarea

imunităţii. Aplicarea pedepsei sub forma privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate, complementar la pedeapsa principală, precum şi asigurarea prin

confiscare a reparaţiei prejudiciului cauzat prin infracţiuni de corupţie şi prin cele conexe; sporirea

probităţii şi credibilităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a organelor de drept

antrenate în contracararea corupţiei, în special: CNA, procuratura, instanţele de judecată; climat

favorabil pentru desfăşurarea onestă a afacerilor; o mai bună informare a populaţiei despre

fenomenul corupţiei, despre caracterul ilicit al manifestărilor lui, dezaprobare publică şi denunţare

la organele de resort a cazurilor de corupţie.

Cap V. Implementarea SNA – conţine două secţiuni: Premisele implementării eficiente și

Planurile de acţiuni.

Premisele implementării eficiente a Strategiei sunt: voința politică, implementarea

eficientă, monitorizarea implementării, flexibilitate în abordare, asigurarea financiară.

Planurile de acțiuni. Strategia este aplicată prin intermediul unor planuri de acţiuni

aprobate de Parlament. Aceste planuri trebuie să indice acţiunile ce urmează a fi executate în

perioada respectivă, responsabilii de executare, rezultatele scontate, indicatorii de progres şi

termenele de realizare.

Planurile de acțiuni anticorupție pe anii 2016-2018 propuse Parlamentului Republicii

Moldova în Raportul de autoevaluare anticorupție (RAEAC)58 conține 60 de inițiative anticorupție.

Scopul acestora constă în asigurarea orientării practice, identificarea factorii interesați și perioada

de realizare.

Cap VI. Cadrul instituţional – prevede responsabilii pentru supravegherea implementării

SNA, care asigură acţiunile organizatorice, de coordonare, monitorizare, raportare şi planificare

corespunzătoare.

Responsabili pentru implementarea SNA sunt desemnați: conducătorii autorităţilor şi

instituţiilor responsabile de realizarea planurilor de acţiuni; comisia parlamentară; Grupul de

monitorizare; Secretariatul Grupului de monitorizare.

Din componența Grupului de monitoizare a SNA fac parte: un membru al Comisiei

parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică; consilierul Preşedintelui Republicii

Moldova în domeniul apărării şi al securităţii; secretarul general al Guvernului; un membru al

Curţii de Conturi; directorul adjunct al SIS; procurorul Procuraturii Anticorupţie; şeful delegaţiei

Republicii Moldova la GRECO; un reprezentant al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii; un

reprezentant al Băncii Naționale a Moldovei; vicedirectorul CNA; viceministrul justiţiei;

viceministrul finanţelor; doi reprezentanţi ai APL; cinci reprezentanţi ai Alianţei Anticorupţie59;

câte un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie, și al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din

Moldova.

Cap VII. Procedurile de monitorizare şi evaluare – se referă la monitorizarea şi evaluarea

progresului implementării planurilor de acţiuni.

Cap VIII. Resurse financiare – care prevede resursele necesare pentru implementarea

SNA.

58 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului RM pe anii 2015-2018. Anexat la Raportul de

autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul RM. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea

democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.Chișinău, 2015 59 Din Alianța Anticorupție în Grupul de monitorizare privind implementarea SNA fac parte ONG-urile: Centrul de

analiză și prevenire a corupției (CAPC), Transparency International Moldova (TI Moldova), Centrul de Resurse

pentru Drepturile Omului(CReDO), Uniunea Juriștilor din Moldova, Asociația Presei Independente (API).

Strategia conţine şi două anexe: Anexa1. Cadrul logic al implementării SNA și Anexa2.

Metodologia de monitorizare şi evaluare a implementării SNA60.

În contextul celor expuse supra, Strategia Anticorupție prevede: reducerea toleranţei faţă

de corupţie în Republica Moldova; ajustarea cadrului normativ la standardele internaţionale

anticorupţie; transparenţa activităţii instituţiilor şi organizaţiilor din sectorul public şi privat,

inclusiv a partidelor politice; consolidarea capacităţilor organelor de drept şi a justiţiei de a

contracara corupţia; sporirea eficienţei activităţii organelor de control.

Realizarea implementării SNA prin intermediul planurilor de acțiuni a fost expusă

evaluărilor periodice ale Guvernului. Deși, termenul de realizare a SNA este preconizat pentru 5

ani, planurile de acțiuni au fost acoperite doar pentru o perioadă de 3,5 ani.61 În urma unor

cercertări, analize, rapoarte s-a ajuns la concluzia că Strategia trebuie să includă: o structura mai

eficientă, un obiectiv mai clar pentru fiecare pilon în parte, o descriere amănunțită a direcției de

intervenție; un mecanism eficient de implementare; un control real din partea Parlamentului ce

ține de implementarea fiecărei secțiuni al planului de acțiuni; o responsabilitate managerială pentru

implementarea SNA; un Plan de acțiuni pentru întreaga perioadă de acțiune a SNA62.

În vederea asigurării continuității implementării SNA a fost elaborat Planul de acțiune

2014-2015. Pentru realizarea Planului de acțiune 2014-2015, în rezultatul monitorizării s-a stabilit

că în doi ani, au fost realizate 85% din acţiunile planificate, dintre care: 54% - realizate cu succes

şi obţinut rezultatul scontat, 31% realizate la moment, 2% au devenit avenite, 13% în proces de

realizare, iar termenul scadent urmează a fi prelungit până la sfârşitul anului 2016.

Potrivit analizei efectuate cele 13% din acţiuni aflate în derulare implică procese de

durată, care au fost declanşate în cei doi ani, dar nu au fost definitivate până la sfârşitul anului

2015. Pentru a asigura realizarea restanţelor din Planul de acțiuni pe anii 2014-2015, precum şi

segmentele neacoperite de acţiuni din Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2011-2015, au

fost colectate propuneri şi au fost analizate concluziile Raportului de evaluare a implementării

60 Nota informativă la proiectul Strategiei Naționale Anticorupție (2011-2016) 61 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în perioada 2014-primul

semestru 2015, raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport

parlamentar și electoral”. Chișinău, 2015. 62 Busuncian Tatiana ”Evaluarea proiectului SNA și înaintarea propunerilor de modificare și completare parvenite

din partea membrilor Alianței Anticorupție”, Chișinău, 2016

http://alianta.md/other_dox/Studiul_Evaluarea%20proiectului%20SNA%20si%20propunerile%20membrilor%20A

AC_0.pdf

Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015, efectuată de un expert independent63. Astfel,

la baza prelungirii Strategiei și Planului de acțiuni pentru 2016 a fost Raportul ”Sistemul Național

de Integritate – Moldova 2014”64.

În evaluarea preliminară a gradului de implementare a SNA pentru anii 2011-201565 se

conțin un set de constatări şi concluzii privind eficienţa şi eficacitatea acţiunilor anticorupţie

întreprinse în perioada de referinţă şi necesitatea unei noi paradigme pentru următorul document

de politici în domeniul anticorupţie. În procesul evaluării SNA 2011-2016 s-a constatat ca fiind o

problemă concentrarea eforturilor de reformă şi politicilor doar pe acţiuni de modificări legislative

şi restructurări instituţionale, fiind omisă implementarea modificărilor legislative şi instituţionale

operate.

La momentul elaborării prezentului studiu, este în proces de elaborare o nouă Strategie

Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020 și Planul de Activități Anticorupție pe domenii de

activitate66.

Astfel, Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020, preia modelul pilonilor

de integritate67, fiind structurată pe șapte piloni de integritate, și anume: Pilonul I – Parlamentul;

Pilonul II – Guvernul, sectorul public și APL; Pilonul III – Justiția și Agențiile anticorupție; Pilonul

IV – CEC și partidele politice; Pilonul V – Curtea de Conturi; Pilonul IV – Avocatul Poporului;

Pilonul VII – Sectorul privat.

Noul document de politici anticorupție este interconectat la Obiectivele de Dezvoltare

Durabilă (ODD)68 – 2030. Din această perspectivă, important este Obiectivul 16 al Agendei de

63 Raport de activitate al CNA perioada 2014-2015, februarie, 2016

http://www.cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 64 Sistemul Național de Integritate, Moldova 2014, realizat de Transparency International Moldova

http://www.transparency.md/Docs/SNI-2014.pdf 65 http://cna.md/sites/default/files/sna_rapoarte/evaluarea_preliminara_sna_2011-2015_03.2016_0.doc 66 Centrul Național Anticorupție/ Transparență decizională/ Proiecte elaborate

http://cna.md/pageview.php?l=ro&idc=44&t=/Transparenta-decizionala/Proiecte-elaborate 67 Sistemul Național de Integritate, realizat deTransparency International Moldova, are la bază 13 piloni de

integritate și are drept scop identiifcarea domeniilor vulnerabile la corupție și capacitatea de opunere corupției. 68 adoptate de statele membre ale ONU la New York în cadrul Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă din 25

septembrie 2015. Obiectivele au fost incluse în Agenda de Dezvoltare Durabilă – 2030 şi au fost stabilite pentru a

elimina sărăcia, pentru a lupta cu inegalitatea şi injustiţia până în anul 2030.

Obiectivele de dezvoltare durabilă au fost lansate în premieră la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în

textul Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii se reuneau în 2000 în

jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală şi a salva milioane de vieţi. Declaraţia Mileniului a constituit în

perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt

nivel şi care includea ţinte precis

dezvoltare durabilă – 2030 care este axat pe ”Promovarea societăţilor paşnice şi incluzive pentru

dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiţie pentru toţi şi crearea instituţiilor eficiente,

responsabile şi incluzive la toate nivelurile”.

În acest context, Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020 are drept scop –

Integritatea în loc de corupție, iar obiectivele stabilite pentru realizarea acestui scop sunt:

descurajarea implicării în acte de corupție; recuperarea produselor infracțiunilor de corupție; etica

și integritatea în sectorul public și privat; protecția avertizorilor de integritate; transparența

partidelor și instituțiilor publice; educarea societății și a funcționarilor. Este de menționat că pentru

realizarea fiecărui obiectiv sunt stabilite un set de obiective specifice.

4. AUTORITĂȚI INTERNAȚIONALE

Corupția este un fenomen social grav, cu o amploare deosebită, cu forme variate și

complexe, manifestate până la cele mai înalte nivele ale societății. Corupția reprezintă o

amenințare majoră pentru democrație, constituind o negare a drepturilor omului și o încălcare a

principiilor democratice; pentru echitatea socială și pentru justiție, erodând principiile unei

administrații eficiente; periclitând stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului, dezvoltarea

economică și socială69. Deseori corupția este asociată cu alte forme ale criminalității, precum

tarficul de persoane și organe, droguri, armament; evaziunea fiscală, spalarea de fonduri, etc,

acestea căpătând un caracter transnațional. Aceste considerente au impus necesitatea unor eforturi

conjugate nu doar în vederea perfectării cadrului legislativ, ci și a înființării unor instituții abilitate

în prevenirea și lupta contra corupției la nivel internațional, european și național.

Convențional, pot fi evidențiate trei etape de luptă contra corupției. Prima etapă se

caracterizează prin apariția la înc. anilor 90 a primelor strategii anticorupție și a primelor

organisme internaționale specializate în lupta contra corupției. Cea de-a doua etapă este remarcată

prin elaborarea și dezvoltarea politicilor anticorupție și a mecanismelor de intervenție privind

sancționarea manifestărilor de corupție. În cea de-a treia etapă convenițiile și mecanisnimele

dezvoltate anterior sunt implementate în practică, având aplicabilitate internațională70.

Autoritățile internaționale specializate în prevenirea și contacararea corupției sunt71:

OFICIUL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU CRIMINALITATE ȘI DROGURI

(UNODC)72- este lider mondial în lupta împotriva drogurilor și a criminalității internaționale. A

fost înființat în 1997 prin fuziunea Programului ONU pentru Control Internațional al Drogurilor și

Centrul Internațional de Prevenire a Criminalității. UNODC funcționează în toate regiunile lumii

printr-o rețea extinsă de oficii.

69 Aspecte privind combaterea corupției în administrația publică, M.Păceștilă, profesor universitar

http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_17.pdf 70 Iurie Gațcan ”Corupția ca fenomen social și mecanisme anticorupție. Cazul R. Moldova”, Teză de doctor,

Chișinău,2015 71 Organizații internaționale specializate în prevenirea și lupta împotriva corupției

Break the corruption chain http://www.anticorruptionday.org/actagainstcorruption/en/resources/ și

Instituții/ Organizații cu atribuții anticorupție http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=141 72 United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) https://www.unodc.org/

UNODC are mandat de a oferi asistență statelor membre ONU în lupta împotriva

drogurilor,criminalității terorismului: UNODC este mandatat să ofere asistență statelor membre în

implementarea UNCAC, aflată sub tutela UNODC.

ORAGNIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ

(OECD)73 reprezintă un for interguvernamental dedicat identificării,aplicăriiși evaluării politicilor

publice dedicate dezvoltării economice și stabilității sociale. OECD asigură un cadru apolitic

format din peste 250 de comitete și grupuri de lucru, care facilitează dezbateri între experți în

diferite domenii: investiții, agricultură, anticorupție, transporturi etc.

OECD a fost înființată în 1961, în prezent reunește peste 34 state și are un rol esențial în

abordarea provocărilor din economia mondială. Sediul organizației este la Paris, iar centrele

OECD din Berlin, Mexic, Tokyo și Washington sunt responsabile de distribuirea publicațiilor,

relațiile cu media și guvernele, parlamentele, mediul de afaceri și societatea civilă.

FORUMUL GLOBAL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ȘI

SALVGARDAREA INTEGRITĂȚII74, a fost înființat 1997 și a găzduit până prezent 5 conferințe

anticorupție75.

Scopul acestor conferințe este elucidarea cauzelor corupției, practicile de prevenire și

combatere a corupției, promovarea bunei guvernări, transparenţei, responsabilităţii, integrităţii şi

eticii în toate sectoarele societăţii, sprijinirea mass-media şi a societăţii civile în detectarea

corupţiei, încurajarea guvernelor participante să promoveze cooperarea privind extrădarea,

asistenţa legală reciprocă şi recuperarea şi returnarea bunurilor provenite din săvârşirea de

infracţiuni. În cadrul conferințelor desfășurate au fost elaborate seturi de recomandări petru stateîn

prevenirea și lupta contra corupției76.

73 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and

Development — OECD) https://www.oecd.org/ 74Forumul Global de luptă împotriva corupției și apărare a integrității /

A Global Forum on Fighting Corruption: Safeguarding Integrity Among Justice and Security Officials

http://www.state.gov/www/global/narcotics_law/global_forum/appendix2.html 75 Subiectele Forumurilor http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2009-coruptia-in-sistemul-

juridic/136-04-standardele-de-integritate-judiciar 76 Recomandările celui de-al cincilea Forum Global de luptă împotriva corupției și salvgardare a integrității

http://www.pna.ro/faces/evenimentGeneral.xhtml?id=6&tip=5

INTERPOL77 – fondată în 1923, reprezintă cea mai mare organizație de poliție

internațională. R.Moldova este membru al Biroului Interpol din 28 septembrie 1994.

În prezent, Interpol include 19078 state membre. Sediul Secretariatului General al Biroului

Interpol este situat în Lyon, Franța, și estefuncțional în regim non-stop. Biroul Interpol are șapte

reprezentanțe regionale, o reprezentanță la ONU – New York și una la Uniunea Europeană –

Bruxelles. Fiecare stat își menține un Birou Național Central, care este interconectat la rețeaua

globală a Interpolului, ceea ce permite o cooperarea eficientă în investigarea transfrontalieră.

Scopul constă în facilitarea cooperării judiciare dintre autoritățile și serviciile care au

atribuții în prevenirea și combaterea crimei organizate. Interpol se preocupă de 6 arii infracționale:

droguri şi organizaţii criminale, securitatea publică şi terorism, infracţiuni financiare şi

informatice, traficul de fiinţe umane, fugarii, corupţia.

ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A AUTORITĂȚILOR ANTICORUPȚIE

(IAACA)79, fondată în 2006, este o organizaţie anticorupţie independentă şi apolitică.

Asociația promovează: implementarea eficientă a Convenţiei ONU împotriva corupţiei;

asistarea autorităţilor anticorupţie pe plan internaţional în lupta împotriva corupţiei; cooperarea

internaţională în vederea strângerii şi furnizării probelor în descoperirea, sechestrarea, confiscarea

produselor activităţilor de corupţie şi în urmărirea infractorilor fugari; măsuri pentru prevenirea

corupţiei, atât în sectoarele publice cât şi private; schimburi de experienţă şi cunoştinţe de

specialitate în combaterea corupţiei; examinarea dreptului penal comparat a procedurii celor mai

bune practici; sprijinirea autorităţilor anticorupţie angajate în proiectele de reformă80.

ACADEMIA INTERNAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (IACA)81 – este prima

organizație cu personalitate juridică internațională cu sediul în Laxenburg, Austria.

IACA oferă training-uri anti-corupție și programe de studii academice, oportunități pentru

dialog și crearea de rețele, think-tank și a activităților de analiză comparativă. Academia

77 Interpol https://www.interpol.int/ 78 https://www.interpol.int/Member-countries/World 79 International Association of Anti-Coruption Authorities / Asociația Internațională a Autorităților Internațională

(IAACA) http://www.iaaca.org/ 80 http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/2591/?attempt=2 81 International Anti-Coruption Academy / Academia internațională Anticorupție https://www.iaca.int/

funcționează ca un centru de excelență în domeniul cooperării internaționale în luptă împotriva

corupției, promovarea educației, pregătirii profesionale și studiului academic, contribuind la

implementarea eficientă a a UNCAC.

Academia a fost înființată în 2011, la inițiativa UNODC, OLAF, Republicii Austria și

altor părți interesate, cu 53 membri fondatori. În prezent, IACA numără 69 de state membre,

inclusiv 3 organizații internaționale. ''Lansarea Academiei Internaționale Anticorupție reprezintă

un eveniment semnificativ pentru eforturile comunității internaționale în lupta anticorupție. (...)

Dacă dovedim seriozitate în combaterea corupției, vom folosi această Academie la capacitate

maximă. Îmi iau angajamentul pentru susținerea deplină a Academiei și vă solicit tuturor să vă

îndepliniți rolul'', a susținut, la înființare, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon82.

IACA este direcționată pe mai multe planuri: internațional: observarea diversității

regionale, deservirea tuturor regiunilor lumii, anticiparea unei raze de acțiune cât mai extinse;

interdisciplinar: furnizarea de cunoștințe (know-how) și expertiză din diferite medii academice;

intersectorial: acoperirea tuturor sectoarelor societății; integrativ: reducerea discrepanței dintre

teorie și practică prin furnizarea instrumentelor necesare; durabilitate: eforturi pentru soluții pe

termen lung. În cadrul Academiei Internaționale Anticorupție lucrează academicieni renumiți,

practicieni și alți experți din sfera anticorupție.

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A PARLAMENTARILOR ÎMPOTRIVA

CORUPȚIEI (GOPAC)83 – fondată în octombrie 2002 în urma Conferinței Globale dedicate

combaterii corupției și îmbunătățirea bunei guvernanțe, desfășurate la Ottawa, Canada. Conferința

a reunit peste 170 de parlamentari și 400 observatori. În toamna 2003 GOPAC a devenit entitate

juridică.

GOPAC – reprezintă unica rețea internațională de parlamentari care s-au axat exclusiv pe

combaterea corupției. Organizația reunește reprezentanții din peste 50 state din toată lumea.

Reprezentanții sunt foști sau actuali legislatori.

82 http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/19/organizatii-internationale-academia-internationala-

anticoruptie-iaca--10-53-48 83 Organizația Mondială a Parlamentarilor Împotriva Corupției /Global Organizațion of Parlamentarians Against

Corruption http://gopacnetwork.org/

Organizația Parlamentarilor poate sprijini introducerea unor modificări legislative și de

control asupra corupției în parlamentele naționale, promovarea bunei guvernanțe și

responsabilizarea guvernelor față de cetățeni.

Scopul GOPAC rezidă în realizarea unei guvernări responsabile și transparente și

cooperarea eficientă între parlamentari, guvern și societatea civilă. În vederea realizării scopurilor,

GOPAC desfășoară activități de advocacy și asistență a parlamentarilor în perfectarea cadrului

normativ național, promovarea bunei guvernanțe și a statului de drept în întreaga lume.

În activitatea sa Organizația Parlamentarilor se conduce de un set de valori, precum:

integritate, responsabilitate, colaborare, diversitate.

5. AUTORITĂȚI EUROPENE ȘI REGIONALE

Statele Membre ale Uniunii Europene nu sunt ferite de flagelul corupției, variind de la o

țară la alta, prin natură și intensitate, însă afectează toate statele membre. Potrivit estimărilor,

corupția antrenează cheltuieli de 120 miliarde euro pe an, ceea ce constituie aproape bugetul anual

al Uniunii Europene84. În mare parte, Statele Membre ale UE dispun de instrumentele juridice și

de instituțiile necesare pentru a preveni și a combate corupția. Cele mai importante instituții

europene în acest sent sunt:

GRECO - Grupul de State Împotriva Corupției85- fondat la 1 mai 1999 de către

Consiliul Europei (CoE) prin Rezoluția (99)5.

GRECO este mecanismul de monitorizare anticorupție cel mai integrator care

existălanivel european. GRECO are drept scop monitorizarea și evaluarea implementării şi

respectării standardelor anticorupţie ale CoE de către Statele Membre. Monitorizarea GRECO

include: procedura de evaluare periodică a tuturor ţărilor membre cu privire la o temă specifică şi

procedura de conformitate a cărei scop constituie evaluarea măsurii în care statul membru a

implementat recomandările formulate în rezultatul procedurii de evaluare. La fel, GRECO

urmărește aplicarea Pricipiilor Directorii în luptă contra corupției și reprezintă un forum pentru

schimbul de bune practici în prevenirea și detectarea corupției.

În prezent, GRECO cuprinde 49 de state membre (48 de state europene şi SUA86).

Calitatea de membru al GRECO poate fi dobândită de orice stat care a semnat un acord și orice

stat care este parte la convențiile civile sau penale privind corupția aderă automat la GRECO și

este de acord să-și prezinte procedurile de evaluare.

Activtatea Grupului de State este reglementată de statutul și normele sale de procedură.

Fiecare stat membru numește doi reprezentanți care participă la reuniunile plenare GRECO și are

84 Raport al Comisiei către Consiliul și Parlamentul European, Raportul Anticorupție al UE,Bruxelles, 3.2.2014

COM(2014) 38 http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/organized-crime-and-human-

trafficking/corruption/docs/acr_2014_ro.pdf 85 Group of States agains corruption /Grupul de State Împotriva Corupției (GRECO)

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/default_en.asp 86 Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbadjan, Belarus, Belgia, Bosnia&Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cypru,

Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda,

Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Olanda,

Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Federația Rusă, San Marino, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia,

Spania, Suedia, Elveția, fostele Republici Iugoslave, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA

drept de vot. Adițional, fiecare stat furnizează o listă a experților disponibili pentru efectuarea

evaluărilor. Evaluările GRECO sunt împărțite în runde și se efectuiază conform standardelor

stabilite în cele 20 Principii directoare în luptă contra corupției. Rapoartele de evaluare sunt

publicate după discutarea lor cu statul evaluat și apoi sunt dezbătute și aprobate de plen. Ca regulă,

rapoartele sunt confidențiale, dar pot fi publicate, cu acordul statului evaluat. Fiecare raport

cuprinde recomandări pe care țara trebuie să le respecte într-o anumită perioadă de timp (de

exemplu, 18 luni). Pentru a verifica dacă s-a dat curs recomandărilor, are loc o procedură de

verificare a conformității, procedura încheindu-se cu redactarea de rapoarte de conformitate,

eventual însoțite de anexe87.

GRECO își are sediu la Strasbourg, dispune de un secretariat, condus de secretarul

executiv, numit de Secretarul General al Consiliului Europei. La fel, este ales președintele,

vicepreședintele și membrii Biroului, care joacă un rol important în stabilirea programului

activităților și monitorizarea procedurilor de evaluare. Comitetul Statutar GRECO este compus

din reprezentanți în Comitetul de Miniștri al statelor membre care au aderat la GRECO și din

reprezentanți special desemnați în acest sens de către ceilalți membri.

Republica Moldova a aderat la GRECO prin Legea nr. 297-XV din 22.06.200188

OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ (OLAF)89- înființat de

Comisia Europeană în 1999 prin Deciazia nr.1999/352. Scopul OLAF este investigarea cazurilor

de fraudare a bugetului UE, actelor de corupţie şi de culpă profesională gravă la nivelul instituţiilor

europene, precum şi elaborarea politicii antifraudă în numele Comisiei Europene.

Oficiul realizează misiunea prin: investigații independente de fraudă și corupție care

implică fonduri UE, astfel încât să se asigure că banii tuturor contribuabililor din UE duc la crearea

locurilor de muncă și cresc bunăstarea în Europa; contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor

în instituțiile UE prin investigarea fraudelor; elaborează politica UE în domeniul combaterii

fraudei.

OLAF poate investiga aspecte legate de fraudă, corupție și alte infracțiuni care aduc

atingere intereselor financiare ale UE în ceea ce privește: cheltuielile UE (principalele categorii de

cheltuieli sunt fonduri structurale, politica agricolă și fondurile de dezvoltare rurală, cheltuielile

87 GRECO http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52011DC0307 88 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313090 89 Oficiul European de Luptă Antifraudă /European Anti-Fraud Office http://ec.europa.eu/anti-fraud//home_en

directe și ajutorul extern); unele zone ale veniturilor UE (în principal taxele vamale); suspiciuni

de abatere gravă de către personalul UE și membrii instituțiilor UE.

Oficiul se bucură de autonomie bugetară şi administrativă, ceea ce îi conferă independenţă

operaţională. Sursele de informare cu privire la eventuale fraude și nereguli o constituie în special

controalele desfășurate în cadrul instituțiilor europene sau în Statele Membre. Sesizările primite

sunt supuse unei evaluări inițiale și îndeplinește criteriile de deschidere a unei investigații. Cazul

investigat este clasat dintre următoarele trei categorii:

1. Investigațiile interne – investigații administrative în cadrul instituțiilor și

organismelor UE în scopul detectării fraudei, a corupției, precum și altei activități

ilegale care afectează interesele financiare ale Comunităților Europene.

2. Investigațiile externe –investigații administrative în afara entităților UE în scopul

detectării fraudelor sau a altor comportamente ilegalecomise de către persoane fizice

sau juridice.

3. Cazurile de coordonare – OLAF contribuie la investigațiile efectuate de către

autoritățile naționale sau alte departamente comunitare, prin facilitarea strângerii și

schimbul de informații și contacte90.

PARTENERII EUROPENI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI (EPAC)91 – reprezintă o

rețea independentă informală ce reunește un număr de peste 35 state, peste 80 de autorități din

Consiliul Europei și SM ale Uniunii Europene. EPAC își axează activitatea pe monitorizare și

control a unităţilor de poliţie şi anticorupţie. EPAC are sediul în Austria şi este finanţată din

fondurile Uniunii Europene, membrii săi fiind autorităţi anticorupţie sau agenţii de monitorizare

şi control a unităţilor de poliţie din SM ale UE şi Consiliului Europei.

Rețeaua EPAC a fost înființată în 2001 de către 15 State Membre ale UE la acel moment.

În anul 2009 a fost adoptată Constituția EPAC, la care părți semnatare au fost 27 de State Membre

ale UE la acel moment, la care au aderat autoritățile din Albania, Croația, Macedonia, Muntenegru,

Norvegia și Serbia, țări ce aveau calitatea de observatori.

Apartenenţa la această organizaţie conferă membrilor săi următoarele avantaje: schimbul

rapid de informaţii cu membrii reţelei, orientarea strategiei privind măsurile anticorupţie în

90 http://ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/legal-framework/index_ro.htm 91 http://www.epac-eacn.org/

conformitate cu directivele europene în domeniu, accesul la pregătire profesională, schimburi de

experienţă şi bune practici, armonizarea măsurilor de contracarare a corupţiei din sistemele

judiciare şi administrative, din Statele Membre ale Uniunii Europene.

În cadrul EPAC sunt organizate grupuri de lucru pe diverse domenii ale prevenirii şi

combaterii corupţiei, printre care: „Standarde Comune şi cele mai bune practici pentru Agenţiile

Anticorupţie”, „Cooperarea transnaţională şi schimbul de experienţă în cadrul EPAC, Grupul de

lucru EPAC „Constituţia”.

Conducerea organizației este asigurată de președinte, Giovanni Kessler, director general

al OLAF din cadrul Comisiei Europene, doi vice preşedinţi şi doi vice preşedinţi adjuncţi, aleşi la

doi ani de Adunarea Generală, cu posibilitatea realegerii. Adunarea Generală a EPAC/EACN este

forul decizional şi care reuneşte toţi membrii, în vederea stabilirii politicilor organizaţiei şi a

priorităţilor. EPAC organizează Conferinţe anuale, începând cu anul 2000, la ultimele Conferinţe.

INIȚIATIVA REGIONALĂ ANTICORUPȚIE (RAI)92- noua denumire, începând

cu octombrie 2007, a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, adoptat în 1999.

Iniţiativa Anticorupţie abordează fenomenul corupţiei dintr-o perspectivă

multidisciplinară, acordând egală importanţă celor 5 direcţii strategice: adoptarea şi incorporarea

în legislaţia internă a standardelor internaţionale; promovarea bunei guvernări; consolidarea

statului de drept; promovarea transparenţei şi integrităţii în mediul de afaceri; încurajarea rolului

activ al societăţii civile.

Inițiativa Regională Anticorupție oferă tuturor partenerilor un cadru regional de

coordonare şi interacţiune între statele membre precum şi o platformă pentru dialog cu comunitate

internaţională. Obiectivele RAI sunt implementate conform şi specificate în Planul de Lucru al

Iniţiativei, care este elaborat şi adoptat în fiecare doi ani.

În prezent, Iniţiativa conţine 9 state membre din regiune: Albania, Bosnia şi Herţegovina,

Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Moldova, România şi Serbia plus un observator –

Misiunea ONU în Kosovo, oferind solicitanților un cadru general pentru coordonare, optimizarea

eforturilor şi dialogul continuu cu comunitatea parteneră implicată în lupta cu corupţia93.

92 Regional Anti-coruption Initiative / Inițiativa Regională Anticorupție (RAI), http://rai-see.org/ 93 http://cna.md/ro/cooperare-internationala/rai

ORGANIZAȚIA COOPERĂRII ECONOMICE A MĂRII NEGRE (OCEMN)94 –

este organizație de cooperare regională fiind una din primele inițiative lansate în zona Mării Negre.

Bazele OCEMN au fost puse la 25 iunie 1992, când șefii de stat sau de guvern din 11

state — Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România,

Federația Rusă, Turcia și Ucraina (statele fondatoare, care sunt țări riverane sau din bazinul Mării

Negre)- au semnat ''Declarația de la Istanbul'' și "Declarația de la Bosfor". În 2004 Serbia s-a

alăturat organizației, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Statele membre OCEMN

acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătrați, având în total cca 330 milioane

de locuitori.

Domeniile de cooperare în cadrul OCEMN sunt agricultura și industria alimentară, bănci

și finanțe, combaterea crimei organizate, cultura, domeniul vamal, educația, asistența de urgență,

energia, protecția mediului, schimbul de date statistice și informații economice, asistență medicală,

domeniul farmaceutic, știință și tehnologie, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), turism,

comerț, transporturi etc.

În urma Celei de-a 8 Reuniuni a miniștrilor de interne alestatelor membre ale OCEMN a

fost elaboratun Plan de Acțiune al OCEMN privind eforturile regionale înprevenirea și combaterea

corupției.

ORGANIZAȚIA STATELOR AMERICANE (OSA)95 înfiinţată la 30 aprilie 1948

şi formată din 35 state membre cu sediul la Washington. OSA a acordat statutul de observator

permanent unui număr de 69 state și UE. Obiectivele esențiale OSA sunt: securitatea continentală

și soluționarea pășnică a conflictelor dintre statele membre.

Organizația se călăuzește de principiile: prioritatea dreptului internațional; respectarea

personalității, suveranității și independenței statelor; solidaritatea statelor americane; condamnarea

războiul de agresiune; agresiunea față de un stat american constituie o agresiune față de toate

celelalte state americane; diferendele cu caracter internațional care se ivesc între două sau mai

multe state americane trebuie rezolvate prin mijloace pașnice; cooperarea economică; statele

94 Organizația Cooperării Economice a Mării Negre http://www.agerpres.ro/flux-

documentare/2015/04/09/organizatii-internationale-organizatia-cooperarii-economice-a-marii-negre-ocemn--09-

58-04 95 Organizația Statelor Americane (OSA) www.oas.org și http://www.agerpres.ro/flux-

documentare/2015/05/14/organizatii-internationale-organizatia-statelor-americane-10-06-30

americane proclamă drepturile fundamentale ale omului, fără deosebire de rasă, naționalitate,

religie sau sex ș.a.

REȚEAUA ANTICORUPȚIE PENTRU EUROPA DE EST ȘI ASIA CENTRALĂ

(ACN)96- înfiinţată în 1998, are drept scop sprijinirea membrilor acesteia în combaterea

fenomenului corupţiei. Activează prin intermediul forumurilor regionale pentru promovarea

activităților anticorupție, schimbul de informații, elaborarea de cele mai bune practici și

coordonarea donatorilor prin intermediul seminarelor și reuniunilor regionale, programe de

pregătire reciprocă și proiecte tematice. ACN găzduiește Planul de Acțiune Anticorupție de la

Istanbul.

COALIȚIA DIN EUROPA DE SUD-EST PENTRU PROTECȚIA

AVERTIZORILOR DE INTEGRITATE97– înființată la inițiativa a 12 state fondatoare98 în

noiembrie 2015, la Belgrad.

Misiunea Coaliției este de a crea condiții în vederea respectării drepturilor avertizorilor și

protecției agenților publici și cetățenilor care raportează activități ilegale și acte de corupție fără a

fi concediați, persecutați, hărțuiți, penalizați.

Membrii Coaliției promovează avantajele inițiativelor de avertizare, monitorizează

asupra aplicării unei atitudini corecte a avertizorului de integritate, consolidează percepția publică

a avertizorilor.

Coaliția reprezintă prima inițiativă regională dedicată sporirii drepturilor și protecției

oferite avertizorilor și promovării acestora ca un instrument eficient împotriva corupției. Coaliția

își propune să servească ca o umbrelă pentru advocacy, dezvoltarea de politici publice și legislație,

susținere și îndrumare pentru avertizori, realizarea de campanii de conștientizare pentru media și

public, dar și ca o rețea pentru schimb de experiență și informații.

96 Rețeaua anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală https://www.oecd.org/corruption/acn/ACN-Liability-

of-Legal-Persons-RO.pdf 97Coaliția pentru protecția avertizorilor de integritate din Europa de Sud-Est / Sotheast Europe Coalition on

Whisteblower Protection https://see-whistleblowing.org/ 98 Statele fondatoare: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Republica Cehă, Ungaria,

Macedonia, Moldova (Alianța Anticorupție), Muntenegru, România, Serbia, https://see-whistleblowing.org/the-

coalition/

Coaliția desfășoară campanii în parteneriat cu alte organizații, dezvoltă resurse on-line

pentru susținerea avertizorilor și a autorităților care gestionează politici privind avertizorii,

coordonează cercetări, organizează evenimente și susține proiecte naționale și regionale pentru

asigurarea protecției avertizorilor de integritate.

6. AUTORITĂȚI NAȚIONALE

Activitatea anticorupție este la fel de complexă precum este și fenomenul corupției în

sine, ceea ce presupune o abordare multidimensională. Articolul 6 al Convenției ONU împotriva

corupției, statuiază că ”în fiecare stat să existe unul sau mai multe organisme însărcinate săprevină

corupția”. Astfel, în această perspectivă, se impune atât armonizarea legislației naționale cât și

înființarea și modernizarea instituțiilor specializate în prevenirea și contracararea corupției. La

moment, Republica Moldova dispune de două instituții specializate în prevenirea și combaterea

corupției și asigurarea integrității publice.

CENTRUL NAȚIONAL ANTICORUPȚIE (CNA)99 – este exponentul principal în

prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament

corupţional. Centrul își desfășoară activitatea în baza Legii cu privire la Centrul Național

Anticorupție, nr.1104-XV din 06.06.2002100.

Pe parcursul existenței sale CNA a fost într-o permanentă modificare și reformare,

precum 9 procese de reformare și reorganizare structurală, 3 modificări ale competențelor

procesule, 5 directori101. În prezent, CNA dispune de independență organizațională, funcțională și

operațională. În activitatea sa, CNA se conduce de principiile legalității, independenței,

imparțialității, priorității prevenirii corupției asupra combaterii; respectării drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale omului; colaborării cu autorităţile publice, organizaţiile obşteşti şi

cetăţenii.

Întru realizarea misiunii de prevenire și combatere a corupției, Centrul exercită atribuțiile

de: prevenire, depistare, cercetare şi curmare a manifestărilor de corupției; prevenire şi combatere

a spălării banilor şi finanţării terorismului; expertizare anticorupţie a proiectelor de acte legislative

şi normative în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;

evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice; elaborare şi executare a planurilor

99 Centrul Național Anticorupție (CNA) http://cna.md/ro 100 Legea nr.1104 din 06.06.2002 cu privire la Centru Național Anticorupție

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344902 101 Strategia de consolidare instituțională a CNA, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 232 din 25.10.2012

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346536

de integritate; analiză operațională și strategică a manifestărilor de corupție; evaluare a integrității

instituționale a entităților publice.

În calitate de agenție publică specializată, Centrul are drepturi și obligații. Astfel, CNA

are dreptul să dispună de izolator, să efectueze cercetări și expertize criminalistice, să elaboreze și

perfecteze legislația anticorupție, să efectuieze expertiza anticorupție a proiectelor de acte

legislative şi normative, să înainteze sesizări; să utilizeze mass-media pentru autosesizări de

corupție; să prelucreze date cu caracter personal, să administreze registre instituţionale, sisteme

informaţionale şi baze de date. Printre obligațiile CNA se enumeră: respectarea Constituiei,

legislației și tratatelor internaționale; prevenirea și combaterea corupției, inclusiv prin acțiuni

speciale de investigaţii; expertizarea anticorupție; urmărirea penală;evaluarea integrității

instituționale; recepționarea și verificarea sesizărilor, declarațiilor, comunicărilor privind

infracţiunile; protecţia şi păstrarea informaţiei care constituie secret de stat, bancar şi comercial, şi

a altor secrete apărate prin lege, care au devenit cunoscute în executarea atribuţiilor, etc.

Conducerea CNA este asigurată de director, numit în funcţie de Parlament, pentru un

mandat de 5 ani, fără dreptul de al ocupa două termene consecutiv. Funcţia de director este

incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi

de creaţie. În activitatea sa, directorul este asistat de doi adjuncţi, numiţi în funcţie de Parlament

la propunerea directorului pe perioada mandatului directorului. Selectarea candidaţilor la funcţia

de director adjunct se face în bază de concurs.

Conducerea colegială a Centrului este exercitată de Colegiul CNA, format din 15

membri102, din componența căruia fac parte: directorul, adjuncţii, şefii subdiviziunilor Centrului

(cu statut de direcţie generală), procurorul anticorupţie, preşedintele ANI, un reprezentant al

comisiei parlamentare de profil care este şi reprezentant al fracţiunii de opoziţie, un reprezentant

desemnat de Guvern, un reprezentant al sindicatului Centrului, un reprezentant al societăţii civile

selectat prin concurs public de către comisia parlamentară de profil, un reprezentant al Consiliului

Civil.

Pentru accederea în una din funcțiile vacante cu statut special în cadrul CNA, candidatul

trebuie să întrunească cumulativ un set de criterii standardizate, cărora li se alătură obligatoriu

testarea aptitudinilor psihologice, testarea la poligraf și înregistrarea dactiloscopică. Integritatea

102 Potrivit Regulamentului de actiivtate a Colegiului CNA

http://cna.md/sites/default/files/combatere/regulamentul_colegiu_cna_viz.pdf

profesională a colaboratorilor CNA este apreciată prin aplicarea testelor de integritate și prin

monitorizarea stilului de viață.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (ANI) – își desfășoara

activitatea în baza Legii nr.132 din 17.06.2016103.

ANI reprezintă o instituţie antrenată activ în aplicarea standardelor de integritate, a

bunelor practici la nivelul administraţiei publice, precum şi la descurajarea comportamentelor care

generează corupţie în plan administrativ. ANI își desfășoară activitatea în baza principiilor de

legalitate, independență, imparțialitate, transparență, confidențialitate, celeritate,integritate,

egalitate, dreptul la apărare și conform principiilor bunei guvernări.

Autoritatea, recent reformată din Comisia Națională de Integritate (01.08.2016) este

investită cu atribuții în exercitarea controlului averii și intereselor personale, a respectării

regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilități și restricții, constatarea și

sancționarea încălcărilor depistate.

Conducerea Autorității este asigurată de un președinte, asistat de un vicepreședinte,

numiți în funcții de Președintele R.Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Mandatul de

activitate este de 5 ani și nu poate fi exercitat două termene consecutiv. Pentru a pretinde la calitate

de președinte sau vicepreședinte, candidații trebuie sa întrunească setul standardizat de cerințe

pentru funcția publică și suplimentar se face testarea la detectorul comportamentului simulat și

depune declarația de integritate. Monitorizarea activității Autorității este exercitată prin

intermediul Consiliului de Integritate, constituit din 7 membri. Din componența Consiliului de

Integritate fac parte câte un reprezentant desemnat de Parlament, Guvern, CSM, CSP, CALM și

doi reprezentanți ai sectorului asociativ, selectați prin concurs.

Un element novator în vederea consolidării încrederii în noua agenție este instituirea

inspectorului de integritate, responsabil de controlul averilor și intereselor personale, respectarea

regimului juridic al conflictului de interese, incompatibilităților și restricțiilor. Estimativ, ANI ar

103 Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, publicată la 30.07.2016 în

Monitorul Oficial nr. 245-246 art.511 http://lex.justice.md/md/366044/

avea nevoie de un număr de 30 inspectori de integritate pentru efectuarea unui număr mai mare de

controale și verificări104.

Controlul averii şi al intereselor personale constă în verificarea declaraţiilor de avere și

interese personale, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor

patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcţiilor publice și de demnitate

publică. Inspectorii de integritate realizează controlul formal și controlul real al declarațiilor

depuse. Controlul formal presupune verificarea termenului de depunere și completare corectă a

declarațiilor. Controlul real al declarațiilor constă în verificarea și suprapunerea datelor indicate în

declarația de avere și interese personale cu alte date din alte baze la care ANI are acces. La fel sunt

supuse verificării modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului sau

funcției publice. Controlul poate cuprinde o perioadă de până la 3 ani după încetarea activității în

funcția publică sau a exercitării mandatului.

Procedura de control al declarațiilor depuse de agenții publici ce cad sub incidența Legii

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale diferă în funcție de obiectul supus

controlului. Dosarul supus controlului este distribuit inspectorului de integritate în mod aleatoriu,

prin intermediul unui sistem electronic.

PROCURATURA ANTICORUPȚIE – reprezintă o instituţie autonomă în cadrul

autorităţii judecătoreşti, care, contribuie la prevenirea și combaterea corupției. În competența

Procuraturii Anticorupție este pusă combaterea corupției de nivel înalt.

Procuratura anticorupție este condusă de procuror-șef, asistat de procuror adjunct.

Procuratura anticorupție are competență în investigarea cazurilor de corupție săvârșite de: persoane

cu funcție de demnitate publică, funcționari publici de conducere de nivel superior, ofițeri de

urmărire penală și de investigație, avocați, executori judecătorești, militari ce dețin gradul de

general. La fel, Procuratura anticorupție investighează cauzele ale căror produse de corupție

depășesc suma de 5.000 u.c. sau valoarea prejudiciului depășește 50.000 u.c.

Procuratura anticorupție este înzestrată cu următoarele atribuții: exercitarea urmăririi

penale conform legislației procesual-penale; conducerea urmăririi penale în cauzele instrumentate

de CNA; reprezentarea învinuirii în instanța de judecată de fond, de apel și de recurs.

104 Notă informativă la proiectul de lege CNI

http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2015/iunie/N

OTA_INFORMATIV_Lege_modificarea_si_completarea_unor_ac_te_legislative.pdf

SERVICIUL PROTECȚIE INTERNĂ ȘI ANTICORUPȚIE AL MAI105 –

reprezintă o subdiviziune specializată în domeniul protecției interne, prevenirii şi combaterii

corupţiei.

Serviciul constituie o structură ierarhic superioară în raport cu alte subdiviziuni exercitînd

monitorizarea şi supravegherea asupra activităţii acestora. Serviciul se subordonează ministrului

afacerilor interne. Personalul Serviciului este format din funcţionari publici cu statut special.

Serviciul îşi exercită atribuţiile funcţionale atît în raport cu aparatul central al MAI, cât şi în raport

cu autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului.

CURTEA DE CONTURI – este unica autoritate publică a statului care exercită

controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi

administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de

instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau

cu funcţii de control.

În activitatea sa Curtea de Conturi are următoarele obiective: evaluarea regularităţii,

legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare

publice şi a patrimoniului public; promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind

transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice; certificarea

personalului cu atribuţii de audit public.

105 Ministerul Afacerilor Interne, Seviciul Protecție internă și anticorupție http://www.mai.gov.md/

7. APORTUL ALIANȚEI ANTICORUPȚIE

ÎN PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI ASIGURAREA INTEGRITĂȚII

Într-un stat de drept, societatea civilă de rând cu mass-media joacă un rol deosebit în

transparentizarea proceselor publice, responsabilizarea instituțiilor publice și scoaterea în evidență

a problemelor de integritate ale agenților publici. În Republica Moldova, există o monitorizare

permanentă din partea societății civile a procesului de reformă a sectorului justiției și anticorupției.

În domeniul anticorupției și bunei guvernări monitorizarea este realizată prin intermediul

Alianței Anticorupție, dar și prin alte forme de manifestare precum participarea la procesul de

elaborare a politicilor publice, prin luarea de poziții comune prin intermediul apelurilor publice

atunci când sunt depistate devieri sau abuzuri din partea autorităților, prin sesizări ale instituțiilor

abilitate, prin elaborări de studii analitice în domeniul anticorupției și domeniilor conexe.

Alianța Anticorupție – este o uniune benevolă, constituită din organizații non-

guvernamentale din Republica Moldova, uniune necondiționată politic și non-profit, care își

desfășoară activitatea în baza propriului Regulament, a Strategiei Anti-corupție și al altor acte

relevante. Alianța a fost fondată în 2006 la inițiativa a zece organizații ne-guvernamentale. În

prezent, Alianța Anticorupție este constituită din 23 de Asociații Obștești naționale106, printre care

se numără: Fundația Est-Europeană (EEF); Transparency International Moldova (TI-Moldova);

Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC); Centrul ProMarshall; Centrul de Resurse

Juridice pentru Drepturile Omului (CReDO); Agenția de Dezvoltare regională Habitat (ADR

Habitat); Asociația Presei Independente (API); Uniunea Juriștilor din Moldova; Terra 1530;

Alianța Studenților din Moldova; Clinica Juridică Universitară Bălți; Centrul de apărare a

drepturilor pacienților și invalizilor; Centrul Tehnologiilor Informaționale și Analitice;

Общественная Палата АТО Гагаузия «Гагауз Ери»; CNA Studențesc; Alianța INFONET;

Institutul de Educație Civică, etc.

Alianța Anticorupție107 are misiunea de a contribui la consolidarea capacităţilor societăţii

civile în vederea prevenirii, diminuării şi eradicării actelor de corupţie, actelor conexe corupţiei şi

faptelor de comportament corupţional, abuzului în serviciu, asigurării integrității funcţionarilor

106 Alianța Anticorupție/ Membrii http://alianta.md/?go=page&p=23 107 http://alianta.md/?go=page&p=51

publici, asigurării transparenţei activităţii instituţiilor publice și monitorizarea implementării

politicilor anti-corupție.

În activitatea sa, Alianța Anticorupție este orientată spre realizarea următoarelor

obiective:

promovarea culturii integrității personale, profesionale și instituționale;

elaborarea şi expertizarea proiectelor de acte normative şi legislative în vederea prevenirii

şi combaterii corupţiei;

perfectarea și ajustarea cadrului legislativ și instituțional naţional anticorupţional la

standardele europene şi internaţionale;

prevenirea, diminuarea şi eradicarea corupţiei în organele administraţiei publice centrale şi

locale, şi în mediul de afaceri;

cultivarea intoleranței la manifestări de corupție și promovarea avertizărilor de integritate

în interes public;

transparentizarea activității instituţiilor publice prin monitorizări, sesizări și participareaîn

grupuri de lucru;

educarea anticorupție prin instruiri, transfer de experiență, elaborare de studii, rapoarte,

ghiduri.

În activitatea sa, Alianța Anticoruă se conduce de următoarele principii: legalitatea și

supremația legii; egalitatea și colegialitatea; transparenţa și imparțialitatea; independenţa și

cooperarea; nediscriminarea și neafilierea politică; imparţialitatea și intoleranța la corupție;

profesionalismul și responsabilitatea; respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În rezultatul activității Alianței Anticorupție au fost elaborate, sintetizate și expediate

către destinatari propuneri pentru: Planul de acțiuni privind Acordul de Asociere RM-UE; Codul

Educației și amendamente în concordanță cu practicile europene; Codul de etică al procurorului;

Codul de etică și conduită profesională al judecătorului; Legea privind ocrotirea sănătății și Codul

Sănătății; Pachetul de legi cu privire la integritate; Legea privind finanțarea partidelor politice;

Promovarea politicilor anticorupție; Proiectului de lege cu privire la tutun; Legea privind testarea

integrității profesionale; Propuneri la reforma CNA și CNI (ulterior ANI); Legea cu privire la

asigurarea egalității de gen în domeniul politic; Legea durabilităţii financiare a societăţii civile -

adoptarea legii 2%; Propuneri pentru transparentizarea licitaţiilor publice şi privatizării bunurilor

publice; Monitorizări privind armonizarea cadrului legislativ la aquis-ul comunitar și a

mecanismelor de implementare ale acestora; Propuneri de politici anticorupție: Strategia Națională

Anticorupție pentru anii 2011-2015/16 și Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2017-2020.

Pe parcursul anului de activitate 2015108, Alianța remis destinatarilor 24 sesizări, a lansat

19 apeluri publice. În total au fost vizați un număr de 64 funcționari dintre care: 4 procurori; 1

deputat; 50 miniștri, 3 conducători de instituții; 7 șefi de direcții/ secții. Din numărul total de 64

de funcționari vizați 48 bărbați și 16 femei.

Instituțiile destinatare au fost: Parlamentul R.Moldova, Comisia juridică numiri și

imunități – 2 sesizări; Președintele Republicii Moldova – 1 sesizare; Comisia Națională de

Integritate – 12 sesizări; Centrul Național Anticorupție – 4 sesizări; Consiliul Superior al

Procurorilor – 3 sesizări; Serviciul Informaii și Securitate – 2 sesizări; Procuratura Generală

/Procuratura Anticorupție – 6 sesizări; Guvernul Republicii Moldova – 5 sesizări; Primăria mun.

Chișinău – 3 sesizări; Ministerul Finanțelor – 4 sesizări; Ministerul Afacerilor Interne – 2 sesizări;

Ministerul Transporturilor – 3 sesizări; Ministerul Sănătății – 2 sesizări; MoldATSA – 3 sesizări;

Banca Națională, Biroul Național de Statistică, ANRE, Cancelaria de Stat, IGP CNPDC, MMPSF

au fost vizați în câte o sesizare.

Pe parcursul activității sale, Alianța Anticorupție a dezvoltat parteneriate atât cu

instituțiile de stat cât și cu parteneri din societatea civilă.

108 Raport de activitate a Alianței Anticorupție pentru anul 2015 http://alianta.md/?go=news&n=404